luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Ciudatul deces al ambasadorului rus din Coreea de Nord. Moscova nu dezvăluie cauza morții

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat luni moartea „subită” a ambasadorului rus în Coreea de Nord, Aleksandr Mațegora, care ocupa funcția din 2014. Diplomatul, în vârstă de 70 de ani, a decedat pe 6 decembrie 2025, potrivit comunicatului oficial. Ministerul rus nu precizează cauza morții Fără a preciza cauza morții, MAE rus subliniază că Mațegora, vorbitor de coreeană, și-a început cariera la sfârșitul anilor ’70, contribuind constant la dezvoltarea cooperării economice și diplomatice dintre Coreea de Nord și Uniunea Sovietică, apoi Rusia. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Potrivit instituției, sub conducerea lui „s-au format mai multe generații de diplomați și specialiști în problematica Coreei”. Arhitect al apropierii Rusia–Coreea de Nord Diplomația rusă îl descrie pe Mațegora drept „o forță motrice” a eforturilor care au dus la consolidarea fără precedent a relațiilor bilaterale. Din 2024, cele două state sunt legate printr-un pact de apărare reciprocă, semnat după vizita lui Vladimir Putin la Phenian. Alianță consolidată militar și economic Rusia și Coreea de Nord au intensificat cooperarea diplomatică, militară și economică în ultimii ani. Phenianul a sprijinit direct efortul de război al Moscovei, trimițând mii de soldați care au participat la respingerea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, între sfârșitul lui 2024 și primăvara lui 2025. Coreea de Nord furnizează și arme și muniții Rusiei, potrivit autorităților sud-coreene, care suspectează că Moscova ar transfera în schimb tehnologii militare sensibile.

Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, moarte subită (sursa: TASS)
Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

Trump îl critică din nou pe Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din ce în ce mai confuz: Zelenski nici măcar nu a citit propunerea americană de pace

Președintele american Donald Trump i-a reproșat lui Volodimir Zelenski că nu a citit încă propunerea de acord de pace pentru Ucraina, document prezentat de Washington în urmă cu trei săptămâni și aflat în discuție atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Liderul de la Casa Albă a declarat, înaintea unei ceremonii la Washington, că este „dezamăgit” de lipsa de reacție a omologului ucrainean. Planul american, pe masa negocierilor cu Rusia și Ucraina Trump a afirmat că a discutat cu Vladimir Putin și cu conducerea ucraineană despre această propunere, subliniind că Rusia ar prefera controlul asupra întregii Ucraine, în timp ce nu este clar dacă Zelenski consideră planul acceptabil. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu De la prezentarea planului, au avut loc mai multe runde de negocieri la Geneva și în Florida pentru a modifica textul astfel încât să răspundă intereselor Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, mediator neoficial, au prezentat documentul și președintelui Vladimir Putin în timpul unei vizite la Moscova. Versiunea inițială a propunerii a fost percepută de Kiev și de mai multe capitale europene ca fiind favorabilă Rusiei, iar detaliile privind modificările aduse recent rămân în mare parte confidențiale.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că investesc în Apărare Foto: X/Twitter Kaja Kallas
Internațional

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA - secretarul Apărării

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că au majorat procentul din PIB alocat Armatei, a afirmat secretarul Apărării, Pete Hegseth, citat de un portal de știri al Estoniei.  Citește și: Sondaj al Fundației Reagan: a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul republicanilor MAGA Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA „Aliații model care se implică, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor beneficia de favoruri speciale din partea noastră. Aliații care nu fac acest lucru, aliații care încă nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă, vor suporta consecințele", a declarat Hegseth la Reagan National Defense Forum. Toate cele patru țări din flancul estic al NATO s-au angajat să aloce 5% din PIB-ul lor pentru apărare în următorii ani. „Parteneriate și alianțe reale bazate pe putere reală. Nu doar steaguri și conferințe pompoase bazate pe teorii și retorică fierbinte. Aliații noștri nu sunt copii. Sunt națiuni capabile să facă mult mai mult pentru ele însele decât au făcut până acum. Și este timpul să se ridice. Și o fac. Aceasta este natura parteneriatelor, mai degrabă decât a dependențelor. Este ceea ce le datorăm prietenilor noștri și, cel mai important, ceea ce le datorăm poporului american”, a mai spus Hegseth.  Nu este prima dată când SUA laudă statele baltice și Polonia, arată news.err.ee.  Hegseth a lăudat Estonia, Letonia și Lituania când miniștrii apărării din aceste țări au vizitat Washingtonul în iulie. De asemenea, în iunie, el le-a numit „aliați model”. Polonia a fost, de asemenea, remarcată în trecut pentru cheltuielile sale mari în domeniul apărării. Pe fondul discuțiilor privind retragerea unei părți din trupele americane din Europa, ministrul estonian al afacerilor externe, Margus Tshanka (Eesti 200), a declarat că a primit confirmarea verbală că numărul trupelor din statele baltice nu va fi redus. Trump a declarat în septembrie că SUA nu se vor retrage din Polonia. „Vom trimite mai multe trupe acolo, dacă vor dori”, a spus el, adăugând: „Suntem alături de Polonia și o vom ajuta să se protejeze”.

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Foto: The White House
Internațional

Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA

Un sondaj al Fundației Reagan arată că în rândul americanilor a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv între ceea ce sondajul definește drept „republicani MAGA”, adică suporterii fermi ai președintelui Donald Trump. Sondajul arată că există o majoritoare zdrobitoare care vrea ca SUA să rămână în NATO și dorește respectarea articolului V din tratatul acestei alianțe. În plus, majoritatea susține înarmarea Ucrainei - care este privită ca un aliat - și vrea ca Kievul să câștige în fața Rusiei. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit datelor culese de Fundația Reagan, sprijinul pentru NATO a atins un vârf, iar susținerea electoratului republican MAGA pentru această alianță a crescut cu 12% din iunie până acum. 44% dintre americani vor ca țara lor să fie capabilă să poarte două războiae separate, cu Rusia și China, concomitent. Față de noiembrie 2024, susținerea a crescut cu 3%.  Sondajul a fost publicat la 4 decembrie.  Sondaj al Fundației Reagan: a crescut sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul MAGA Ce arată sondajul Fundației Reagan: 68% din americani au o atitudine favorabilă NATO (față de 62% în iunie 2025). Favorabilitatea a crescut în rândul republicanilor, mai ales al susținătorilor lui Trump.  76% dintre cei chestionați susțin articolul V, creștere de 5% față de iunie.  34% dintre americani susțin retragerea din NATO, 59% se opun. Republicanii sunt împărțiți - 46% se opun retragerii, 45% o susțin. În rândul MAGA, doar 43% se opun retragerii, dar este o creștere de 10% față de iunie. 49% din alegătorii MAGA vor retragerea din NATO. Însă sondajul arată că opoziția față de retragerea din NATO crește odată cu informațiile despre noile angajamente privind cheltuielile pentru apărare, ridicate la 5% din PIB.  62% dintre americani vor ca Ucraina să câștige războiul, 11% preferă Rusia 64% dintre cei chestionați vor ca SUA să continue să trimită arme Ucrainei - este nivelul maxim de susținere din iunie 2023. 62% dintre republicanii MAGA susțin sprijinirea Ucrainei, creștere de 20% față de noiembrie 2024.  45% dintre cei chestionați susțin ca Ucraina să fie sprijinită până își recuperează toate teritoriile, 23% cred că ar trebui să cedeze teritorii în schimbul unei păci, cu garanții de securitate din partea Vestului. Republicanii sunt divizați la acest capitol: 34% sunt pentru susținere totală a Ucrainei, 31% ar recomanda cedări teritoriale contra unei păci cu garanții de securitate și 27% ar merge pe varianta „Instituirea unui armistițiu temporar de-a lungul liniilor frontului actuale, fără recunoașterea oficială a controlului Rusiei asupra teritoriilor anexate”.  Aproape toate solicitările Ucrainei, inclusiv furnizarea de rachete Tomahawk sau „Oferirea Ucrainei a unui angajament de apărare colectivă, care să oblige SUA și aliații europeni să răspundă cu forța în cazul în care Ucraina va fi atacată din nou, similar angajamentului SUA față de membrii NATO” au un sprijin de peste 65% în rândul amnericanilor Circa 70% dintre cei chestionați nu cred că Rusia va respecta un acord de pace cu Ucraina.   

Sikorski îl trimite pe Musk „pe Marte” (sursa: Facebook/Radosław Sikorski)
Internațional

Elon Musk atacă UE, ministrul de Externe al Poloniei îi răspunde tranșant: „Du-te pe Marte”

Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, i-a transmis un mesaj tăios lui Elon Musk, după ce miliardarul american a cerut public „eradicarea Uniunii Europene”. Reacția vine în urma unei postări în care Musk a întrebat pe platforma X „cât va mai dura până când UE va dispărea”, însoțind mesajul de hashtagul „AbolishTheEU”. Replica acidă a lui Radosław Sikorski Într-un răspuns direct, Sikorski l-a îndemnat pe Musk să „plece pe Marte”, adăugând că acolo „nu există cenzură pentru salutul nazist”. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Comentariul face trimitere la un episod controversat din ianuarie, când Musk ar fi fost surprins făcând un gest interpretat de unii comentatori drept un salut nazist, în timpul ceremoniei de inaugurare a președintelui Donald Trump. Medvedev intervine și susține mesajele lui Musk Postările lui Musk despre eliminarea UE au atras și atenția fostului președinte rus Dmitri Medvedev, cunoscut pentru declarațiile sale provocatoare. În prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Medvedev a comentat mesajul lui Musk, afirmând „Exact”, după ce miliardarul a sugerat că suveranitatea ar trebui „returnată țărilor europene”. Reacția Poloniei: retorica anti-UE avantajează Rusia Răspunsul Moscovei a generat o nouă intervenție a lui Sikorski, care a redistribuit comentariul lui Medvedev și a subliniat cine profită cu adevărat de discursul anti-european. „Dacă cineva se întreabă cui servesc toate aceste discuții anti-UE despre suveranitate: celor care vor să profite de semănarea urii și celor care vor să cucerească Europa”, a scris ministrul polonez.

SUA cer Europei să preia apărarea NATO (sursa: Facebook/Secretary of War Pete Hegseth)
Internațional

Europa trebuie să-și asigure singură apărarea din 2027, a cerut Pentagonul

SUA le-au transmis diplomaților europeni, într-o întâlnire la Washington, că până în 2027 Europa ar trebui să preia majoritatea capabilităților de apărare convențională ale NATO. Solicitarea a fost formulată de reprezentanți ai Pentagonului, potrivit unor surse citate. Termenul e „nerealist”, consideră oficialii europeni Termenul scurt impus de Washington a stârnit îngrijorare în rândul unor oficiali europeni, care consideră dificil de realizat o astfel de tranziție într-un interval atât de restrâns. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit a cinci surse familiare cu discuțiile, inclusiv un demnitar american, mesajul a fost transmis în cadrul unei reuniuni la care au participat responsabili ai Pentagonului pentru politica NATO și delegații europene. Nemulțumiri americane privind ritmul întăririi apărării europene Reprezentanții Pentagonului au avertizat că Washingtonul este nemulțumit de nivelul eforturilor depuse de statele europene pentru consolidarea apărării după invazia rusă în Ucraina, începută în 2022. Transferul responsabilităților de apărare convențională către Europa ar reprezenta o transformare profundă a modului în care Statele Unite colaborează cu principalii lor parteneri din alianță. SUA, membru fondator NATO, ar urma astfel să își reducă implicarea directă. Avertismentul SUA: retragerea din unele mecanisme de coordonare Potrivit surselor citate, Washingtonul a transmis că, dacă Europa nu respectă termenul din 2027, SUA ar putea renunța la participarea în anumite mecanisme de coordonare a apărării NATO. Unele voci din Congresul american și-au exprimat îngrijorarea față de această poziție. Ce presupun capabilitățile de apărare convențională Acestea includ toate activele non-nucleare: trupe, tehnică militară, sisteme de rachete, informații și alte capacități strategice. Nu este clar dacă termenul-limită reflectă poziția administrației Trump sau doar opiniile unor responsabili din Pentagon. Un reprezentant al NATO a confirmat că statele europene ale alianței au început să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de securitate. Acesta a evitat însă să comenteze asupra termenului-limită de 2027. Oficialul a subliniat că aliații au recunoscut necesitatea de a investi mai mult în apărare și de a muta gradual povara capabilităților convenționale dinspre SUA către Europa.

Orbán Viktor îi sperie pe maghiari cu războiul (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán îi sperie pe maghiari cu războiul în care va fi atrasă țara dacă nu va fi reales

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat sâmbătă, în cadrul unui miting desfășurat la Kecskemét, că alegerile parlamentare din Ungaria din 2026 vor reprezenta „ultimele alegeri înaintea războiului care se apropie de noi”. Orbán: „Un guvern pro-Bruxelles va duce Ungaria în război” Liderul de la Budapesta a afirmat că rezultatul electoral din 2026 va determina poziția Ungariei față de un eventual conflict. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Potrivit acestuia, un „guvern pro-Bruxelles” ar implica Ungaria într-un război, în timp ce un guvern „orientat național” ar putea menține țara în afara conflictului. Orbán a subliniat că războiul din Ucraina „nu este departe, nici geografic, nici politic”. Critici la adresa Uniunii Europene Orbán a susținut că liderii europeni ar fi decis ca Europa să intre pe o logică de război, iar UE „construiește o economie de război” pe termen lung. El a declarat că Ungaria poate conta doar pe propriile forțe pentru a-și proteja interesele. Occidentul, acuzat că vede războiul ca pe o oportunitate financiară Premierul ungar a afirmat că pentru Budapesta războiul este „un lucru rău”, însă în opinia sa, Occidentul ar considera conflictul o sursă de profit. Orbán a avertizat că, dacă Ungaria nu își joacă bine cartea, s-ar putea regăsi într-o situație diplomatică în care „toată lumea este inamicul nostru”. Activele rusești înghețate, subiect sensibil pentru Budapesta Viktor Orbán a spus că se așteaptă ca în următoarele săptămâni să se discute mai deschis despre soarta celor 220–230 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate în UE. Orbán a remarcat că, în țările vest-europene, deciziile legate de război „au scăpat din mâna politicienilor” și au ajuns parțial în sfera actorilor economici, ceea ce, în opinia sa, schimbă logica decizională. Critici privind sancțiunile europene și comparația cu poziția SUA Premierul ungar a calificat drept „răutăcioasă” decizia Uniunii Europene de a nu excepta Ungaria de la sancțiunile energetice impuse Rusiei. Orbán a amintit că președintele american Donald Trump oferise Budapestei o astfel de derogare în cadrul sancțiunilor SUA. În viziunea lui Orbán, Bruxelles-ul consideră sancțiunile aplicate Rusiei drept o măsură de politică comercială, ceea ce, susține acesta, ar elimina necesitatea unanimității între statele membre.

Musk cere „eradicarea” Uniunii Europene (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Musk vrea dispariția UE după ce compania sa, X, a fost amendată cu 120 de milioane de euro

Miliardarul Elon Musk, proprietarul platformei X, a reacționat vehement sâmbătă după ce Comisia Europeană a anunțat aplicarea unei amenzi de 120 de milioane de euro rețelei de social media. Musk cere „eradicarea” Uniunii Europene Într-o postare pe X, Musk a afirmat că „Uniunea Europeană ar trebui să fie eradicată”, susținând că suveranitatea trebuie să revină statelor membre pentru ca acestea să-și reprezinte mai bine cetățenii. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar El a adăugat că „birocrația UE sufocă încet Europa până la moarte”. Critici suplimentare și acuzații de cenzură Musk nu a indicat dacă va contesta în instanță decizia Comisiei Europene. În schimb, a continuat seria criticilor la adresa Bruxelles-ului, acuzând UE de cenzură și solicitând Statelor Unite să impună sancțiuni împotriva blocului european. De ce a amendat Comisia Europeană platforma X Vineri, Comisia Europeană a sancționat platforma X cu 120 de milioane de euro pentru nerespectarea obligațiilor de transparență impuse de Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA). Potrivit Comisiei, una dintre încălcările majore o reprezintă modul în care X a conceput „semnul de verificare albastru”, considerat înșelător pentru utilizatori. Bruxelles-ul susține că posibilitatea de a plăti pentru a obține statutul de „verificat” fără verificări reale îi induce în eroare pe utilizatori și facilitează fraudele, inclusiv uzurparea identității. Executivul european mai arată că registrul de publicitate al platformei nu respectă cerințele de transparență și accesibilitate prevăzute de legislația europeană. Acces insuficient pentru cercetători la datele publice O altă problemă semnalată de Comisia Europeană este neîndeplinirea obligației de a permite cercetătorilor acces la datele publice ale platformei. Cerința este prevăzută în mod explicit de DSA.

Zelenski, convorbire „substanțială” cu emisarii americani (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, discuție "substanțială" cu Kushner, ginerele lui Trump, și Witkoff

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă seară că a avut o discuție telefonică „substanțială și constructivă” cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, precum și cu negociatorii ucraineni aflați în Florida pentru discuții privind oprirea războiului din Ucraina. Ucraina își reafirmă angajamentul pentru o „pace reală” Zelenski a subliniat că Ucraina este hotărâtă să colaboreze onest cu partea americană pentru instaurarea unei păci durabile. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Liderul ucrainean a precizat că s-au convenit pașii următori și formatul viitoarelor discuții cu Statele Unite. Tema centrală: oprirea vărsării de sânge În timpul convorbirii, au fost abordate „chestiuni cheie ce ar putea garanta oprirea vărsării de sânge”, a declarat Zelenski. Discuțiile se concentrează pe soluții concrete pentru încetarea conflictului declanșat de invazia rusă din februarie 2022. A treia zi de negocieri în Florida Negociatorii ucraineni și americani se află în Florida pentru a treia zi de discuții dedicate planului Washingtonului de a pune capăt războiului. Întâlnirile vizează evaluarea propunerilor americane și definirea unui cadru de negociere comun. Raport detaliat al delegației ucrainene Zelenski a precizat că îi așteaptă la Kiev pe cei doi negociatori ai săi, Rustem Umerov și Andrii Gnatov, șeful Statului Major al armatei ucrainene, pentru a primi „un raport detaliat” al discuțiilor purtate cu reprezentanții SUA. Președintele Ucrainei a subliniat necesitatea unei colaborări strânse între echipele de negociere pentru a analiza ideile și propunerile în detaliu. El a reiterat că obiectivul Kievului este ca orice măsură propusă să fie funcțională și eficientă pentru pace, securitate și reconstrucție.

Dominație în emisfera vestică, prioritatea lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump vrea să domine emisfera vestică și să-și reevalueze relația cu Europa (SSN)

Statele Unite intenționează să își reafirme influența în emisfera vestică, să își consolideze prezența militară în Indo-Pacific și să își reevalueze relația cu Europa, potrivit noii Strategii de Securitate Națională publicate vineri. Documentul, prezentat de președintele Donald Trump, urmărește să redeseneze rolul global al Americii. „Realism flexibil” și revenirea la Doctrina Monroe Documentul descrie viziunea administrației drept una de „realism flexibil”, cerând reactivarea Doctrinei Monroe, care considera emisfera vestică zona de influență strategică a Washingtonului. Citește și: „Cel mai performant premier PSD”, scenariu halucinant în legătură cu criza apei din Prahova: a fost un experiment militar Strategia avertizează totodată că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, sugerând necesitatea unei schimbări majore de direcție. O rupere de ordinea mondială postbelică Noua strategie reprezintă cea mai clară expresie a intenției lui Donald Trump de a zgudui ordinea internațională creată după al Doilea Război Mondial. Documentul respinge logica alianțelor multilaterale și repoziționează politica externă sub deviza „America First”. Potrivit strategiei, politica externă a lui Trump este „pragmatică fără a fi adepta pragmatismului” și „principială fără a fi idealistă”, fiind motivată exclusiv de ceea ce „funcționează pentru America”. Emisfera vestică, prioritate pentru Washington Administrația Trump afirmă că va „restaura preeminența americană” în emisfera vestică. Documentul numește această abordare un „corolar al lui Trump” la Doctrina Monroe și sugerează că desfășurarea militară extinsă a SUA în regiune nu este una temporară. Critici privind ambițiile americane în vecinătatea apropiată De la preluarea mandatului, criticii au avertizat că retorica lui Trump sugerează un nou tip de imperialism în emisfera vestică. Mențiuni precum recucerirea Canalului Panama sau anexarea Groenlandei și Canadei au alimentat temerile. În prezent, prezența militară americană în Caraibe depășește 10.000 de soldați, plus un portavion, nave de război și avioane de luptă — un nivel care amplifică tensiunile regionale. Competiția cu China în America Latină Documentul atrage atenția și asupra influenței economice crescute a Chinei în America Latină, considerată o provocare strategică pentru Washington. Contracararea Beijingului devine astfel un obiectiv explicit al administrației. Indo-Pacific: descurajarea unui conflict cu China În Asia, strategia lui Trump prioritiză prevenirea unui conflict cu China privind Taiwanul și Marea Chinei de Sud. Consolidarea puterii militare americane și a aliaților din regiune este considerată esențială pentru menținerea supremației. O viziune sumbră asupra Europei Documentul adoptă un ton critic față de aliații europeni, avertizând că Europa traversează un „declin civilizațional” și că trebuie să își redefinească identitatea occidentală pentru a rămâne un partener de încredere. Administrația americană afirmă că, pe termen lung, este „plauzibil” ca anumite state NATO să devină majoritar non-europene, ceea ce răstoarnă paradigma tradițională a alianței. Relațiile tensionate dintre Washington și Europa Strategia rezonează cu discursurile partidelor europene de extremă dreapta, potrivit unor comentatori. În același timp, Europa încearcă să își reconstruiască capacitățile militare pentru a face față amenințării ruse, păstrând însă dependența de sprijinul militar american. Administrația Trump dorește ca Europa să preia majoritatea responsabilităților convenționale din NATO, inclusiv capacitățile de intelligence și apărare antirachetă, un obiectiv considerat nerealist de unii oficiali europeni. Abordarea față de Rusia și conflictul din Ucraina Strategia susține că SUA au interesul de a negocia rapid o soluție pentru războiul din Ucraina și de a restabili „stabilitatea strategică” în relația cu Rusia. Trump are un istoric de declarații admirative față de Vladimir Putin, ceea ce a alimentat critici constante privind atitudinea sa „indulgentă” față de Moscova.

Trump primește premiul FIFA pentru Pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a luat "Nobelul" pentru pace inventat de FIFA. Criticii spun că nu a fost nici o selecție

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Washington, că a jucat fotbal în tinerețe și că „a fost bun”, precizând însă că nu a atins nivelul unor staruri precum Cristiano Ronaldo sau Lionel Messi. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului columbian RCN, alături de președintele FIFA, Gianni Infantino. Trump, gazda tragerii la sorți pentru Cupa Mondială 2026 Tragerea la sorți pentru ediția cu numărul 23 a Cupei Mondiale, găzduită în comun de Statele Unite, Canada și Mexic, a avut loc la Centrul Kennedy din Washington. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Trump a afirmat că găzduirea turneului reprezintă „o mare onoare” și a subliniat interesul uriaș al publicului, evidențiat prin vânzările record de bilete. Promisiuni privind simplificarea vizelor pentru fanii latino-americani În privința accesului fanilor la turneu, Trump a promis că procesul de obținere a vizelor va fi simplificat pentru suporterii latino-americani. „Vom face totul mai ușor pentru ei”, a spus președintele SUA, adăugând că administrația lucrează deja la fluidizarea procedurilor. Trump primește primul Premiu FIFA pentru Pace Donald Trump a devenit primul laureat al Premiului FIFA pentru Pace, distincție acordată persoanelor care au desfășurat acțiuni remarcabile în sprijinul păcii. Gianni Infantino i-a înmânat o medalie și un trofeu de aur, apreciind eforturile acestuia de a pune capăt conflictelor globale. Trump a numit premiul „una dintre cele mai mari onoruri” ale vieții sale, susținând că „lumea este un loc mai sigur acum”. Critici privind lipsa de transparență a premiului FIFA Decizia FIFA a fost intens contestată de grupuri pentru drepturile omului și de critici ai administrației americane. Aceștia afirmă că premiul a fost creat special pentru Trump, fără un proces real de selecție, fără nominalizări și fără implicarea Consiliului FIFA. Organizații internaționale au avertizat că acordarea premiului în contextul unor politici restrictive privind libertățile civile și imigrația ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale ale federației sportive. Tensiuni înainte de Cupa Mondială 2026 Cu puțin timp înainte de tragerea la sorți, Trump și-a retras amenințarea de a interzice unor orașe găzduirea meciurilor dacă acestea nu respectă planurile sale de securitate. Totuși, președintele a lăsat deschisă posibilitatea unor măsuri suplimentare dacă va considera că există riscuri. La Centrul Kennedy, Trump s-a remarcat ca figura centrală a evenimentului, eclipsându-i inclusiv pe prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și pe președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum. Concertul susținut de Andrea Bocelli la Casa Albă Seara s-a încheiat cu un concert special al tenorului italian Andrea Bocelli, organizat la Casa Albă în Salonul de Est. La eveniment au participat parlamentari republicani, senatori apropiați președintelui și Prima Doamnă, Melania Trump. Trump l-a prezentat pe Bocelli elogios, numindu-i vocea „una a unui înger”. Președintele a lăudat și prestația artistului de la ceremonia FIFA din aceeași dimineață. Recitalul de la Casa Albă a avut loc cu ușile închise pentru presă. A fost a doua vizită a lui Bocelli la reședința prezidențială în mai puțin de două luni, după întâlnirea privată din 17 octombrie, când a cântat pentru Trump în Biroul Oval.

Atac rusesc asupra scutului protector de la Cernobîl (sursa: Pexels/Gáspár Ferenc)
Internațional

Scutul protector de la Cernobîl, deteriorat de o dronă rusească, avertizează AIEA

Scutul de protecție al centralei nucleare de la Cernobîl, construit pentru a limita materialele radioactive provenite din dezastrul din 1986, nu își mai poate îndeplini funcția principală din cauza avariilor suferite în urma unui atac cu dronă atribuit Rusiei, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Structura de izolare din oțel, finalizată în 2019, a fost inspectată recent, iar specialiștii au confirmat că impactul din februarie a compromis capacitatea de izolare, deși elementele de rezistență și sistemele de monitorizare nu au fost afectate permanent. Constatări ale AIEA și necesitatea reparațiilor complete Directorul general Rafael Grossi a precizat că unele reparații au fost realizate, dar restaurarea completă este esențială pentru prevenirea degradării suplimentare și pentru menținerea siguranței nucleare pe termen lung. Citește și: Anca Alexandrescu, pe primul loc în ultimul sondaj al campaniei electorale Incidentul a implicat o dronă cu focos exploziv puternic, care a lovit învelişul de protecție al reactorului numărul patru, distrus în 1986. Kiev acuză Rusia, Moscova neagă orice implicare Autoritățile ucrainene susțin că drona era rusească, în timp ce Moscova neagă atacul asupra centralei. Nivelurile de radiații au rămas stabile, fără scurgeri detectate, conform datelor ONU. Riscuri nucleare Dezastrul din 1986 a contaminat mare parte din Europa, iar ultimul reactor al centralei a fost închis în 2000. Rusia a ocupat zona Cernobîl în primele săptămâni ale invaziei din 2022, înainte de a se retrage. Inspecția AIEA a fost efectuată simultan cu investigațiile privind daunele provocate infrastructurii energetice de conflictul care se apropie de patru ani.

Germania inaugurează sistemul antirachetă Arrow (sursa: Facebook/Hananya Naftali)
Internațional

Germania se reînarmează: sistemul antirachetă Arrow devine operațional

Germania a pus în funcțiune prima componentă a scutului său antirachetă Arrow, un sistem dezvoltat de Israel și Statele Unite, utilizat acum pentru prima dată în afara teritoriului israelian. Noul sistem este conceput pentru a întări apărarea aeriană europeană în fața amenințării ruse. Intercepție la peste 100 de kilometri altitudine Luftwaffe a inaugurat miercuri sistemul pe baza aeriană Holzdorf, la sud de Berlin, unde inspectorul Holger Neumann a subliniat că Germania se poate apăra, în premieră, împotriva rachetelor balistice cu rază lungă, interceptate la altitudini de peste 100 km. Citește și: EXCLUSIV MApN, la un pas să falimenteze Avioane Craiova cu penalități uriașe. Fabrica statului, tratată mult mai rău decât companiile străine Site-ul operațional include un radom – o structură de protecție pentru radar – care reprezintă prima etapă dintr-un proiect evaluat la 3,8 miliarde de euro. Implementarea completă a sistemului este prevăzută pentru 2028 Colonelul Mitko Müller, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării, a anunțat că scutul anti-rachetă va fi pe deplin operațional în 2028, odată cu finalizarea ultimului sit, ale căror locații nu sunt deocamdată dezvăluite. Versiunea Arrow 3, cea mai avansată, a fost instalată în Israel în 2017 și a fost folosită în ultimii ani pentru a intercepta „zeci de rachete balistice”, potrivit oficialului israelian Amir Baram. Un pas major pentru apărarea europeană și pentru pilonul NATO Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Germania „își asumă responsabilitățile” prin adoptarea sistemului Arrow și contribuie la consolidarea pilonului european al NATO. Modernizarea armatei germane a devenit o prioritate după invazia Rusiei în Ucraina, iar activarea sistemului antirachetă reprezintă o etapă esențială în acest proces. Arrow, parte a proiectului european European Sky Shield Initiative Noul scut antirachetă completează inițiativa ESSI (European Sky Shield Initiative), lansată de Berlin în 2022, care combină sistemele Iris-T pentru apărarea pe distanțe scurte și sistemele Patriot pentru apărarea medie. Implementarea Arrow întărește semnificativ capacitatea Europei de a reacționa la amenințări balistice complexe.  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră