sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5511 articole
Internațional

Compania care produce Ozempic, prea grasă: Novo Nordisk slăbește cu 9.000 de angajați

Novo Nordisk concediază 9.000 de angajați. Gigantul farmaceutic danez Novo Nordisk a anunțat miercuri că va concedia 9.000 de angajați, reprezentând 11,5% din forța sa de muncă globală. Novo Nordisk concediază 9.000 de angajați Măsura face parte dintr-un plan de restructurare menit să aducă economii anuale de 8 miliarde coroane daneze (1,26 miliarde de dolari). Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Novo Nordisk, care anul trecut a devenit cea mai valoroasă companie din Europa, cu o capitalizare de 650 miliarde de dolari, își simplifică organizarea pentru a accelera luarea deciziilor și a redirecționa resursele către medicamentele pentru slăbit și combaterea obezității, precum Wegovy și Ozempic. Impactul restructurării în Danemarca Din totalul de 78.400 de angajați ai companiei, aproximativ 5.000 de concedieri vor viza operațiunile din Danemarca. În trimestrul trei, Novo va raporta costuri excepționale de 9 miliarde coroane daneze, însă se așteaptă la economii de un miliard coroane în trimestrul patru. Presiuni pe vânzări și scăderi la bursă Creșterea profitului operațional pentru 2025 este estimată la 4-10%, în scădere față de prognoza anterioară de 10-16%. De la începutul anului, acțiunile Novo Nordisk au pierdut aproape 46% la Bursa din Copenhaga, capitalizarea bursieră coborând la 181 miliarde de dolari. Potrivit analiștilor Barclays, vânzările anuale de medicamente pentru pierderea în greutate ar putea ajunge la 100 miliarde de dolari în următorul deceniu, comparativ cu aproximativ 6 miliarde în prezent.

Novo Nordisk concediază 9.000 de angajați (sursa: Facebook/Novo Nordisk)
Dronă rusească lovește casă din Polonia (sursa: polsatnews.pl)
Internațional

BREAKING O dronă rusească a lovit o casă în regiunea poloneză Lublin

Dronă rusească lovește casă din Polonia. O dronă rusească a lovit un imobil din localitatea Wyryki, în regiunea Lublin, Polonia. Acoperișul casei și un autoturism din curte au fost avariate, dar autoritățile au confirmat că nu există victime. Dronă rusească lovește casă din Polonia Armata poloneză a confirmat că dronele considerate periculoase au fost doborâte, iar echipele de intervenție caută resturile aparatelor. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Premierul Donald Tusk a convocat o ședință de urgență a guvernului și a anunțat că este în contact direct cu președintele și cu ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz. Autoritățile poloneze colaborează strâns cu NATO. Măsuri de securitate și mobilizare națională Poliția, Paza de Frontieră și pompierii au fost mobilizați, iar unitățile din estul țării au intrat în stare de alertă. Locuitorii din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin au fost îndemnați să rămână în locuințe și să nu atingă fragmentele de drone găsite, ci să anunțe imediat autoritățile. Spațiul aerian și aeroporturile, închise temporar Noaptea trecută, spațiul aerian deasupra a patru aeroporturi majore – Rzeszów, Lublin, Varșovia și Modlin – a fost închis din motive de securitate. Autoritățile aviatice au precizat că această măsură este o procedură standard în timpul operațiunilor militare intense din regiune. Escaladarea tensiunilor la granița estică a NATO Atacul are loc pe fondul intensificării operațiunilor rusești asupra Ucrainei și a multiplelor încălcări ale spațiului aerian polonez. Oficialii polonezi și NATO avertizează că situația reprezintă o amenințare directă pentru securitatea flancului estic al Alianței.

Polonia doboară drone rusești în premieră (sursa: Facebook/Siły Powietrzne/Polish Air Force)
Internațional

PREMIERĂ Polonia doboară drone rusești care au intrat în spațiul său aerian. România ridică avioane

olonia doboară drone rusești în premieră. Polonia și-a mobilizat miercuri propriile sisteme de apărare aeriană, alături de cele NATO, pentru a doborî drone care au pătruns în spațiul său aerian în timpul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Polonia doboară drone rusești în premieră Varșovia a numit incidentul „un act de agresiune”, marcând o premieră în implicarea directă a implicării Poloniei în războiul din Ucraina. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Comandamentul operațional al armatei poloneze a confirmat că avioanele poloneze și aliate au fost desfășurate după „încălcări repetate” ale spațiului aerian. Potrivit oficialilor, unele drone au fost neutralizate, iar operațiunile de localizare a resturilor sunt în desfășurare. Ministrul Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că avioanele „și-au folosit armele împotriva obiectelor ostile” și că se află în contact permanent cu comandamentul NATO. Zonele cu risc crescut Armata poloneză a avertizat populația din regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin să rămână în case, precizând că situația a creat „o amenințare reală la adresa securității cetățenilor”. Premierul Donald Tusk a informat secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre situație și a convocat o reuniune de urgență a guvernului. Ministerul rus al Apărării nu a comentat incidentul. Impact asupra traficului aerian Aeroportul Chopin din Varșovia și alte aeroporturi, precum Lublin și Rzeszow, au fost temporar închise. Zborurile au fost redirecționate către alte orașe poloneze. Ulterior, spațiul aerian a fost redeschis, dar autoritățile avertizează că vor exista întârzieri pe parcursul zilei. Tensiuni sporite la granița cu Belarus Polonia a anunțat că își va închide granița cu Belarus, în contextul exercițiilor militare ruso-belaruse „Zapad”, care au generat îngrijorări de securitate și în Lituania și Letonia. În același timp, Rusia a lansat rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv asupra zonelor vestice apropiate de granița cu Polonia. Kievul a emis alerte de raid aerian la nivel național, iar autoritățile au avertizat populația cu privire la atacuri cu rachete și drone. Șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Andrii Iermak, a subliniat că Rusia „testează Occidentul” și că este nevoie de decizia partenerilor NATO de a permite utilizarea apărării aeriene pentru interceptarea dronelor înainte ca acestea să atingă granițele Alianței. Reacția Statelor Unite și a liderilor occidentali Senatorul american Dick Durbin a declarat că aceste incursiuni „nu pot fi ignorate”, în timp ce congresmanul Joe Wilson a numit atacul „un act de război”. El a cerut președintelui Donald Trump să impună sancțiuni suplimentare care să „falimenteze mașinăria de război rusă”. Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane în Europa, a afirmat că dronele rusești reprezintă „testări intenționate” ale apărării NATO și că răspunsurile trebuie să fie ferme și constante. Escaladare regională și riscul extinderii conflictului Incidentul vine după alte episoade în care drone sau rachete rusești au traversat spațiul aerian polonez. În 2022, două persoane au murit în satul Przewodow, după ce o rachetă ucraineană de apărare aeriană a căzut pe teritoriul Poloniei. Actuala situație indică o escaladare a tensiunilor și ridică întrebări legate de implicarea NATO în gestionarea directă a atacurilor care vizează Ucraina, dar afectează și teritoriul statelor membre. România ridică avioanele Ministerul Apărării Naționale a ridicat de urgență două aeronave F-16 după detectarea unor drone în apropierea graniței cu Ucraina. MapN a emis un comunicat: „În noaptea de 9 spre 10 septembrie, sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, în zona localităţii ucrainene Vâlcov, la graniţa cu România. Două aeronave de luptă F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 00.59 de la Baza 86 Aeriană din Feteşti pentru misiuni de cercetare. La ora 01.27 a fost transmis mesajul Ro-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea. Nu au fost detectate pătrunderi ale unor vehicule aeriene în spaţiul aerian naţional. La ora 02.35 a fost transmis semnalul de încetare a alertei aeriene, iar aeronavele au revenit în baza de dislocare. Ministerul Apărării Naţionale menţine în permanenţă un nivel ridicat de vigilenţă şi asigură supravegherea strictă a spaţiului aerian, maritim şi terestru naţional. Suntem în contact permanent cu aliaţii noştri, schimbăm în timp real informaţii operative şi acţionăm ferm pentru garantarea securităţii României şi a flancului estic al NATO.”

Drone rusești, în spațiul aerian polonez (sursa: Facebook/Ministerstwo Obrony Narodowej)
Internațional

BREAKING Mai multe drone rusești au intrat adânc în Polonia. Patru aeroporturi au fost închise

Drone rusești, în spațiul aerian polonez: Comandamentul Operațional al Forțelor Armate Poloneze a anunțat că spațiul aerian al Poloniei a fost încălcat în mod repetat de drone, în timpul atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei, potrivit Fakt.  Drone rusești, în spațiul aerian polonez Unele dintre dronele care ar fi putut reprezenta o amenințare au fost doborâte de armata poloneză, a declarat ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 10 septembrie, fiind calificat drept o încălcare fără precedent a spațiului aerian. Potrivit DORSZ, „unele drone care au intrat pe teritoriul nostru au fost doborâte”, iar autoritățile caută zonele unde ar putea fi căzute fragmentele. Forțele poloneze și aliate sunt în stare de alertă maximă și pregătite pentru noi operațiuni. Avertizare pentru populație În jurul orei 4:00 dimineața, autoritățile au emis o avertizare pentru populație, cerând locuitorilor să rămână în case. Cele mai expuse zone sunt regiunile Podlaskie, Mazowieckie și Lublin. Premierul Donald Tusk a confirmat că armata a folosit armament împotriva dronelor și că este în contact permanent cu președintele și ministrul apărării. „Am primit un raport direct de la comandantul operațional”, a precizat Tusk. La rândul său, Władysław Kosiniak-Kamysz a îndemnat populația la calm, cerând ca oamenii să urmeze doar anunțurile oficiale ale armatei și poliției. „Dacă întâlniți fragmente ale acestor obiecte, nu le atingeți și anunțați imediat poliția”, a transmis ministrul apărării. El a confirmat, înainte de ora 6:00, că toate dronele care reprezentau o amenințare au fost doborâte, iar echipele militare continuă căutările pentru identificarea zonelor unde ar fi putut cădea resturi ale aparatelor.

Germania vrea motoare termice după 2035 (sursa: Facebook/IAA)
Internațional

Germania vrea ca automobilele cu motoare pe combustie să poată fi vândute și după 2035

Germania vrea motoare termice după 2035. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut marți mai multă „flexibilitate” în aplicarea reglementărilor Uniunii Europene care prevăd interzicerea vânzărilor de mașini cu motoare cu ardere internă după anul 2035. Germania vrea motoare termice după 2035 Calendarul Bruxelles-ului este considerat de industria auto „nerealist” și riscă să afecteze un sector aflat deja în criză. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR „Suntem dedicați tranziției către mobilitatea electrică, dar avem nevoie de reglementări europene inteligente și flexibile”, a declarat Merz la Salonul Auto Internațional de la Munchen. Industria auto germană cere amânarea termenului Declarațiile cancelarului vin în linie cu poziția marilor producători auto germani – BMW, Mercedes și Volkswagen, alături de grupul Stellantis – care și-au exprimat îndoielile privind obiectivul stabilit pentru 2035. „2035 nu este realizabil”, a spus Oliver Blume, directorul general al Volkswagen, solicitând „clauze de revizuire” anuale. Merz a subliniat că deciziile care „impun o singură tehnologie” nu reprezintă soluția corectă și a pledat pentru o tranziție în funcție de eficiența economică și diversitatea tehnologică. Bruxelle, presiuni din partea companiilor de vehicule electrice În timp ce producătorii tradiționali cer revizuirea calendarului, peste 150 de companii din sectorul vehiculelor electrice, bateriilor și infrastructurii de încărcare au transmis un apel Comisiei Europene să mențină obiectivul actual. Vineri, după încheierea salonului auto, producătorii se vor întâlni la Bruxelles cu Ursula von der Leyen pentru a discuta viitorul industriei auto, electrificarea și tensiunile comerciale globale. Voci din industrie: „Termenul trebuie împins înapoi” Angajați din sectorul auto german consideră că termenul-limită din 2035 ar trebui revizuit. „Cred că ar trebui împins înapoi cu cinci sau zece ani”, a declarat Jan Vlasak, angajat al unui producător german. De asemenea, Markus Sigmund, reprezentant al furnizorului Bosch, a spus că economia europeană este „într-un impas”, în timp ce China domină piața vehiculelor electrice accesibile. China își consolidează prezența la Munchen Salonul Auto de la Munchen din acest an are o puternică prezență chineză: aproape 100 de expozanți din totalul de 700, o creștere de 40% față de 2023. BYD, gigantul auto chinez, a lansat modelul Dolphin Surf, disponibil în Europa la circa 20.000 de euro. Producția va începe și la viitoarea fabrică din Ungaria, ceea ce va permite companiei să ocolească taxele vamale europene. Volkswagen pregătește răspunsul pentru piața low-cost Volkswagen va lansa în 2026 modele entry-level prin mărcile VW, Cupra și Skoda, cu prețuri în jur de 25.000 de euro. Obiectivul este ocuparea a 20% din segmentul mașinilor electrice mici din Europa. Tesla, marele absent de la salon O absență notabilă de la ediția din acest an este Tesla, care participa în urmă cu doi ani. Vânzările companiei în Europa au scăzut cu 43% în prima jumătate a anului, pe fondul controverselor politice legate de Elon Musk. Absența americanilor oferă producătorilor chinezi mai multă vizibilitate.

Fiul negociatorului-șef Hamas a fost ucis (sursa: aljazeera.com)
Internațional

Lovitura israeliană din Doha a ucis șase persoane, printre care și fiul negociatorului-șef al Hamas

Fiul negociatorului-șef Hamas a fost ucis. Cel puțin doi membri ai grupării palestiniene Hamas au fost uciși marți într-un atac aerian lansat de Israel în Qatar, conform unui oficial Hamas citat de postul Al Jazeera. Printre victime se află și fiul negociatorului-șef Khalil al-Hayya. Fiul negociatorului-șef Hamas a fost ucis Autoritățile de la Doha au confirmat, deocamdată, decesul unui membru al forțelor de securitate qatareze. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Atacul a vizat un complex rezidențial din capitala Doha, unde se aflau lideri Hamas reuniți pentru a analiza o propunere de armistițiu în Fâșia Gaza, avansată de președintele american Donald Trump. Potrivit surselor Hamas, liderii de la vârf au supraviețuit, inclusiv negociatorul-șef Khalil al-Hayya. Totuși, fiul acestuia a fost ucis în atac. Reacția Israelului și justificarea premierului Netanyahu Premierul israelian Benjamin Netanyahu a justificat raidul aerian prin atentatul terorist comis cu o zi înainte la Ierusalim, soldat cu șase morți și revendicat de Brigăzile al-Qassam, aripa armată a Hamas. Netanyahu a precizat că operațiunea a fost realizată exclusiv de Israel, fără implicarea directă a Statelor Unite. Totuși, Casa Albă a confirmat că Washingtonul a fost informat în prealabil, iar ordinul de atac a fost dat după ce a fost identificată o „oportunitate operațională”, moment în care liderii Hamas erau adunați. Mai mulți lideri Hamas și-au stabilit reședința în Qatar, țară care joacă un rol activ de mediator între gruparea palestiniană și Israel.

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal (sursa: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Boris Johnson, suspectat că și-ar fi folosit influența de premier în afaceri private

Boris Johnson, în mijlocul unui scandal. Fostul premier britanic Boris Johnson este acuzat că ar fi folosit contactele și influența dobândite în timpul mandatului său (2019–2022) pentru interese personale și afaceri private, după ce a părăsit funcția. Boris Johnson, în mijlocul unui scandal Dezvăluirea a fost făcută de The Guardian, pe baza unor date obținute de organizația americană Distributed Denial of Secrets (DDoS), care arhivează documente piratate. Citește și: Șoc: cu ce sumă uriașă supracontractase guvernarea Ciolacu proiectele din PNRR Arhivele accesate includ e-mailuri, scrisori, facturi, discursuri și contracte comerciale, sugerând o posibilă încălcare a normelor de etică și a regulilor privind activitățile de lobby. Scurgere de informații din biroul privat al lui Johnson Conform The Guardian, nu este clar cine a furnizat documentele către DDoS. Totuși, publicarea lor ridică semne de întrebare asupra securității informatice a biroului privat al fostului premier britanic. Documentele indică faptul că Johnson și-a folosit compania, creată după plecarea de la guvern în septembrie 2022, pentru a gestiona afaceri profitabile, unele beneficiind de fonduri publice. Această situație ar putea pune sub semnul întrebării modul de utilizare a subvențiilor guvernamentale acordate foștilor premieri pentru activități publice, nu comerciale. Plăți și întâlniri controversate Printre dezvăluiri se numără și faptul că Johnson ar fi primit peste 200.000 de lire sterline din partea unui fond speculativ după o întâlnire cu președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. În perioada mandatului său, fostul premier a avut și o întâlnire secretă cu miliardarul Peter Thiel, fondatorul Palantir, cu câteva luni înainte ca firma acestuia să fie contractată pentru gestionarea datelor NHS (Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit). De asemenea, Johnson ar fi organizat o cină în plin lockdown, încălcând regulile pandemiei, pentru un lord conservator care i-a finanțat renovarea apartamentului de la Downing Street. Carieră profitabilă după plecarea din guvern Revelațiile arată cum Boris Johnson și-a construit o carieră profitabilă în sectorul privat după demisia din iulie 2022. El a beneficiat de un mecanism puțin cunoscut prin care foștii premieri britanici pot solicita fonduri publice pentru cheltuieli „legate de poziția lor specială în viața publică”. Totuși, utilizarea acestor bani pentru interese comerciale este interzisă. După ce a părăsit guvernul, Johnson a câștigat sume importante din discursuri. Potrivit declarațiilor oficiale, numai în noiembrie 2022, pentru trei intervenții publice, el a încasat peste 750.000 de lire sterline.

Componente americane găsite în rachetă Iskander (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Racheta rusească care a lovit clădirea Guvernului ucrainean conținea 35 de componente americane

Componente americane găsite în rachetă Iskander. Ucraina a confirmat marți că o rachetă rusă de tip Iskander a lovit duminică o parte a sediului guvernului din Kiev. Atacul a produs pagube semnificative și a declanșat un incendiu, însă încărcătura explozivă a rachetei nu a detonat la impact. Potrivit anchetei, racheta conținea componente americane. Componente americane găsite în rachetă Iskander Potrivit lui Vladislav Vlasiuk, șeful politicii de sancțiuni pentru președinția ucraineană, în resturile rachetei au fost identificate peste 30 de componente provenite din SUA. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Mai exact, 35 de piese erau fabricate în Statele Unite, una în Japonia, una în Regatul Unit și una în Suedia. Alte cinci proveneau din Belarus și 57 din Rusia. Printre companiile implicate, Vlasiuk a menționat Fujitsu (Japonia) și producătorii americani Texas Instruments, Analog Devices și Altera. Kievul cere întărirea sancțiunilor Oficialul ucrainean a cerut partenerilor occidentali să intensifice controalele și să împiedice Rusia să importe componente pentru arme prin intermediul unor terțe țări. „Moscova continuă să profite de breșele din sistemul de sancțiuni”, a avertizat Vlasiuk. El a adăugat că numărul de componente occidentale găsite în rachetele rusești a scăzut față de anii precedenți, semn că Rusia a început să se adapteze, folosind mai multe piese fabricate intern sau în Belarus. Atac fără precedent asupra instituțiilor ucrainene Vlasiuk a confirmat că racheta de croazieră 9M727 Iskander a lovit direct clădirea guvernului. Deși încărcătura nu a explodat, combustibilul rachetei a provocat un incendiu. Atacul asupra sediului guvernului de la Kiev este considerat o escaladare fără precedent în războiul declanșat de Rusia. Până acum, instituțiile-cheie ale statului ucrainean nu fuseseră vizate la un asemenea nivel, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Ucrainei de a-și proteja centrele decizionale prin apărare antiaeriană.

Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante (sursa: X/Oumma.com)
Internațional

Capete de porc, plasate în fața mai multor moschei din Paris și împrejurimi

Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante. Marți dimineață, în fața mai multor moschei din Paris și din regiunea capitalei Franței au fost găsite capete de porc, a anunțat pe platforma X prefectul poliției metropolei, Laurent Nuñez. Moschei din Paris profanate, descoperiri șocante Oficialul a condamnat „actele abjecte” și a precizat că a fost deschisă imediat o anchetă, pentru identificarea celor responsabili. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” Potrivit unei surse apropiate anchetei, fragmentele de animale, considerate de credincioșii musulmani un act de pângărire, au fost descoperite pe căi de acces publice din Paris, dar și în departamentele Seine-Saint-Denis (la est) și Hauts-de-Seine (la sud-vest de capitală). Poliția a anunțat că verificările la fața locului nu erau finalizate în cursul dimineții. Reacții ferme din partea autorităților franceze Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, și-a exprimat pe X „întregul sprijin pentru oficialii și credincioșii moscheilor afectate de aceste provocări insuportabile”. Acesta a subliniat că „atacurile împotriva lăcașurilor de cult sunt de o lașitate nemăsurată” și a promis măsuri ferme pentru protejarea comunităților religioase.

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO O bombă rusească a ucis cel puțin 21 de ucraineni care stăteau la rând să-și ia pensiile

Bombă rusească ucide 21 de ucraineni. Marți, satul Iarova din regiunea Donețk a fost lovit de o bombă rusească, provocând moartea a cel puțin 21 de civili. Aceștia stăteau la coadă să își ia pensiile. Atacul a avut loc la mai puțin de zece kilometri de linia frontului ucraineano-rus. Bombă rusească ucide 21 de ucraineni Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat tragedia drept „sălbatică”. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” În mesajul transmis pe rețelele sociale, acesta a precizat că bomba a căzut în timp ce mulți locuitori își primeau pensiile. Zelenski a publicat și un material VIDEO în care apar mai multe corpuri neînsuflețite lângă o camionetă poștală distrusă. Guvernatorul regiunii confirmă bilanțul victimelor Guvernatorul regiunii Donețk, Vadim Filașkin, a raportat cel puțin 21 de morți și tot atâția răniți. Oficialul a subliniat că „nu este vorba de o acțiune militară, ci pur și simplu de terorism”. Satul Iarova, țintă a bombardamentelor rusești Localitatea Iarova, cu aproximativ 1.800 de locuitori înainte de invazia rusă, se află în imediata apropiere a frontului. Atacul de marți este unul dintre cele mai sângeroase din ultima perioadă, vizând direct civilii. Kievul cere reacția comunității internaționale „Astfel de lovituri rusești nu trebuie lăsate fără o reacție adecvată a lumii. Rușii continuă să distrugă vieți, evitând în același timp noi sancțiuni severe”, a declarat Zelenski, solicitând sprijin suplimentar și măsuri dure împotriva Moscovei.

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela (sursa: Facebook/Nicolás Maduro)
Internațional

Crăciunul începe la 1 octombrie anul acesta, a decis președintele Maduro. Venezuela, sărăcie cruntă

Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela. Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunțat că festivitățile de Crăciun vor începe oficial la 1 octombrie, prin decret prezidențial. Crăciun în octombrie, decretat în Venezuela Liderul socialist a prezentat decizia ca pe o tradiție care aduce beneficii economiei, culturii și bunăstării populației. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Nu este prima dată când Maduro mută începutul sărbătorilor de iarnă. În 2019, 2020, 2023 și 2024, el a luat decizii similare, justificând măsura prin nevoia de a spori bucuria colectivă, chiar și în contextul crizelor politice și economice. „Dreptul la fericire” invocat de Maduro În discursul său televizat, președintele a afirmat că devansarea Crăciunului apără „dreptul la fericire” al venezuelenilor. Anunțul survine într-un moment tensionat, marcat de desfășurarea unor nave de război americane în apropierea apelor Venezuelei, acțiune pe care Caracasul o consideră o încercare de răsturnare a regimului. Sărbători cu muzică, dansuri și comerț Maduro a promis că din 1 octombrie Venezuela va intra în spiritul sărbătorilor cu colinde, dansuri, gastronomie tradițională și activitate comercială intensă. „Crăciunul în Venezuela începe cu bucurie, cultură și unitate națională”, a subliniat liderul de la Caracas.

Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza (sursa: X/IDF)
Internațional

Ordin de evacuare pentru locuitorii din Gaza înainte de asaltul militar final al Israelului

Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza. Armata israeliană a emis marți un ordin de evacuare pentru locuitorii orașului Gaza, cel mai mare centru urban din enclava palestiniană. Israel a ordonat evacuarea orașului Gaza Măsura precede o ofensivă de amploare care face parte dintr-un plan de preluare totală a teritoriului, generând preocupări majore la nivel internațional cu privire la soarta celor 2,2 milioane de locuitori. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că Israelul „nu are de ales” și trebuie să ducă războiul până la capăt pentru a învinge Hamas. Gruparea islamistă palestiniană a anunțat că nu va depune armele decât în condițiile recunoașterii unui stat palestinian independent. Critici internaționale și riscuri umanitare majore Planul Israelului, care include demilitarizarea întregii Fâșii Gaza și preluarea controlului de securitate, este criticat de comunitatea internațională. Organizațiile umanitare avertizează că situația populației, deja amenințată de foamete și lipsuri grave, s-ar putea agrava dramatic. Negocieri eșuate pentru încetarea focului Statele Unite, Qatar și Egipt au încercat să medieze o încetare a focului și eliberarea ostaticilor rămași în Gaza, însă fără rezultat. Israelul deține deja controlul asupra a 75% din teritoriul enclavei, iar bilanțul războiului indică peste 62.000 de palestinieni uciși, aproape întreaga populație strămutată și zone întregi reduse la ruine.

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe (sursa: TASS)
Internațional

Medvedev cere 244 de miliarde de dolari de la Finlanda, pe care o acuză că vrea să atace Rusia

Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe. Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a lansat luni noi acuzații la adresa Finlandei, susținând că aceasta urmează un curs de confruntare cu Rusia după aderarea la NATO. Medvedev acuză Finlanda, cere despăgubiri uriașe Într-un articol publicat de agenția rusă TASS, Medvedev a afirmat că Helsinki ar pregăti „un cap de pod pentru un atac asupra Rusiei”. Citește și: Unde s-au dus banii din Fondul de rezervă: sumă uriașă pentru salariile câștigate de magistrați Medvedev a cerut din nou Finlandei despăgubiri pentru al Doilea Război Mondial, susținând că Rusia nu mai este obligată de tratatul de pace din 1947, care limita pretențiile la 300 de milioane de dolari. Oficialul afirmă că valoarea actualizată a pagubelor ar fi de 20 de trilioane de ruble (aproximativ 244 de miliarde de dolari). Oficialul rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate al Federației Ruse, a precizat că în Laponia au fost create structuri de comandă ale armatei finlandeze, „în imediata vecinătate a frontierei cu Rusia”. Potrivit lui Medvedev, aceste măsuri confirmă că NATO consideră Rusia drept stat inamic. „Noua doctrină a Finlandei” Articolul, intitulat „Noua doctrină a Finlandei: Prostie, minciuni, ingratitudine”, denunță politica de securitate adoptată de Helsinki. Medvedev acuză Finlanda că, sub pretext defensiv, a ales confruntarea și încalcă acorduri istorice. Finlanda, de la neutralitate la aderarea la NATO După decenii de neutralitate, Finlanda și Suedia au decis să adere la NATO ca reacție la invazia rusă din Ucraina. Moscova consideră acum că eforturile Finlandei de a-și consolida apărarea reprezintă o amenințare directă.

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională (sursa: France Info)
Internațional

Premierul demisionează după votul de încredere pentru bugetul de austeritate. Franța, în criză

Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională. Luni, deputații francezi au respins votul de încredere cerut de premierul François Bayrou, după prezentarea unui buget de austeritate pentru Franța. Decizia marchează o înfrângere politică majoră pentru guvern. Guvernul Bayrou, înfrânt în Adunarea Națională Surse apropiate de cabinetul prim-ministrului au confirmat că Bayrou își va înainta demisia marți dimineață, în urma respingerii votului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Împotriva guvernului au votat 364 de deputați, din întreg spectrul politic – de la extrema dreaptă la extrema stângă. În favoarea executivului s-au pronunțat doar 194 de deputați, toți aparținând coaliției guvernamentale. Mesajul lui François Bayrou înaintea votului În fața Adunării Naționale, Bayrou a avertizat că Franța riscă să-și piardă libertatea dacă nu reduce datoria publică. „Dominați de armate sau dominați de creditori din cauza datoriei care ne scufundă, în ambele cazuri ne pierdem libertatea”, a declarat premierul de la tribuna Parlamentului. Proiectul bugetar prezentat de guvern prevedea economii de 44 miliarde de euro pentru 2026, măsură care a generat nemulțumiri puternice în rândul opoziției și al opiniei publice.

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe (sursa: PBS)
Internațional

Trump trebuie să plătească 83,3 de milioane de dolari pentru defăimarea lui E. Jean Carroll

Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe. O curte de apel din New York a menținut luni condamnarea civilă împotriva președintelui american Donald Trump, prin care acesta trebuie să plătească suma de 83,3 milioane de dolari scriitoarei și jurnalistei E. Jean Carroll. Procesul pentru defăimare și acuzații de viol Hotărârea confirmă verdictul din ianuarie 2024, când un juriu l-a găsit vinovat de defăimare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Cazul își are originea în acuzațiile aduse de Carroll, care a susținut că Trump a violat-o în anii 1990, într-o cabină de probă a unui magazin din New York. Juriul l-a condamnat pe Trump pentru defăimare, după ce acesta a negat și a atacat public acuzațiile jurnalistei. Trump, obligat să plătească despăgubiri uriașe Cei nouă jurați au stabilit suma uriașă de 83,3 milioane de dolari, dintre care 65 de milioane sunt daune punitive. Acestea au rolul de a-l descuraja pe Trump să o atace din nou pe Carroll. Suma a depășit de peste opt ori cele 10 milioane de dolari solicitate inițial de reclamantă pentru prejudicii morale și profesionale. Reacția lui Donald Trump În momentul condamnării din 2024, când era în plină campanie electorală pentru Casa Albă, Trump a calificat decizia drept „ridicolă” și a promis că va face apel. Totuși, curtea de apel a decis că despăgubirile stabilite sunt „rezonabile”, având în vedere „faptele extraordinare și șocante” din dosar. Cariera lui E. Jean Carroll și acuzațiile din trecut E. Jean Carroll, în vârstă de 81 de ani, este o fostă editorialistă a revistei Elle. În 2019, ea l-a acuzat public pe Donald Trump de viol, susținând că agresiunea a avut loc în 1996. Pe baza unei alte plângeri depuse în 2022, Trump a fost găsit vinovat, în mai 2023, de agresiune sexuală și defăimare, fiind obligat să plătească 5 milioane de dolari despăgubiri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră