duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

O patinatoare rusă de 15 ani, care a scris istorie la Olimpiada de la Beijing, descoperită dopată

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat. Participarea patinatoarei ruse Kamila Valieva la Jocurile Olimpice de la Beijing este suspendată până la o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), aşteptată înainte de debutul competiţiei individuale feminine, marţea viitoare, după ce favorită la aurul olimpic a fost depistată pozitiv la o substanţă interzisă, informează AFP.Valieva, în vârstă de 15 ani şi neînvinsă până acum la prima sa participare la seniori, a fost depistată pozitiv la trimetazidină la un control antidoping efectuat pe 25 decembrie în cursul Campionatelor Rusiei, de către Agenţia rusă antidopaj (RUSADA), a anunţat, vineri, într-un comunicat ITA (Agenţia Internaţională de Testare), instanţă responsabilă cu controalele antidoping pe durata Jocurilor Olimpice.Trimetazidina, medicament utilizat pentru a trata anginele pectorale, este interzisă de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) din 2014. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluNotificată marţi în legătură cu testul său pozitiv, la o zi după victoria echipei Rusiei sub drapelul neutru în competiţia pe echipe de la Beijing, Agenţia antidoping rusă a "suspendat-o provizoriu cu efect imediat" pe Valieva, a explicat ITA într-un comunicat care detaliază derularea evenimentelor. Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat Această suspendare provizorie o priveză pe tânăra patinatoare să participe la orice competiţie, inclusiv Jocurile Olimpice 2022. "Dar sportiva a făcut apel la decizia RUSADA pe 9 februarie şi o nouă audiere a avut loc în aceeaşi zi", adaugă ITA."În seara de 9 februarie, RUSADA a decis să ridice suspendarea provizorie a sportivei, care îi permite astfel să continue să participe la Jocurile Olimpice. Motivarea deciziei urmează a fi comunicată părţilor", mai precizează ITA. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNADar, "întrucât o decizie este necesară înainte de" debutul competiţiei individuale, programată în perioada 15-17 februarie, "CIO îşi va exersa dreptul de a face apel fără să aştepte motivarea deciziei RUSADA", a anunţat ITA.Vârsta Kamilei Valieva, sub 16 ani, face din ea o "persoană protejată", ceea ce implică dispoziţii speciale, confidenţialitate în jurul testului şi sancţiuni potenţial mai blânde, conform reglementării AMA/WADA.Din cauza acestui test pozitiv, ceremonia de acordare a medaliilor în proba pe echipe a concursului de patinaj artistic de la JO 2022 nu a mai avut loc.Valieva, considerată în unanimitate noua ţarină a patinajului artistic, a făcut senzaţie la Beijing reuşind o săritură cvadruplă.Luni, echipa Comitetului Olimpic Rus a cucerit medalia de aur în proba pe echipe, devansând SUA şi Japonia în clasamentul final.

O patinatoare rusă de 15 ani, care a scris istorie la Olimpiada de la Beijing, descoperită dopată
Joe Biden le cere americanilor să părăsească Ucraina „acum”
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să părăsească Ucraina „acum”

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Rusia se pregătește de un exercițiu nuclear strategic
Internațional

Rusia se pregătește de un exercițiu nuclear strategic

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic, a declarat joi ministrul apărării britanic, Ben Wallace, care a atras atenţia că acţiunile Kremlinului merg în direcţia greşită, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie diplomatică, potrivit Reuters. Wallace a spus că Marea Britanie deţine informaţii secrete conform cărora Rusia pune la punct planuri pentru aşa-numite operaţiuni fabricate ca pretext de a invada Ucraina, precum şi pentru atacuri cibernetice şi alte activităţi de destabilizare. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic "În ciuda discuţiilor, direcţia în care evoluează situaţia este una greşită", a declarat Wallace la BBC Radio. "Ruşii îşi înmulţesc în continuare batalioanele tactice. Se pregătesc să înceapă în curând un exerciţiu nuclear strategic şi vedem de asemenea activităţi şi în alte zone", a adăugat el. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Într-un interviu separat pentru LBC Radio, Wallace a mai afirmat că în acest moment progresele pentru rezolvarea crizei ucrainene sunt lente şi că există posibilitatea ca Marea Britanie să trimită trupe suplimentare în estul Europei dacă va fi nevoie, pentru a-şi sprijini aliaţii.

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova
Internațional

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Kievul îl critică pe Macron pentru vizita la Moscova
Internațional

Kievul îl critică pe Macron pentru vizita la Moscova

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Marea Britanie, confruntată cu o creștere a incidentelor antisemite
Internațional

Marea Britanie, confruntată cu o creștere a incidentelor antisemite

Incidentele antisemite din Marea Britanie au ajuns la un nivel record anul trecut, din cauza reacţiilor la intensificarea violenţelor din Israel şi Gaza, a transmis joi un organism consultativ evreiesc, potrivit Reuters. Raportul anual al Community Security Trust (CST), care le oferă consiliere celor aproximativ 280.000 de evrei din Marea Britanie în privinţa securităţii, a descoperit că au existat 2.255 de incidente antisemite raportate în 2021, o creştere de 34% faţă de anul anterior. "Aceste niveluri record de rasism antievreiesc, raportate de comunitatea evreiască la CST şi poliţie, arată cât de greu a fost anul trecut pentru evreii din Marea Britanie", a spus directorul executiv CST, Mark Gardner. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Numărul incidentelor a crescut semnificativ în momentul intensificării conflictului dintre Israel şi militanţii palestinieni, se arată în raport. Incidentele antisemite din Marea Britanie sunt la un nivel record În luna mai a anului trecut, au fost raportate 661 de incidente - cel mai mare număr pentru o singură lună -, iar în iunie s-au înregistrat 210. O treime dintre toate incidentele au fost reprezentate de cuvinte sau imagini legate de chestiunile privind Orientul Mijlociu sau au inclus o motivaţie antisionistă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară CST a precizat de asemenea că s-au raportat 176 de atacuri violente, o creştere de 76% faţă de anul precedent. Raportul detaliază condamnările mai multor persoane pentru infracţiuni antievreieşti, între care un bărbat care a fost trimis la închisoare pentru că a creat un grup neonazist care a încurajat "eradicarea poporului evreu" şi un alt bărbat care a postat pe social media videouri antisemite făcute acasă. "Aceste statistici sunt şocante şi ne reamintesc puternic că antisemitismul nu a fost eradicat", a declarat ministrul de interne, Priti Patel.

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP
Internațional

Europenii doresc o femeie la conducerea NATO, potrivit unei analize AFP

Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO. Succesorul norvegianului Jens Stoltenberg la şefia NATO va fi ales pentru summitul de la Madrid de la sfârşitul lunii iunie, iar ţările europene vor să desemneze o femeie, o premieră pentru Alianţa Nord-Atlantică, aceasta fiind condusă doar de bărbaţi de la crearea sa în 1949, relatează AFP."Cursa este deschisă de la anunţul surpriză al lui Jens Stoltenberg din decembrie 2021 că va candida la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei", a afirmat un diplomat european din cadrul NATO."Însă procesul de desemnare este opac", a subliniat el. "Nimeni nu face campanie. În schimb, există numeroase discuţii între aliaţi în privinţa numelor", a explicat el."Candidaţii nu se anunţă înainte de a avea aprobarea Washingtonului. Iar tradiţia spune că ei evită să facă în mod deschis campanie", a confirmat un alt diplomat."Postul revine în mod tradiţional europenilor şi există o aşteptare pentru desemnarea unei femei dintr-un stat membru", a spus el. 21 din cele 30 de ţări din NATO sunt şi membre ale UE. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Nu este câştigat", a precizat totuşi un ministru european, sub acoperirea anonimatului. Europenii ar dori o femeie la conducerea NATO Mandatul lui Jens Stoltenberg la NATO se termină la 1 octombrie, iar el a anunţat că îşi va prelua funcţia de la conducerea Băncii Centrale a Norvegiei în jurul datei de 1 decembrie.Cei 13 secretari generali precedenţi au fost bărbaţi: trei britanici, trei olandezi, doi belgieni, un italian, un spaniol, un german, un danez şi un norvegian. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăExistă speculaţii în jurul mai multor nume, însă, la fel ca la Vatican, nimic nu este jucat, iar cei favoriţi să devină papă rămân cel mai adesea cardinali, comentează AFP.În vârstă de 47 de ani, Sophie Wilmes, ministrul de externe belgian şi fost premier, este considerată "o candidată credibilă"."Ea are avantajul că vine dintr-o ţară fondatoare, care este şi membră a UE, aliat şi partener de încredere, în timp ce ultimii doi predecesori au fost foarte reticenţi în privinţa apărării europene", a spus diplomatul european.Jens Stoltenberg este din Norvegia, ţară din afara UE, iar predecesorul său, Anders Fogh Rasmussen, era din Danemarca, o ţară membră a UE, dar care refuză să participe la Politica externă şi de securitate comună.Sophie Wilmes nu a dorit să facă niciun comentariu, iar mai mulţi miniştri care s-au întâlnit cu ea în ultimele zile au declarat pentru AFP că nu şi-a exprimat intenţiile. Un compromis mai bun "Numeroase ţări, şi nu doar Franţa, consideră că viitorul secretar general trebuie să găsească un compromis mai bun cu NATO în privinţa rolului UE în materie de apărare, cu atât mai mult cu cât americanii nu se opun", a subliniat un fost oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.A fost avansat de asemenea şi numele fostului ministru german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer (59 de ani), dar "ea nu are nicio şansă, deoarece nu ar fi susţinută de guvernul său", au afirmat doi oficiali europeni.O candidatură britanică ar avea la rândul său "puţine şanse de a fi acceptată, după retragerea Marii Britanii din UE", au adăugat ei.Iar o candidatură franceză ar avea dificultăţi să obţină aprobarea Turciei, din cauza relaţiilor dificile dintre cele două ţări, au subliniat oficialii europeni citaţi.În schimb, desemnarea unei femei din Est ca secretar general al NATO este posibilă."Există mai multe candidate, în special fosta preşedintă a Estoniei" Kersti Kaljulaid, în vârstă de 52 de ani, a explicat diplomatul european.Numele fostei preşedinte a Lituaniei, Dalia Grybauskaite (65 de ani), este de asemenea menţionat.Desemnarea şefului NATO se face prin consens în cadrul Consiliului Atlantic, instanţă care îi reuneşte pe ambasadorii celor 30 de state membre."Însă, până la urmă, Washingtonul decide întotdeauna", a recunoscut ministrul european.

Democrația a continuat să se reducă în lume, în 2021, potrivit unui studiu
Internațional

Democrația a continuat să se reducă în lume, în 2021, potrivit unui studiu

Declinul democraţiei a continuat la nivel global în anul 2021, potrivit Indexului Democraţiei realizat de Economist Intelligence Unit, transmite joi dpa.Conform studiului întocmit anual de grupul The Economist, 45,7% dintre locuitorii planetei trăiau într-o formă de democraţie în 2021, comparativ cu 49,4% în 2020.Totuşi, numai 6,4% trăiau într-o 'democraţie deplină', în uşor regres faţă de anul anterior (6,8%).Conform studiului, mai mult de o treime din populaţie - 37,1% - trăia anul trecut sub o dictatură, ceea ce constituie o creştere uşoară comparativ cu 2020. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3De altfel, proporţia de state autoritariste a crescut constant în ultimii ani. Declinul democraţiei a continuat la nivel global Norvegia continuă să conducă în topul democraţiilor, studiul acordând acestui stat scandinav cele mai mari punctaje la trei din cinci categorii.Ea este urmată de Noua Zeelandă, care a urcat de pe locul al patrulea, şi de Suedia, Finlanda, Islanda şi Danemarca. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăDouă mari state europene au primit însă critici în studiul EIU.Spania a fost coborâtă la gradul de 'democraţie deficientă' în urma unui scor redus la capitolul independenţa justiţiei, din cauza disputelor politice legate de numirea judecătorilor. China, bogăție fără democrație Marea Britanie, deşi rămâne o 'democraţie deplină', a coborât în clasament în urma câtorva scandaluri care au subminat încrederea în guvern, notează autorii studiului. Prim-ministrul Boris Johnson se confruntă de multe săptămâni cu critici interne din cauza scandalului petrecerilor organizate în timpul pandemiei.Totuşi, ţara asupra căreia şi-a concentrat atenţia studiul este China.Intitulat chiar 'Provocarea China', el observă că, împotriva aşteptărilor analiştilor occidentali, China nu a devenit mai democratică pe măsură ce i-a crescut nivelul de bogăţie. Dimpotrivă, a devenit 'mai puţin liberă', fiind clasificată în raportul EIU drept un 'regim autoritar'.Activişti pentru drepturile omului afirmă că în China cresc constant nivelul de supraveghere, represiunea împotriva criticilor guvernului, a disidenţilor şi minorităţilor precum uigurii musulmani.

Rusia a demarat cele mai ample manevre militare din ultimii 30 de ani, în Belarus
Internațional

Rusia a demarat cele mai ample manevre militare din ultimii 30 de ani, în Belarus

Manevre de amploare ale armatei ruse, în Belarus. Armatele rusă şi belarusă au dat startul joi unor manevre militare pe teritoriul Belarus, sub numele de cod ''Hotărârea aliată - 2022", preconizate să dureze zece zile, a indicat Moscova, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina, potrivit AFP, Interfax şi EFE.'La 10 februarie, exerciţiile militare comune "Hotărârea aliată - 2022" au început în poligoane ale forţelor armate belaruse în cadrul inspecţiei forţelor de reacţie ale Uniunii statale Rusia-Belarus", se menţionează într-un comunicat al Ministerului Apărării rus.'Exerciţiile se desfăşoară cu scopul pregătirii opririi şi respingerii unei agresiuni externe în cadrul unei operaţiuni defensive', indică ministerul, care subliniază că de asemenea aplicaţiile au ca obiectiv exersarea unor măsuri de combatere a terorismului şi de apărare a intereselor Uniunii statale Rusia-Belarus.Manevrele se desfăşoară pe cinci poligoane, patru baze aeriene şi 'diferite situri' în Belarus, în special în regiunea Brest, la frontiera cu Ucraina, conform textului. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Minskul şi Moscova nu au precizat numărul soldaţilor şi al echipamentelor implicate în aceste manevre, dar Occidentul estimează că 30.000 de militari ruşi au fost desfăşuraţi în Belarus, potrivit AFP. Manevre de amploare ale armatei ruse La aceste exerciţii, potrivit instituţiei de apărare ruse, participă unităţi şi structuri ale Districtului militar Est al Federaţiei Ruse, care într-un timp foarte scurt au executat o relocare la o distanţă de 10.000 de km, precum şi forţe ale armatei belaruse. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăMinisterul Apărării rus menţionează că în cadrul acestor relocări ale efectivelor ruse pe teritoriul belarus au fost evaluate capacităţile infrastructurii de transport din Belarus pentru asigurarea transportării de trupe şi echipamente.Autorităţile militare ruse au comunicat anterior relocarea în Belarus a unor sisteme antiaeriene S-400 Triumf, divizioane antiaeriene Panţîr-S din Extremul Orient, precum şi a unor avioane de vânătoare Su-35 şi de atac Su-25SM.Aceste exerciţii sunt percepute de Kiev şi Occident drept un mijloc de presiune din partea Moscovei, care a comasat din noiembrie 2021 peste 100.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina. Șeful de Stat Major, la manevre Cu o zi înainte, în Belarus a sosit şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, 'pentru verificarea gradului de pregătire a formaţiunilor şi unităţilor pentru participarea la manevrele comune'.Rusia este acuzată de pregătirea unei noi operaţiuni militare împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Kremlin, care susţine, dimpotrivă, că doreşte să-şi asigure securitatea în faţa comportamentului Kievului şi NATO, pe care îl consideră ostil.Aceste tensiuni au declanşat în iarnă o serie de schimburi diplomatice între Moscova şi capitalele occidentale în încercarea de a dezamorsa criza. Preşedintele francez Emmanuel Macron a efectuat, de exemplu, o vizită luni la Moscova, iar a doua zi s-a deplasat la Kiev.Joi, ministrul de externe britanic, Liz Truss, urmează să se întâlnească pentru convorbiri la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj
Internațional

Cei mai mulți europeni cred că Rusia va invada Ucraina, potrivit unui sondaj

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

Țările europene care se pregătesc de relaxare, după doi ani de pandemie
Internațional

Țările europene care se pregătesc de relaxare, după doi ani de pandemie

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie. Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie, potrivit digi24. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții. Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată. În Italia, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele zile. Oficialii au înregistrat marţi aproape 102.000 de noi infecţii, în scădere de la un nivel de două ori mai mare cu doar trei săptămâni în urmă. Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar. Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul. Nu se va mai prelungi regula ce impune izolarea persoanelor cu test pozitiv la coronavirus, atunci când măsura va expira la 24 martie, însă decizia ar putea fi chiar devansată. Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa. Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile. Teste negative la locul de muncă Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii. Numărul mare de contagieri, al persoanelor intubate şi al deceselor face ca Grecia să nu fie încă în măsură să ridice mai multe restricţii, cum au făcut alte ţări europene.În actuala situaţie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a decis să flexibilizeze doar ora de închidere a restaurantelor şi a barurilor, care nu mai sunt obligate să închidă la miezul nopţii şi să le permită să difuzeze muzică.

Londra e gata să trimită 1.000 de soldați în cazul unei crize umanitare în Ucraina
Internațional

Londra e gata să trimită 1.000 de soldați în cazul unei crize umanitare în Ucraina

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare în cazul unui conflict. Marea Britanie este pregătită să desfăşoare 1.000 de soldaţi suplimentari în cazul unei "crize umanitare" legată de tensiunile din Ucraina, a anunţat miercuri seară premierul britanic Boris Johnson, care se deplasează joi la Bruxelles şi Varşovia, notează AFP."Alianţa trebuie să traseze linii în zăpadă şi să fie clară asupra faptului că există anumite principii asupra cărora nu vom face compromisuri", a declarat liderul britanic într-un comunicat, citând "securitatea fiecărui aliat (în cadrul) NATO şi dreptul oricărei democraţii europene să aspire la aderarea la NATO". Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3A interzice Ucrainei să adere la Alianţă este una din principalele cerinţe în domeniul securităţii ale preşedintelui rus,Vladimir Putin în actuala criză, în care Occidentul acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze această ţară. Londra e gata să sprijine eforturile umanitare În cursul vizitei sale, Boris Johnson urmează să se întâlnească la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apoi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi cu premierul Mateusz Morawiecki la Varşovia.Boris Johnson a anunţat că 1.000 de soldaţi britanici suplimentari vor fi pregătiţi să sprijine NATO şi aliaţii în cazul unei "crize umanitare", potrivit Downing Street. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăPropunerea britanică de întărire a apărării NATO include în special dublarea numărului de trupe britanice din Estonia (circa 900 de soldaţi în prezent în acest stat baltic), desfăşurarea de avioane de luptă în sudul Europei şi trimiterea a două nave în estul Mediteranei.Londra subliniază că orice incursiune a Rusiei în Ucraina ar duce la un "dezastru umanitar" care ar antrena probabil deplasări forţate de populaţii la frontierele Europei, mai ales către ţări precum Lituania şi Polonia.Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că va suplimenta cu 350 de militari contingentul său de o sută de soldaţi deja prezenţi în Polonia.Boris Johnson, care a vizitat Kievul în această săptămână, a spus la adresa Moscovei: "Ceea ce trebuie să vedem este o diplomaţie reală, nu o diplomaţie coercitivă".Şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a sosit miercuri în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a încuraja "puternic" Rusia să se angajeze pe calea diplomatică.Ministerul rus de Externe a răspuns cerând o "schimbare de ton" din partea britanică, fără de care "orice interacţiune productivă este imposibilă, fie că se rezolvă probleme bilaterale sau internaţionale".

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești
Internațional

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: cină cu șase feluri de mâncare și vinuri din podgorii rusești

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: meniul bogat a fost publicat, pe Twitter, de Bruno Jeudy, redactorul-șef de la Le Monde. Cu ce l-a servit Putin pe Macron Potrivit meniului, cina a început cu cartofi înăbușiți cu languste. La felul doi s-au servit ravioli cu spanac. A urmat o supă cu nu mai puțin de cinci specii de pește, sorbetul de ghimbir urmat de o friptură de sturion sau carne de ren, cu cartofi dulci și mure. La desert: tartă de pere cu înghețată de vanilie. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Putin l-a servit pe oaspetele său din Franța cu vinuri rusești: un chardonnay, vin alb, și rebo, un vin roșu. Ambele vinuri proveneau de la podgoria Usadba Divnomorsko, aflată chiar pe malul Mării Negre, nu departe de Krasnodar și Soci. Rebo este creația unui vinifacator italian, Rebo Rigotti, care a combinat un Merlot cu Teroldego. Presque 5 heures de tête-à-tête entre #Macron et #Poutine juste interrompues par un copieux dîner avec sorbet au gingembre entre la soupe aux 5 poissons et le steak d’esturgeon ⁦@ParisMatch⁩ pic.twitter.com/p7v7ZIgzap— Bruno Jeudy (@JeudyBruno) February 7, 2022 Vizita, un eșec Însă vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Foto: Twitter Bruno Jeudy Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de „vizita umilitoare” la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica „la foc automat” UE.

Joe Biden despre Putin: Tipul cu arme nucleare și fără prieteni
Internațional

Joe Biden despre Putin: Tipul cu arme nucleare și fără prieteni

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin, în consversațiile private. În discuţiile sale private, preşedintele american Joe Biden se referă la lideri străini mai puţin oficial, pe care îi caracterizează într-o manieră colocvială, ca de exemplu pe preşedintele rus Vladimir Putin, pe care îl consideră 'tipul cu arme nucleare şi fără prieteni', sau pe cancelarul german Olaf Scholz, care nu este Angela Merkel, a dezvăluit marţi postul de ştiri american NBC News, care citează persoane care l-au auzit folosind aceste descrieri în timpul unor întâlniri cu uşile închise. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tot conform surselor citate, premierul britanic Boris Johnson este un impulsiv, iar preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să fie un nou Charles de Gaulle. Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin Întrebată despre presupusele comentarii ale preşedintelui american despre liderii menţionaţi, Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al SUA, a replicat: ''Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau gândeşte preşedintele despre omologii săi, pe care îi respectă şi îi preţuieşte''. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În acest context, portalul rusesc RBC, care a preluat miercuri articolul NBC, aminteşte că într-un interviu pentru ABC News, în martie trecut, Biden a fost întrebat dacă îl consideră pe Putin un ''ucigaş''. ''Mmm, da. Cred că este'', a răspuns atunci Joe Biden, care se confruntă în prezent cu una dintre provocările majore apărute pe plan extern de la preluarea mandatului: ameninţarea Rusiei de a invada Ucraina.

CNN: Vremea poate influența o eventuală ofensivă a Rusiei în Ucraina
Internațional

CNN: Vremea poate influența o eventuală ofensivă a Rusiei în Ucraina

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră