joi 11 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5081 articole
Internațional

Două poduri din Rusia și un tren din Melitopol aruncate în aer de Ucraina. Moscova acuză "terorism"

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism”. Autoritățile ruse au declarat că două poduri feroviare s-au prăbușit în regiunile de frontieră Briansk și Kursk, în urma unor incidente considerate "acte de terorism". Victime în ambele regiuni: șapte morți și zeci de răniți Potrivit agenției ruse Interfax, prăbușirile au avut loc sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, ducând la deraieri de trenuri și victime multiple. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În regiunea Kursk, o persoană a fost rănită, conform guvernatorului Aleksandr Hinștein. În schimb, în Briansk, guvernatorul Aleksandr Bogomaz a anunțat că șapte persoane au murit și circa 70 au fost rănite, printre care și trei copii. Bogomaz a confirmat și existența unei explozii care ar fi dus la prăbușirea podului. Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” Comitetul de Anchetă al Federației Ruse a clasificat incidentele drept "acte de terorism", conform declarației purtătoarei de cuvânt Svetlana Petrenko. Kremlinul a transmis că președintele Vladimir Putin a discutat telefonic cu șeful Căilor Ferate Ruse și cu guvernatorul regiunii Briansk, fiind informat despre desfășurarea evenimentelor. Ucraina revendică distrugerea unui tren militar rus În paralel, Direcția Principală de Informații (GUR) din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării a raportat distrugerea unui tren militar rus în apropierea localității Iakimivka, lângă orașul ocupat Melitopol din regiunea Zaporojie. Potrivit unui comunicat postat pe rețelele sociale, în noaptea de 31 mai spre 1 iunie, o explozie a dus la deraierea unui tren cu combustibil și marfă care se îndrepta spre Crimeea ocupată. GUR: „O arteră logistică cheie a fost întreruptă” GUR subliniază că explozia a întrerupt o linie logistică esențială pentru trupele ruse din Zaporojie și Crimeea. Ca reacție, forțele ruse au lansat un plan de securitate sporită în zonă, cu patrule ale Gărzii Naționale (Rosgvardia) și controale stricte în punctele de acces.

Rusia a acuzat Ucraina de „terorism” (sursa: TASS)
Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Internațional

Nicușor Dan și George Simion de Polonia se bat duminică pentru funcția de președinte. Scor strâns

Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki. Peste 32.000 de secții de votare s-au deschis duminică dimineață în Polonia, la ora 07:00 (05:00 GMT), pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Aproximativ 29 de milioane de cetățeni cu drept de vot sunt așteptați să decidă cine va conduce țara pentru următorii cinci ani: liberalul proeuropean Rafal Trzaskowski sau ultraconservatorul naționalist Karol Nawrocki Alegeri în Polonia: Trzaskowski vs Nawrocki Conform legii poloneze, procesul electoral are loc sub regimul de „tăcere electorală”, activ de vineri noaptea până la ora 21:00 (19:00 GMT) duminică, când se închid urnele. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău În această perioadă sunt interzise sondajele, mesajele politice și orice forme de agitație electorală. În primul tur de scrutin, organizat pe 18 mai, Trzaskowski, sprijinit de guvernul liberal condus de Donald Tusk, a obținut 31,36% din voturi. Nawrocki, susținut de partidul de opoziție Lege și Justiție (PiS), a fost creditat cu 29,54%. Participarea ridicată la primul tur (67,3%) este așteptată să se mențină sau chiar să crească în turul al doilea. Sondajele sugerează un rezultat foarte strâns, cu un ușor avantaj pentru actualul primar al Varșoviei, Trzaskowski. Miza: reformele promise de guvernul Tusk Rezultatul alegerilor este crucial pentru capacitatea guvernului Tusk de a implementa reforme importante, mai ales în justiție, domeniu blocat până acum de președintele în funcție, Andrzej Duda. Spre deosebire de alte regimuri parlamentare, președintele Poloniei deține puteri importante: conduce forțele armate, are un rol activ în politica externă și poate bloca legi votate de Parlament prin veto. Cum majoritatea de guvernare nu are suficiente voturi pentru a anula un veto, câștigarea președinției de către Trzaskowski ar elimina un obstacol major în calea reformelor. O victorie a naționalistului Nawrocki ar putea adânci tensiunile dintre executiv și președinție, riscând un conflict politic intern și o orientare mai marcată spre relațiile bilaterale cu SUA, în detrimentul cooperării în cadrul Uniunii Europene. Rezultatele finale, așteptate luni Primele rezultate ale sondajelor la ieșirea de la urne vor fi anunțate imediat după închiderea secțiilor, la ora 21:00 (19:00 GMT). Comisia Electorală Națională (PKW) urmează să publice rezultatele oficiale pe parcursul zilei de luni, după numărarea completă a voturilor.

Iranul reacționează dur la raportul AIEA (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul amenință țările UE că va riposta dacă acestea vor lua măsuri bazate pe raportul AIEA

Iranul reacționează dur la raportul AIEA. Teheranul a transmis un avertisment ferm țărilor europene, duminică, acuzându-le că ar putea exploata politic un raport confidențial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în care se afirmă că Iranul a accelerat producția de uraniu îmbogățit la nivel înalt. Iranul reacționează dur la raportul AIEA Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a declarat într-o convorbire cu directorul AIEA, Rafael Grossi, că Iranul va răspunde „la orice acțiune inadecvată” venită din partea statelor europene. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale El a cerut AIEA să prevină folosirea raportului de către unele părți în scopuri politice. Adjunctul Externelor, Kazem Gharibabadi (foto), a reiterat avertismentul. Raportul AIEA Potrivit unui bilanț intermediar consultat de AFP, Iranul a crescut semnificativ cantitatea de uraniu îmbogățit la 60% — un prag apropiat de cel de 90% necesar pentru producerea unei arme nucleare. Raportul indică faptul că Teheranul deține în prezent 9247,6 kg de uraniu îmbogățit, depășind de 45 de ori limita prevăzută în acordul nuclear din 2015. Tensiuni înaintea reuniunii AIEA de la Viena AIEA va organiza, în perioada 9–13 iunie, la Viena, o reuniune importantă a Consiliului Guvernatorilor, în cadrul căreia vor fi analizate activitățile nucleare ale Iranului. Franța, Regatul Unit și Germania au amenințat deja că vor reactiva mecanismul de sancțiuni prevăzut în acordul din 2015, dacă Iranul continuă să încalce angajamentele asumate. Negocieri tensionate între Iran și SUA În paralel, Statele Unite și Iranul poartă negocieri pentru un nou acord nuclear, cu medierea Omanului. Sâmbătă, Iranul a anunțat că a primit „elemente” dintr-o propunere americană în urma a cinci runde de discuții. Propunere americană Casa Albă a confirmat că emisarul special Steve Witkoff a transmis o propunere considerată „acceptabilă” de SUA, constând într-o serie de puncte cheie.  Aceasta include oprirea completă a îmbogățirii uraniului de către Iran, înființarea unui grup regional pentru producerea energiei nucleare, cu participarea Iranului, Arabiei Saudite, altor state arabe și SUA. Iranul refuză să renunțe la îmbogățirea uraniului Negocierile rămân în impas, întrucât SUA insistă ca Iranul să renunțe la activitatea de îmbogățire a uraniului, în timp ce Teheranul refuză categoric această cerință. Țările occidentale suspectează că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzație pe care autoritățile iraniene o resping, reiterând că scopul lor este strict civil. „Arma atomică este inacceptabilă”, a declarat sâmbătă Abbas Araghchi.

Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă (sursa: X/Jared Isaacman)
Internațional

Ruptură între Trump și Musk: Casa Albă retrage numirea unui apropiat al miliardarului la șefia NASA

Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă. Casa Albă a anunțat sâmbătă că Jared Isaacman, milionar și apropiat al lui Elon Musk, nu va mai fi numit la conducerea NASA. Președintele Donald Trump a decis să retragă sprijinul pentru această numire, potrivit unei informații confirmate de New York Times. Nominalizarea lui Isaacman la NASA, retrasă Potrivit surselor citate, președintele Trump ar fi descoperit că Jared Isaacman a făcut în trecut donații către aleși democrați, un gest care contravine liniei politice a administrației sale. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale „Este esențial ca următorul lider al NASA să fie în perfectă conformitate cu programul ‘America First’ al președintelui Trump”, a transmis Casa Albă. Elon Musk își exprimă sprijinul pentru Isaacman Într-o reacție publicată pe platforma X, Elon Musk a declarat: „Este rar să găsești pe cineva atât de competent și generos”, apreciind calitățile și implicarea lui Isaacman în proiectele spațiale. Un antreprenor vizionar, pasionat de spațiu În vârstă de 42 de ani, Jared Isaacman este un antreprenor de succes în domeniul plăților online. Este cunoscut pentru colaborarea strânsă cu SpaceX și pentru implicarea sa activă în misiunile spațiale private. La începutul lunii aprilie, Isaacman a fost audiat în fața unei comisii a Senatului, unde și-a exprimat dorința de a acorda prioritate explorării planetei Marte, fără a neglija obiectivele de pe Lună. În noiembrie 2024, Jared Isaacman a devenit primul astronaut privat care a efectuat o ieșire extravehiculară, un tip de operațiune extrem de complexă și rezervată până de curând exclusiv astronauților profesioniști.

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit (sursa: IRNA)
Internațional

Iran trage de timp pentru a obține arma nucleară, accelerează producția de uraniu îmbogățit

Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit. Iranul și-a intensificat producția de uraniu înalt îmbogățit, potrivit unui nou raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Informația vine în contextul în care Teheranul continuă negocierile cu Statele Unite pentru evitarea unei escaladări nucleare. Iranul intensifică producția de uraniu îmbogățit Raportul AIEA arată o creștere semnificativă a uraniului îmbogățit la 60%, un nivel apropiat de cele 90% necesare pentru fabricarea unei arme nucleare. Citește și: Președintele CCR, Marian Enache, are trei sporuri astronomice, diurnă, chirie și transport, pe lângă salariu și două pensii speciale La data de 17 mai, stocul ajunsese la 408,6 kg, în creștere cu 133,8 kg față de perioada precedentă. Conform aceluiași raport, Iranul deține în prezent 9.247,6 kg de uraniu îmbogățit, o cantitate de 45 de ori mai mare decât limita stabilită prin acordul nuclear din 2015 încheiat cu marile puteri. AIEA avertizează că această acumulare ridică "o puternică îngrijorare", în special pentru un stat care oficial nu deține arme nucleare. Israelul acuză Iranul că urmărește înarmarea nucleară Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj ferm: „Iranul este total hotărât să-și finalizeze programul de înarmare nucleară, în pofida avertismentelor internaționale”. Israelul rămâne principalul opozant al programului nuclear iranian și consideră escaladarea actuală drept o amenințare directă. Iranul neagă intenția de a produce arme nucleare Într-o declarație televizată, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a catalogat armele nucleare drept „inacceptabile”, subliniind că Iranul nu urmărește dezvoltarea acestora: „Suntem de acord cu americanii asupra acestui punct”. Negocierile SUA-Iran, blocate de problema îmbogățirii uraniului În ciuda discuțiilor în desfășurare, negocierile dintre Washington și Teheran sunt în impas. Statele Unite solicită renunțarea completă la îmbogățirea uraniului, în timp ce Iranul refuză, invocând dreptul suveran de a dezvolta capacități nucleare civile. Statele occidentale, în special SUA, alături de Israel – considerat de experți singura putere nucleară a Orientului Mijlociu – suspectează că Teheranul își dezvoltă în secret un program militar nuclear, în ciuda declarațiilor oficiale.

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Tarifele și Ucraina, principalele subiecte pe agendă

Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump. Cancelarul federal german Friedrich Merz, aflat la început de mandat, va avea joi prima întrevedere oficială cu președintele american Donald Trump, în cadrul unei vizite de lucru în Statele Unite, a anunțat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. Cancelarul Merz, întâlnire cu Donald Trump Întâlnirea va avea loc la Casa Albă și va include o discuție bilaterală, un prânz comun și un eveniment de presă. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori Vizita marchează prima deplasare oficială a lui Merz în SUA de la preluarea funcției, pe 6 mai. Ucraina, Orientul Mijlociu și comerțul global Potrivit guvernului german, cei doi lideri vor discuta despre războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu și despre relațiile comerciale bilaterale și războiul tarifar lansat de SUA Merz și Trump au avut anterior mai multe convorbiri telefonice, însă aceasta este prima întâlnire față în față între cei doi. Tensiuni comerciale și preocupări economice pentru Germania Germania, a cărei economie este puternic dependentă de exporturi, privește cu îngrijorare măsurile tarifare impuse sau amenințate de administrația Trump. Aceste politici au contribuit la stagnarea economiei germane, aflată în recesiune din 2018. Susținerea pentru Ucraina, un punct sensibil al discuției Germania este al doilea cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina, după SUA. Friedrich Merz a declarat recent că Berlinul va sprijini Kievul inclusiv în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, atât pe teritoriul ucrainean, cât și german. În timp ce Uniunea Europeană vrea să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei, Donald Trump adoptă o poziție ambiguă: declară că dorește încheierea rapidă a conflictului, dar evită să ia măsuri ferme, agitând periodic amenințări fără a le concretiza.

Aderarea Georgiei la UE, în pericol (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Legea putinistă a agentului străin adoptată în Georgia pune în pericol aderarea țării la UE

Aderarea Georgiei la UE, în pericol. Noua lege adoptată în Georgia privind „agenții străinătății”, care a intrat în vigoare sâmbătă, este considerată de Comisia Europeană drept un pas periculos înapoi în privința democrației. Potrivit unui comunicat oficial, legislația reprezintă „o acțiune agresivă” împotriva societății civile și a libertății de exprimare. Aderarea Georgiei la UE, în pericol „Această lege pune în pericol aderarea Georgiei la UE”, avertizează Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisar european pentru extindere. Citește și: Grindeanu, încurcat de întrebările despre relația cu Vicol-Nordis: „Cam așa”, a spus de mai multe ori În viziunea Uniunii Europene, noua reglementare reprezintă o tentativă de restrângere a spațiului civic și mediatic. Sunt vizate în special activiștii, ONG-urile și presa independentă, care riscă să fie supuse unei presiuni crescute din partea guvernului georgian. UE solicită autorităților de la Tbilisi măsuri clare și credibile pentru a inversa reculul democratic, precizând că responsabilitatea este exclusiv a autorităților georgiene. Legea agentului străin Textul adoptat este inspirat, potrivit autorităților georgiene, de legea americană FARA (Foreign Agents Registration Act), care obligă entitățile afiliate intereselor străine să-și declare activitatea. Oficialii georgieni susțin că noua lege este un răspuns la protestele din 2024, declanșate de o reglementare anterioară privind „influența străină”. Totuși, ONG-urile și organizațiile civice consideră că legea are un potențial represiv, putând fi folosită pentru supravegherea și intimidarea societății civile și a opoziției politice. Criză politică profundă și proteste de stradă zilnice Georgia traversează o criză politică profundă, marcată de manifestații zilnice încă de la sfârșitul anului 2024. Nemulțumirile s-au amplificat după ce premierul Irakli Kobahidze a anunțat că țara nu va demara negocierile de aderare la UE înainte de 2028. Alunecare spre autoritarism și apropiere de Moscova Partidul de guvernământ, Visul georgian, este acuzat de o derivă autoritară și de renunțarea treptată la parcursul european al țării. Observatorii internaționali consideră că direcția politică actuală se îndepărtează de Bruxelles și se orientează tot mai mult către Moscova.

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului (sursa: Facebook/Zaqy Mohamad)
Internațional

Sunt semne clar că China se pregătește să invadeze Taiwan, dar SUA vor reacționa, spune Hegseth

SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului. Ministrul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că amenințarea militară reprezentată de China este „reală și posibil iminentă”. Oficialul a vorbit în cadrul Dialogului Shangri-La de la Singapore, cel mai important forum regional de securitate. SUA avertizează: China pregătește invazia Taiwanului Potrivit lui Hegseth, China își dorește să domine Asia-Pacific și „se antrenează zilnic” pentru o posibilă invazie a Taiwanului. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Ministrul a acuzat regimul comunist că pregătește „în mod clar și credibil” utilizarea forței pentru a modifica echilibrul strategic regional. Indo-Pacific, teatru prioritar pentru SUA SUA își reorientează strategia de apărare spre această regiune, consolidând cooperarea cu Japonia, Filipine și India. „America este mândră să se întoarcă în Indo-Pacific și suntem aici pentru a rămâne”, a afirmat Hegseth. Apel către aliați: investiții mai mari în apărare Ministrul american le cere aliaților din Asia să își crească rapid capacitățile defensive, dând drept exemplu Europa, unde țări precum Germania au majorat bugetele militare la 5% din PIB. El a recunoscut că „descurajarea nu este ieftină” și a lăudat presiunea pusă de Donald Trump pentru întărirea apărării europene. China absentează de la forum Dialogul Shangri-La, ajuns la a 22-a ediție, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron – o premieră pentru un lider european. În mod inedit, China nu a trimis niciun oficial de rang înalt la eveniment, într-un context tensionat internațional.

Musk părăsește DOGE, rămâne consilier prezidențial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Musk a părăsit poziția oficială de la Casa Albă. A primit o cheie de aur de la Trump

Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui. Miliardarul Elon Musk a anunțat că va continua să fie „prieten și sfătuitor” al președintelui Donald Trump, chiar dacă și-a încheiat oficial activitatea în executivul SUA. Musk părăsește DOGE, rămâne prietenul președintelui Declarația a fost făcută în Biroul Oval, unde cei doi au apărut împreună în fața presei. Citește și: Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari Donald Trump a subliniat că Musk a adus „o schimbare colosală” în administrație prin reducerea cheltuielilor publice. Președintele a denunțat „atacurile și calomniile” la adresa lui Musk, în cele 130 de zile cât a condus Departamentul de Eficiență Guvernamentală (DOGE). 160 de miliarde economisite Musk a declarat că DOGE va continua activitatea și că eficiența va crește. În timpul mandatului său, s-au realizat economii de circa 160 de miliarde de dolari, cu o țintă apropiată de 200 de miliarde. Desființarea USAID și reducerea finanțării media Printre măsurile luate de Musk se numără desființarea Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și reducerea fondurilor pentru Radio Europa Liberă și Vocea Americii. Acesta a susținut că instituțiile respective erau implicate în promovarea unor cauze ideologice și angajau „extremiști de stânga”. Neînțelegeri fiscale cu Trump Înainte de plecare, Musk a criticat planul fiscal al lui Trump, susținând că va crește deficitul bugetar și va compromite rezultatele DOGE. Totuși relația cu președintele rămâne apropiată.

Musk critică legea bugetară a președintelui (sursa: CBS News)
Internațional

Musk critică legea "mare și frumoasă" a lui Trump: Sunt dezamăgit, sunt cheltuieli masive

Musk critică legea bugetară a președintelui. Miliardarul american Elon Musk s-a declarat dezamăgit de legea bugetară propusă de Donald Trump, criticând deficitul uriaș pe care aceasta îl va genera. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru CBS News. Musk critică legea bugetară a președintelui Legea, numită de Trump „marea și frumoasa lege”, urmărește implementarea unor promisiuni-cheie din campanie, inclusiv prelungirea creditelor fiscale adoptate în primul mandat. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Conform unei analize parlamentare, această inițiativă ar putea crește deficitul federal cu 3.800 de miliarde de dolari în următorul deceniu. În stilul său direct, Elon Musk a declarat: „Cred că o lege poate fi mare sau frumoasă. Dar nu știu dacă poate fi ambele.” Retragerea lui Musk din comisia DOGE Musk a confirmat că s-a retras din comisia DOGE, creată de Trump pentru a reduce cheltuielile statului, motivând că trebuie să se ocupe de Tesla și SpaceX. El a descris birocrația federală ca fiind „mult mai rea decât credea”. Deși comisia a dus la destituirea a mii de funcționari și la reducerea unor agenții, Musk a recunoscut că obiectivele inițiale nu au fost îndeplinite în totalitate. Într-un interviu acordat Washington Post, Musk a spus că va continua colaborarea cu DOGE, concentrându-se însă pe modernizarea sistemelor IT ale statului federal, nu pe concedieri.

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

SUA amenință oficiali europeni care "cenzurează" X, Facebook că nu vor mai primi vize

X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE. Administrația de la Washington a anunțat miercuri noi restricții de viză pentru oficialii străini care cenzurează cetățeni americani pe rețelele sociale. Măsura ar viza protejarea libertății de exprimare. X, Facebook declanșează război diplomatic SUA-UE Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că există acțiuni flagrante de cenzură împotriva companiilor americane în afara SUA. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Deși nu a nominalizat direct persoane, săptămâna trecută l-a indicat pe judecătorul brazilian Alexandre de Moraes, care a blocat temporar platforma X (fostul Twitter) în Brazilia în 2024. Aliați acuzați de limitarea discursurilor online Rubio a menționat și aliați precum Germania și Marea Britanie, acuzați că limitează accesul la discursuri pe care le consideră incitatoare la ură, ceea ce administrația Trump vede ca o formă de cenzură. Noua politică de viză anunțată de Rubio vizează responsabilii străini și complicii la cenzură. Potrivit oficialului american, guvernele externe nu au autoritate asupra libertății de exprimare a cetățenilor americani. „Nu vom tolera nicio încălcare a suveranității americane”, a subliniat Rubio. Rubio a afirmat că a revocat mii de vize, majoritatea acordate studenților care au protestat împotriva ofensivei Israelului în Gaza.

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri (sursa: TASS)
Internațional

Rusia a propus Ucrainei noi negocieri directe la Istanbul, pe 2 iunie

Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri. Vladimir Medinski, liderul delegației ruse la negocierile de pace cu Ucraina, a anunțat că a transmis Kievului o propunere cu data și locul pentru o nouă rundă de discuții privind oprirea luptelor. Rusia, Ucraina, nouă rundă de negocieri Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a precizat că următoarea rundă de negocieri va avea loc pe 2 iunie, la Istanbul. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că ambele părți s-au angajat să pregătească propuneri privind reglementarea conflictului și un armistițiu, urmând să le discute și să le schimbe la următoarea întâlnire. „Suntem gata de discuții substanțiale” Potrivit mesajului postat pe Telegram, Medinski l-a contactat telefonic pe ministrul ucrainean de externe, Rustem Umerov, și i-a comunicat disponibilitatea Rusiei de a începe imediat discuții fundamentale asupra fiecărui punct din pachetul de acorduri propuse. Medinski a adăugat că delegația rusă este pregătită să se întâlnească față în față cu omologii ucraineni în zilele următoare. Se așteaptă un răspuns oficial din partea Kievului. Presiuni internaționale pentru pace Negocierile au loc în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump pentru încetarea celui mai sângeros conflict din Europa postbelică. La începutul lunii, delegațiile celor două țări s-au întâlnit la Istanbul pentru prima dată din martie 2022, însă fără rezultate concrete.

Frații Tate, 21 capete de acuzare (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Frații Tate, acuzați de 21 de infracțiuni în Marea Britanie, țară care a cerut extrădarea lor

Frații Tate, 21 capete de acuzare. Controversatul influencer Andrew Tate și fratele său, Tristan Tate, vor fi judecați în Regatul Unit pentru o serie de infracțiuni grave, inclusiv viol, abuz fizic și trafic de persoane. Informația a fost confirmată miercuri de Parchetul britanic (CPS). Frații Tate, 21 capete de acuzare Procurorii britanici au autorizat un total de 21 de capete de acuzare penală împotriva celor doi frați. Andrew Tate va trebui să răspundă la 11 acuzații, printre care viol, abuzuri fizice și trafic de persoane. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată Potrivit CPS, acuzațiile formulate împotriva sa au fost autorizate înaintea emiterii mandatului de extrădare din România în 2024 și sunt legate de o singură persoană reclamantă. Fratele său, Tristan Tate, va fi judecat pentru 10 capete de acuzare, care includ: viol, abuzuri fizice, trafic de persoane și control asupra prostituției în scopul obținerii de câștiguri financiare. Aceste acuzații sunt formulate în baza plângerilor a trei reclamante. Extrădarea, amânată din cauza anchetei din România Parchetul britanic a precizat că extrădarea fraților Tate a fost aprobată de instanțele românești în 2023, însă aceasta a fost amânată din cauza procedurilor penale aflate încă în desfășurare în România. „Totuşi, trebuie soluţionate întâi chestiuni penale interne din România”, a declarat un purtător de cuvânt al CPS. Proces separat în România În România, frații Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT în 20 iunie 2023. Ei sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la sisteme informatice, lovire sau alte violențe. Rechizitoriul DIICOT, anulat de instanță în decembrie 2024 La finalul anului 2024, instanțele din România au anulat rechizitoriul întocmit de procurori, solicitând refacerea urmăririi penale. Dosarul s-a întors astfel la DIICOT pentru completarea anchetei. Mandat european de arestare Extrădarea în Marea Britanie va avea loc după încheierea procedurilor judiciare din România. Poliția din Bedfordshire a obținut un mandat european de arestare, bazat pe acuzații privind fapte comise în perioada 2012-2015. Atât Andrew, cât și Tristan Tate neagă fără echivoc acuzațiile formulate împotriva lor.  

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” (sursa: Facebook/Sabīne Kazaka)
Internațional

Belgia și Turcia se alătură coaliției internaționale pentru drone în sprijinul Ucrainei

Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor”. Belgia și Turcia s-au alăturat oficial „coaliției dronelor”, o inițiativă internațională care sprijină Ucraina în războiul împotriva Rusiei prin furnizarea și dezvoltarea de drone de luptă și supraveghere. Odată cu aceste două noi aderări, numărul statelor membre a ajuns la 20, a anunțat miercuri ministrul leton al Apărării, Andris Spruds. Belgia și Turcia, în „coaliția dronelor” Anunțul a fost făcut în deschiderea unei reuniuni internaționale desfășurate la Riga, capitala Letoniei, care a reunit peste 1.500 de participanți din peste 20 de țări. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Printre aceștia se numără reprezentanți ai forțelor armate, oficiali guvernamentali, companii din domeniul apărării, startup-uri și universități. Ministrul Andris Spruds a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei este, totodată, o formă de protejare a valorilor democratice și a securității colective. „Ajutând Ucraina, apărăm valorile comune și investim în industria noastră de apărare”, a declarat acesta. O inițiativă lansată de Letonia și Marea Britanie Coaliția dronelor a fost creată în februarie 2024 la inițiativa Letoniei, care copreșidează formatul împreună cu Regatul Unit. Până în prezent, statele membre au alocat aproximativ două miliarde de euro pentru livrarea și dezvoltarea de drone destinate Ucrainei. Letonia, un contributor important în sprijinul Ucrainei Ministerul leton al Apărării a anunțat că a livrat până acum circa 5.000 de drone Ucrainei. În plus, în 2023, Letonia a contribuit cu 20 de milioane de euro pentru sprijinirea coaliției. „Laborator” de inovație în domeniul dronelor Conflictul militar din Ucraina a devenit un teren de testare pentru noile tehnologii în materie de drone. Ambele părți implicate folosesc roiuri de drone pentru atacuri în spatele liniilor inamice, încercând să saboteze infrastructura și logistica adversarului. Tactici, contra-tactici și teamă pe front Rusia și Ucraina își îmbunătățesc constant tacticile, dezvoltând noi tipuri de drone și metode inovatoare de utilizare. Totodată, ambele armate caută soluții de contracarare, de la arme ușoare la bruiaj electronic care destabilizează traiectoria dronelor. Soldații din ambele tabere recunosc că trăiesc sub amenințarea permanentă a acestor aparate, folosite intens și în propaganda de război.

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul condiționează o întâlnire trilaterală Trump–Putin–Zelenski

Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin. O posibilă întrevedere între președintele rus Vladimir Putin, cel ucrainean Volodimir Zelenski și Donald Trump ar putea avea loc doar după încheierea unor acorduri concrete între Rusia și Ucraina, a transmis miercuri Kremlinul. Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Zelenski, condiționată de Kremlin Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o astfel de reuniune trilaterală ar trebui să fie „rezultatul unor acorduri concrete între cele două delegații”. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Afirmația a fost făcută în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la propunerea formulată de Zelenski. Propunerea lui Zelenski Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, într-o conferință de presă, că este deschis unei întâlniri în format trilateral: Trump–Putin–Zelenski. „Sunt gata pentru orice format. Dacă Putin nu dorește o întâlnire bilaterală, nici formatul trilateral nu mă deranjează”, a spus liderul ucrainean. Negocieri blocate între Rusia și Ucraina Deși în luna mai au avut loc negocieri între Rusia și Ucraina la Istanbul, acestea nu au produs rezultate concrete. Deocamdată, nu a fost confirmată o nouă rundă de discuții, deși ea este anticipată. Kremlinul evită comentariile lui Trump Președintele american Donald Trump a declarat că vrea să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cât mai curând posibil. Deși a oscilat între critici și gesturi de deschidere față de Vladimir Putin, în ultimele zile Trump a adoptat un ton mult mai dur. El a acuzat că președintele rus „a înnebunit complet” în urma atacurilor aeriene masive asupra Ucrainei. „Dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei. El se joacă cu focul!”, a afirmat Trump marți. Dmitri Peskov a refuzat să comenteze declarațiile recente ale lui Donald Trump, însă i-a mulțumit pentru „eforturile de mediere”, reiterând că Rusia va continua să își apere „propriile interese”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră