duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Israelul a lovit ținte din Siria, de unde se lansau rachete

Israelul a lovit ținte din Siria. Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria, informează AFP."Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări", a informat pe Twitter armata israeliană.Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene "în împrejurimile Damascului". Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Un soldat a fost ucis şi alţi cinci au fost răniţi, pe lângă pagubele materiale, a informat agenţia SANA. Israelul a lovit ținte din Siria Atacurile aeriene israeliene au început cu puţin înainte de ora locală 1:00 a.m. şi au fost însoţite la 1:10 a.m. de lovituri cu rachete sol-sol provenind din Golanul ocupat, potrivit SANA, care citează o sursă militară."Apărarea noastră antiaeriană a înfruntat rachetele inamicului şi le-a doborât pe unele dintre ele". Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniIsraelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.

Israelul a lovit ținte din Siria, de unde se lansau rachete
Kremlinul a încercat să scuze expresia controversată a lui Putin de la întâlnirea cu Macron
Internațional

Kremlinul a încercat să scuze expresia controversată a lui Putin de la întâlnirea cu Macron

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă, la întâlnirea cu Macron. Kremlinul a încercat să explice o remarcă făcută de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron, relatează Digi24. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol. În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin. Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Putin a declanșat o controversă cu o remarcă „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă. Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

Trump: Germania este ostatica Rusiei
Internațional

Trump: Germania este ostatica Rusiei

Fostul preşedinte american Donald Trump a calificat Germania drept ''ostatică a Rusiei'', în comentarii făcute marţi pentru "Fox Business". Trump s-a referit la gazoductul Nord Stream 2, menit să transporte gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, gazoduct ce a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Washington pe fondul crizei de la frontiera Ucrainei. Trump: Germania este ostatica Rusiei "Chiar am încercat să o conving (pe Angela Merkel) să nu încheie acordul asupra gazoductului, pentru că, am spus eu, Germania va fi în mod clar o ostatică. Şi aceasta şi este: ostatică a Rusiei", a afirmat Trump la postul de televiziune. Donald Trump l-a criticat de asemenea pe succesorul lui Merkel, cancelarul federal Olaf Scholz, pentru comportamentul lui la conferinţa de presă comună cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, luni. "Dacă te uitai la lider, la noul lider al Germaniei, el se uita la Biden ca şi cum, mă înţelegeţi, nu înţelegea despre ce este vorba. El nici măcar nu a comentat acest lucru", a declarat liderul Partidului Republican. Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au evidenţiat luni, la Washington, poziţii similiare cu privire la criza din Ucraina, dar nu au reuşit să vorbească cu o singură voce despre controversatul gazoduct Nord Stream 2. Scholz evită discuția despre Nord Stream 2 "Dacă Rusia invadează (Ucraina), asta înseamnă că tancuri şi trupe trec graniţa cu Ucraina, din nou. Atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt", a spus Joe Biden despre această conductă de gaz care leagă Rusia de Germania şi care a fost deja construită, dar nu a fost dată încă în exploatare. Cancelarul german, presat cu întrebări pe această temă, nu a fost la fel de explicit. Statele Unite şi Germania sunt "absolut unite" în privinţa sancţiunilor care vor fi impuse Rusiei în cazul în care ar ataca vreodată, a asigurat Olaf Scholz, fără a menţiona Nord Stream 2. În opinia sa, însă, nu toate măsurile de represalii posibile ar trebui "puse pe masă" de la început. Proiectul Nord Stream 2 a cântărit mult asupra relaţiilor dintre Washington şi Berlin în ultimii ani, dar a căpătat o importanţă deosebită odată cu escaladarea tensiunilor în criza ucraineană. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Statele Unite au susţinut de la început că această infrastructură oferă Moscovei o pârghie energetică şi strategică prea importantă. Joe Biden a fost însă convins anul trecut de fostul cancelar german Angela Merkel să nu impună sancţiuni în cazul acestui proiect controversat.

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională
Internațional

Vizita lui Macron la Moscova, desființată în presa internațională

Vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Vizita lui Macron la Moscova, desființată Jurnaliștii publicației europene au analizat prestația președintelui Franței și au ajuns la concluzia că oficialul francez „s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat”. Analiștii au subliniat că președintele francez nu a replicat pe măsura incisivității lui Vladimir Putin și s-a rezumat doar la a pleda pentru continuarea discuțiilor. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de "vizita umilitoare" la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica "la foc automat" UE. „Macron a vorbit pe un ton liniștitor, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice. Putin însă nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă pentru a trece la ofensivă, promovând neîncetat nemulțumirile sale împotriva NATO și Ucrainei”, mai scrie politico.eu. De altfel, acum patru zile, un comentariu din Financial Times se întreba: „Se poate avea încredere în Macron când vine vorba de Rusia? Liderul francez se confruntă cu suspiciuni legate de automulțumirea sa față de Putin și de gustul său pentru o politică externă independentă”. Putin, atacuri în serie la Ucraina și NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, ieri, la Moscova, timp de cinci ore, despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Macron este primul lider occidental foarte important care are o întrevedere cu liderul rus, după escaladarea tensiunilor, în luna decembrie 2021. Cei doi președinții şi-au început întrevederea la Kremlin așezați de o parte şi de alta a unei mese lungi albe. Putin a adoptat recent acest format, în timpul întrevederilor sale cu lideri străini, din cauza pandemiei. Liderul rus a avertizat asupra consecințelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. Acesta a precizat că Moscova pregătește răspunsurile sale privind garanțiile de securitate pe care le va trimite „în curând” Alianței și administrației americane. „Dacă Ucraina va adera la NATO și va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, țările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia și nu va exista niciun câștigător", a transmis Vladimir Putin.

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state
Internațional

NATO avertizează China că se amestecă în politica altor state

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

Europa trece prin cel mai periculos moment pentru securitatea sa, potrivit lui Josep Borrell
Internațional

Europa trece prin cel mai periculos moment pentru securitatea sa, potrivit lui Josep Borrell

Europa trece prin 'cel mai periculos moment pentru securitatea sa de la încheierea Războiului Rece, chiar dacă o ''soluţie diplomatică'' cu Rusia rămâne ''posibilă'', a declarat luni, la Washington, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP.Întrebat despre avertismentele Statelor Unite cu privire la iminenţa unei posibile invazii ruseşti a Ucrainei, responsabilul european a dat asigurări că ''împărtăşeşte o preocupare puternică'' cu privire la această ameninţare. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca''Trăim cu siguranţă, după părerea mea, cel mai periculos moment pentru securitate în Europa de la încheierea Războiului Rece'', a spus el. ''Nimeni nu adună 140.000 de soldaţi puternic înarmaţi la graniţa unei ţări'' fără ca aceasta să ''reprezinte o ameninţare puternică'', a apreciat el.''140.000 de militari sunt desfăşuraţi la graniţă, nu sunt acolo să bea ceai!'', a remarcat Josep Borrell. Europa trece prin cel mai periculos moment La rândul său, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a negat orice ''alarmism'' în avertismentele Washingtonului. ''Nu este alarmism, ci doar fapte'', a spus el într-o conferinţă de presă comună cu responsabilul UE. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAmericanii şi europenii îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că plănuieşte o posibilă invazie a Ucrainei şi ameninţă cu sancţiuni economice masive în acest caz.''Nu credem că Putin s-a hotărât, dar a pus la punct mijloacele, dacă urmează să facă acest lucru, pentru a acţiona foarte repede împotriva Ucrainei într-un mod care ar avea consecinţe teribile pentru Ucraina, Rusia şi pentru noi toţi'', a insistat şeful diplomaţiei americane.''Credem că o soluţie diplomatică la această criză este încă posibilă'', a conchis Josep Borrell. ''Sperăm să fie mai bine, dar ne pregătim pentru ce e mai rău'', a adăugat el.

Un consilier al lui Joe Biden a demisionat după ce a fost acuzat de hărțuire de colegii săi
Internațional

Un consilier al lui Joe Biden a demisionat după ce a fost acuzat de hărțuire de colegii săi

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat în urma acuzaţiilor de hărţuire la locul de muncă, comportament faţă de care preşedintele Joe Biden a promis încă de la începutul mandatului său că va fi dur, transmite AFP."Sunt devastat că i-am rănit pe foştii şi actualii colegi prin felul în care le-am vorbit", a scris Eric Lander, directorul biroului pentru politici ştiinţifice şi tehnologice."Am căutat să mă forţez pe mine şi pe colegii mei să ne atingem obiectivele comune, uneori punând sub semnul întrebării şi criticând". El a admis totodată că a "mers prea departe". Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaEric Lander a supravegheat în special iniţiativa recent relansată a preşedintelui Joe Biden de a reduce rata mortalităţii cauzate de cancer cu cel puţin 50% în următorii 25 de ani. Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat A doua zi după învestirea sa, preşedintele democrat şi-a avertizat membrii echipei că nu va tolera niciun derapaj:"Nu glumesc când spun asta. Dacă lucrezi cu mine şi aud că tratezi un coleg cu lipsă de respect sau eşti dispreţuitor, te voi concedia pe loc". Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAceasta nu este prima demisie de la Casa Albă. Un purtător de cuvânt a fost nevoit să îşi facă bagajele după ce a ameninţat o jurnalistă şi i-a adresat remarci sexiste în timpul unei convorbiri telefonice.

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană, cele mai mari de la căderea URSS
Internațional

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană, cele mai mari de la căderea URSS

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană. Încă trei nave din Flota Nordului rusă au ajuns luni în Marea Mediterană pentru cele mai ample manevre navale ale Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, au informat Forţele navale ruse într-un comunicat citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi Occident legate de Ucraina. Este vorba de crucişătorul "Mareşal Ustinov", fregata "Amiral Kasatonovo" şi distrugătorul "Viceamiralul Kulakov", care au traversat strâmtoarea Gibraltar în cursul zilei de luni. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La 4 februarie, marina rusă informase că şase nave de desant din cadrul flotelor ruse din Marea Nordului şi Marea Baltică au acostat în portul sirian Tartus, care găzduieşte o bază navală rusă. Navele "Piotr Morgunov", "Gheorghi Pobedonoseţ", "Olenegorski Gorniak", "Korolev", "Minsk" şi "Kaliningrad" au ajuns în Tartus după ce au părăsit portul Baltiisk, din enclava rusă Kaliningrad. Cu puţin timp înainte, trei nave din Flota rusă din Pacific au sosit de asemenea în regiune după ce au traversat Canalul Suez: cuirasatul "Variag", distrugătorul "Amiral Tribuţ" şi petrolierul "Boris Butoma". Toate aceste nave vor participa la exerciţiile navale ce vor fi supervizate de comandantul şef al Forţelor navale ruse, Nikolai Ievmenov. Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană Separat, vor avea loc manevre în mările Nordului, Ohoţk, în Oceanul Pacific şi în partea de nord-est a Atlanticului. Obiectivul acestor manevre vizează "apărarea intereselor naţionale ruse pe mare" şi de asemenea "lupta împotriva ameninţărilor militare" la adresa Rusiei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Moscova neagă că manevrele militare din ultimele săptămâni reprezintă o "escaladare", care ar prefaţa o invadare a Ucrainei dinspre uscat, aer şi mare. În total, peste 140 de nave şi aproximativ 10.000 de militari vor participa la aceste manevre navale, preconizate să aibă loc atât în apele teritoriale, cât şi în cele internaţionale.

Germania și SUA susțin că acționează concertat în fața agresiunilor Rusiei
Internațional

Germania și SUA susțin că acționează concertat în fața agresiunilor Rusiei

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei. SUA şi Germania ''acţionează concertat'' în faţa ''agresiunilor'' Rusiei în Europa, a declarat luni preşedintele american Joe Biden, care l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.''Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa'' şi pentru a face faţă ''provocărilor prezentate de China'', a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă. Germania este ''unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi'' ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaOlaf Scholz a provocat preocupări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc. SUA și Germania sunt unite contra Rusiei ''Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale'', a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti ''un preţ foarte mare'' în cazul unei invazii a Ucrainei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiGermania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării."Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania", a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri", a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania "se poate conta".

Macron i-a propus lui Putin construirea de garanții de securitate concrete
Internațional

Macron i-a propus lui Putin construirea de garanții de securitate concrete

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană, chiar la Kremlin. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că i-a propus luni omologului rus Vladimir Putin "construirea de garanţii de securitate concrete" pentru toate statele implicate în criza ucraineană, după un tete-a-tete de cinci ore care a avut loc la Moscova, transmite marţi AFP."Preşedintele Putin m-a asigurat de disponibilitatea sa de a mă angaja în această logică şi de dorinţa sa de a menţine stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a adăugat preşedintele Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune, în care a menţionat "termeni de convergenţă" între Rusia şi Franţa, fără a da detalii. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La rândul său, liderul de la Kremlin a dat asigurări că este gata să facă totul pentru a se ajunge la compromisuri şi pentru a se evita o escaladare militară a conflictului ruso-occidental din jurul Ucrainei."De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea", a declarat Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO care "nu ar avea niciun câştigător"."Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a estimat preşedintele Putin. Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană Preşedintele rus a declarat că unele din ideile omologul său francez vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese."Unele din ideile sale, din propunerile sale (…) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune", a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă, deşi a considerat că este prematur să le expună public. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei "Cât despre acordurile de la Minsk, indiferent dacă sunt în viaţă, sau au ori nu perspective, cred că pur şi simplu nu există altă alternativă", a declarat liderul rus, conform Reuters. Preşedintele Putin a mai spus că va continua să încerce să obţină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale cerinţe de securitate, deşi a precizat că SUA şi NATO le-au "ocolit" în răspunsurile oficiale trimise Moscovei luna trecută."Nu cred că un dialog se opreşte aici", a spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia va trimite în curând răspunsul său scris la reacţiile NATO şi SUA. Preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate."Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor", a spus Macron. El a adăugat că "următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună".

Rusia continuă să trimită trupe spre granița cu Ucraina, susține Pentagonul
Internațional

Rusia continuă să trimită trupe spre granița cu Ucraina, susține Pentagonul

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina, potrivit Pentagonului. "Chiar şi în cursul weekendului l-am văzut pe domnul Putin sporind capacitatea sa de forţă de-a lungul acelei graniţe cu Ucraina şi în Belarus", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Kirby a spus că, în prezent, niciuna din forţele ruse nu pare să ţintească direct flancul estic al NATO.Sunt peste 100.000 şi numărul lor continuă să crească, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.El a adăugat că, în acest moment, nu există trupe americane suplimentare care să fi primit ordin de pregătire în vederea desfăşurării. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca NATO ia în considerare o postură militară pe termen lung în estul Europei pentru a-şi întări apărarea, a declarat luni secretarul general Jens Stoltenberg, în contextul în care tensiunile rămân mari din cauza acumulării de trupe ruse de la graniţa cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina "Luăm în considerare mai multe ajustări pe termen lung ale posturii noastre, prezenţei noastre în partea de est a Alianţei. Nu a fost luată nicio decizie finală dar există acum un proces în desfăşurare în cadrul NATO", a declarat el presei din Bruxelles. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiMiniştrii de externe ai NATO urmează să discute despre aceste întăriri la întâlnirea lor din 16 şi 17 februarie. Guvernele occidentale i-au cerut Moscovei să-şi retragă trupele de la frontierele Ucrainei, în special dacă Rusia vrea să vadă mai puţine desfăşurări de trupe în statele aliate din estul NATO."Dacă Rusia vrea cu adevărat mai puţine trupe NATO în apropierea frontierelor, va avea parte de ceva opus", a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă alături de preşedintele polonez Andrzej Duda, referindu-se la răspunsul NATO de a desfăşura grupuri de luptă în estul Alianţei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.NATO are în prezent trupe care sunt prezente în estul Europei prin rotaţie, o prezenţă substanţială, dar nu permanentă.

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure
Internațional

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure și în perioada Olimpiadei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că folosirea de către China a unei sportive uigure pentru a purta torţa olimpică nu poate constitui o abatere a atenţiei de la "abuzurile drepturilor omului şi genocidul" comise împotriva minorităţii uigure, informează Reuters. Dinigeer Yilamujiang, o schioare de fond în vârstă de 20 de ani, născut în Xinjiang, împreună cu un alt schior, Zhao Jiawen, au aprins vineri flacăra olimpică în cadrul ceremoniilor de deschidere a Jocurilor olimpice de iarnă de la Beijing. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca "Nu putem permite ca aceasta să fie o distragere a atenţiei… de la abuzurile drepturilor omului, genocidul pe care îl vedem în anumite părţi ale Chinei", a declarat Psaki într-o conferinţă de presă."De aceea nu am trimis o delegaţie diplomatică chiar dacă îi susţinem pe sportivii noştri americani", a spus ea. SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure Statele Unite şi alte naţiuni occidentale au impus un boicot diplomatic al Jocurilor din cauza modului în care autorităţile chineze îi tratează pe uiguri şi pe membrii altor grupuri minoritare musulmane din regiunea Xinjiang. Guvernul chinez neagă aceste acuzaţii. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei De asemenea, Psaki a fost rugată să comenteze declaraţiile făcute săptămâna trecută de preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care i-a îndemnat pe sportivii olimpici ai SUA să se concentreze pe competiţie şi să nu rişte să enerveze guvernul chinez vorbind despre abuzurile din domeniul respectării drepturilor omului. "Toţi sportivii au dreptul să se exprime liber şi acesta este cazul la Jocurile Olimpice de la Beijing, este cazul oriunde", a răspuns Psaki.

NATO duce noi trupe în statele baltice și Polonia dacă Rusia "uită" să-și retragă forțele din Belarus
Internațional

NATO duce noi trupe în statele baltice și Polonia dacă Rusia "uită" să-și retragă forțele din Belarus

NATO, noi trupe în baltice, Polonia. Alianța intenţionează să-şi crească prezenţă militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus după un exerciţiu militar planificat. Declarat a fost făcută luni de şeful comitetului militar al alianţei, Rob Bauer, citat de Reuters. Rusia are 30.000 de militari prezenţi la vecinul de nord al Ucrainei pentru exerciţii militare comune în această lună, a afirmat NATO, estimând desfăşurarea militară totală rusă la graniţele Ucrainei la peste 100.000 de soldaţi. NATO, noi trupe în baltice, Polonia Statele Unite au trimis 3.000 de militari în România şi Polonia săptămâna trecută pentru a-i linişti pe aliaţi. Germania a anunţat că ia în calcul să sporească desfăşurarea militară existentă în Lituania, aminteşte Reuters. Desfăşurări suplimentare viitoare din partea aliaţilor NATO sunt posibile, a declarat Rob Bauer, amiral olandez care conduce principalul organism de strategie al NATO. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin "Acolo unde avem trupe cu titlu permanent în alianţă, în diferite ţări - dezbaterea despre aceasta este rezultatul lucrurilor care se petrec acum. Da, examinăm acest lucru. Ar putea fi schimbări în viitor ca urmare a acestor evoluţii", a explicat Bauer într-o conferinţă de presă la Vilnius. "Depinde foarte mult, desigur, dacă trupele ruse rămân în Belarus", a adăugat el. Moscova a declarat că nu plănuieşte o invazie a Ucrainei, dar ar putea întreprinde acţiuni militare nespecificate dacă cererile sale de securitate nu sunt îndeplinite. Printre acestea, promisiunea că NATO nu va permite niciodată aderarea Ucrainei. Cerere calificată drept inacceptabilă de Statele Unite şi de ţările membre ale alianţei nord-atlantice. NATO vede pregătirea unei invazii "Dacă te uiţi la acumularea de forţe, Rusia ar putea fi capabilă să aibă efectiv suficiente forţe pentru o invazie de proporţii până la sfârşitul acestei luni", a mai spus Bauer. "Fie că o fac, fie chiar au intenţia sau nu, asta nu ştim", a notat el. Cele mai recente desfăşurări la graniţa cu Belarus includ spitale de campanie şi alte unităţi auxiliare necesare pentru a sprijini un asalt militar, a mai declarat Bauer. "Dacă te gândeşti cu adevărat la o invazie, chiar ai nevoie de mai mult decât forţe de luptă. Şi asta este ceea ce noi de asemenea vedem, din ce în ce mai multe adunate de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi ale Belarusului cu Ucraina. Acest lucru în sine este foarte îngrijorător", a conchis el, citat de Agerpres.

Kremlinul nu se așteaptă la progrese decisive din discuțiile cu Macron
Internațional

Kremlinul nu se așteaptă la progrese decisive din discuțiile cu Macron

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron la Moscova. Rusia nu se aşteaptă la progrese decisive de la discuţiile de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron, dar crede că Macron va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa, a declarat Kremlinul, citat de Reuters.Criza legată de Ucraina urmează să domine discuţiile, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un briefing. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalMoscova neagă că are planuri să invadeze Ucraina, dar vrea să obţină garanţii de securitate, inclusiv un angajament că Ucraina nu va fi lăsată niciodată să adere la NATO. Occidentul respinge acest lucru, dar a afirmat că este dispus să discute despre alte chestiuni precum controlul armelor, aminteşte Reuters. Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron Macron este de aşteptat să caute să obţină angajamente de la Putin pentru a reduce tensiunile."Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri", a notat Peskov.Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaNu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar "interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect".

Lukașenko susține că Putin i-a promis rangul de colonel în armata rusă
Internațional

Lukașenko susține că Putin i-a promis rangul de colonel în armata rusă

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat într-un interviu că omologul său rus Vladimir Putin i-a promis să-i acorde rang de colonel în armata rusă, relatează luni AFP şi RIA Novosti."Putin este colonel şi mi-a promis că mă va face şi pe mine colonel, dar nu a făcut-o încă", s-a plâns Lukaşenko în interviul acordat duminică lui Vladimir Soloviov, un jurnalist rus considerat una din portavocile Kremlinului."Am grad de locotenent colonel. Nu-mi pot agăţa singur steaua de generalisim sau de general", a spus el în interviul difuzat de canalul de YouTube Soloviov Live, din care au fost preluate fragmente de postul public al televiziunii ruse Rossia-1. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital"Dacă a promis, să o facă!", a insistat el, potrivit unui videoclip difuzat duminică de un cont Telegram având legătură cu preşedinţia de la Minsk.Jurnalistul, în hohote de râs, încearcă să pună la îndoială veridicitatea afirmaţiilor lui Lukaşenko care insistă şi gesticulează, spunând că promisiunea lui Putin - fost colonel KGB - a fost să-l facă colonel în "armata rusă" ori în "armata sovietică". Argumentul că "doi colonei s-ar afla atunci în fruntea Rusiei şi Belarus", nu l-a descurajat pe liderul belarus: "Îi vom acorda apoi gradul de general lui Putin!", a spus el. Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel În interviul pentru Vladimir Soloviov, el nu explică în niciun moment contextul în care i-a fost făcută promisiunea de avansare militară de către liderul rus. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaCând jurnalistul remarcă faptul că este dificil pentru preşedintele unui stat independent să fie ofiţer în armata altei ţări, Lukaşenko îi răspunde: "E problema mea, nu a dumitale!"Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea Belarus din 1994, are o relaţie tumultuoasă cu Moscova. Din toamna anului 2020, el pozează în ultimul bastion al Rusiei în faţa Occidentului, promiţând să-l însoţească chiar într-o campanie militară în Ucraina dacă este necesar.Belarus este foarte dependent de creditele financiare ruse, precum şi de aprovizionarea cu petrol şi gaze din Rusia. Cu regularitate, există zvonuri despre un proiect al Kremlinului, întotdeauna dezminţit, de unire a Belarusului cu Rusia, notează AFP.În prezent, Rusia a mobilizat în Belarus trupe şi echipamente pentru exerciţii comune, amplificând temerile privind o posibilă invazie în Ucraina, un scenariu negat de Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră