marți 09 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5072 articole
Internațional

Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale

Trump îi taie contractele lui Musk: relația dintre președintele SUA, Donald Trump, și miliardarul Elon Musk a escaladat rapid într-un conflict deschis, după ce Trump a amenințat public că va tăia subvențiile și contractele guvernamentale ale companiilor SpaceX și Starlink. Trump îi taie contractele lui Musk Avertismentul a fost lansat joi, în timpul unei declarații oficiale la Casa Albă, și a fost dublat de o serie de postări acide pe platforma Truth Social. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Scandalul a erupt la doar câteva zile după ce cei doi fuseseră văzuți împreună la Casa Albă, Trump mulțumindu-i atunci lui Musk pentru contribuțiile sale în cadrul administrației. Totuși, criticile repetate ale lui Musk la adresa noii legi fiscale propuse de Trump („Big Beautiful Bill”) au provocat ruptura. Musk a numit proiectul „o abominație dezgustătoare” care va duce la creșterea deficitului bugetar cu 2,4 trilioane de dolari, conform estimărilor Congresului. Piața reacționează: acțiunile Tesla scad cu 9% Conflictul a avut deja efecte financiare: acțiunile Tesla, compania lui Musk, au scăzut cu 9% după declarațiile lui Trump. Președintele a subliniat că tăierea contractelor federale este o metodă eficientă de a reduce cheltuielile bugetare, afirmând că este „surprins că Biden nu a făcut asta mai devreme”. Răspunsul lui Musk nu a întârziat să apară, folosind platforma sa X (fosta Twitter) pentru a-l ironiza pe Trump și a critica lipsa de transparență în procesul legislativ. De asemenea, Musk a publicat capturi cu postări vechi ale lui Trump în care critica excesul de cheltuieli al republicanilor, întrebând retoric: „Unde este omul care a scris aceste cuvinte? A fost înlocuit cu o dublură?”. De la campanie și Mar-a-Lago la despărțirea publică Musk a fost un aliat cheie al lui Trump în campania electorală, contribuind cu peste 250 de milioane de dolari și însoțindu-l la mitinguri și reuniuni oficiale. A fost prezent chiar și la învestirea din ianuarie, fiind un consilier influent în cadrul Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală. Relația s-a deteriorat rapid după ce Trump a retras nominalizarea lui Jared Isaacman — promovat de Musk — pentru conducerea NASA.

Trump îi taie contractele lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay (sursa: Paramount Plus)
Internațional

Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea unor persoane gay. Curtea Supremă a SUA admite speța

Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay: Marlean Ames susține că i-a fost refuzată o promovare din cauza orientării sale sexuale tradiționale. Femeie heterosexuală, discriminată în favoarea gay Curtea Supremă a Statelor Unite a decis, joi, că persoanele din grupuri majoritare – precum albii sau heterosexualii – pot intenta acțiuni în justiție pentru cazuri de discriminare inversă, în temeiul Titlului VII din Legea drepturilor civile din 1964. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Decizia unanimă a celor nouă judecători a relansat procesul intentat de Marlean Ames, o femeie heterosexuală din Ohio, care a reclamat că a fost retrogradată și i s-a refuzat o promovare pe criterii legate de orientarea sexuală. Ames, în vârstă de 61 de ani, a dat în judecată în 2020 Departamentul pentru servicii de tineret din Ohio, susținând că, deși era mai calificată, a fost ocolită în favoarea unei femei lesbiene și ulterior retrogradată în beneficiul unui bărbat gay. Ea a invocat discriminare pe baza orientării sexuale, argumentând că deciziile luate împotriva ei în 2019 au fost motivate de faptul că este heterosexuală. Curtea Supremă: protecția împotriva discriminării se aplică tuturor Instanțele inferioare, inclusiv Curtea de Apel din Cincinnati (al 6-lea Circuit), au respins inițial plângerea, impunând criterii mai stricte reclamanților din grupuri majoritare. Judecătoarea Ketanji Brown Jackson, care a redactat decizia Curții Supreme, a clarificat că Titlul VII nu face nicio distincție între grupuri minoritare și majoritare – orice individ este protejat egal împotriva discriminării. În paralel, președintele în exercițiu Donald Trump a semnat, în prima zi a revenirii sale la Casa Albă, un ordin executiv prin care a anulat politicile de diversitate, echitate și incluziune (DEI) din agențiile federale. Trump a încurajat și companiile private să renunțe la astfel de programe, argumentând că acestea ar promova inechități față de majoritate.

Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich (sursa: eglin.af.mil)
Internațional

Noul șef al forțelor NATO va fi tot un american, aliații răsuflă ușurați. Trump scapă de gen. Cavoli

Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich: acesta a fost nominalizat de administrația Trump pentru a-i urma generalului Christopher Cavoli. Noul comandant SACEUR, generalul american Grynkewich Funcția de SACEUR, ocupată exclusiv de generali americani încă din 1951, presupune supervizarea tuturor operațiunilor NATO în Europa. Citește și: Atac brutal al unei judecătoare la adresa lui Nicușor Dan: ea cere suspendarea noului președinte pentru că i-a convocat la Cotroceni pe șefii parchetelor Confirmarea oficială a numirii va trebui aprobată de Senatul SUA. Generalul Grynkewich, în prezent director pentru operațiuni în cadrul Statului Major Interarme al armatei americane, îl va succeda pe generalul Christopher Cavoli, care a preluat funcția după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Cavoli a fost esențial în gestionarea sprijinului militar american oferit Ucrainei. Presiuni pentru creșterea bugetului NATO la 5% din PIB În paralel cu această nominalizare, administrația Trump a intensificat apelurile către statele membre NATO pentru a-și crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB, față de obiectivul actual de 2%. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat în cadrul unei reuniuni NATO de la Bruxelles că se apropie un consens între aliați privind această nouă țintă, deși nici măcar SUA nu atinge în prezent acest nivel. Cariera generalului Alexus Grynkewich Lt. Gen. Alexus Grynkewich și-a început cariera în 1993, după absolvirea Academiei Forțelor Aeriene SUA. A activat ca pilot de instrucție și ofițer de armament pentru avioanele F-16 Fighting Falcon și F-22 Raptor. A ocupat funcții de comandă la toate nivelurile – de la escadrilă până la forță expediționară aeriană – și a servit în structuri-cheie precum Comandamentul European, Comandamentul Central al SUA și Statul Major Comun. Generalul Cavoli insistă că Rusia nu va ezita să atace În primăvara acestui an, Trump a fost contrazis de generalul SUA Cavoli, care respinge cu argumente solide atitudinea împăciuitoare a actualului președinte american față de Rusia.  Generalul Cristopher Cavoli, șeful Comandamentului European al SUA și al forțelor NATO din Europa (SACEUR), a avertizat în Congresul american (VIDEO) că Rusia este dispusă să folosească forța militară pentru a-și îndeplini obiectivele geopolitice. Acestea includ ambițiile de a-și extinde controlul teritorial și influența la nivel regional și global, dar și cea de a diminua influența SUA la nivel mondial.       

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul (sursa: khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Ali Khamenei respinge cererea SUA ca Iranul să nu mai îmbogățească uraniu

Iranul respinge cererea SUA privind uraniul. Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului contravine intereselor naționale ale țării, respingând astfel una dintre principalele cerințe ale Statelor Unite în cadrul negocierilor privind programul nuclear iranian. Iranul respinge cererea SUA privind uraniul Declarația a fost făcută în cadrul unui discurs televizat, cu ocazia comemorării ayatollahului Khomeini. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni „Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear. Cine sunteți voi să decideți ce are voie Iranul să facă?”, a afirmat Khamenei. Negocieri mediate de Oman Propunerea americană pentru un nou acord nuclear a fost transmisă Teheranului sâmbătă, prin intermediul Omanului, care joacă rol de mediator între ministrul iranian de externe Abbas Araghchi și emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele Donald Trump. După cinci runde de negocieri, persistă diferențe majore între pozițiile Iranului și ale SUA, în special în două puncte critice. Iranul refuză să renunțe complet la activitățile de îmbogățire a uraniului pe teritoriul său și respinge trimiterea în afara țării a stocurilor de uraniu înalt îmbogățit. Aceste condiții sunt considerate de Washington esențiale pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Programul nuclear este „pașnic” Oficialii iranieni susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri pașnice, în ciuda acuzațiilor repetate ale Occidentului privind intențiile de înarmare atomică. Khamenei a respins ideea opririi îmbogățirii, spunând că ar reprezenta o renunțare la autosuficiența tehnologică a Iranului. SUA menține presiunea maximă asupra Teheranului Administrația Trump a relansat în ianuarie politica de „presiune maximă” asupra Iranului. Sancțiunile economice au fost extinse. Au fost amenințări cu intervenții militare, iar regimul de la Teheran, izolat diplomatic. Statele Unite s-au retras în 2018 din acordul nuclear JCPOA (2015), semnat împreună cu celelalte state membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU (Rusia, China, Regatul Unit, Franța) și cu Germania și Uniunea Europeană. Iranul, criză interne Pe plan intern, Iranul se confruntă cu grave probleme economice și sociale, printre care crize energetice și deficit de apă, inflație și deprecierea rialului iranian. În acest context, presiunea socială și tensiunile regionale sunt în creștere. În același timp, milițiile sprijinite de Teheran suferă pierderi în conflictele regionale, în special în confruntările cu Israelul, care a amenințat în repetate rânduri că ar putea ataca instalațiile nucleare iraniene.

Moldova riscă o militarizare rusă masivă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin duce 10.000 de soldați ruși în Transnistria, dacă pro-rușii câștigă alegerile din Moldova

Moldova riscă o militarizare rusă masivă. Rusia urmărește instalarea unui guvern prorus la Chișinău, care să permită trimiterea a 10.000 de militari ruși în regiunea transnistreană, situată la granița cu Ucraina. Declarația a fost făcută de premierul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat Financial Times. Forțele ruse din Transnistria, în prezent limitate În momentul de față, Rusia menține un contingent redus de trupe în Transnistria, majoritatea fiind localnici recrutați, iar doar câțiva sunt soldați trimiși efectiv din Federația Rusă. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Posibilitatea aducerii unui număr semnificativ de militari este inexistentă în prezent, din cauza izolării geografice a regiunii. Moldova riscă o militarizare rusă masivă Moscova speră ca alegerile parlamentare din septembrie 2025 din Republica Moldova să aducă la putere un guvern favorabil intereselor sale. Un astfel de guvern ar putea autoriza consolidarea militară a Rusiei în Transnistria, potrivit avertismentelor lansate de Recean. „Este un efort uriaș de subminare a democrației moldovene!”, a spus premierul, subliniind riscul pentru întreaga regiune. Premierul moldovean atrage atenția că prezența a 10.000 de soldați ruși în Transnistria ar constitui o presiune semnificativă asupra frontierei sud-vestice a Ucrainei, dar și o amenințare la granița României, stat membru NATO. Strategiile Rusiei: propagandă și finanțări ilegale Potrivit lui Recean, Rusia desfășoară o amplă campanie de influență politică în Moldova, printr-o propagandă online coordonată. Există finanțări ilegale către partide proruse și transferuri de numerar pentru influențarea votului. În 2024, Rusia ar fi cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova pentru astfel de activități. Rețineri la frontieră și dovezi de finanțare externă Polițiștii de frontieră moldoveni au reținut cetățeni care se întorceau din Rusia cu sume mari în numerar, inclusiv până la 1,2 milioane de dolari. De asemenea, la alegerile prezidențiale din 2024, aproximativ 130.000 de alegători ar fi beneficiat de fonduri din surse rusești. Apărare și integrare europeană Guvernul moldovean se concentrează pe contracararea influenței Kremlinului, dar și pe menținerea parcursului european. Dorin Recean a subliniat că este vital ca Moldova să livreze rezultate concrete privind integrarea în Uniunea Europeană, în paralel cu consolidarea apărării naționale. Cobasna, motivul invocat pentru prezența militară rusă Rusia justifică staționarea trupelor sale în Transnistria prin paza depozitului de armament sovietic de la Cobasna, însă Chișinăul cere constant retragerea militarilor, considerându-le o încălcare a suveranității naționale. „Forțele lor din regiune sunt aproape irelevante acum, dar un guvern prorus ar putea schimba radical situația”, a avertizat Recean.

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina, îngrijorat de răspunsul Rusiei în urma distrugerii bombardierelor

Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA. Keith Kellogg, trimisul special pentru Ucraina al președintelui american Donald Trump, a declarat că riscul unei escaladări militare majore în conflictul din Ucraina „a crescut mult” după ce forțele ucrainene au atacat cu drone mai multe baze militare din adâncul teritoriului rus, inclusiv cele care adăpostesc bombardiere cu capacitate nucleară. Escaladarea războiului în Ucraina, avertisment SUA Ucraina a confirmat în weekend atacuri asupra unor aerodromuri din Siberia și nordul îndepărtat al Rusiei. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Unele dintre ținte se aflau la până la 4.300 de kilometri de linia frontului, demonstrând o capacitate extinsă a dronelor de atac ucrainene. Într-un interviu acordat postului Fox News, Keith Kellogg a declarat că acțiunea Ucrainei a vizat indirect componente ale triadei nucleare ruse, ceea ce ridică îngrijorări serioase privind reacția Moscovei. „Când ataci o componentă a sistemului de supraviețuire națională al dușmanului, adică triada nucleară, riști o reacție imprevizibilă. Nu știi cum va reacționa cealaltă parte”, a avertizat Kellogg. SUA și Rusia, aproape 90% din arsenalul nuclear mondial Atât Rusia, cât și Statele Unite dețin triade nucleare complete: bombardiere strategice, rachete balistice intercontinentale lansate de la sol și rachete balistice lansate de pe submarine. Împreună, cele două puteri controlează circa 88% din armele nucleare existente la nivel global. Trump nu a fost informat despre atacurile Ucrainei Kellogg a precizat că, deși pagubele materiale provocate bombardierelor ruse nu au fost semnificative, efectul psihologic asupra Rusiei este mult mai important. Trimisul american și-a exprimat îngrijorarea în special față de informațiile neconfirmate privind un posibil atac asupra unei baze navale ruse din nord. Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a precizat că Donald Trump nu a fost informat în prealabil despre atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra bazelor militare ruse. Negocierile de la Istanbul: puține progrese Rusia și Ucraina au avut luni o rundă de discuții la Istanbul, fără a înregistra progrese notabile. Keith Kellogg a declarat că partea ucraineană a prezentat „o poziție foarte rezonabilă”, în timp ce Rusia a adoptat „o poziție foarte maximalistă”. Obiectivul principal, în opinia sa, este reconcilierea acestor poziții antagonice.

Ruptură între Trump și Elon Musk (sursa: Facebook/Donald J. Trump)
Internațional

Război total între Trump și Musk: miliardarul califică noua lege bugetară o "abominație”

Ruptură între Trump și Elon Musk. Miliardarul Elon Musk a criticat vehement megaproiectul de lege bugetară susținut de președintele american Donald Trump, numindu-l „o abominație dezgustătoare”. Ruptură între Trump și Elon Musk Mesajul a fost postat marți pe platforma X, unde Musk și-a exprimat indignarea față de cheltuielile „scandaloase și clientelare” prevăzute în document. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe „Îmi pare rău, dar nu mai pot suporta”, a scris cel mai bogat om din lume, într-o postare în care i-a criticat dur pe toți cei care au votat pentru proiect. Compania Tesla, direct afectată Proiectul de lege susținut de Donald Trump periclitează subvențiile pentru vehicule electrice. „The big beautiful bill” propune eliminarea treptată a creditelor fiscale acordate pentru achiziția de vehicule electrice (EV), introduse în era Biden. Astfel, clienții nu ar mai putea beneficia de până la 7.500 de dolari pentru achiziția unui EV nou sau până la 4.000 de dolari pentru unul second-hand, dacă producătorul a vândut peste 200.000 de astfel de mașini în perioada 2009–2025. Tesla, care a livrat peste 336.000 de vehicule doar în primul trimestru din 2025, ar fi direct vizată. Casa Albă: Critica nu schimbă nimic Reacția Casei Albe a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că poziția președintelui Donald Trump rămâne neschimbată în ciuda declarațiilor lui Musk. „Este un proiect de lege mare și frumos și se ține de el”, a afirmat Leavitt.

Trump participă la summitul NATO (Haga) (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Prima confruntarea a lui Trump cu liderii celorlalte țări NATO va avea loc la summit-ul de la Haga

Trump participă la summitul NATO (Haga). Președintele american Donald Trump va fi prezent la summitul NATO organizat în perioada 24–25 iunie la Haga, în Țările de Jos, a confirmat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt. Trump participă la summitul NATO (Haga) Evenimentul reunește liderii celor 32 de state membre ale Alianței Nord-Atlantice, într-un context marcat de tensiuni geopolitice și presiuni financiare tot mai mari. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Încă de la revenirea sa în funcție, Donald Trump a insistat ca statele membre să-și mărească substanțial bugetele de apărare. El a cerut explicit Canadei și țărilor europene să aloce cel puțin 5% din PIB pentru apărare, dublu față de pragul minim de 2% stabilit anterior. În 2024, doar o parte dintre acestea atingeau sau depășeau nivelul minim convenit. NATO promite o creștere „ambițioasă” a bugetelor Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că summitul de la Haga va fi marcat de angajamente clare din partea statelor membre privind creșterea bugetelor pentru apărare. Potrivit declarațiilor sale, este așteptată o decizie comună privind o majorare semnificativă a contribuțiilor, în contextul amenințărilor globale și al intensificării rivalităților internaționale.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Germania ia în calcul armata obligatorie (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu este necesar, avertizează un general german

Germania ia în calcul armata obligatorie. General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, atrage atenția că, pe termen lung, ar putea fi necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania ia în calcul armata obligatorie Avertismentul vine în contextul în care recrutarea voluntarilor nu pare suficientă pentru a acoperi nevoile de apărare ale țării. „Pentru protecția infrastructurii critice de apărare, am pur și simplu nevoie de mai mulți soldați decât putem obține în prezent”, a declarat generalul Henne într-un interviu acordat grupului de presă RND. Oficialul german subliniază că soluția ideală ar fi recrutarea voluntară, însă avertizează că aceasta are limite: „Cu cât avem nevoie de mai mulți soldați, cu atât este mai probabil să atingem aceste limite.” Soluție de compromis în coaliția de guvernare Guvernul german, format din CDU/CSU și SPD, intenționează să introducă un nou model de serviciu militar bazat exclusiv pe voluntariat. Acest compromis reflectă pozițiile divergente din cadrul coaliției: SPD preferă recrutarea voluntară, în timp ce conservatorii din CDU/CSU se opun revenirii la recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, anul în care a fost eliminat și serviciul civil alternativ. Primii voluntari ar putea fi înrolați în cursul acestui an Generalul Henne anticipează că primii recruți voluntari ar putea fi înrolați în 2025, în cadrul noului program. Totuși, dacă numărul de voluntari nu va fi suficient pentru a susține nevoile armatei, guvernul ar putea fi nevoit să ia în considerare măsuri obligatorii, deși nu au fost încă precizate detalii în acest sens.

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud (sursa: news.sbs.co.kr)
Internațional

Coreea de Sud își alege președintele după aventura marțială haotică a lui Yoon Suk-yeol

Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Marți, cetățenii sud-coreeni sunt chemați la urne pentru a-și alege noul președinte, într-un scrutin anticipat care marchează sfârșitul unei perioade de șase luni de instabilitate politică. Haosul a fost declanșat de tentativa eșuată a fostului președinte Yoon Suk-yeol de a impune legea marțială. Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud Votul se desfășoară într-un singur tur, iar secțiile se vor închide la ora locală 20:00 (11:00 GMT). Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Primele rezultate vor fi oferite sub formă de sondaje la ieșirea de la urne. Favoritul scrutinului: Lee Jae-myung, liderul opoziției Liderul opoziției de centru-stânga, Lee Jae-myung, este considerat marele favorit. În alegerile din 2022, acesta a pierdut la limită în fața lui Yoon Suk-yeol. Cel mai recent sondaj Gallup indică un avans semnificativ: 49% din intențiile de vot pentru Lee, față de 35% pentru conservatorul Kim Moon-soo, candidat al Partidului Puterii Poporului (PPP). Un nou președinte cu mandat imediat Scrutinul este unul anticipat, organizat pentru a acoperi vidul de putere de la conducerea țării. Câștigătorul își va prelua mandatul imediat după proclamarea oficială de către autoritatea electorală. Coreenii speră la stabilitate Alegerile vin pe fondul unei crize politice profunde, cu manifestații masive, anchete judiciare spectaculoase și o succesiune rapidă de președinți interimari. Alegătorii speră ca noul președinte să readucă stabilitatea. Prezență ridicată la vot Din totalul celor 44,3 milioane de alegători, peste o treime au votat deja în avans, joi și vineri. Până la ora locală 13:00 (04:00 GMT), Comisia Electorală a raportat o prezență de 62,1%, în creștere față de 61,3% în 2022 la aceeași oră. Provocări majore pentru noul lider al Coreei de Sud Noul președinte va prelua conducerea unei țări cu 52 de milioane de locuitori și va trebui să facă față unor provocări urgente: criza economică în creștere, rata extrem de scăzută a natalității și costul vieții în ascensiune. Pe plan geopolitic, viitorul lider va trebui să răspundă amenințărilor venite dinspre Coreea de Nord și să-și definească poziția față de China – principalul partener comercial al Coreei de Sud, dar și un actor strategic dificil.

Delegație ucraineană în vizită la Washington (sursa: Facebook/UATV English)
Internațional

Întâlnire surprinzătoare în SUA între o delegație ucraineană și una americană

Delegație ucraineană în vizită la Washington. O delegație oficială de rang înalt din Ucraina a ajuns marți la Washington pentru discuții esențiale privind sprijinul militar, cooperarea economică și înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei, a anunțat președinția ucraineană. Delegație ucraineană în vizită la Washington „Programul nostru este complet. Plănuim să discutăm despre sprijinul în materie de apărare, situația de pe câmpul de luptă și despre înăsprirea sancțiunilor contra Rusiei”, a transmis Andrii Iermak, șeful administrației prezidențiale ucrainene, printr-un mesaj publicat pe Telegram. Citește și: Sondaj INSCOP: PNL este umăr la umăr cu PSD, dar AUR are mai mult decât ambele partide Din delegație fac parte și ministrul Economiei, Iulia Svîrîdenko, precum și oficiali ai Ministerului Apărării. Întâlniri cheie cu echipa lui Trump și oficiali americani Reprezentanții Ucrainei urmează să aibă întrevederi cu „echipa președintelui american Donald Trump” și cu alți responsabili politici de la Washington. Printre subiectele abordate se numără un recent acord privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina și rezultatele discuțiilor recente cu Rusia. Nou ciclu de negocieri ruso-ucrainene Deplasarea vine la doar o zi după o nouă rundă de negocieri directe între Ucraina și Rusia, desfășurată la Istanbul, în continuarea primei întâlniri din 16 mai. Deși presiunea diplomatică internațională este tot mai mare, inclusiv din partea SUA, rezultatele acestor inițiative rămân modeste. Poziții ireconciliabile între Kiev și Moscova După peste trei ani de război, Ucraina și Rusia rămân în dezacord profund. Kremlinul impune condiții considerate inacceptabile de Kiev pentru a opri ofensiva militară. În același timp, Moscova refuză armistițiul propus de Ucraina și susținut de Occident și de o parte a comunității internaționale. Ucraina cere sancțiuni mai dure, Trump rămâne rezervat Ca reacție, autoritățile ucrainene îndeamnă SUA să înăsprească regimul de sancțiuni împotriva Rusiei. Totuși, președintele Donald Trump pare reticent, oscilând între critici și gesturi de apropiere față de Vladimir Putin. În plus, Trump a avut un schimb tensionat cu președintele Volodimir Zelenski, în cadrul unei întâlniri mediatizate în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.

Trump salută victoria lui Karol Nawrocki (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Trump, felicitări prompte și entuziaste pentru Nawrocki, noul președinte polonez

Trump salută victoria lui Karol Nawrocki. Președintele american Donald Trump a transmis marți un mesaj de felicitare pentru Polonia, după victoria naționalistului Karol Nawrocki în alegerile prezidențiale. Trump salută victoria lui Karol Nawrocki Anunțul a fost făcut pe platforma sa Truth Social, unde liderul de la Casa Albă l-a numit pe Nawrocki „un câștigător”. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul „Felicitări Poloniei, ați ales un CÂȘTIGĂTOR!”, a scris Trump, alăturând mesajului o captură din canalul conservator Newsmax. „Un aliat al lui Trump câștigă în Polonia, șocând întreaga Europă”. Polonia, „aliat model” NATO Luni, secretarul de stat al lui Trump, Marco Rubio, a transmis la rândul său un mesaj de felicitare adresat lui Nawrocki. Rubio a descris Polonia drept „aliat model” și „contributor cheie la întărirea NATO”, subliniind importanța sa strategică în Europa de Est. „Poporul polonez s-a exprimat și susține o armată mai puternică și securizarea frontierelor sale”, a declarat Rubio într-un comunicat oficial. O victorie la limită Karol Nawrocki, sprijinit de partidul naționalist de opoziție PiS (Lege și Justiție), a obținut 50,89% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia. Rivalul său, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, a fost votat de 49,11% dintre alegători.

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Putin pune condiții imposibile pentru un armistițiu în Ucraina, Kievul le-a respins deja

Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina. Rusia a transmis Ucrainei, printr-un memorandum publicat luni, că acceptarea unui armistițiu de 30 de zile este condiționată de retragerea totală a trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova: Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Condițiile Moscovei pentru armistițiu în Ucraina Documentul a fost înmânat delegației ucrainene în cadrul negocierilor de la Istanbul. Citește și: Bolojan le spune contabililor de comune că ar trebui să gestioneze mai multe localități, ca să-și justifice salariul Memorandumul cere recunoașterea internațională a anexării celor patru regiuni menționate, precum și a Crimeei, ocupată de Rusia din 2014. Alte condiții impuse de Kremlin includ neutralitatea Ucrainei, renunțarea la aderarea la alianțe militare, precum NATO, limitarea dimensiunii armatei ucrainene Solicitări suplimentare Rusia a formulat cereri suplimentare. Printre acestea se numără ridicarea sancțiunilor economice internaționale, renunțarea Ucrainei la revendicarea de despăgubiri, oprirea livrărilor de arme din Occident și stoparea schimburilor de informații militare cu partenerii internaționali. De asemenea, Moscova solicită o interdicție clară privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul ucrainean. Condiții privind drepturile minorității rusofone  Documentul include și solicitări legate de drepturile persoanelor vorbitoare de rusă din Ucraina, precum și eliberarea prizonierilor politici, civili și militari. De asemenea este pretinsă dizolvarea formațiunilor naționaliste ucrainene din cadrul forțelor armate, în conformitate cu retorica Kremlinului privind „denazificarea” Ucrainei. Ucraina a respins anterior aceste condiții maximaliste  

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ucraina ar fi provocat Rusiei pagube de șapte miliarde de dolari după distrugerea bombardierelor

Ucraina a provocat Rusiei pagube majore. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că atacul masiv cu drone asupra aerodromurilor militare din Rusia a provocat pagube uriașe, estimate la 7 miliarde de dolari. Ucraina a provocat Rusiei pagube majore Potrivit unui mesaj publicat pe Telegram, operațiunea denumită „Pânza de păianjen” a vizat aviația strategică rusă, cauzând pierderi semnificative. Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor SBU afirmă că 34% dintre aeronavele rusești capabile să transporte rachete de croazieră strategice au fost lovite în cadrul acestui atac. Operațiunea ar fi dus la distrugerea a aproximativ 40 de avioane, potrivit autorităților ucrainene. „7 miliarde de dolari SUA. Acesta este costul estimat al aviației strategice a inamicului, care a fost lovită astăzi ca urmare a operațiunii speciale a SBU”, se specifică în mesaj. Atacul, cu o zi înainte de discuțiile de la Istanbul Atacul ucrainean cu drone a avut loc duminică, în ajunul unor negocieri planificate între Ucraina și Rusia la Istanbul. Potrivit SBU, loviturile au fost executate la distanțe de până la mii de kilometri de granițele Ucrainei, demonstrând o capacitate extinsă de atac strategic.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră