sâmbătă 28 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5511 articole
Internațional

Și-a omorât socrii cu ciuperci otrăvitoare. Soțul a scăpat: nu a venit la masă

Închisoare pe viață pentru prânz mortal. Erin Patterson, o femeie de 50 de ani din Australia, a fost condamnată luni la închisoare pe viață pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Închisoare pe viață pentru prânz mortal Sentința a fost pronunțată de judecătorul Christopher Beale la Curtea Supremă din Victoria, care a stabilit o perioadă de 33 de ani fără posibilitate de eliberare condiționată. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Procurorii au cerut o pedeapsă pe viață fără eliberare condiționată, însă instanța a decis ca aceasta să fie posibilă după trecerea perioadei menționate. Cazul își are originea în iulie 2023, când Erin Patterson a servit rudelor sale o masă cu carne de vită Wellington în care s-au găsit ciuperci Amanita phalloides (buretele viperei), printre cele mai toxice din lume. Printre invitați s-au aflat foștii ei socri, Don și Gail Patterson, sora lui Gail, Heather Wilkinson, și soțul acesteia, Ian Wilkinson. Trei dintre ei au murit la câteva zile după prânz, iar Ian Wilkinson a supraviețuit, deși a fost spitalizat în stare critică. Verdictul juriului și apărarea acuzatei În iulie 2024, un juriu a găsit-o vinovată pe Erin Patterson pentru trei capete de acuzare de omor și unul de tentativă de omor. Femeia a pledat nevinovată, susținând că incidentul a fost un accident tragic. Judecătorul Beale a respins însă această apărare și a subliniat „premeditarea substanțială” a gestului, „trădarea enormă a încrederii” și lipsa oricărei remușcări. Instanța a apreciat că intenția de a ucide a fost clar premeditată și că a existat o „mușamalizare elaborată” după faptă. Pedeapsa maximă pentru fiecare crimă Erin Patterson a primit pedeapsa maximă – închisoare pe viață – pentru fiecare dintre cele trei crime, precum și 25 de ani pentru tentativa de omor. Pedepsele vor fi executate concomitent, ceea ce înseamnă că perioada minimă de detenție este de 33 de ani. Judecătorul a declarat în sala de judecată: „Nu am nicio ezitare în a constata că infracțiunea se încadrează în cea mai gravă categorie pentru omor și tentativă de omor. Gravitatea justifică impunerea pedepsei maxime.” Detalii despre caz și reținerea acuzatei Erin Patterson a fost reținută în noiembrie 2023 și se află în arest de atunci. Procesul a atras o atenție mediatică uriașă în Australia și la nivel internațional, fiind unul dintre cele mai mediatizate cazuri de otrăvire deliberată din ultimii ani. Cazul a evidențiat pericolul extrem al ciupercilor sălbatice, în special al speciei Amanita phalloides, responsabilă pentru majoritatea intoxicațiilor fatale la nivel global.

Închisoare pe viață pentru prânz mortal (sursa: Curtea Supremă din Victoria, Australia)
Rusia renunță la Convenția împotriva torturii (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia renunță oficial la măsurile împotriva torturii la cererea lui Putin

Rusia renunță la Convenția împotriva torturii. Președintele rus Vladimir Putin a transmis luni Dumei de Stat un proiect de lege prin care solicită denunțarea Convenției europene pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Inițiativa include și retragerea din cele două protocoale atașate convenției adoptate în 1987. Rusia renunță la Convenția împotriva torturii Camera inferioară a Parlamentului rus a confirmat depunerea proiectului. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Convenția fusese ratificată de Rusia în 1996, odată cu aderarea la Consiliul Europei. La sfârșitul lunii august, premierul Mihail Mișustin i-a propus liderului de la Kremlin să denunțe documentul, argumentând că Rusia nu este reprezentată în comitetul antitortură al Consiliului Europei. Moscova susține că menținerea semnăturii nu mai are relevanță, din moment ce țara a fost exclusă din Consiliul Europei în martie 2022, la scurt timp după declanșarea invaziei asupra Ucrainei. Impactul retragerii: fără acces pentru inspectorii internaționali Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, denunțarea convenției va însemna că Rusia nu va mai fi obligată să permită accesul inspectorilor internaționali la sistemul său penitenciar. În practică, aceste vizite au încetat deja după anul 2022. Rusia a fost de ani de zile acuzată că mușamalizează abuzurile și cazurile de tortură din închisorile sale și că nu respectă deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Acuzații reciproce de tortură în contextul războiului Armata rusă a fost acuzată de Ucraina și de organizații internaționale că ar fi comis acte de tortură împotriva prizonierilor de război și civililor din teritoriile ocupate. Moscova a respins acuzațiile și a formulat, la rândul său, plângeri similare împotriva Kievului.

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE nu dă înapoi după amenințările lui Trump în cazul amenzii aplicate companiei Google

UE răspunde amenințărilor SUA privind Google. Comisia Europeană a anunțat că este pregătită pentru „toate posibilitățile” și că are „toate opțiunile pe masă” după amenințările președintelui american Donald Trump cu introducerea unor taxe vamale suplimentare. UE răspunde amenințărilor SUA privind Google Declarația a venit ca reacție la sancțiunea de aproape 3 miliarde de euro aplicată companiei Google pentru abuz de poziție dominantă în sectorul publicității online. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Purtătorul de cuvânt al executivului comunitar, Olof Scholz, a subliniat că Bruxelles-ul nu comentează scenarii ipotetice, dar este pregătit pentru orice eventualitate. Trump invocă Secțiunea 301 din Legea Comerțului Donald Trump a transmis pe rețeaua sa Truth Social că va iniția o procedură în baza Secțiunii 301 a Legii Comerțului din 1974. Aceasta permite Washingtonului să adopte măsuri de represalii, inclusiv taxe vamale, împotriva țărilor considerate că aplică politici discriminatorii față de companiile americane. Președintele american a catalogat amenda impusă Google drept „injustă” și a amenințat că va răspunde în consecință. Google, amendată cu 2,95 miliarde de euro După patru ani de investigații, Comisia Europeană a sancționat compania Google cu 2,95 miliarde de euro pentru favorizarea propriilor servicii de publicitate online în detrimentul concurenței. Este a doua cea mai mare amendă aplicată vreodată pentru abuz de poziție dominantă, după sancțiunea de peste 4 miliarde de euro pentru încălcarea normelor UE prin aplicația Android. Executivul european a transmis că, pentru a remedia situația, Google ar putea fi obligată să vândă o parte din activitatea sa de publicitate online. Totuși, compania americană are 60 de zile pentru a propune soluții alternative. Dispută comercială cu miză geopolitică Amenințările lui Donald Trump vin după ce, luna trecută, acesta a avertizat că va impune taxe vamale împotriva statelor care adoptă măsuri considerate „discriminatorii” la adresa companiilor de tehnologie americane. Administrația de la Washington analizează inclusiv sancțiuni împotriva Uniunii Europene sau a oficialilor responsabili de aplicarea Regulamentului privind Serviciile Digitale (DSA). În opinia SUA, aceste reglementări „cenzurează” și generează costuri suplimentare pentru companiile americane de tehnologie. O asemenea măsură ar reprezenta un precedent fără echivalent în relațiile comerciale transatlantice. Un acord comercial fragil între SUA și UE Noua escaladare survine după ce Bruxelles și Washington au convenit recent un acord comercial cadru, menit să evite taxe vamale de 30% asupra exporturilor europene în SUA. Concesiile făcute de Uniunea Europeană au fost însă majore: majoritatea produselor europene importate în SUA sunt acum taxate cu 15%, pentru oțel și aluminiu taxele rămân la 50%, UE nu aplică taxe vamale pentru produsele americane. În plus, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a angajat ca Uniunea să cumpere energie din SUA în valoare de 750 miliarde dolari (în special gaze lichefiate), să facă investiții suplimentare de 600 miliarde dolari pe teritoriul american și să achiziționeze mai multe echipamente militare produse în SUA. Tensiuni comerciale și calcul strategic Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a explicat că menținerea sprijinului american pentru Europa și Ucraina a fost un factor decisiv în concesiile comerciale făcute de Bruxelles. „Am ales diplomația în locul escaladării. Am oferit spațiu dialogului și am optat pentru reținere, pentru că suntem responsabili”, a declarat Costa, subliniind că un conflict comercial major cu Washingtonul ar fi fost imprudent într-un moment în care frontierele estice ale Europei sunt amenințate de războiul din Ucraina.

Trump anunță vizite ale liderilor europeni (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Nou pelerinaj al liderilor europeni la Trump, care va vorbi iar și cu Putin, pentru Ucraina

Trump anunță vizite ale liderilor europeni. Președintele american Donald Trump a anunțat că mai mulți lideri europeni vor ajunge la Washington luni sau marți pentru discuții privind încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Informația a fost transmisă după revenirea sa de la turneul US Open din New York. Trump anunță vizite ale liderilor europeni Trump a precizat că va avea în curând o discuție și cu președintele rus Vladimir Putin. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Totuși, nu a fost clar la ce lideri europeni se referea, iar Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare despre aceste vizite. Reacția lui Trump la atacurile din Kiev Întrebat despre atacul aerian masiv al Rusiei asupra Kievului, soldat cu un incendiu la clădirea principală a guvernului ucrainean, președintele SUA a declarat că „nu este mulțumit” de situația actuală. El a subliniat că războiul continuă să producă efecte dramatice în regiune. Situația dintre Rusia și Ucraina În ciuda criticilor, liderul american și-a exprimat din nou încrederea că războiul va fi soluționat în viitorul apropiat. „Situația dintre Rusia și Ucraina, o vom rezolva”, a afirmat Trump în fața reporterilor.

Gazprom primește rating AAA în China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Gazprom primește rating AAA din partea unei agenții chineze de evaluare

Gazprom primește rating AAA în China. Grupul petrolier rus Gazprom, vizat de sancțiunile Statelor Unite, a primit un rating „AAA” cu perspectivă stabilă din partea agenției chineze CSCI Pengyuan. Beijingul se pregătește să redeschidă piața internă de obligațiuni pentru marile companii energetice rusești, oferind astfel un nou sprijin financiar partenerilor săi strategici. Gazprom primește rating AAA în China Potrivit agenției chineze, ratingul reflectă importanța strategică a Gazprom și legăturile sale directe cu guvernul rus. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Compania beneficiază de un profil de business solid, fiind lider global pe piața de petrol și gaze și jucător cheie în sectorul energetic din Rusia. Context geopolitic și acorduri ruso-chineze Decizia vine la scurt timp după ce Rusia și China au convenit asupra construcției gazoductului Power of Siberia 2. Gazprom a semnat un nou acord cu gigantul chinez CNPC în timpul vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing, consolidând astfel cooperarea energetică bilaterală. Riscurile geopolitice asociate cu Gazprom Deși ratingul este maxim, CSCI Pengyuan a subliniat că Gazprom se confruntă cu „riscuri geopolitice mari”. Sancțiunile americane și perturbările internaționale au afectat compania, determinând scăderea veniturilor și a exporturilor de gaze în 2023. Agenția avertizează că incertitudinile operaționale vor persista pe fondul tensiunilor globale. Alte companii rusești evaluate în China Nu doar Gazprom a primit sprijin din partea agențiilor chineze. Luna trecută, CSCI Pengyuan a acordat rating „AAA” și companiei Zarubezhneft, o firmă petrolieră deținută integral de Federația Rusă.

Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán simte că poate pierde puterea în 2026 și îi panichează pe maghiari: Va fi haos

Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că scrutinul din 2026 le va oferi cetățenilor opțiunea între un partid pregătit să guverneze singur și un altul care, prin apropierea de Uniunea Europeană, ar aduce „haos și sărăcie”. Orbán Viktor, speriat că pierde alegerile Liderul de la Budapesta a insistat că politica de la Bruxelles ar fi „catastrofală” pentru Ungaria. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Aflați la putere din 2010, premierul naționalist și eurosceptic se confruntă cu cele mai dificile alegeri din cariera sa, pe fondul stagnării economice și al inflației ridicate. Cu o rată a dobânzii de 6,5%, cea mai mare din UE, guvernul său încearcă să contracareze nemulțumirea publică prin reduceri fiscale pentru familii, sprijin pentru pensionari și subvenții pentru creditele ipotecare. Relația tensionată dintre Budapesta și Bruxelles Orban a intrat de-a lungul anilor în dispute constante cu Uniunea Europeană pe teme precum migrația, drepturile comunității LGBT, independența justiției, libertatea mediului academic și sprijinul acordat Ucrainei în fața invaziei ruse. Totodată, el a avertizat că UE ar putea să se destrame în următorul deceniu. Peter Magyar, contracandidatul care câștigă teren Principalul rival al lui Orban, Peter Magyar, liderul partidului Tisza, conduce în sondaje și promite o schimbare radicală. Fost membru al guvernului, acesta a declarat că Ungaria traversează multiple crize: costul vieții, lipsa de încredere publică și declinul democratic. Promisiunile lui Magyar pentru alegători Magyar susține că, dacă va fi ales, va relansa economia prin deblocarea fondurilor europene suspendate, combaterea corupției și introducerea unui impozit pe marile averi. Totodată, promite scăderea taxelor pentru veniturile mici și o repoziționare a Ungariei ca membru „credibil și constructiv” al Uniunii Europene și NATO.

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță noi sancțiuni împotriva Rusiei, după atacul de sâmbătă noapte asupra Ucrainei

Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump. Președintele american Donald Trump a sugerat duminică că ia în calcul impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la atacul aerian masiv lansat de Moscova asupra Ucrainei în noaptea de sâmbătă spre duminică. Rusia amenințată cu sancțiuni de Trump Întrebat de jurnaliști la Casa Albă dacă este gata să treacă la o nouă etapă de sancțiuni, liderul de la Washington a răspuns tranșant: „Da, sunt!”. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Deși a mai amenințat Rusia cu sancțiuni, Trump a suspendat până acum aplicarea lor pe durata negocierilor diplomatice. Declarațiile recente sugerează însă o poziție mai fermă, chiar dacă nu a anunțat concret ce ar putea implica această „a doua fază”. Atacul Rusiei: cel mai mare de la începutul războiului În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat: 810 drone, dintre care 747 au fost interceptate; 13 rachete, dintre care patru au fost neutralizate, potrivit Forțelor Aeriene ucrainene. Atacul a provocat cel puțin cinci morți și a lovit pentru prima dată clădirea guvernului ucrainean din centrul Kievului. SUA cer Europei să intensifice presiunea asupra Moscovei Duminică dimineață, ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, a transmis că SUA sunt „pregătite să sporească presiunea” asupra Rusiei și a cerut partenerilor europeni să adopte o atitudine similară. Trump a avertizat deja că ar putea lua măsuri împotriva țărilor care cumpără hidrocarburi din Rusia, acuzându-le că sprijină indirect finanțarea războiului. India a fost deja vizată de suprataxe vamale impuse de Washington. Trump critică dependența Europei de petrolul rusesc Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Donald Trump este „foarte nemulțumit” de faptul că multe state din Uniunea Europeană continuă să achiziționeze petrol rusesc. Scott Bessent a subliniat că o coordonare între SUA și UE ar putea fi decisivă: „Dacă SUA și UE pot să se pună de acord asupra mai multor sancțiuni și asupra taxelor vamale împotriva țărilor care cumpără petrol rusesc, economia rusă se va prăbuși. Iar aceasta îl va aduce pe președintele Putin la masa negocierilor”.

Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu, neînduplecat, spune că preferă victoria în Gaza chiar dacă Israelul este criticat masiv

Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, în cadrul unei reuniuni de guvern, că este dispus să-și asume prejudiciul adus imaginii internaționale a Israelului pentru a obține victoria în războiul din Gaza. Netanyahu preferă victoria, nu imaginea internațională „Dacă trebuie să aleg între victoria asupra dușmanilor noștri și propaganda negativă împotriva noastră, prefer victoria împotriva dușmanilor noștri și nu invers”, a afirmat Netanyahu, citat de biroul său de presă. Citește și: Discursul lui Grindeanu la moțiunile AUR, atacuri în serie la Bolojan: „Românii nu ne-au ales pentru a flutura zilnic demisia” Premierul a recunoscut costurile diplomatice și propagandistice pe care le plătește Israelul, dar a subliniat că soluția ar fi „stabilirea unor mecanisme complet noi” și „încheierea războiului cât mai curând posibil, cu victoria pe care o definim noi”. Obiectivul: eliminarea Hamas și eliberarea ostaticilor Netanyahu a explicat că obiectivul Israelului în Gaza presupune: eliminarea Hamas, eliberarea tuturor ostaticilor, garantarea că Gaza nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel. Declarațiile vin în contextul în care armata israeliană desfășoară o ofensivă intensă asupra orașului Gaza, considerat ultima redută importantă a Hamas. Populația din Gaza, strămutată masiv Potrivit ONU (OCHA), aproape 41.000 de persoane, majoritatea din orașul Gaza, au fugit în sudul enclavei de la mijlocul lunii august. În total, peste 100.000 de locuitori ar fi părăsit orașul, a susținut Netanyahu, fără a prezenta dovezi. Premierul a adăugat că armata israeliană elimină „principalii lideri teroriști” și că a fost stabilită o nouă zonă umanitară pentru civili, unde aceștia pot primi ajutor. El a acuzat Hamas că blochează evacuările și folosește populația ca „scut uman”, acuzații respinse de gruparea islamistă. Operațiuni extinse în orașul Gaza Netanyahu a anunțat extinderea operațiunilor militare în interiorul și în jurul orașului Gaza, cu obiectivul de a prelua controlul asupra localității. Armata israeliană susține că deține deja controlul asupra a circa 40% din oraș. „Suntem pe cale să ne extindem operațiunile la periferia orașului Gaza și chiar în interiorul său. Distrugem infrastructurile teroriste și demolăm clădirile identificate ca servind terorismului”, a declarat Netanyahu. Ofensiva majoră, încă neanunțată oficial Deși Netanyahu vorbește despre extinderea operațiunilor, nici guvernul și nici armata nu au anunțat oficial declanșarea unei ofensive de mare anvergură, aprobată încă din august. Totuși, bombardamentele și operațiunile la sol s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat (sursa: japan.kantei.go.jp/)
Internațional

Premierul japonez Shigeru Ishiba a demisionat, deși a reușit să reducă tarifele impuse de Trump

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat. Premierul japonez Shigeru Ishiba a anunțat duminică demisia din funcția de șef al guvernului și de președinte al Partidului Liberal Democrat (LDP), relatează agențiile internaționale de presă. Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba, a demisionat „Am decis să demisionez din funcția de președinte al LDP”, a declarat Ishiba într-o conferință de presă convocată la prânz. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” În sistemul politic nipon, liderul partidului de guvernământ devine și premier. Publicațiile japoneze susțin că gestul lui Ishiba are legătură cu dorința de a evita divizarea partidului. În vârstă de 68 de ani, premierul conducea executivul din octombrie anul trecut, într-o coaliție formată de LDP și Komeito. Totuși, guvernul său a pierdut majoritatea în camera superioară a Parlamentului în iulie, după ce intrase în minoritate în camera inferioară încă din toamnă. Realizări și mesajul transmis de Ishiba În timpul mandatului, Ishiba a reușit să încheie un tratat comercial cu Statele Unite privind taxele vamale, o temă asupra căreia insista președintele american Donald Trump. El a menționat că acest acord a reprezentat „depășirea unui obstacol major” și, vizibil emoționat, a spus că dorește să „predea ștafeta generației următoare”. Deși marți declarase că va lua o decizie „la momentul potrivit”, Ishiba s-ar fi hotărât sâmbătă seara, după discuții cu doi dintre cei mai apropiați colaboratori: fostul premier Yoshihide Suga și ministrul agriculturii Shinjiro Koizumi. Urmează alegeri interne în Partidul Liberal Democrat Ishiba a cerut LDP să organizeze alegeri interne pentru desemnarea unui nou lider. Principalii favoriți sunt: Shinjiro Koizumi, actual ministru al agriculturii și Sanae Takaichi, politician experimentat și critic al deciziilor Băncii Japoniei privind majorarea dobânzilor.

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Noaptea celui mai mare atac aerian asupra Ucrainei: peste 800 de drone și 13 rachete

Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a atacat în noaptea de sâmbătă spre duminică cu 805 drone și 13 rachete. Este cel mai mare număr de drone folosit simultan de la începutul invaziei, în februarie 2022. Rusia lansează 805 drone asupra Ucrainei Apărarea antiaeriană a reușit să dobore 751 de drone și patru rachete, potrivit datelor comunicate. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că loviturile au vizat complexul militar-industrial al Ucrainei și infrastructura de transport. Pe de altă parte, oficialii de la Kiev susțin că atacurile au avut ca efect și distrugeri civile semnificative. Executivul de la Kiev, lovit pentru prima dată Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a declarat că, pentru prima dată de la începutul războiului, sediul executivului de la Kiev a fost lovit, iar în urma atacului s-a declanșat un incendiu. „Vom reconstrui clădirile. Dar viețile pierdute nu pot fi aduse înapoi. Inamicul ne terorizează și ne ucide oamenii în toată țara, în fiecare zi”, a transmis Sviridenko. Victime civile în capitala Ucrainei Atacul asupra Kievului s-a soldat cu trei morți în rândul civililor: două femei și un copil de doar un an. Tragedia accentuează apelurile autorităților ucrainene pentru sprijin suplimentar din partea partenerilor occidentali. Zelenski cere aliaților întărirea apărării antiaeriene Președintele Volodimir Zelenski a reacționat, catalogând atacul drept o crimă intenționată și o „prelungire a războiului”. „Astfel de omoruri acum, când diplomația reală ar fi putut începe de mult, sunt o crimă intenționată. Cerem din nou aliaților să întărească apărarea antiaeriană a Ucrainei”, a scris Zelenski.

Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși (sursa: abc.net.au)
Internațional

Adolescenți ucigași australieni omoară cu macete: doi băieți, uciși cu zeci de lovituri la Melbourne

Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși. Un atac violent a îngrozit orașul Melbourne, unde doi băieți de 12 și 15 ani (foto) au fost uciși de un grup de atacatori mascați, înarmați cu macete și cuțite. Poliția australiană a calificat incidentul drept „oribil” și a deschis o anchetă amplă. Melbourne, atac sângeros, doi copii uciși Inspectorul Graham Banks, din statul Victoria, a declarat că, deși ancheta se află la început, faptele prezintă caracteristicile unei crime comise de o bandă de tineri. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Grupul ar fi format din aproximativ opt suspecți. Prima victimă identificată a fost băiatul de 12 ani, rănit grav. Echipajele medicale au încercat resuscitarea, însă fără succes. La scurt timp, polițiștii au descoperit și al doilea băiat, de 15 ani, pe o stradă din apropiere. Acesta avea răni grave provocate de arme albe și nu a mai putut fi salvat. Atacatorii purtau măști și arme albe Martorii și imaginile de pe camerele de supraveghere arată că aceiași atacatori au fost implicați în ambele crime. Ei purtau măști și erau înarmați cu macete și cuțite cu lame lungi. Poliția a confirmat că victimele nu făceau parte din nicio bandă. Statul Victoria interzice vânzarea și posesia de macete după confruntările violente dintre două bande rivale din luna mai, când astfel de arme au fost folosite într-un centru comercial din Melbourne.

Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste (sursa: Pexels/Mathias Reding)
Internațional

Încă un adolescent francez, radicalizat, pregătea atentate jihadiste asupra unor școli și instituții

Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste. Un adolescent în vârstă de 17 ani a fost arestat vineri în oraşul Le Mans, Franţa, fiind suspectat că pregătea mai multe atentate jihadiste. Printre posibilele ţinte se aflau Palatul Elysee, Parlamentul European și ambasada Israelului. Adolescent francez arestat, plănuia atentate jihadiste Postul de radio France Info a relatat că avocatul minorului a recunoscut „partea sa de responsabilitate”, dar a invocat circumstanţe atenuante: este minor, elev și nu are antecedente penale. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Este cineva care probabil, la un moment dat, s-a văzut implicat într-un angrenaj”, a declarat apărătorul său. Ținte identificate pe bilețele găsite la domiciliu În timpul percheziției, anchetatorii au descoperit bilețele cu liste de ținte potențiale. Printre acestea se numără Palatul Elysee, reședința președintelui Emmanuel Macron, ministerele Apărării și Internelor, ambasadele Israelului, Statelor Unite și Regatului Unit, Parlamentul European de la Strasbourg. De asemenea, existau indicații către școli din regiunea de domiciliu și sedii ale mai multor instituții media din Paris. Declarație de loialitate față de Statul Islamic La locuința adolescentului, unde acesta stă împreună cu părinții, a fost găsită și o declarație de credință față de gruparea jihadistă Statul Islamic (SI), element ce întărește suspiciunile de radicalizare. Odată cu această arestare, numărul minorilor acuzați de terorism în Franța a ajuns la 14 de la începutul anului. Autoritățile sunt tot mai îngrijorate de fenomen, care este dificil de detectat, întrucât radicalizarea are loc adesea autonom, prin internet și rețelele de socializare.

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Poliția a interzis marșul LGBTQ+ care era programat în orașul maghiar Pecs

Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+. Un marș al comunității LGBT+, programat să aibă loc în luna octombrie la Pecs, în sudul Ungariei, a fost interzis de poliție. Decizia se bazează pe noile prevederi constituționale impulsionate de premierul Viktor Orban, care interzic orice adunare menită să promoveze homosexualitatea. Ungaria interzice un nou marș LGBTQ+ Premierul Viktor Orban a declarat că marșurile LGBT+ reprezintă o provocare pentru societatea conservatoare: Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 „Oameni normali ca noi sunt în mod constant provocaţi, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiţionale se exhibă în stradă”, a spus Orban. În luna martie, Ungaria a adoptat o lege prin care a interzis manifestările publice pro-LGBT+, iar ulterior măsura a fost consolidată printr-un amendament constituțional menit să „protejeze copiii”. Inițiativa a fost dur criticată de Comisia Europeană. Precedentul „Budapest Pride” Interdicția vine după ce, în iunie, poliția a blocat și desfășurarea marșului „Budapest Pride”, organizat de primarul liberal-ecologist al capitalei, Gergely Karacsony. Acesta a sfidat însă decizia și a permis desfășurarea marșului, la care au participat și comisarul european pentru egalitate, Hadja Lahbib, precum și circa 70 de europarlamentari din grupurile Verzilor, liberalilor și socialiștilor. Organizatorii: „Refuzăm să fim reduși la tăcere” Asociația Diverse Youth Network, organizatoarea marșului de la Pecs, a condamnat decizia autorităților ungare, considerând-o „o lovitură gravă” pentru comunitatea LGBT+. „Refuzăm să fim reduşi la tăcere. Nu ne vom lăsa intimidaţi”, au transmis organizatorii, care promit să mențină marșul pe data de 4 octombrie, în ciuda interdicției.

Israel bombardează blocurile turn din Gaza (sursa: X/Israel Katz)
Internațional

Blocurile turn din Gaza sunt demolate prin bombardamente de Israel

Israel bombardează blocurile turn din Gaza. Israelul a distrus sâmbătă după-amiaza un alt imobil turn din orașul Gaza, potrivit martorilor. Atacul a avut loc după ce armata israeliană le-a cerut locuitorilor din zonă să se evacueze. Într-un comunicat, armata a anunțat că imobilul vizat era utilizat de organizația Hamas. Israel bombardează blocurile turn din Gaza Martorii au precizat că este vorba de turnul Al-Soussi, situat în același perimetru de evacuare cu turnul Al-Ruya. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Armata israeliană anunțase anterior că și acesta urma să fie ținta unui atac. Imagini virale cu prăbușirea clădirii Înregistrări video publicate pe rețelele sociale arată cum turnul de 15 etaje se prăbușește într-un nor de praf după explozii succesive. Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a distribuit imaginile și a scris pe contul său de pe X: „Continuăm”. Cu o zi înainte, după o distrugere similară a unui alt turn din vestul orașului Gaza, oficialul postase mesajul „Am început”. Ordin de evacuare către populație În aceeași dimineață, armata israeliană a cerut locuitorilor din orașul Gaza să se deplaseze spre o „zonă umanitară” din sudul Fâșiei Gaza. Această măsură precede un posibil atac terestru asupra celui mai mare oraș din teritoriul palestinian.

Serbia, proteste violente, zeci de arestați (sursa: rts.rs)
Internațional

Manifestații din ce în ce mai violente în Serbia împotriva președintelui Vučić, zeci de arestări

Serbia, proteste violente, zeci de arestați. Patruzeci și două de persoane au fost arestate în Serbia după o manifestație desfășurată vineri seara la Novi Sad. Serbia, proteste violente, zeci de arestați Mii de protestatari au ieșit în stradă pentru a cere alegeri anticipate, acțiunea fiind dispersată de poliție cu gaze lacrimogene, a anunțat ministrul de interne sârb. Citește și: La cât a ajuns pensia medie a magistraților, în august 2025 Protestele se înscriu într-un val mai amplu de manifestații izbucnite după prăbușirea acoperișului exterior din beton al gării din Novi Sad, în noiembrie anul trecut. Incidentul a provocat moartea a 16 persoane și a alimentat furia publică față de calitatea proastă a construcțiilor, pe care manifestanții le pun pe seama corupției. Nemulțumiri și revendicări ale manifestanților Conduși în mare parte de studenți, protestatarii cer o anchetă transparentă privind tragedia și denunță corupția din construcții. Din luna mai, aceștia solicită și organizarea de alegeri anticipate – cerere respinsă ferm de președintele Aleksandar Vucic, aflat la putere din 2014 și reales în 2022. Vucic acuză un „complot străin” care ar urmări înlăturarea sa de la conducerea țării. Violențe și confruntări cu poliția Potrivit ministrului de interne Ivica Dacic, 13 polițiști au fost răniți într-un „atac masiv și brutal” din partea manifestanților. Autoritățile susțin că aceștia au aruncat cu pietre, rachete de semnalizare și răngi în fața Facultății de Filosofie. Ministrul a descris violențele drept „șocante și aparent planificate”, acuzând opoziția că le folosește ca „instrument politic pentru a amplifica tensiunile”. De la proteste pașnice la escaladarea violenței Inițial pașnice, manifestațiile din Serbia au degenerat treptat în ultimele săptămâni. Protestatarii acuză represiunile tot mai dure din partea poliției și a susținătorilor guvernului, ceea ce a transformat demonstrațiile într-un conflict tot mai tensionat între societatea civilă și puterea de la Belgrad.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră