luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană, chiar la Kremlin. Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că i-a propus luni omologului rus Vladimir Putin "construirea de garanţii de securitate concrete" pentru toate statele implicate în criza ucraineană, după un tete-a-tete de cinci ore care a avut loc la Moscova, transmite marţi AFP."Preşedintele Putin m-a asigurat de disponibilitatea sa de a mă angaja în această logică şi de dorinţa sa de a menţine stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei", a adăugat preşedintele Macron în cadrul unei conferinţe de presă comune, în care a menţionat "termeni de convergenţă" între Rusia şi Franţa, fără a da detalii. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La rândul său, liderul de la Kremlin a dat asigurări că este gata să facă totul pentru a se ajunge la compromisuri şi pentru a se evita o escaladare militară a conflictului ruso-occidental din jurul Ucrainei."De partea noastră, vom face totul pentru a găsi compromisuri care să poată satisface pe toată lumea", a declarat Putin, asigurând că nici el, nici preşedintele Macron nu vor un război Rusia-NATO care "nu ar avea niciun câştigător"."Trebuie găsită o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a estimat preşedintele Putin. Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană Preşedintele rus a declarat că unele din ideile omologul său francez vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese."Unele din ideile sale, din propunerile sale (…) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune", a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă, deşi a considerat că este prematur să le expună public. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei "Cât despre acordurile de la Minsk, indiferent dacă sunt în viaţă, sau au ori nu perspective, cred că pur şi simplu nu există altă alternativă", a declarat liderul rus, conform Reuters. Preşedintele Putin a mai spus că va continua să încerce să obţină răspunsuri din partea Occidentului la principalele sale cerinţe de securitate, deşi a precizat că SUA şi NATO le-au "ocolit" în răspunsurile oficiale trimise Moscovei luna trecută."Nu cred că un dialog se opreşte aici", a spus Vladimir Putin, adăugând că Rusia va trimite în curând răspunsul său scris la reacţiile NATO şi SUA. Preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate."Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor", a spus Macron. El a adăugat că "următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună".

Macron a discutat cu Putin despre criza ucraineană (sursă: kremlin.ru)
Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina (sursă: mid.ru)
Internațional

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina

Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina, potrivit Pentagonului. "Chiar şi în cursul weekendului l-am văzut pe domnul Putin sporind capacitatea sa de forţă de-a lungul acelei graniţe cu Ucraina şi în Belarus", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Kirby a spus că, în prezent, niciuna din forţele ruse nu pare să ţintească direct flancul estic al NATO.Sunt peste 100.000 şi numărul lor continuă să crească, a adăugat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.El a adăugat că, în acest moment, nu există trupe americane suplimentare care să fi primit ordin de pregătire în vederea desfăşurării. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca NATO ia în considerare o postură militară pe termen lung în estul Europei pentru a-şi întări apărarea, a declarat luni secretarul general Jens Stoltenberg, în contextul în care tensiunile rămân mari din cauza acumulării de trupe ruse de la graniţa cu Ucraina, relatează Reuters. Rusia trimite trupe spre granița cu Ucraina "Luăm în considerare mai multe ajustări pe termen lung ale posturii noastre, prezenţei noastre în partea de est a Alianţei. Nu a fost luată nicio decizie finală dar există acum un proces în desfăşurare în cadrul NATO", a declarat el presei din Bruxelles. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiMiniştrii de externe ai NATO urmează să discute despre aceste întăriri la întâlnirea lor din 16 şi 17 februarie. Guvernele occidentale i-au cerut Moscovei să-şi retragă trupele de la frontierele Ucrainei, în special dacă Rusia vrea să vadă mai puţine desfăşurări de trupe în statele aliate din estul NATO."Dacă Rusia vrea cu adevărat mai puţine trupe NATO în apropierea frontierelor, va avea parte de ceva opus", a spus Stoltenberg la o conferinţă de presă alături de preşedintele polonez Andrzej Duda, referindu-se la răspunsul NATO de a desfăşura grupuri de luptă în estul Alianţei după anexarea Crimeei de către Moscova în 2014.NATO are în prezent trupe care sunt prezente în estul Europei prin rotaţie, o prezenţă substanţială, dar nu permanentă.

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure (sursa: Facebook/China Daily)
Internațional

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure

SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure și în perioada Olimpiadei. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat luni că folosirea de către China a unei sportive uigure pentru a purta torţa olimpică nu poate constitui o abatere a atenţiei de la "abuzurile drepturilor omului şi genocidul" comise împotriva minorităţii uigure, informează Reuters. Dinigeer Yilamujiang, o schioare de fond în vârstă de 20 de ani, născut în Xinjiang, împreună cu un alt schior, Zhao Jiawen, au aprins vineri flacăra olimpică în cadrul ceremoniilor de deschidere a Jocurilor olimpice de iarnă de la Beijing. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca "Nu putem permite ca aceasta să fie o distragere a atenţiei… de la abuzurile drepturilor omului, genocidul pe care îl vedem în anumite părţi ale Chinei", a declarat Psaki într-o conferinţă de presă."De aceea nu am trimis o delegaţie diplomatică chiar dacă îi susţinem pe sportivii noştri americani", a spus ea. SUA condamnă abuzurile Chinei asupra populației uigure Statele Unite şi alte naţiuni occidentale au impus un boicot diplomatic al Jocurilor din cauza modului în care autorităţile chineze îi tratează pe uiguri şi pe membrii altor grupuri minoritare musulmane din regiunea Xinjiang. Guvernul chinez neagă aceste acuzaţii. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei De asemenea, Psaki a fost rugată să comenteze declaraţiile făcute săptămâna trecută de preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care i-a îndemnat pe sportivii olimpici ai SUA să se concentreze pe competiţie şi să nu rişte să enerveze guvernul chinez vorbind despre abuzurile din domeniul respectării drepturilor omului. "Toţi sportivii au dreptul să se exprime liber şi acesta este cazul la Jocurile Olimpice de la Beijing, este cazul oriunde", a răspuns Psaki.

NATO, noi trupe în baltice, Polonia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO, noi trupe în baltice, Polonia

NATO, noi trupe în baltice, Polonia. Alianța intenţionează să-şi crească prezenţă militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus după un exerciţiu militar planificat. Declarat a fost făcută luni de şeful comitetului militar al alianţei, Rob Bauer, citat de Reuters. Rusia are 30.000 de militari prezenţi la vecinul de nord al Ucrainei pentru exerciţii militare comune în această lună, a afirmat NATO, estimând desfăşurarea militară totală rusă la graniţele Ucrainei la peste 100.000 de soldaţi. NATO, noi trupe în baltice, Polonia Statele Unite au trimis 3.000 de militari în România şi Polonia săptămâna trecută pentru a-i linişti pe aliaţi. Germania a anunţat că ia în calcul să sporească desfăşurarea militară existentă în Lituania, aminteşte Reuters. Desfăşurări suplimentare viitoare din partea aliaţilor NATO sunt posibile, a declarat Rob Bauer, amiral olandez care conduce principalul organism de strategie al NATO. Citește și: Viitorul președinte de onoare al AUR, Călin Georgescu, atacă scutul de la Deveselu și-i ridică ode lui Putin "Acolo unde avem trupe cu titlu permanent în alianţă, în diferite ţări - dezbaterea despre aceasta este rezultatul lucrurilor care se petrec acum. Da, examinăm acest lucru. Ar putea fi schimbări în viitor ca urmare a acestor evoluţii", a explicat Bauer într-o conferinţă de presă la Vilnius. "Depinde foarte mult, desigur, dacă trupele ruse rămân în Belarus", a adăugat el. Moscova a declarat că nu plănuieşte o invazie a Ucrainei, dar ar putea întreprinde acţiuni militare nespecificate dacă cererile sale de securitate nu sunt îndeplinite. Printre acestea, promisiunea că NATO nu va permite niciodată aderarea Ucrainei. Cerere calificată drept inacceptabilă de Statele Unite şi de ţările membre ale alianţei nord-atlantice. NATO vede pregătirea unei invazii "Dacă te uiţi la acumularea de forţe, Rusia ar putea fi capabilă să aibă efectiv suficiente forţe pentru o invazie de proporţii până la sfârşitul acestei luni", a mai spus Bauer. "Fie că o fac, fie chiar au intenţia sau nu, asta nu ştim", a notat el. Cele mai recente desfăşurări la graniţa cu Belarus includ spitale de campanie şi alte unităţi auxiliare necesare pentru a sprijini un asalt militar, a mai declarat Bauer. "Dacă te gândeşti cu adevărat la o invazie, chiar ai nevoie de mai mult decât forţe de luptă. Şi asta este ceea ce noi de asemenea vedem, din ce în ce mai multe adunate de-a lungul graniţelor cu Ucraina şi ale Belarusului cu Ucraina. Acest lucru în sine este foarte îngrijorător", a conchis el, citat de Agerpres.

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron

Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron la Moscova. Rusia nu se aşteaptă la progrese decisive de la discuţiile de luni dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său francez Emmanuel Macron, dar crede că Macron va propune modalităţi de atenuare a tensiunilor în Europa, a declarat Kremlinul, citat de Reuters.Criza legată de Ucraina urmează să domine discuţiile, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un briefing. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalMoscova neagă că are planuri să invadeze Ucraina, dar vrea să obţină garanţii de securitate, inclusiv un angajament că Ucraina nu va fi lăsată niciodată să adere la NATO. Occidentul respinge acest lucru, dar a afirmat că este dispus să discute despre alte chestiuni precum controlul armelor, aminteşte Reuters. Vladimir Putin se vede cu Emmanuel Macron Macron este de aşteptat să caute să obţină angajamente de la Putin pentru a reduce tensiunile."Situaţia este prea complexă pentru a se aştepta progrese decisive în cursul unei întâlniri", a notat Peskov.Dar el a spus că Rusia cunoaşte anumite idei de reducere a tensiunilor despre care Macron a vorbit înainte şi pe care intenţionează să i le împărtăşească cu Putin. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaNu se poate vorbi despre o acalmie în contextul tensiunilor, în timp ce guvernele occidentale continuă să se refere la un atac rusesc care se profilează asupra Ucrainei, a mai notat Peskov.El a mai spus că Moscova nu a auzit nimic nou în ultimele zile despre garanţiile de securitate pe care le cere, iar "interlocutorii noştri occidentali preferă să nu pomenească acest subiect".

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel

Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel. Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a afirmat într-un interviu că omologul său rus Vladimir Putin i-a promis să-i acorde rang de colonel în armata rusă, relatează luni AFP şi RIA Novosti."Putin este colonel şi mi-a promis că mă va face şi pe mine colonel, dar nu a făcut-o încă", s-a plâns Lukaşenko în interviul acordat duminică lui Vladimir Soloviov, un jurnalist rus considerat una din portavocile Kremlinului."Am grad de locotenent colonel. Nu-mi pot agăţa singur steaua de generalisim sau de general", a spus el în interviul difuzat de canalul de YouTube Soloviov Live, din care au fost preluate fragmente de postul public al televiziunii ruse Rossia-1. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital"Dacă a promis, să o facă!", a insistat el, potrivit unui videoclip difuzat duminică de un cont Telegram având legătură cu preşedinţia de la Minsk.Jurnalistul, în hohote de râs, încearcă să pună la îndoială veridicitatea afirmaţiilor lui Lukaşenko care insistă şi gesticulează, spunând că promisiunea lui Putin - fost colonel KGB - a fost să-l facă colonel în "armata rusă" ori în "armata sovietică". Argumentul că "doi colonei s-ar afla atunci în fruntea Rusiei şi Belarus", nu l-a descurajat pe liderul belarus: "Îi vom acorda apoi gradul de general lui Putin!", a spus el. Putin i-ar fi promis lui Lukașenko că îl face colonel În interviul pentru Vladimir Soloviov, el nu explică în niciun moment contextul în care i-a fost făcută promisiunea de avansare militară de către liderul rus. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaCând jurnalistul remarcă faptul că este dificil pentru preşedintele unui stat independent să fie ofiţer în armata altei ţări, Lukaşenko îi răspunde: "E problema mea, nu a dumitale!"Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea Belarus din 1994, are o relaţie tumultuoasă cu Moscova. Din toamna anului 2020, el pozează în ultimul bastion al Rusiei în faţa Occidentului, promiţând să-l însoţească chiar într-o campanie militară în Ucraina dacă este necesar.Belarus este foarte dependent de creditele financiare ruse, precum şi de aprovizionarea cu petrol şi gaze din Rusia. Cu regularitate, există zvonuri despre un proiect al Kremlinului, întotdeauna dezminţit, de unire a Belarusului cu Rusia, notează AFP.În prezent, Rusia a mobilizat în Belarus trupe şi echipamente pentru exerciţii comune, amplificând temerile privind o posibilă invazie în Ucraina, un scenariu negat de Moscova.

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze

Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze. Generalul rus în rezervă Leonid Ivaşov, fost responsabil cu cooperarea externă in Ministerul Apărării (1996-2001), în prezent şeful unei asociaţii a ofiţerilor din întreaga Rusie, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să se preocupe de problemele reale ale Rusiei ori să-şi dea demisia şi "să renunţe la politica criminală de provocare a unui război" în Ucraina, într-un apel adresat public şefului statului şi poporului rus, în care se opune transformării conflictului legat de Ucraina în confruntări militare pe scară largă între Moscova şi ţara vecină, relatează Deutsche Welle în limba rusă."Încercările de a face pe cineva prin ultimatumuri şi ameninţări cu recurgerea la forţă să iubească Federaţia Rusă şi conducerea rusă sunt lipsite de sens şi extrem de periculoase", se menţionează în apelul postat pe site-ul organizaţiei de ofiţeri încă din 31 ianuarie, dar care a intrat în atenţia mass-media abia duminică, 6 februarie. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEventuala utilizare a forţei militare de către Moscova împotriva Kievului va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa Rusiei ca stat, va învrăjbi pentru totdeauna popoarele celor două ţări şi va duce la moartea a zeci de mii de oameni, se menţionează în text, care afirmă că acutizarea tensiunilor legate de Ucraina "are un caracter artificial şi meschin pentru unele forţe", inclusiv din Federaţia Rusă.În acest caz, Rusia se va confrunta cu "sancţiuni extrem de severe" şi se va transforma "într-o ţară paria pe arena internaţională", se subliniază în apelul semnat de Leonid Ivaşov, considerat de unii analişti apropiat de unele cercuri din cadrul Statului Major al armatei ruse. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Un general rus îi cere lui Putin să demisioneze Înainte, declară generalul în rezervă în apelul intitulat "În ajunul războiului", "Rusia (URSS) a fost forţată să ducă războaie (juste)", "când nu exista o altă opţiune". La ora actuală, ţara se află - în opinia sa - "la limita încheierii istoriei sale".Liderul "Adunării ofiţerilor din întreaga Rusie" consideră că există ameninţări la adresa Federaţiei Ruse, dar că acestea nu sunt critice. Principala ameninţare pentru Rusia este de ordin intern, afirmă Leonid Ivaşov, care s-a exprimat în repetate rânduri de pe poziţii ultraconservatoare (naţional-patriotice), notează DW.Evocând nerecunoaşterea anexării Crimeii de către comunitatea internaţională, generalul (r.) apreciază că politica externă a Rusiei este falimentară, iar cea internă lipsită de atractivitate."Toate domeniile vitale, inclusiv demografia, sunt în degradare continuă", se explică în continuare în text. Cauzele sunt, potrivit autorului apelului, "incapacitatea completă şi lipsa de profesionalism a sistemului de putere şi de administraţie", precum şi "pasivitatea şi dezorganizarea societăţii"."În opinia noastră, conducerea ţării, realizând că nu este capabilă să scoată ţara din criza sistemică (...) a decis să intensifice linia politică spre distrugerea definitivă a statalităţii ruse şi exterminarea populaţiei indigene a ţării. Iar războiul este mijlocul care va rezolva această problemă", se afirmă în apel, citat de numeroase media ucrainene. Politcă „criminală” În numele ofiţerilor ruşi, generalul (r.) Leonid Ivaşov îi cere lui Putin să renunţe la ''politica criminală de provocare a unui război" şi să-şi dea demisia, conform publicaţiei ucrainene Gordon.ua, care arată că în text se regăsesc şi afirmaţii de genul "genocid împotriva ruşilor comis de Kiev", un mesaj utilizat frecvent de propaganda rusă."Adunarea ofiţerilor din întreaga Rusie" se poziţionează ca o "platformă independentă faţă de funcţionarii guvernamentali şi actuala conducere a Federaţiei Ruse", reunind ofiţeri activi şi în rezervă din cadrul armatei, forţelor de ordine şi instituţiilor militarizate.Tensiunile între Rusia şi Occident s-au amplificat în ultimele luni. Din a doua jumătate a anului 2021, Federaţia Rusă a desfăşurat peste 100.000 de militari în Crimeea anexată şi în apropiere de graniţa cu Ucraina, explicând această mobilizare prin exerciţii militare. Liderii occidentali se tem că Moscova se pregăteşte să atace ţara vecină.Kremlinul neagă orice intenţie în acest sens şi acuză Occidentul că furnizează armament Ucrainei şi efectuează manevre în apropierea graniţelor ruse. Occidentul cere Moscovei să-şi retragă trupele de la frontiera ucraineană, ameninţând cu sancţiuni dure în cazul unui atac.

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA

Rusia pune condiții în negocierile cu SUA. Soarta negocierilor dintre Rusia şi SUA privind controlul armamentelor nucleare va depinde în mare măsură de modul în care vor progresa discuţiile legate de garanţiile de securitate cerute de Moscova, a afirmat luni un diplomat rus de rang înalt, transmite Reuters. Rusia, care a masat peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, vrea ca SUA şi NATO să se angajeze că vecinul său vestic nu va adera niciodată la Alianţa Nord-Atlantică. Washingtonul a refuzat până acum să ofere astfel de garanţii. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital Rusia pune condiții în negocierile cu SUA Vladimir Ermakov, şeful Direcţiei neproliferare şi control al armamentelor din MAE rus, a declarat luni pentru agenţia RIA că discuţiile urgente privind garanţii de securitate au devenit prioritare faţă de negocierile referitoare la controlul armamentelor strategice. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Pe acest din urmă subiect nu au fost convenite întâlniri, iar reluarea lor depinde în mare măsură de soluţionarea problemelor imediate de securitate ridicate de Moscova, a afirmat responsabilul rus.

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României (sursă: Pexels.com)
Internațional

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României

Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României. Ministrul bulgar al Energiei, Alexander Nikolov, a dezminţit duminică acuzaţiile potrivit cărora noua echipă managerială de la furnizorul de gaze Bulgargaz a vândut României o cantitate de 60.000 de MWh de gaze naturale în conformitate cu o serie de tranzacţii convenite anterior, transmite BTA, citată de ziare.com. Potrivit lui Alexander Nikolov, nu a fost vorba de o singură tranzacţie ci de 18 tranzacţii iar cantitatea totală de gaze vândută a fost de 37.600 de MWh şi nu de 60.000 de MWh. În plus, tranzacţiile nu s-au finalizat "în câteva secunde", ceea ce ar sugera că ar fi vorba de tranzacţii care au fost convenite anterior, ci pe parcursul unei zile iar toţi cei care au fost interesaţi în cantităţile suplimentare de gaze ale Bulgargaz au fost satisfăcuţi, a spus Nikolov. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spital "În acest moment concret şi în contextul unei situaţii internaţionale complexe, la reuniunea noastră de la Baku şi chiar înainte de debutul negocierii cu Gazprom Export pentru renegocierea termenilor contractelor pe termen lung, consider că astfel de acuzaţii venite din partea unor foşti miniştri ai Energiei, vicepremieri şi alte persoane politice, nu sunt nimic altceva decât un atac coordonat împotriva intereselor naţionale ale Bulgariei", a spus Nikolov. Oficialii de la Sofia neagă că ar fi vândut gaze ieftine României Atacurile împotriva noii echipe manageriale de la Bulgargaz au venit din partea fostului ministru al Energiei, Rumen Ovcharov, care a atras vineri atenţia opiniei publice asupra tranzacţiilor încheiate de Bulgargaz şi a subliniat că noii manageri ai companiei de stat au acţionat la fel ca şi foştii directori, care au fost înlocuiţi pentru că au urmat interesele companiei în detrimentul interesului public. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisia Alexander Nikolov a răspuns că Bulgargaz are obligaţia de a menţine o situaţie echilibrată în aprovizionarea cu gaze iar vânzările de gaze pe piaţa liberă nu ar trebuit să fie ceva surprinzător. În plus, tranzacţiile încheiate vineri au fost făcute la "cel mai bun preţ" iar Bulgargaz a făcut un profit de peste 1,5 milioane leva, a adăugat Nikolov.

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng (sursă: Facebook/Bangkok Times)
Internațional

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng

Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng. Jucătoarea chineză de tenis Shuai Peng, a cărei situaţie personală a îngrijorat lumea începând din noiembrie, s-a întâlnit cu preşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), Thomas Bach, sâmbătă, cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, şi a confirmat pentru cotidianul L'Equipe că nu ''dispărut niciun moment'', transmite AFP.''Sâmbătă, am putut discuta mai mult şi am petrecută o seară agreabilă'', la cină, a explicat jucătoarea chineză în interviul publicat luni de cotidianul francez pe site-ul său.''M-a întrebat dacă intenţionez să revin în competiţie, care sunt proiectele mele, ce am de gând'', a explicat Peng celor doi jurnalişti de la L'Equipe, într-un hotel aflat în bula olimpică de la Beijing, în urma întâlnirii cu Bach. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalShuai Peng a acuzat la începutul lunii noiembrie un fost conducător chinez că ar fi constrâns-o să aibă un raport sexual. După ce aceste afirmaţii făcute într-o reţea de socializare au fost şterse, Peng, fost lider mondial la dublu, a dispărut o perioadă, situaţie care a neliniştit lumea întreagă până când a avut o videoconferinţă cu preşedintele CIO pe 21 noiembrie.Îmbrăcată într-un trening roşu şi negru, Shuai Peng (36 ani), ''a părut a fi în formă'', potrivit jurnaliştilor care au realizat interviul, primul al sportivei din noiembrie încoace.''Multă lume, cum sunt prieteni sau cei din CIO, mi-a trimis mesaje şi a fost imposibil să răspund la toate. Însă, am fost mereu în contact strâns cu prietenii mei apropiaţi, am discutat cu ei, le-am răspuns la emailuri, am discutat şi cu WTA...'', a mărturisit Peng. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaJoi, cu două zile înaintea întâlnirii dintre Thomas Bach şi Peng, CIO afirmase că o ''susţine'' pe Shuai Peng în cazul în care ea doreşte deschiderea unei anchete în legătură cu acuzaţiile de raport sexual forţat pe care le-a formulat la adresa unui fost vicepremier chinez.''Dacă ea vrea o anchetă (legată de acuzaţii), bineînţeles că o vom susţine, însă aceasta trebuie să fie decizia sa, e viaţa sa, sunt acuzaţiile sale. Am văzut acuzaţiile sale şi am văzut şi 'retragerea' acestora'', a declarat Thomas Bach într-o conferinţă de presă, înaintea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing.Întrebată în legătură cu faptele care sunt ridicate de această controversă şi despre ''agresiunea sexuală'' suferită, Peng a dezminţit totul.''Agresiune sexuală? Nu am spus niciodată că cineva m-ar fi agresat sexual'', a subliniat jucătoarea de tenis. Amnezie pentru jucătoare chineză de tenis Shuai Peng ''De ce a fost şters mesajul acuzator?'', a fost întrebată sportiva, iar răspunsul său a fost: ''Pentru că aşa am vrut''.Întrebată în legătură cu viaţa sa începând din noiembrie, Peng a explicat că ''aceasta este aşa cum trebuie, nimic special...''''Aş vrea să ne înţelegem bine: sunt o fată normală. Uneori sunt calmă, alteori sunt mulţumită, uneori mă simt tristă sau mă pot simţi foarte stresată, supusă unei presiuni foarte mari... Toate emoţiile şi reacţiile normale pe care le au femeile, le trăiesc şi le resimt şi eu'', a afirmat Peng.CIO a confirmat într-un comunicat că preşedintele Thomas Bach a fost însoţit de fosta înotătoare Kirsty Coventry, membru CIO, la întâlnirea cu Peng, precizând că jucătoarea de tenis va asista la mai multe probe din cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă, după ce a urmărit deja o întâlnire din turneul de curling dublu mixt.''Toţi trei au decis ca orice comunicare ulterioară legată de întâlnire să fie lăsată la discreţia jucătoarei de tenis'', a precizat CIO, care i-a reiterat invitaţia sa de a vizita sediul organizaţiei de la Lausanne (Elveţia).În interviul acordat L'Equipe, Shuai Peng a anunţat că îşi încheie cariera profesionistă, în afara cazului în care va evolua ''într-o echipă de veterani'', a glumit ea.''Tenisul mi-a transformat viaţa, mi-a adus bucurie, provocări şi multe alte lucruri. Chiar dacă nu mai particip la competiţii profesioniste, voi rămâne mereu o jucătoare de tenis'', a concluzionat ea.

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden

Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre vizita sa la Moscova și Kiev. Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a discutat din nou la telefon duminică seară cu omologul său american, Joe Biden, în cadrul consultărilor sale înainte de a se întâlni luni cu Vladimir Putin privind criza ruso-ucraineană, a anunţat preşedinţia Franţei, notează AFP.Acest convorbire telefonică de 40 de minute s-a înscris într-o "logică de coordonare", potrivit Palatului Elysee, înainte de vizita preşedintelui francez la Moscova şi apoi, marţi, la Kiev, unde urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalEmmanuel Macron a indicat că va "discuta despre condiţiile detensionării" la frontiera cu Ucraina, unde occidentalii acuză Moscova că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în vederea unei potenţiale invazii, ceea ce Rusia neagă, afirmând că doreşte numai să îşi garanteze securitatea. Emmanuel Macron a vorbit cu Joe Biden despre criza ruso-ucraineană În cursul weekendului, şeful statului francez a discutat cu premierul britanic, Boris Johnson, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi liderii celor trei ţări baltice, preşedintele lituanian, Gitana Nauseda, şi premierii leton, Krisjanis Karins, şi eston, Kaja Kallas. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaEl a mai vorbit la telefon cu Joe Biden marţi, cei doi preşedinţi afirmând "sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei" şi angajându-se să rămână "în strâns contact" în această problemă, potrivit Casei Albe."Ei au convenit să vorbească din nou în curând", a precizat duminică Palatul Elysee."Trebuie să fim foarte realişti", a declarat Emmanuel Macron pentru săptămânalul JDD. "Nu vom obţine gesturi unilaterale" din partea Rusiei, "dar este esenţial să evităm o deteriorare a situaţiei înainte de a construi mecanisme şi gesturi de încredere reciprocă", a spus el.

Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie (sursă: Pexels.com)
Internațional

Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie

Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie, a anunţat luni prim-ministrul Scott Morrison, după ce a impus unele dintre cele mai stricte restricţii de intrare din lume, informează France Presse."Au trecut aproape doi ani de când am decis să închidem frontierele Australiei", a explicat Morrison după o reuniune a cabinetului asupra securităţii naţionale, precizând că ţara "îşi va redeschide frontierele pentru toţi deţinătorii de vize la 21 februarie"."Dacă sunteţi dublu vaccinaţi, vă aşteptăm cu nerăbdare să vă primim din nou în Australia", a spus el. Citește și: Firea a găsit ceva de făcut la Ministerul Familiei: exploatează drama familiei de români din Danemarca – părinții, arestați; bebelușul, în spitalInsula-continent uriaşă şi-a închis graniţele în martie 2020, încercând să profite de insularitatea sa pentru a se proteja de pandemie. Turiștii vaccinați pot veni în Australia din 21 februarie În ultimii doi ani, australienilor li s-a interzis în mare parte să-şi părăsească ţara şi doar câţiva vizitatori au primit derogări de a intra pe teritoriu.Aceste restricţii au separat familii, au afectat sectorul turismului şi au stârnit dezbateri asupra statutului Australiei ca ţară deschisă, modernă şi orientată spre exterior. Citește și: Înregistrări din ședința conducerii USR: Cioloș a amenințat cu demisiaÎnchiderea frontierelor a costat 2,27 miliarde de euro în fiecare lună, potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie australiene.Această nouă deschidere face parte din abandonul politicii draconice cunoscute sub numele de "zero COVID-19" mult timp în vigoare înainte de a fi depăşită de valul variantei Omicron.Doar câteva ţări, printre care Japonia, China, Noua Zeelandă şi insulele Pacificului, îşi menţin graniţele închise.În ciuda acestui anunţ, restricţiile sunt menţinute pentru deplasări în interiorul Australiei.Statul întins Western Australia rămâne închis pentru majoritatea nerezidenţilor. În prezent, este mai uşor să călătoreşti de la Sydney la Paris decât la Perth.

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina (sursă: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina. Înaintea întrevederii faţă în faţă de luni, de la Kremlin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şeful statului francez, Emmanuel Macron, va căuta să observe la interlocutorul său "cel puţin un semn al unei detensionări" care să evite izbucnirea unui conflict cu Ucraina, a relatat duminică Journal de Dimanche (JDD), care a citat surse diplomatice şi pe însuşi liderul de la Palatul Elysee, transmite EFE. "Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă", a declarat Macron pentru JDD. Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, se preconizează ca întâlnirea dintre Macron şi Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători şi, posibil, doi asistenţi care să ia notiţe. Nu vor fi prezenţi nici miniştri, nici consilieri. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Această conversaţie faţă în faţă are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru "evitarea unei degradări a actualei situaţii", în condiţiile în care Rusia a desfăşurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina. Totuşi, Palatul Elysee nu crede că doar vizita în sine va rezolva conflictul, dar poate fi un excelent punct de plecare, Macron şi Putin vorbind de cel puţin patru ori la telefon de la recrudescenţa conflictului de la frontiera ruso-ucraineană în urmă cu două luni. Macron îşi doreşte cu ardoare să-i ducă veşti pline de speranţă preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni marţi la Kiev, la o zi după întâlnirea cu Putin. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, abia revenită dintr-o vizită de la Kiev, a lăudat demersurile diplomatice ale liderului francez. Macron "va găsi o ţară (Ucraina) care are ochi doar pentru UE", a spus Loiseau, într-un articol de opinie publicat în JDD. Intensa agendă internaţională a lui Macron ar putea culmina săptămâna viitoare cu o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz - care se deplasează luni la Washington, unde se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden - şi cu o întâlnire cu preşedintele polonez Andrzej Duda. "Polonia are o sensibilitate specială, trebuie să i-o respectăm şi să ţinem cont de suspiciunea din relaţiile din perioada sovietică", afirmă surse de la Elysee.

Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina (sursă: Facebook/Christian Lindner)
Internațional

Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina

Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina. Ministrul finanţelor din Germania, liberalul Christian Lindner, a avertizat duminica aceasta că o agresiune a Rusiei asupra Ucrainei ar atrage după sine sancţiuni dure, al căror conţinut a refuzat să-l precizeze pentru a evita, potrivit lui, ca Moscova să se pregătească "din punct de vedere tactic", transmite EFE."O încălcare a integrităţii teritoriale a Ucrainei va primi răspuns din partea Uniunii Europene, din partea alianţei noastre defensive, NATO, şi din partea noastră, cu o hotărâre virulentă", a declarat Lindner într-un interviu cu postul privat NTV. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statuluiEl şi-a justificat refuzul de a da detalii cu privire la natura unor noi sancţiuni prin aceea că, în caz de escaladare a tensiunilor, măsurile trebuie să-l ia prin surprindere pe oponent. Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina "Unde anume vom ţinti, în privinţa guvernului rus şi a celor care îl susţin, este un aspect care nu trebuie să fie dezbătut public", a insistat el, şi a afirmat că Kremlinul nu ar trebui să facă greşeala să creadă că acest lucru înseamnă că în Occident nu există unitate sau să perceapă această atitudine drept o dovadă de slăbiciune. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgențăLa criticile aduse guvernului german pentru faptul că a livrat Ucrainei căşti în loc de armament defensiv, aşa cum solicitase Kievul, şi a blocat trimiterea unor obuziere de către Ucraina, Lindner a replicat că este vorba despre teme "simbolice", care nu reflectă "situaţia reală"."Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei", a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine "un comportament consensual" în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

Rusia a trimis avioane de vânătoare în Belarus (sursă: Facebook/Ministrul rus al Apărării)
Internațional

Rusia a trimis avioane de vânătoare în Belarus

Rusia a trimis avioane de vânătoare în Belarus, la manevrele militare. Un escadron de avioane de vânătoare ruseşti de tip Su-25CM a aterizat sâmbătă în Belarus, unde va participa la manevrele militare comune "Hotărârea aliată - 2022", care au provocat iritarea NATO, pe fondul tensiunilor militare cu Ucraina, transmite EFE. Avioanele de vânătoare ruseşti au parcurs peste 7.000 de kilometri din Orientul Îndepărtat, în nord-estul extrem al Rusiei, până la un aerodrom din regiunea belarusă Brest, care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, a transmis Ministerul Apărării rus, care nu precizează numărul de avioane Su-25CM care vor participa la exerciţiile forţelor de reacţie rapidă ale Uniunii Statale Rusia-Belarus. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Totuşi, armata rusă a informat anterior că în Belarus se află peste 10 aparate de generaţia a patra Su-35, precum şi sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune S-400 (Triumf), care au ajuns vineri la Brest. Rusia a trimis avioane de vânătoare Su-25 în Belarus Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a acuzat joi Rusia că a desfăşurat deja 5.000 de militari ruşi la frontiera dintre Ucraina şi Belarus şi că intenţionează să comaseze în zonă până la 30.000 de militari. "Este în mod evident o escaladare o conflictului şi nu o detensionare", a acuzat ea. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator În replică, ministrul de externe bielorus, Vladimir Makei, a calificat drept "ridicole" suspiciunile privind atacarea Ucrainei în timpul manevrelor militare comune cu Rusia, care încep la 10 februarie. "Fantezia privind o agresiune militară asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului este pur şi simplu ridicolă", i-a transmis Makei subsecretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, a informat MAE de la Minsk. Makei a deplâns "adevărata isterie" pe care au provocat-o în Occident manevrele militare, al căror caracter este "exclusiv defensiv", potrivit Minskului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră