vineri 23 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO. Succesorul norvegianului Jens Stoltenberg la şefia NATO va fi ales pentru summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, iar ţările europene vor să desemneze o femeie, o premieră pentru Alianţa Nord-Atlantică, aceasta fiind condusă doar de bărbaţi de la crearea sa în 1949, relatează AFP."Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei", a afirmat un diplomat european din cadrul NATO."Însă procesul de desemnare este opac", a subliniat el. "Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor", a explicat el."Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie", a confirmat un alt diplomat."Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru", a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Nu este câştigat", a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului. Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăExistă speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată "o candidată credibilă"."Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene", a spus diplomatul european.Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile. Un compromis mai bun "Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun", a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar "ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său", au afirmat doi oficiali europeni.O candidatură britanică ar avea la rândul său "puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE", au adăugat ei.Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă."Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei" Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre."Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna", a recunoscut ministrul european.

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP
Democrația a continuat să se reducă în lume, în 2021, potrivit unui studiu
Internațional

Democrația a continuat să se reducă în lume, în 2021, potrivit unui studiu

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

Rusia a demarat cele mai ample manevre militare din ultimii 30 de ani, în Belarus
Internațional

Rusia a demarat cele mai ample manevre militare din ultimii 30 de ani, în Belarus

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj
Internațional

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

Țările europene care se pregătesc de relaxare, după doi ani de pandemie
Internațional

Țările europene care se pregătesc de relaxare, după doi ani de pandemie

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie. Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie, potrivit digi24. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții. Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată. În Italia, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele zile. Oficialii au înregistrat marţi aproape 102.000 de noi infecţii, în scădere de la un nivel de două ori mai mare cu doar trei săptămâni în urmă. Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar. Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul. Nu se va mai prelungi regula ce impune izolarea persoanelor cu test pozitiv la coronavirus, atunci când măsura va expira la 24 martie, însă decizia ar putea fi chiar devansată. Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa. Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile. Teste negative la locul de muncă Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii. Numărul mare de contagieri, al persoanelor intubate şi al deceselor face ca Grecia să nu fie încă în măsură să ridice mai multe restricţii, cum au făcut alte ţări europene.În actuala situaţie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a decis să flexibilizeze doar ora de închidere a restaurantelor şi a barurilor, care nu mai sunt obligate să închidă la miezul nopţii şi să le permită să difuzeze muzică.

Londra e gata să trimită 1.000 de soldați în cazul unei crize umanitare în Ucraina
Internațional

Londra e gata să trimită 1.000 de soldați în cazul unei crize umanitare în Ucraina

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare în cazul unui conflict. Marea Britanie este pregătită să desfăşoare 1.000 de soldaţi suplimentari în cazul unei "crize umanitare" legată de tensiunile din Ucraina, a anunţat miercuri seară premierul britanic Boris Johnson, care se deplasează joi la Bruxelles şi Varşovia, notează AFP."Alianţa trebuie să traseze linii în zăpadă şi să fie clară asupra faptului că există anumite principii asupra cărora nu vom face compromisuri", a declarat liderul britanic într-un comunicat, citând "securitatea fiecărui aliat (în cadrul) NATO şi dreptul oricărei democraţii europene să aspire la aderarea la NATO". Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3A interzice Ucrainei să adere la Alianţă este una din principalele cerinţe în domeniul securităţii ale preşedintelui rus,Vladimir Putin în actuala criză, în care Occidentul acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze această ţară. Londra e gata să sprijine eforturile umanitare În cursul vizitei sale, Boris Johnson urmează să se întâlnească la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apoi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi cu premierul Mateusz Morawiecki la Varşovia.Boris Johnson a anunţat că 1.000 de soldaţi britanici suplimentari vor fi pregătiţi să sprijine NATO şi aliaţii în cazul unei "crize umanitare", potrivit Downing Street. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăPropunerea britanică de întărire a apărării NATO include în special dublarea numărului de trupe britanice din Estonia (circa 900 de soldaţi în prezent în acest stat baltic), desfăşurarea de avioane de luptă în sudul Europei şi trimiterea a două nave în estul Mediteranei.Londra subliniază că orice incursiune a Rusiei în Ucraina ar duce la un "dezastru umanitar" care ar antrena probabil deplasări forţate de populaţii la frontierele Europei, mai ales către ţări precum Lituania şi Polonia.Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că va suplimenta cu 350 de militari contingentul său de o sută de soldaţi deja prezenţi în Polonia.Boris Johnson, care a vizitat Kievul în această săptămână, a spus la adresa Moscovei: "Ceea ce trebuie să vedem este o diplomaţie reală, nu o diplomaţie coercitivă".Şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a sosit miercuri în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a încuraja "puternic" Rusia să se angajeze pe calea diplomatică.Ministerul rus de Externe a răspuns cerând o "schimbare de ton" din partea britanică, fără de care "orice interacţiune productivă este imposibilă, fie că se rezolvă probleme bilaterale sau internaţionale".

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești
Internațional

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: meniul bogat a fost publicat, pe Twitter, de Bruno Jeudy, redactorul-șef de la Le Monde. Cu ce l-a servit Putin pe Macron Potrivit meniului, cina a început cu cartofi înăbușiți cu languste. La felul doi s-au servit ravioli cu spanac. A urmat o supă cu nu mai puțin de cinci specii de pește, sorbetul de ghimbir urmat de o friptură de sturion sau carne de ren, cu cartofi dulci și mure. La desert: tartă de pere cu înghețată de vanilie. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Putin l-a servit pe oaspetele său din Franța cu vinuri rusești: un chardonnay, vin alb, și rebo, un vin roșu. Ambele vinuri proveneau de la podgoria Usadba Divnomorsko, aflată chiar pe malul Mării Negre, nu departe de Krasnodar și Soci. Rebo este creația unui vinifacator italian, Rebo Rigotti, care a combinat un Merlot cu Teroldego. Presque 5 heures de tête-à-tête entre #Macron et #Poutine juste interrompues par un copieux dîner avec sorbet au gingembre entre la soupe aux 5 poissons et le steak d’esturgeon ⁦@ParisMatch⁩ pic.twitter.com/p7v7ZIgzap— Bruno Jeudy (@JeudyBruno) February 7, 2022 Vizita, un eșec Însă vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Foto: Twitter Bruno Jeudy Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de „vizita umilitoare” la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica „la foc automat” UE.

Joe Biden despre Putin: Tipul cu arme nucleare și fără prieteni
Internațional

Joe Biden despre Putin: Tipul cu arme nucleare și fără prieteni

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin, în consversațiile private. În discuţiile sale private, preşedintele american Joe Biden se referă la lideri străini mai puţin oficial, pe care îi caracterizează într-o manieră colocvială, ca de exemplu pe preşedintele rus Vladimir Putin, pe care îl consideră 'tipul cu arme nucleare şi fără prieteni', sau pe cancelarul german Olaf Scholz, care nu este Angela Merkel, a dezvăluit marţi postul de ştiri american NBC News, care citează persoane care l-au auzit folosind aceste descrieri în timpul unor întâlniri cu uşile închise. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tot conform surselor citate, premierul britanic Boris Johnson este un impulsiv, iar preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să fie un nou Charles de Gaulle. Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin Întrebată despre presupusele comentarii ale preşedintelui american despre liderii menţionaţi, Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al SUA, a replicat: ''Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau gândeşte preşedintele despre omologii săi, pe care îi respectă şi îi preţuieşte''. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În acest context, portalul rusesc RBC, care a preluat miercuri articolul NBC, aminteşte că într-un interviu pentru ABC News, în martie trecut, Biden a fost întrebat dacă îl consideră pe Putin un ''ucigaş''. ''Mmm, da. Cred că este'', a răspuns atunci Joe Biden, care se confruntă în prezent cu una dintre provocările majore apărute pe plan extern de la preluarea mandatului: ameninţarea Rusiei de a invada Ucraina.

CNN: Vremea poate influența o eventuală ofensivă a Rusiei în Ucraina
Internațional

CNN: Vremea poate influența o eventuală ofensivă a Rusiei în Ucraina

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

Israelul a lovit ținte din Siria, de unde se lansau rachete
Internațional

Israelul a lovit ținte din Siria, de unde se lansau rachete

Israelul a lovit ținte din Siria. Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria, informează AFP."Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări", a informat pe Twitter armata israeliană.Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene "în împrejurimile Damascului". Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Un soldat a fost ucis şi alţi cinci au fost răniţi, pe lângă pagubele materiale, a informat agenţia SANA. Israelul a lovit ținte din Siria Atacurile aeriene israeliene au început cu puţin înainte de ora locală 1:00 a.m. şi au fost însoţite la 1:10 a.m. de lovituri cu rachete sol-sol provenind din Golanul ocupat, potrivit SANA, care citează o sursă militară."Apărarea noastră antiaeriană a înfruntat rachetele inamicului şi le-a doborât pe unele dintre ele". Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniIsraelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.

Kremlinul a încercat să scuze expresia controversată a lui Putin de la întâlnirea cu Macron
Internațional

Kremlinul a încercat să scuze expresia controversată a lui Putin de la întâlnirea cu Macron

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă, la întâlnirea cu Macron. Kremlinul a încercat să explice o remarcă făcută de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron, relatează Digi24. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol. În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin. Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Putin a declanșat o controversă cu o remarcă „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă. Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

Trump: Germania este ostatica Rusiei
Internațional

Trump: Germania este ostatica Rusiei

Fostul preşedinte american Donald Trump a calificat Germania drept ''ostatică a Rusiei'', în comentarii făcute marţi pentru "Fox Business". Trump s-a referit la gazoductul Nord Stream 2, menit să transporte gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, gazoduct ce a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Washington pe fondul crizei de la frontiera Ucrainei. Trump: Germania este ostatica Rusiei "Chiar am încercat să o conving (pe Angela Merkel) să nu încheie acordul asupra gazoductului, pentru că, am spus eu, Germania va fi în mod clar o ostatică. Şi aceasta şi este: ostatică a Rusiei", a afirmat Trump la postul de televiziune. Donald Trump l-a criticat de asemenea pe succesorul lui Merkel, cancelarul federal Olaf Scholz, pentru comportamentul lui la conferinţa de presă comună cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, luni. "Dacă te uitai la lider, la noul lider al Germaniei, el se uita la Biden ca şi cum, mă înţelegeţi, nu înţelegea despre ce este vorba. El nici măcar nu a comentat acest lucru", a declarat liderul Partidului Republican. Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au evidenţiat luni, la Washington, poziţii similiare cu privire la criza din Ucraina, dar nu au reuşit să vorbească cu o singură voce despre controversatul gazoduct Nord Stream 2. Scholz evită discuția despre Nord Stream 2 "Dacă Rusia invadează (Ucraina), asta înseamnă că tancuri şi trupe trec graniţa cu Ucraina, din nou. Atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt", a spus Joe Biden despre această conductă de gaz care leagă Rusia de Germania şi care a fost deja construită, dar nu a fost dată încă în exploatare. Cancelarul german, presat cu întrebări pe această temă, nu a fost la fel de explicit. Statele Unite şi Germania sunt "absolut unite" în privinţa sancţiunilor care vor fi impuse Rusiei în cazul în care ar ataca vreodată, a asigurat Olaf Scholz, fără a menţiona Nord Stream 2. În opinia sa, însă, nu toate măsurile de represalii posibile ar trebui "puse pe masă" de la început. Proiectul Nord Stream 2 a cântărit mult asupra relaţiilor dintre Washington şi Berlin în ultimii ani, dar a căpătat o importanţă deosebită odată cu escaladarea tensiunilor în criza ucraineană. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Statele Unite au susţinut de la început că această infrastructură oferă Moscovei o pârghie energetică şi strategică prea importantă. Joe Biden a fost însă convins anul trecut de fostul cancelar german Angela Merkel să nu impună sancţiuni în cazul acestui proiect controversat.

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională
Internațional

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională

Vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Vizita lui Macron la Moscova, desființată Jurnaliștii publicației europene au analizat prestația președintelui Franței și au ajuns la concluzia că oficialul francez „s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat”. Analiștii au subliniat că președintele francez nu a replicat pe măsura incisivității lui Vladimir Putin și s-a rezumat doar la a pleda pentru continuarea discuțiilor. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de "vizita umilitoare" la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica "la foc automat" UE. „Macron a vorbit pe un ton liniștitor, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice. Putin însă nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă pentru a trece la ofensivă, promovând neîncetat nemulțumirile sale împotriva NATO și Ucrainei”, mai scrie politico.eu. De altfel, acum patru zile, un comentariu din Financial Times se întreba: „Se poate avea încredere în Macron când vine vorba de Rusia? Liderul francez se confruntă cu suspiciuni legate de automulțumirea sa față de Putin și de gustul său pentru o politică externă independentă”. Putin, atacuri în serie la Ucraina și NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, ieri, la Moscova, timp de cinci ore, despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Macron este primul lider occidental foarte important care are o întrevedere cu liderul rus, după escaladarea tensiunilor, în luna decembrie 2021. Cei doi președinții şi-au început întrevederea la Kremlin așezați de o parte şi de alta a unei mese lungi albe. Putin a adoptat recent acest format, în timpul întrevederilor sale cu lideri străini, din cauza pandemiei. Liderul rus a avertizat asupra consecințelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. Acesta a precizat că Moscova pregătește răspunsurile sale privind garanțiile de securitate pe care le va trimite „în curând” Alianței și administrației americane. „Dacă Ucraina va adera la NATO și va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, țările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia și nu va exista niciun câștigător", a transmis Vladimir Putin.

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state
Internațional

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

Europa trece prin cel mai periculos moment pentru securitatea sa, potrivit lui Josep Borrell
Internațional

Europa trece prin cel mai periculos moment pentru securitatea sa, potrivit lui Josep Borrell

Europa trece prin 'cel mai periculos moment pentru securitatea sa de la încheierea Războiului Rece, chiar dacă o ''soluţie diplomatică'' cu Rusia rămâne ''posibilă'', a declarat luni, la Washington, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP.Întrebat despre avertismentele Statelor Unite cu privire la iminenţa unei posibile invazii ruseşti a Ucrainei, responsabilul european a dat asigurări că ''împărtăşeşte o preocupare puternică'' cu privire la această ameninţare. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca''Trăim cu siguranţă, după părerea mea, cel mai periculos moment pentru securitate în Europa de la încheierea Războiului Rece'', a spus el. ''Nimeni nu adună 140.000 de soldaţi puternic înarmaţi la graniţa unei ţări'' fără ca aceasta să ''reprezinte o ameninţare puternică'', a apreciat el.''140.000 de militari sunt desfăşuraţi la graniţă, nu sunt acolo să bea ceai!'', a remarcat Josep Borrell. Europa trece prin cel mai periculos moment La rândul său, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a negat orice ''alarmism'' în avertismentele Washingtonului. ''Nu este alarmism, ci doar fapte'', a spus el într-o conferinţă de presă comună cu responsabilul UE. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAmericanii şi europenii îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că plănuieşte o posibilă invazie a Ucrainei şi ameninţă cu sancţiuni economice masive în acest caz.''Nu credem că Putin s-a hotărât, dar a pus la punct mijloacele, dacă urmează să facă acest lucru, pentru a acţiona foarte repede împotriva Ucrainei într-un mod care ar avea consecinţe teribile pentru Ucraina, Rusia şi pentru noi toţi'', a insistat şeful diplomaţiei americane.''Credem că o soluţie diplomatică la această criză este încă posibilă'', a conchis Josep Borrell. ''Sperăm să fie mai bine, dar ne pregătim pentru ce e mai rău'', a adăugat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră