duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Un general rus îi cere demisia lui Putin și îl acuză că provoacă Ucraina

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze. Generalul rus în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă in Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi "să renunţe la politica criminală de provocare a unui război" în Ucraina, într-un apel adresat public şefului statului şi poporului rus, în care se opune transformării conflictului legat de Ucraina în confruntări militare pe scară largă între Moscova şi ţara vecină, relatează Deutsche Welle în limba rusă."Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri şi ameninţări cu recurgerea la forţă să iubească Federaţia Rusă şi conducerea rusă sunt lipsite de sens şi extrem de periculoase", se menţionează în apelul postat pe site-ul organizaţiei de ofiţeri încă din 31 ianuarie, dar care a intrat în atenţia mass-media abia duminică, 6 februarie. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEventuala utilizare a forţei militare de către Moscova împotriva Kievului va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Rusiei ca stat, va învrăjbi pentru totdeauna popoarele celor două ţări şi va duce la moartea a zeci de mii de oameni, se menţionează în text, care afirmă că acutizarea tensiunilor legate de Ucraina "are un caracter artificial şi meschin pentru unele forţe", inclusiv din Federaţia Rusă.În acest caz, Rusia se va confrunta cu "sancţiuni extrem de severe" şi se va transforma "într-o ţară paria pe arena internaţională", se subliniază în apelul semnat de Leonid Ivaşov, considerat de unii analişti apropiat de unele cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze Înainte, declară generalul în rezervă în apelul intitulat "În ajunul războiului", "Rusia (URSS) a fost forţată să ducă războaie (juste)", "când nu exista o altă opţiune". La ora actuală, ţara se află - în opinia sa - "la limita încheierii istoriei sale".Liderul "Adunării ofiţerilor din întreaga Rusie" consideră că există ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar că acestea nu sunt critice. Principala ameninţare pentru Rusia este de ordin intern, afirmă Leonid Ivaşov, care s-a exprimat în repetate rânduri de pe poziţii ultraconservatoare (naţional-patriotice), notează DW.Evocând nerecunoaşterea anexării Crimeii de către comunitatea internaţională, generalul (r.) apreciază că politica externă a Rusiei este falimentară, iar cea internă lipsită de atractivitate."Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă", se explică în continuare în text. Cauzele sunt, potrivit autorului apelului, "incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi de administraţie", precum şi "pasivitatea şi dezorganizarea societăţii"."În opinia noastră, conducerea ţării, realizând că nu este capabilă să scoată ţara din criza sistemică (...) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalităţii ruse şi exterminarea populaţiei indigene a ţării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă", se afirmă în apel, citat de numeroase media ucrainene. Politcă „criminală” În numele ofiţerilor ruşi, generalul (r.) Leonid Ivaşov îi cere lui Putin să renunţe la ''politica criminală de provocare a unui război" şi să-şi dea demisia, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua, care arată că în text se regăsesc şi afirmaţii de genul "genocid împotriva ruşilor comis de Kiev", un mesaj utilizat frecvent de propaganda rusă."Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie" se poziţionează ca o "platformă independentă faţă de funcţionarii guvernamentali şi actuala conducere a Federaţiei Ruse", reunind ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul armatei, forţelor de ordine şi instituţiilor militarizate.Tensiunile între Rusia şi Occident s-au amplificat în ultimele luni. Din a doua jumătate a anului 2021, Federaţia Rusă a desfăşurat peste 100.000 de militari în Crimeea anexată şi în apropiere de graniţa cu Ucraina, explicând această mobilizare prin exerciţii militare. Liderii occidentali se tem că Moscova se pregăteşte să atace ţara vecină.Kremlinul neagă orice intenţie în acest sens şi acuză Occidentul că furnizează armament Ucrainei şi efectuează manevre în apropierea graniţelor ruse. Occidentul cere Moscovei să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, ameninţând cu sancţiuni dure în cazul unui atac.

Un general rus îi cere demisia lui Putin și îl acuză că provoacă Ucraina
Rusia condiționează controlul armamentelor nucleare de garanțiile de securitate
Internațional

Rusia condiționează controlul armamentelor nucleare de garanțiile de securitate

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA. Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Reuters. Rusia, care a masat peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, vrea ca SUA şi NATO să se angajeze că vecinul său vestic nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Washingtonul a refuzat până acum să ofere astfel de garanţii. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital Rusia pune condiții în negocierile cu SUA Vladimir Ermakov, şeful Direcţiei neproliferare şi control al armamentelor din MAE rus, a declarat luni pentru agenţia RIA că discuţiile urgente privind garanţii de securitate au devenit prioritare faţă de negocierile referitoare la controlul armamentelor strategice. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Pe acest din urmă subiect nu au fost convenite întâlniri, iar reluarea lor depinde în mare măsură de soluţionarea problemelor imediate de securitate ridicate de Moscova, a afirmat responsabilul rus.

Bulgarii spun că nu au vândut gaze ieftine României
Internațional

Bulgarii spun că nu au vândut gaze ieftine României

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a dezminţit duminică acuzaţiile potrivit cărora noua echipă managerială de la furnizorul de gaze Bulgargaz a vândut României o cantitate de 60.000 de MWh de gaze naturale în conformitate cu o serie de tranzacţii convenite anterior, transmite BTA, citată de ziare.com. Potrivit lui Alexander Nikolov, nu a fost vorba de o singură tranzacţie ci de 18 tranzacţii iar cantitatea totală de gaze vândută a fost de 37.600 de MWh şi nu de 60.000 de MWh. În plus, tranzacţiile nu s-au finalizat "în câteva secunde", ceea ce ar sugera că ar fi vorba de tranzacţii care au fost convenite anterior, ci pe parcursul unei zile iar toţi cei care au fost interesaţi în cantităţile suplimentare de gaze ale Bulgargaz au fost satisfăcuţi, a spus Nikolov. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "În acest moment concret şi în contextul unei situaţii internaţionale complexe, la reuniunea noastră de la Baku şi chiar înainte de debutul negocierii cu Gazprom Export pentru renegocierea termenilor contractelor pe termen lung, consider că astfel de acuzaţii venite din partea unor foşti miniştri ai Energiei, vicepremieri şi alte persoane politice, nu sunt nimic altceva decât un atac coordonat împotriva intereselor naţionale ale Bulgariei", a spus Nikolov. Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României Atacurile împotriva noii echipe manageriale de la Bulgargaz au venit din partea fostului ministru al Energiei, Rumen Ovcharov, care a atras vineri atenţia opiniei publice asupra tranzacţiilor încheiate de Bulgargaz şi a subliniat că noii manageri ai companiei de stat au acţionat la fel ca şi foştii directori, care au fost înlocuiţi pentru că au urmat interesele companiei în detrimentul interesului public. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Alexander Nikolov a răspuns că Bulgargaz are obligaţia de a menţine o situaţie echilibrată în aprovizionarea cu gaze iar vânzările de gaze pe piaţa liberă nu ar trebuit să fie ceva surprinzător. În plus, tranzacţiile încheiate vineri au fost făcute la "cel mai bun preţ" iar Bulgargaz a făcut un profit de peste 1,5 milioane leva, a adăugat Nikolov.

Chinezoaica Shuang Peng s-a răzgândit: neagă că ar fi fost agresată de vicepremierul Chinei
Internațional

Chinezoaica Shuang Peng s-a răzgândit: neagă că ar fi fost agresată de vicepremierul Chinei

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng. Jucătoarea chineză de tenis Shuai Peng, a cărei situaţie personală a îngrijorat lumea începând din noiembrie, s-a întâlnit cu preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, sâmbătă, cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, şi a confirmat pentru cotidianul L'Equipe că nu ''dispărut niciun moment'', transmite AFP.''Sâmbătă, am putut discuta mai mult şi am petrecută o seară agreabilă'', la cină, a explicat jucătoarea chineză în interviul publicat luni de cotidianul francez pe site-ul său.''M-a întrebat dacă intenţionez să revin în competiţie, care sunt proiectele mele, ce am de gând'', a explicat Peng celor doi jurnalişti de la L'Equipe, într-un hotel aflat în bula olimpică de la Beijing, în urma întâlnirii cu Bach. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalShuai Peng a acuzat la începutul lunii noiembrie un fost conducător chinez că ar fi constrâns-o să aibă un raport sexual. După ce aceste afirmaţii făcute într-o reţea de socializare au fost şterse, Peng, fost lider mondial la dublu, a dispărut o perioadă, situaţie care a neliniştit lumea întreagă până când a avut o videoconferinţă cu preşedintele CIO pe 21 noiembrie.Îmbrăcată într-un trening roşu şi negru, Shuai Peng (36 ani), ''a părut a fi în formă'', potrivit jurnaliştilor care au realizat interviul, primul al sportivei din noiembrie încoace.''Multă lume, cum sunt prieteni sau cei din CIO, mi-a trimis mesaje şi a fost imposibil să răspund la toate. Însă, am fost mereu în contact strâns cu prietenii mei apropiaţi, am discutat cu ei, le-am răspuns la emailuri, am discutat şi cu WTA...'', a mărturisit Peng. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaJoi, cu două zile înaintea întâlnirii dintre Thomas Bach şi Peng, CIO afirmase că o ''susţine'' pe Shuai Peng în cazul în care ea doreşte deschiderea unei anchete în legătură cu acuzaţiile de raport sexual forţat pe care le-a formulat la adresa unui fost vicepremier chinez.''Dacă ea vrea o anchetă (legată de acuzaţii), bineînţeles că o vom susţine, însă aceasta trebuie să fie decizia sa, e viaţa sa, sunt acuzaţiile sale. Am văzut acuzaţiile sale şi am văzut şi 'retragerea' acestora'', a declarat Thomas Bach într-o conferinţă de presă, înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.Întrebată în legătură cu faptele care sunt ridicate de această controversă şi despre ''agresiunea sexuală'' suferită, Peng a dezminţit totul.''Agresiune sexuală? Nu am spus niciodată că cineva m-ar fi agresat sexual'', a subliniat jucătoarea de tenis. Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng ''De ce a fost şters mesajul acuzator?'', a fost întrebată sportiva, iar răspunsul său a fost: ''Pentru că aşa am vrut''.Întrebată în legătură cu viaţa sa începând din noiembrie, Peng a explicat că ''aceasta este aşa cum trebuie, nimic special...''''Aş vrea să ne înţelegem bine: sunt o fată normală. Uneori sunt calmă, alteori sunt mulţumită, uneori mă simt tristă sau mă pot simţi foarte stresată, supusă unei presiuni foarte mari... Toate emoţiile şi reacţiile normale pe care le au femeile, le trăiesc şi le resimt şi eu'', a afirmat Peng.CIO a confirmat într-un comunicat că preşedintele Thomas Bach a fost însoţit de fosta înotătoare Kirsty Coventry, membru CIO, la întâlnirea cu Peng, precizând că jucătoarea de tenis va asista la mai multe probe din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, după ce a urmărit deja o întâlnire din turneul de curling dublu mixt.''Toţi trei au decis ca orice comunicare ulterioară legată de întâlnire să fie lăsată la discreţia jucătoarei de tenis'', a precizat CIO, care i-a reiterat invitaţia sa de a vizita sediul organizaţiei de la Lausanne (Elveţia).În interviul acordat L'Equipe, Shuai Peng a anunţat că îşi încheie cariera profesionistă, în afara cazului în care va evolua ''într-o echipă de veterani'', a glumit ea.''Tenisul mi-a transformat viaţa, mi-a adus bucurie, provocări şi multe alte lucruri. Chiar dacă nu mai particip la competiţii profesioniste, voi rămâne mereu o jucătoare de tenis'', a concluzionat ea.

Macron a discutat cu Biden înainte de a pleca la Moscova
Internațional

Macron a discutat cu Biden înainte de a pleca la Moscova

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre vizita sa la Moscova și Kiev. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat din nou la telefon duminică seară cu omologul său american, Joe Biden, în cadrul consultărilor sale înainte de a se întâlni luni cu Vladimir Putin privind criza ruso-ucraineană, a anunţat preşedinţia Franţei, notează AFP.Acest convorbire telefonică de 40 de minute s-a înscris într-o "logică de coordonare", potrivit Palatului Elysee, înainte de vizita preşedintelui francez la Moscova şi apoi, marţi, la Kiev, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEmmanuel Macron a indicat că va "discuta despre condiţiile detensionării" la frontiera cu Ucraina, unde occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în vederea unei potenţiale invazii, ceea ce Rusia neagă, afirmând că doreşte numai să îşi garanteze securitatea. Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre criza ruso-ucraineană În cursul weekendului, şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaEl a mai vorbit la telefon cu Joe Biden marţi, cei doi preşedinţi afirmând "sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei" şi angajându-se să rămână "în strâns contact" în această problemă, potrivit Casei Albe."Ei au convenit să vorbească din nou în curând", a precizat duminică Palatul Elysee."Trebuie să fim foarte realişti", a declarat Emmanuel Macron pentru săptămânalul JDD. "Nu vom obţine gesturi unilaterale" din partea Rusiei, "dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei înainte de a construi mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă", a spus el.

Australia își redeschide granițele pentru vaccinați pe 21 februarie
Internațional

Australia își redeschide granițele pentru vaccinați pe 21 februarie

Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie, a anunţat luni prim-ministrul Scott Morrison, după ce a impus unele dintre cele mai stricte restricţii de intrare din lume, informează France Presse."Au trecut aproape doi ani de când am decis să închidem frontierele Australiei", a explicat Morrison după o reuniune a cabinetului asupra securităţii naţionale, precizând că ţara "îşi va redeschide frontierele pentru toţi deţinătorii de vize la 21 februarie"."Dacă sunteţi dublu vaccinaţi, vă aşteptăm cu nerăbdare să vă primim din nou în Australia", a spus el. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalInsula-continent uriaşă şi-a închis graniţele în martie 2020, încercând să profite de insularitatea sa pentru a se proteja de pandemie. Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie În ultimii doi ani, australienilor li s-a interzis în mare parte să-şi părăsească ţara şi doar câţiva vizitatori au primit derogări de a intra pe teritoriu.Aceste restricţii au separat familii, au afectat sectorul turismului şi au stârnit dezbateri asupra statutului Australiei ca ţară deschisă, modernă şi orientată spre exterior. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaÎnchiderea frontierelor a costat 2,27 miliarde de euro în fiecare lună, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie australiene.Această nouă deschidere face parte din abandonul politicii draconice cunoscute sub numele de "zero COVID-19" mult timp în vigoare înainte de a fi depăşită de valul variantei Omicron.Doar câteva ţări, printre care Japonia, China, Noua Zeelandă şi insulele Pacificului, îşi menţin graniţele închise.În ciuda acestui anunţ, restricţiile sunt menţinute pentru deplasări în interiorul Australiei.Statul întins Western Australia rămâne închis pentru majoritatea nerezidenţilor. În prezent, este mai uşor să călătoreşti de la Sydney la Paris decât la Perth.

Macron se întâlnește cu Putin la Kremlin și așteaptă un semn al detensionării
Internațional

Macron se întâlnește cu Putin la Kremlin și așteaptă un semn al detensionării

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina. Înaintea întrevederii faţă în faţă de luni, de la Kremlin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şeful statului francez, Emmanuel Macron, va căuta să observe la interlocutorul său "cel puţin un semn al unei detensionări" care să evite izbucnirea unui conflict cu Ucraina, a relatat duminică Journal de Dimanche (JDD), care a citat surse diplomatice şi pe însuşi liderul de la Palatul Elysee, transmite EFE. "Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă", a declarat Macron pentru JDD. Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, se preconizează ca întâlnirea dintre Macron şi Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători şi, posibil, doi asistenţi care să ia notiţe. Nu vor fi prezenţi nici miniştri, nici consilieri. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Această conversaţie faţă în faţă are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru "evitarea unei degradări a actualei situaţii", în condiţiile în care Rusia a desfăşurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina. Totuşi, Palatul Elysee nu crede că doar vizita în sine va rezolva conflictul, dar poate fi un excelent punct de plecare, Macron şi Putin vorbind de cel puţin patru ori la telefon de la recrudescenţa conflictului de la frontiera ruso-ucraineană în urmă cu două luni. Macron îşi doreşte cu ardoare să-i ducă veşti pline de speranţă preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni marţi la Kiev, la o zi după întâlnirea cu Putin. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, abia revenită dintr-o vizită de la Kiev, a lăudat demersurile diplomatice ale liderului francez. Macron "va găsi o ţară (Ucraina) care are ochi doar pentru UE", a spus Loiseau, într-un articol de opinie publicat în JDD. Intensa agendă internaţională a lui Macron ar putea culmina săptămâna viitoare cu o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz - care se deplasează luni la Washington, unde se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden - şi cu o întâlnire cu preşedintele polonez Andrzej Duda. "Polonia are o sensibilitate specială, trebuie să i-o respectăm şi să ţinem cont de suspiciunea din relaţiile din perioada sovietică", afirmă surse de la Elysee.

Germania amenință Rusia cu sancțiuni dure dacă atacă Ucraina
Internațional

Germania amenință Rusia cu sancțiuni dure dacă atacă Ucraina

Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina. Ministrul finanţelor din Germania, liberalul Christian Lindner, a avertizat duminica aceasta că o agresiune a Rusiei asupra Ucrainei ar atrage după sine sancţiuni dure, al căror conţinut a refuzat să-l precizeze pentru a evita, potrivit lui, ca Moscova să se pregătească "din punct de vedere tactic", transmite EFE."O încălcare a integrităţii teritoriale a Ucrainei va primi răspuns din partea Uniunii Europene, din partea alianţei noastre defensive, NATO, şi din partea noastră, cu o hotărâre virulentă", a declarat Lindner într-un interviu cu postul privat NTV. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statuluiEl şi-a justificat refuzul de a da detalii cu privire la natura unor noi sancţiuni prin aceea că, în caz de escaladare a tensiunilor, măsurile trebuie să-l ia prin surprindere pe oponent. Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina "Unde anume vom ţinti, în privinţa guvernului rus şi a celor care îl susţin, este un aspect care nu trebuie să fie dezbătut public", a insistat el, şi a afirmat că Kremlinul nu ar trebui să facă greşeala să creadă că acest lucru înseamnă că în Occident nu există unitate sau să perceapă această atitudine drept o dovadă de slăbiciune. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgențăLa criticile aduse guvernului german pentru faptul că a livrat Ucrainei căşti în loc de armament defensiv, aşa cum solicitase Kievul, şi a blocat trimiterea unor obuziere de către Ucraina, Lindner a replicat că este vorba despre teme "simbolice", care nu reflectă "situaţia reală"."Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei", a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine "un comportament consensual" în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

Rusia a trimis avioane de luptă Su-25 în Belarus
Internațional

Rusia a trimis avioane de luptă Su-25 în Belarus

Rusia a trimis avioane de vânătoare în Belarus, la manevrele militare. Un escadron de avioane de vânătoare ruseşti de tip Su-25CM a aterizat sâmbătă în Belarus, unde va participa la manevrele militare comune "Hotărârea aliată - 2022", care au provocat iritarea NATO, pe fondul tensiunilor militare cu Ucraina, transmite EFE. Avioanele de vânătoare ruseşti au parcurs peste 7.000 de kilometri din Orientul Îndepărtat, în nord-estul extrem al Rusiei, până la un aerodrom din regiunea belarusă Brest, care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, a transmis Ministerul Apărării rus, care nu precizează numărul de avioane Su-25CM care vor participa la exerciţiile forţelor de reacţie rapidă ale Uniunii Statale Rusia-Belarus. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Totuşi, armata rusă a informat anterior că în Belarus se află peste 10 aparate de generaţia a patra Su-35, precum şi sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune S-400 (Triumf), care au ajuns vineri la Brest. Rusia a trimis avioane de vânătoare Su-25 în Belarus Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a acuzat joi Rusia că a desfăşurat deja 5.000 de militari ruşi la frontiera dintre Ucraina şi Belarus şi că intenţionează să comaseze în zonă până la 30.000 de militari. "Este în mod evident o escaladare o conflictului şi nu o detensionare", a acuzat ea. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator În replică, ministrul de externe bielorus, Vladimir Makei, a calificat drept "ridicole" suspiciunile privind atacarea Ucrainei în timpul manevrelor militare comune cu Rusia, care încep la 10 februarie. "Fantezia privind o agresiune militară asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului este pur şi simplu ridicolă", i-a transmis Makei subsecretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, a informat MAE de la Minsk. Makei a deplâns "adevărata isterie" pe care au provocat-o în Occident manevrele militare, al căror caracter este "exclusiv defensiv", potrivit Minskului.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina
Internațional

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina

Președintele Turciei a confirmat că are Omicron, dar se simte bine. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat sâmbătă că a fost testat pozitiv la coronavirus, dar că nu are simptome severe, transmite AFP."După ce am avut simptome uşoare, soţia mea şi cu mine am fost testaţi pozitiv la COVID-19. Din fericire avem o infecţie uşoară, despre care am aflat că este din cauza variantei Omicron", a scris Erdogan pe Twitter și Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Liderul turc s-a întâlnit, joi, la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi şi-a reiterat oferta ca Turcia să medieze criza cu Ucraina, ofertă salutată de partea ucraineană. El s-a oferit de asemenea să găzduiască o întâlnire între liderii ucrainean şi rus. Erdogan a precizat în declaraţiile de presă la revenirea de la Kiev că "acordă o înaltă preţuire" vizitei pe care intenţionează să o efectueze preşedintele rus Vladimir Putin în Turcia. Președintele Turciei a confirmat că are Omicron și se simte bine Turcia, ţară cu ieşire la Marea Neagră membră a NATO şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, s-a oferit încă din noiembrie 2021 să medieze criza legată de Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Trimiterea de către Moscova a zeci de mii de militari la graniţele Ucrainei, care a creat temeri privind o invazie iminentă, a dus la una dintre cele mai grave crize ruso-occidentale de la Războiul Rece încoace. Relansând impasul, Statele Unite au decis să trimită la rândul lor 3.000 de soldaţi americani suplimentari în Europa de Est, Kremlinul cerându-le ca răspuns ''să înceteze să alimenteze tensiunile''. În timp ce avertizează asupra unor sancţiuni economice severe în cazul unui atac, europenii sporesc demersurile în vederea unei detensionări, cu vizite aproape zilnice ale liderilor şi diplomaţilor occidentali la Kiev şi apeluri la Vladimir Putin. Preşedintele turc a mai afirmat vineri că Turcia şi Israelul pot coopera pentru a aduce gaz natural din Israel în Europa şi vor discuta despre cooperarea în planul energiei în cursul vizitei pe care urmează să o facă în Turcia şeful de stat israelian, Isaac Herzog, la jumătatea lui martie. El a adăugat că Ankara este în discuţii privind semnarea unui acord de livrare de gaz natural cu Irakul.

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl
Internațional

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona contaminată radioactiv. Trupe aparţinând Gărzii naţionale, forţele de elită ale Ucrainei, au organizat vineri exerciţii cu muniţie reală în imobile abandonate din Pripiat, oraş-fantomă ucrainean, unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă, nelocuit de peste 35 de ani şi situat aproape de frontiera cu Belarusul, în "zona interzisă" din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, transmite AFP. France Presse aminteşte că, la 27 aprilie 1986, după explozia catastrofală de la Cernobîl, aproape 50.000 de locuitori ai oraşului Pripiat - în marea lor majoritate, angajaţi ai centralei nucleare - au fost evacuaţi în trei ore şi nu s-au mai întors niciodată la casele lor. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Zona este sensibilă şi din alt motiv, scrie AFP. Moscova a comasat peste 100.000 de militari de-a lungul frontierei ucrainene - ceea ce a provocat temeri în Occident în legătură cu o ofensivă a Rusiei în Ucraina - şi a desfăşurat militari pentru exerciţii în Belarus, la doar 10 kilometri nord de Pripiat. Potrivit Ucrainei, un scenariu posibil ar fi o invazie din nord dinspre Belarus, aliat al Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea presupune desfăşurarea de lupte în perimetrul zonei contaminate de lângă Cernobîl, în contextul în care capitala ucraineană Kiev se află la mai puţin de 70 de kilometri de "zona interzisă" şi la ceva mai mult de 80 de kilometri de graniţa cu Belarusul, notează dpa. Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona radioactivă Totuşi, ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a exclus practic posibilitatea unei incursiuni a forţelor ruse dinspre Belarus. Deşi SUA estimează că numărul militarilor ruşi din Belarus s-ar putea ridica la 30.000, Reznikov insistă asupra faptului că "doar câteva mii" de ruşi care traversează în prezent frontiera belarusă nu sunt suficienţi pentru a ataca. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Această zonă este greu de traversat, cu păduri, mlaştini, râuri, este greu şi să mergi pe jos, dar este şi mai greu cu un tanc", a explicat Reznikov ziariştilor invitaţi să ia parte la antrenamentele de la Pripiat. "Şi, nu uitaţi că, după catastrofă, mai există încă zone extrem de radioactive pe culoarul dinspre Belarus", a adăugat el. Trupe speciale, forţe de poliţie şi membri ai Gărzii naţionale s-au antrenat pe străzile înzăpezite din Pripiat, lângă hoteluri şi clădiri sovietice, unele dintre ele încă purtând stema cu secera şi ciocanul, scrie Reuters. Pentru forţele ucrainene, străzile pustii şi imobilele goale din oraşul evacuat în timpul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie constituie locul de antrenament ideal, potrivit AFP. În uniformă de camuflaj de iarnă, Garda naţională ucraineană a simulat extragerea unor atacatori înarmaţi din clădiri sau contracararea lunetiştilor în mediu urban. Serviciile de urgenţă au organizat evacuări, ordonate prin portavoci de către drone, şi au stins incendii declanşate în urma luptelor. "Cum nu există civili în împrejurimi, putem realiza exerciţii cu muniţie adevărată în condiţii cât mai apropiate cu putinţă de un adevărat război de gherilă urbană", a explicat un membru al Gărzii naţionale, care s-a prezentat după poreclă, Litva. Înaintea antrenamentului, inedit pentru Pripiat, angajaţi specializaţi în controlul radiaţiilor au verificat zona cu aparate Geiger.

Xi Jinping a organizat un banchet pentru liderii politici veniți la deschiderea Olimpiadei
Internațional

Xi Jinping a organizat un banchet pentru liderii politici veniți la deschiderea Olimpiadei

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei. Xi Jinping a organizat sâmbătă, la Beijing, un banchet pentru liderii străini aflaţi în vizită în statul asiatic cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă, într-un moment în care liderul chinez întreprinde un maraton diplomatic, după doi ani fără invitaţi, din cauza pandemiei de coronavirus, transmite AFP. Până la întâlnirea faţă în faţă de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin, Xi discuta în principal prin videoconferinţă cu alţi lideri ai planetei. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Xi Jinping nu a mai ieşit din ţară de mai bine de doi ani şi ultima sa întrevedere cunoscută cu un lider străin a avut loc în martie 2020 cu prilejul vizitei în China a omologului pakistanez. Cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing (4-20 februarie), circa 20 de lideri străini au făcut deplasarea în China, scrie AFP, care adaugă că aceştia au fost primiţi sâmbătă la prânz de către Xi Jinping la un banchet în onoarea lor în impunătorul Palat al Poporului, lângă Piaţa Tiananmen, potrivit presei de stat. Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei de la Beijing În fotografii oficiale pot fi văzuţi oameni aşezaţi la mese dispuse în sala uriaşă în centrul căreia sunt amplasate flori şi o machetă a sitului olimpic. Lustre de cristal şi lampioane roşii luminează imensa sală de recepţii, unde este prezentă şi o orchestră. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Printre invitaţi se numără preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman, precum şi câţiva lideri europeni şi din regiunea Asia-Pacific. Mai multe ţări occidentale, cu SUA în frunte, au decis să boicoteze Jocurile Olimpice de la Beijing pentru a denunţa astfel încălcarea drepturilor omului în China, îndeosebi în regiunea Xinjiang (nord-vest), unde trăieşte o minoritate musulmană uigură, notează AFP. Numeroase alte state au invocat situaţia epidemică pentru a nu-şi trimite înaltele oficialităţi la Beijing.

Pence, acuzat de Trump că putea anula alegerile, dar nu a făcut-o: Nu există idee mai puțin americană
Internațional

Pence, acuzat de Trump că putea anula alegerile, dar nu a făcut-o: Nu există idee mai puțin americană

Pence, replică dură lui Trump. Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, cândva principalul aliat al lui Donald Trump, a respins vineri o idee a fostului preşedinte republican. Potrivit acesteia, Pence ar fi putut anula alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020. Fostul vicepreședinte a subliniat că "preşedinţia aparţine poporului american şi doar poporului american", transmit agenţiile internaţionale de presă. Pence, replică dură lui Trump Într-o intervenţie la o conferinţă a "conservatorilor constituţionali", după cum i-a definit el pe Twitter, care s-a desfăşurat în Orlando (Florida), Pence a răspuns astfel unui recent comunicat dat publicităţii de fostul preşedinte american Donald Trump. "Săptămâna aceasta, fostul nostru preşedinte a declarat că eu aveam dreptul . Preşedintele Trump se înşeală. Nu aveam dreptul să anulez alegerile. Sincer, nu există o idee mai puţin americană decât noţiunea că o singură persoană poate alege preşedintele american", a subliniat el. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Comentariile lui Pence survin după ce Trump a repetat la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat, că Pence avea puterea să ceară Congresului ca voturile de la scrutinul din noiembrie 2020 să fie renumărate. Pence: Vom câștiga alegerile în 2024 "Potrivit Constituţiei, nu aveam dreptul să schimb rezultatul alegerilor noastre şi Kamala Harrris (actuala vicepreşedintă democrată a SUA - n.r.) nu va avea dreptul să anuleze alegerile atunci când noi (republicanii - n.r.) le vom câştiga în 2024", a continuat Pence, vicepreşedinte în timpul administraţiei Trump, în perioada 2017-2021. El a explicat că, potrivit legii, "alegerile se desfăşoară la nivelul fiecărui stat, nu în Congres. Singurul rol pe care îl are Congresul referitor la Colegiul Electoral este să deschidă şi să numere voturile şi certificatele prezentate de către state. Nici mai mult, nici mai puţin", a subliniat fostul vicepreşedinte. După ce a pierdut alegerile din noiembrie 2020 în favoarea democratului Joe Biden, republicanul Trump - în încercarea de a rămâne la putere - a făcut presiuni asupra lui Pence să blocheze certificarea de către Congres a rezultatelor scrutinului, în timpul procedurilor legislativului din 6 ianuarie 2021. Pence, care i-a fost loial lui Trump în cei patru ani turbulenţi de mandat, a decis să nu blocheze certificarea, aminteşte Reuters. Strategia lui Trump: asaltul asupra Capitoliului În timpul procedurii de certificare a scrutinului, prezidată de Pence, o mulţime de susţinători ai lui Trump a luat cu asalt Capitoliul din Washington într-o încercare eşuată de a opri certificarea. Pence şi parlamentarii aflaţi în interiorul Capitoliului au fugit din calea mulţimii. De atunci, Trump l-a atacat constant pe Pence. Recent, ex-președintele a dat publicităţii un nou comunicat în care a susţinut că, dacă ar fi vrut, fostul vicepreşedinte ar fi putut să anuleze alegerile. Replica lui Pence este cea mai fermă şi cea mai critică la adresa lui Trump de până acum, comentează agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"
Internațional

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"

Putin închide Deutsche Welle la Moscova iar decizia „este inacceptabilă şi nu are nicio justificare”, a denunţat vineri diplomaţia Uniunii Europene prin vocea unui purtător de cuvânt de la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres. „Este o veste proastă şi o evoluţie proastă” în tensiunile actuale dintre Rusia şi ţările occidentale, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Putin închide Deutsche Welle la Moscova Declaraţia a fost făcută în conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene la Bruxelles, la o zi după represaliile decise de Moscova, deja condamnate ferm de guvernul german. Rusia a dispus joi închiderea biroului local al radioteleviziunii germane internaţionale Deutsche Welle, ca represalii la interdicţia impusă postului rus de televiziune RT de a fi difuzat în Germania. Închiderea biroului Deutsche Welle este o premieră pentru o mare instituţie media occidentală în istoria post-sovietică. În ultimii 30 de ani, Kremlinul s-a ferit să atace media străine, în timp ce sectorul media rus a fost pus sub control de când Vladimir Putin a ajuns la conducerea ţării în 2000. Agravare a situației în ultimii ani Însă pe măsura agravării relaţiilor cu Occidentul, această politică s-a schimbat în special prin expulzarea unei jurnaliste a BBC şi a unui reporter olandez în 2021. „Măsurile de retorsiune” anunţate joi de Moscova implică „închiderea biroului” local al Deutsche Welle, „retragerea acreditării tuturor angajaţilor” acestui birou şi „întreruperea difuzării” acestei instituţii media pe teritoriul Rusiei. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia La fel ca Berlinul, Peter Stano a subliniat că represaliile sunt disproporţionate, în contextul în care problema iniţială era absenţa licenţei postului rus pentru a emite în Germania. Această reacţie a autorităţilor ruse „nu are absolut nicio legătură cu activitatea Deutsche Welle în Rusia”, a afirmat el. Ea „ilustrează din păcate încălcarea permanentă a libertăţii media şi dispreţul lor pentru independenţă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Borrell. Russia Today, propaganda statului rus Postul de televiziune RT, inaugurat în 2005 sub numele "Russia Today", este finanţat de statul rus. El s-a dezvoltat în mai multe limbi, în special în engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă. RT a stârnit controversă în mai multe ţări, în special în SUA, unde este înregistrat ca „agent străin”, şi în Marea Britanie, unde autorităţile au ameninţat că îi vor retrage licenţa de emisie. Postul a fost interzis în mai multe ţări, în special în Lituania şi Letonia. Închiderea biroului Deutsche Welle anunţată de Ministerul rus de Externe survine în plină criză între Moscova şi Occident în privinţa Ucrainei, care se teme de o invazie a Rusiei.

Britanicii, avertizați că urmează cea mai mare scădere nivelului de trai
Internațional

Britanicii, avertizați că urmează cea mai mare scădere nivelului de trai

Va urma cea mai dură scădere a nivelului de trai în Marea Britanie, avertizează, azi, publicația The Times. Potrivit acestui cotidian britanic, familiile din Marea Britanie se vor confrunta cu cea mai mare scădere a nivelului lor de trai de când există date statistice. Ele se vor confrunta cu inflația, majorări ale taxelor și facturi la energie în creștere. Cea mai dură scădere a nivelului de trai Publicația arată că: Banca Angliei a avertizat populația că salariul net va scădea de cinci ori mai mult decât în ​​timpul crizei financiare din 2008. Va fi cea mai gravă scădere a veniturilor reale de când au început să fie înregistrate date statistice, în 1990Ofgem, autoritatea de reglementare a energiei, a anunțat ieri că cheltuielile cu energia pentru 22 de milioane de gospodării vor crește, din aprilie, cu 54%. Pentru majoritatea gospodăriilor, creșterea va fi de la 693 de lire sterline la 1.971 de lire sterline pe an. Costurile pentru 4,5 milioane de gospodării cu contoare preplătite vor crește în medie cu 708 de lire sterline, ajungând la 2.017 de lire sterline pe an.Guvernatorul Băncii Angliei i-a îndemnat pe angajați să nu ceară majorări de salariu în încercarea de a ține sub control inflația, care se preconizează că va atinge 7,25% în aprilie. Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak a propus un pachet de împrumuturi și reduceri de taxe locale în valoare de nouă miliarde de lire sterline pentru a „stinge” creșterea prețurilor. El a admis că facturile vor crește cu 350 de lire sterline pentru majoritatea gospodăriilor în luna aprilie. Sunak a apreciat că Marea Britanie va trebui să se obișnuiască cu prețuri mai mari la energie, pe termen lung.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră