luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an. Majoritatea cetăţenilor în şase din şapte ţări UE analizate cred că Rusia va invada Ucraina în acest an, constatată un nou sondaj de opinie, în timp ce alte studii efectuate în mai multe ţări prezintă o imagine mai complexă a atitudinilor ambivalente faţă de Moscova şi NATO.Sondajul, comandat de Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR) şi publicat miercuri de Euractiv, arată că o majoritate în Franţa (51%), Germania (52%), Italia (51%), Polonia (73%), România (64%) şi Suedia (55%) crede că Rusia va invada Ucraina în 2022.În Finlanda, doar 44% împărtăşesc această opinie, potrivit sondajului.Luaţi împreună, respondenţii din cele şapte ţări UE unde s-a realizat sondajul spun că refugiaţii, preţurile mai mari la energie, atacurile cibernetice şi declinul economic sunt toate riscuri ce merită asumate pentru a apăra Ucraina în cazul în care ar fi invadată de Rusia. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3"Judecând după faptul că mulţi oameni ar accepta sacrificii legate de sprijinirea Ucrainei şi, de asemenea, pentru că mulţi dintre ei cred că fie NATO, fie UE ar trebui să vină în sprijinul Ucrainei, aceasta pare să arate că majoritatea populaţiei europene sprijină Ucraina, dar nu Rusia", a declarat Pawel Zerka, cercetător în chestiuni politice la ECFR, pentru Euractiv. Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an Datele "ar trebui interpretate nu doar ca o dovadă că oamenii cred că doar Rusia este vinovată, ci şi ca o dovadă că ei (...) se tem că ordinea în materie de securitate în Europa este în pericol", potrivit lui Zerka.Aceste rezultate reflectă sondaje anterioare din România, Polonia şi Spania care arată că mai mulţi oameni cred că este mai probabil ca Rusia să invadeze Ucraina decât să nu o facă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăCu toate acestea, alte sondaje expun opinii complexe şi divergente pe care europenii le au cu privire la escaladarea actuală provocată de masarea trupelor Kremlinului în jurul Ucrainei, notează Euractiv.De exemplu, mai mulţi slovaci dau vina pe NATO, mai degrabă decât pe Rusia (44% faţă de 34%), pentru tensiunile din Ucraina, a constatat un studiu săptămâna trecută.Cu toate acestea, atitudinea se schimbă dacă se iau în considerare categoriile de vârstă. Slovacii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani tind să dea vina ceva mai mult pe Rusia (42%) decât pe NATO şi SUA (39%). Cu toate acestea, dintre cei peste 65 de ani, doar 27,5% cred că Rusia este responsabilă.O atitudine împărţită după linii istorice şi demografice pare să fie prezentă de asemenea în Germania.În estul Germaniei, cândva parte a fostului bloc sovietic, mai multe persoane (43%) dau vina pe Statele Unite pentru intensificarea conflictului, comparativ cu 32% care arată cu degetul spre Rusia, în timp ce în Vest, majoritatea (52%) acuză Rusia şi doar 17% SUA, a constatat un sondaj Forsa dat publicităţii la 3 februarie.Părerile europenilor sunt divergente şi când vine vorba în cine să aibă încredere, NATO sau UE, pentru a le proteja interesele dacă Rusia invadează Ucraina.Potrivit noilor date ECFR, polonezii (75-67%), românii (61-67%), italienii (65-63%) şi germanii (53-50%) au mai multă încredere în NATO decât în UE.În schimb, persoane din ţări care nu fac parte din NATO, precum Finlanda (60-52%) şi Suedia (67-64%), tind să aibă mai multă încredere în Bruxelles decât în alianţa transatlantică. Acelaşi lucru este valabil şi în Franţa (50-47%), ţară membră a Alianţei nord-atlantice, dar unde conducerea politică a fost mult timp critică la adresa NATO.

Europenii cred că Rusia va invada Ucraina în acest an (sursă: mid.ru)
Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie (sursă: Pexels.com)
Internațional

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie

Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie. Tot mai multe state anunță planuri pentru relaxarea restricțiilor, după doi ani de pandemie, potrivit digi24. Italia, primul focar european, a anunțat că masca de protecție nu va mai fi obligatorie afară. O măsură similară a fost anunțată și în Spania, în timp ce statele nordice au adoptat planuri în etape. Danemarca și Marea Britanie sunt țările de pe continent care au renunțat aproape integral la restricții. Autorităţile sanitare italiene intenţionează să ridice din 11 februarie obligaţia purtării măştii în exterior. Cu toate acestea, italienilor li se va cere în continuare să aibă măşti la ei şi să le poarte, mai ales în mulţimi, a spus el. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Obligativitatea purtării măştii încă se aplică în interior, în cadrul unui regulament ce urmează să rămână în vigoare până la 31 martie cel mai devreme. Starea de urgenţă în Italia legată de pandemie este de asemenea în vigoare până la această dată. În Italia, numărul cazurilor a scăzut semnificativ în ultimele zile. Oficialii au înregistrat marţi aproape 102.000 de noi infecţii, în scădere de la un nivel de două ori mai mare cu doar trei săptămâni în urmă. Europa se pregătește de relaxare după doi ani de pandemie Portul măştilor de protecţie în aer liber nu va mai fi obligatoriu în Spania, începând din 15 februarie. Se va pune astfel capăt măsurii referitoare la măşti, care a fost reintrodusă în 22 decembrie 2021, din cauza valului de infectări provocate de varianta Omicron. În unele regiuni, certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu. Cluburile rămân însă închise. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Începând de joi, 27 ianuarie, purtarea măştii nu mai este obligatorie, telemunca nu mai este recomandată oficial, iar pentru accesul în cluburi sau la anumite mari întruniri nu mai este necesar un certificat sanitar. Carantina este însă obligatorie pentru persoanele confirmate ca având virusul. Nu se va mai prelungi regula ce impune izolarea persoanelor cu test pozitiv la coronavirus, atunci când măsura va expira la 24 martie, însă decizia ar putea fi chiar devansată. Toţi călătorii care au certificat european valabil nu mai sunt obligaţi să efectueze un test PCR pentru intrarea în Grecia. În această măsură, convenită la nivel european, se încadrează doar persoanele care s-au vaccinat, iar celelalte nevaccinate vor trebui să prezinte un test negativ când vor trece graniţa. Completarea PLF este obligatorie, iar la graniță se fac teste aleatorii. Pentru persoanele confirmate pozitiv, este obligatorie izolarea timp de cinci zile. Teste negative la locul de muncă Toate persoanele care nu au făcut a treia doză de vaccin anti-COVID-19 vor trebui să prezinte un test negativ la locul de muncă. Aceste persoane nu vor putea de asemenea să intre în magazine, restaurante şi locuri de agrement, precum şi în majoritatea instituţiilor publice, având în vedere că cei nevaccinaţi nu au acces decât în supermarketuri sau în farmacii. Numărul mare de contagieri, al persoanelor intubate şi al deceselor face ca Grecia să nu fie încă în măsură să ridice mai multe restricţii, cum au făcut alte ţări europene.În actuala situaţie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis a decis să flexibilizeze doar ora de închidere a restaurantelor şi a barurilor, care nu mai sunt obligate să închidă la miezul nopţii şi să le permită să difuzeze muzică.

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare  (sursă: Facebook/Boris Johnson)
Internațional

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare

Londra e gata să sprijine eforturile umanitare în cazul unui conflict. Marea Britanie este pregătită să desfăşoare 1.000 de soldaţi suplimentari în cazul unei "crize umanitare" legată de tensiunile din Ucraina, a anunţat miercuri seară premierul britanic Boris Johnson, care se deplasează joi la Bruxelles şi Varşovia, notează AFP."Alianţa trebuie să traseze linii în zăpadă şi să fie clară asupra faptului că există anumite principii asupra cărora nu vom face compromisuri", a declarat liderul britanic într-un comunicat, citând "securitatea fiecărui aliat (în cadrul) NATO şi dreptul oricărei democraţii europene să aspire la aderarea la NATO". Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3A interzice Ucrainei să adere la Alianţă este una din principalele cerinţe în domeniul securităţii ale preşedintelui rus,Vladimir Putin în actuala criză, în care Occidentul acuză Moscova că se pregăteşte să invadeze această ţară. Londra e gata să sprijine eforturile umanitare În cursul vizitei sale, Boris Johnson urmează să se întâlnească la Bruxelles cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, apoi cu preşedintele polonez, Andrzej Duda, şi cu premierul Mateusz Morawiecki la Varşovia.Boris Johnson a anunţat că 1.000 de soldaţi britanici suplimentari vor fi pregătiţi să sprijine NATO şi aliaţii în cazul unei "crize umanitare", potrivit Downing Street. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militarăPropunerea britanică de întărire a apărării NATO include în special dublarea numărului de trupe britanice din Estonia (circa 900 de soldaţi în prezent în acest stat baltic), desfăşurarea de avioane de luptă în sudul Europei şi trimiterea a două nave în estul Mediteranei.Londra subliniază că orice incursiune a Rusiei în Ucraina ar duce la un "dezastru umanitar" care ar antrena probabil deplasări forţate de populaţii la frontierele Europei, mai ales către ţări precum Lituania şi Polonia.Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că va suplimenta cu 350 de militari contingentul său de o sută de soldaţi deja prezenţi în Polonia.Boris Johnson, care a vizitat Kievul în această săptămână, a spus la adresa Moscovei: "Ceea ce trebuie să vedem este o diplomaţie reală, nu o diplomaţie coercitivă".Şefa diplomaţiei de la Londra, Liz Truss, a sosit miercuri în capitala Rusiei pentru a se întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, şi pentru a încuraja "puternic" Rusia să se angajeze pe calea diplomatică.Ministerul rus de Externe a răspuns cerând o "schimbare de ton" din partea britanică, fără de care "orice interacţiune productivă este imposibilă, fie că se rezolvă probleme bilaterale sau internaţionale".

Cu ce l-a servit Putin pe Macron Foto: kremlin.ri
Internațional

Cu ce l-a servit Putin pe Macron

Cu ce l-a servit Putin pe Macron: meniul bogat a fost publicat, pe Twitter, de Bruno Jeudy, redactorul-șef de la Le Monde. Cu ce l-a servit Putin pe Macron Potrivit meniului, cina a început cu cartofi înăbușiți cu languste. La felul doi s-au servit ravioli cu spanac. A urmat o supă cu nu mai puțin de cinci specii de pește, sorbetul de ghimbir urmat de o friptură de sturion sau carne de ren, cu cartofi dulci și mure. La desert: tartă de pere cu înghețată de vanilie. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Putin l-a servit pe oaspetele său din Franța cu vinuri rusești: un chardonnay, vin alb, și rebo, un vin roșu. Ambele vinuri proveneau de la podgoria Usadba Divnomorsko, aflată chiar pe malul Mării Negre, nu departe de Krasnodar și Soci. Rebo este creația unui vinifacator italian, Rebo Rigotti, care a combinat un Merlot cu Teroldego. Presque 5 heures de tête-à-tête entre #Macron et #Poutine juste interrompues par un copieux dîner avec sorbet au gingembre entre la soupe aux 5 poissons et le steak d’esturgeon ⁦@ParisMatch⁩ pic.twitter.com/p7v7ZIgzap— Bruno Jeudy (@JeudyBruno) February 7, 2022 Vizita, un eșec Însă vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Foto: Twitter Bruno Jeudy Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de „vizita umilitoare” la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica „la foc automat” UE.

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin (sursă: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin

Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin, în consversațiile private. În discuţiile sale private, preşedintele american Joe Biden se referă la lideri străini mai puţin oficial, pe care îi caracterizează într-o manieră colocvială, ca de exemplu pe preşedintele rus Vladimir Putin, pe care îl consideră 'tipul cu arme nucleare şi fără prieteni', sau pe cancelarul german Olaf Scholz, care nu este Angela Merkel, a dezvăluit marţi postul de ştiri american NBC News, care citează persoane care l-au auzit folosind aceste descrieri în timpul unor întâlniri cu uşile închise. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Tot conform surselor citate, premierul britanic Boris Johnson este un impulsiv, iar preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să fie un nou Charles de Gaulle. Joe Biden vorbește fără menajamente despre Putin Întrebată despre presupusele comentarii ale preşedintelui american despre liderii menţionaţi, Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională al SUA, a replicat: ''Această bârfă anonimă nu seamănă în niciun fel cu ceea ce spune sau gândeşte preşedintele despre omologii săi, pe care îi respectă şi îi preţuieşte''. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni În acest context, portalul rusesc RBC, care a preluat miercuri articolul NBC, aminteşte că într-un interviu pentru ABC News, în martie trecut, Biden a fost întrebat dacă îl consideră pe Putin un ''ucigaş''. ''Mmm, da. Cred că este'', a răspuns atunci Joe Biden, care se confruntă în prezent cu una dintre provocările majore apărute pe plan extern de la preluarea mandatului: ameninţarea Rusiei de a invada Ucraina.

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei

Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei. Ucrainenii se întreabă dacă anul acesta „Rasputița”, noroiul de primăvară, a venit mai devreme, iar aceeași întrebare este, probabil și în mintea generalilor ruși, arată o analiză CNN citată de Digi24. Rasputița este termenul pentru noroiul de primăvară, care apare la topirea zăpezii, când drumurile din Rusia și Ucraina devin mai dificile. De obicei, impactul este resimțit cel mai mult în martie. Până acum, iarna a fost neașteptat de blândă în mare parte din Ucraina. În multe părți ale țării, a plouat în loc să ningă. Analiștii militari se întreabă dacă o astfel de iarnă ar putea afecta un eventual plan pentru o ofensivă rusească. Kremlinul a negat în repetate rânduri că are vreo intenție de a ataca Ucraina, dar peste 100.000 de soldați ruși sunt adunați aproape de granițele Ucrainei, împreună cu arme grele, tancuri și rachete balistice. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) Imaginile de pe rețelele sociale din mai multe zone în care sunt desfășurate forțele ruse - unele postate chiar de soldați – arată un teren moale și mult noroi. Vremea poate influența decizia privind invadarea Ucrainei Datele de la Copernicus, programul UE de observare a Pământului, arată că o mare parte a Europei de Est a înregistrat temperaturi mult peste medie în ianuarie. Ucraina a avut temperaturi cu 1-3 grade Celsius mai mari decât media ultimilor 30 de ani, una dintre multele schimbări pe care criza climatică le-a adus în această regiune. Copernicus mai notează că, în ianuarie, „vremea din Europa de Est a fost predominant mai umedă decât în mod obișnuit”, iar solul din Ucraina a fost mai umed decât în mod normal. Cu alte cuvinte, mai puțin îngheț și mai mult noroi. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Americanii cred că o incursiune rusă ar fi mai ușoară dacă temperatura ar scădea. „Putin va trebui să aștepte puțin până când pământul va îngheța pentru a putea traversa”, a spus președintele american Joe Biden, la o conferință de presă luna trecută. La un briefing al Pentagonului de la sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului major, generalul Mark Milley, a spus că atunci când „pânza freatică înaltă” a Ucrainei îngheață „se creează condiții optime pentru vehiculele rutiere și vehiculele de manevră.” Oficialii americani spun că Putin ar urma să facă o mișcare până la sfârșitul lunii martie. Dara Massicot, cercetător în domeniul politicilor la RAND Corporation, spune că, „deși terenul înghețat ar fi un plus pentru forțele ruse, nu este un factor determinant. Este important să reținem că rachetele ghidate și loviturile aeriene nu sunt influențate de acest factor.” Forțele ruse au devenit mai competitive în ultimul deceniu, spune Massicot. Forțele aeriene țintesc mai bine și au comunicații mai bune, iar mulți dintre piloți au câștigat experiență de luptă în Siria. „Armata rusă se antrenează pe tot parcursul anului, așa că au experiență cu diferite condiții meteorologice”, explică ea.

Israelul a lovit ținte din Siria (sursă: Facebook/Ministry of Defence)
Internațional

Israelul a lovit ținte din Siria

Israelul a lovit ținte din Siria. Armata israeliană a anunţat miercuri că a vizat locuri de lansare a rachetelor sol-aer din Siria, inclusiv radare şi baterii antiaeriene, după tiruri anterioare trase din Siria, informează AFP."Sirenele au sunat cu puţin timp în urmă la Umm Al-Fahm şi în regiunea Samaria în urma lansării unei rachete antiaeriene din Siria, care a explodat în aer. Nu au fost realizate interceptări", a informat pe Twitter armata israeliană.Presa de stat siriană a raportat că apărarea antiaeriană a fost activată împotriva tirurilor israeliene "în împrejurimile Damascului". Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR)Un soldat a fost ucis şi alţi cinci au fost răniţi, pe lângă pagubele materiale, a informat agenţia SANA. Israelul a lovit ținte din Siria Atacurile aeriene israeliene au început cu puţin înainte de ora locală 1:00 a.m. şi au fost însoţite la 1:10 a.m. de lovituri cu rachete sol-sol provenind din Golanul ocupat, potrivit SANA, care citează o sursă militară."Apărarea noastră antiaeriană a înfruntat rachetele inamicului şi le-a doborât pe unele dintre ele". Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luniIsraelul comentează rareori asupra atacurilor sale aeriene din Siria, dar afirmă în mod regulat că nu va permite Siriei să devină un cap de pod pentru forţele inamicului său iranian.De la începutul războiului din Siria în 2011, Israelul a efectuat sute de lovituri pe teritoriul sirian, vizând poziţii ale armatei siriene, dar şi forţe iraniene şi ale Hezbollah, care luptă alături de regimul de la Damasc.

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă

Putin a declanșat o controversă cu o remarcă, la întâlnirea cu Macron. Kremlinul a încercat să explice o remarcă făcută de preşedintele Vladimir Putin, la conferința cu Emmanuel Macron, relatează Digi24. Într-un moment în care îl critica pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kremlin a făcut trimitere la o vorbă populară, pe care numeroşi internauţi şi observatori au interpretat-o drept o glumă despre viol. În cursul conferinţei de presă cu omologul său francez Emmanuel Macron, Putin îl atacase pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă se arătase critic faţă de unele elemente ale planului de pace în estul Ucrainei, negociat în 2015 între Kiev şi Moscova, cunoscut sub numele de Acordurile de la Minsk. Citește și: EXCLUSIV Cum se trafichează posturile în aviație: ești detașat în străinătate, dai „cu împrumut” 5.000 de euro șefului. Cazul Stoica (CIAS/AACR) „Îţi place, nu-ţi place, trebuie să rabzi, drăguţo!”, comentase - în versuri - Vladimir Putin. Remarca a suscitat o vie dezbatere pe segmentul rusesc de internet, unii dintre criticii la adresa lui Putin denunţând o remarcă prin care era legitimat un viol, pe când alţii au văzut în aceasta mai degrabă un fel de a certa un copil sau o referire la un banc fără perdea din epoca sovietică. Putin a declanșat o controversă cu o remarcă „Preşedintele rus vrea să spună că, atunci când un stat a acceptat să-şi asume nişte obligaţii, trebuie să le şi respecte”, a comentat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluată de Agerpres. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Conform site-ului Dslov.ru, remarca făcută de Putin este de fapt o expresie provenită din parafrazarea unor versuri din basmul „Domniţa adormită şi cei şapte voinici”, al lui A. Puşkin, cărora li s-a dat o conotaţie obscenă. Preşedintele rus este cunoscut pentru remarcile sale controversate. El şi-a comparat de exemplu criticii cu nişte maimuţe sau a afirmat că opozantul său nr.1 Aleksei Navalnîi, care a acuzat de otrăvirea sa Kremlinul, ar fi de mult mort dacă lucrurile ar fi stat într-adevăr aşa.

Trump: Germania este ostatica Rusiei Foto: Arhivele Casei Albe
Internațional

Trump: Germania este ostatica Rusiei

Fostul preşedinte american Donald Trump a calificat Germania drept ''ostatică a Rusiei'', în comentarii făcute marţi pentru "Fox Business". Trump s-a referit la gazoductul Nord Stream 2, menit să transporte gaz rusesc către Germania prin Marea Baltică, gazoduct ce a tensionat relaţiile dintre Berlin şi Washington pe fondul crizei de la frontiera Ucrainei. Trump: Germania este ostatica Rusiei "Chiar am încercat să o conving (pe Angela Merkel) să nu încheie acordul asupra gazoductului, pentru că, am spus eu, Germania va fi în mod clar o ostatică. Şi aceasta şi este: ostatică a Rusiei", a afirmat Trump la postul de televiziune. Donald Trump l-a criticat de asemenea pe succesorul lui Merkel, cancelarul federal Olaf Scholz, pentru comportamentul lui la conferinţa de presă comună cu preşedintele american Joe Biden la Casa Albă, luni. "Dacă te uitai la lider, la noul lider al Germaniei, el se uita la Biden ca şi cum, mă înţelegeţi, nu înţelegea despre ce este vorba. El nici măcar nu a comentat acest lucru", a declarat liderul Partidului Republican. Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au evidenţiat luni, la Washington, poziţii similiare cu privire la criza din Ucraina, dar nu au reuşit să vorbească cu o singură voce despre controversatul gazoduct Nord Stream 2. Scholz evită discuția despre Nord Stream 2 "Dacă Rusia invadează (Ucraina), asta înseamnă că tancuri şi trupe trec graniţa cu Ucraina, din nou. Atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îi vom pune capăt", a spus Joe Biden despre această conductă de gaz care leagă Rusia de Germania şi care a fost deja construită, dar nu a fost dată încă în exploatare. Cancelarul german, presat cu întrebări pe această temă, nu a fost la fel de explicit. Statele Unite şi Germania sunt "absolut unite" în privinţa sancţiunilor care vor fi impuse Rusiei în cazul în care ar ataca vreodată, a asigurat Olaf Scholz, fără a menţiona Nord Stream 2. În opinia sa, însă, nu toate măsurile de represalii posibile ar trebui "puse pe masă" de la început. Proiectul Nord Stream 2 a cântărit mult asupra relaţiilor dintre Washington şi Berlin în ultimii ani, dar a căpătat o importanţă deosebită odată cu escaladarea tensiunilor în criza ucraineană. Citește și: PNL a umplut guvernul cu sute de sinecuri. Peste 1.800 de angajări în doi ani, peste o sută în ultimele luni Statele Unite au susţinut de la început că această infrastructură oferă Moscovei o pârghie energetică şi strategică prea importantă. Joe Biden a fost însă convins anul trecut de fostul cancelar german Angela Merkel să nu impună sancţiuni în cazul acestui proiect controversat.

Vizita lui Macron la Moscova, desființată Foto: președinția Republicii Franceze
Internațional

Vizita lui Macron la Moscova, desființată

Vizita lui Macron la Moscova, desființată: mai multe publicații prestigioase și-au exprimat scepticismul cu privire la rezultatele acestei deplasări. Cele mai dure critici au venit dinspre politico.eu, care a scris că președintele Franței a fost „sfârtecat” de Putin. „Un Putin sfidător îl sfârtecă pe Macron, la Moscova”, este titlul din Politico. Vizita lui Macron la Moscova, desființată Jurnaliștii publicației europene au analizat prestația președintelui Franței și au ajuns la concluzia că oficialul francez „s-a dus în bârlogul ursului și a fost sfârtecat”. Analiștii au subliniat că președintele francez nu a replicat pe măsura incisivității lui Vladimir Putin și s-a rezumat doar la a pleda pentru continuarea discuțiilor. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Eșecul lui Emmanuel Macron de a răspunde la declarațiile provocatoare ale lui Vladimir Putin a amintit de "vizita umilitoare" la Moscova a lui Josep Borrell, care a stat fără reacție în timp ce ministrul Serghei Lavrov critica "la foc automat" UE. „Macron a vorbit pe un ton liniștitor, exprimându-și în mod repetat îngrijorarea cu privire la interesele Rusiei și chiar făcând referire la „trauma” pe care Rusia a experimentat-o ​​în cei 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice. Putin însă nu părea traumatizat. Dimpotrivă, el a folosit o conferință de presă pentru a trece la ofensivă, promovând neîncetat nemulțumirile sale împotriva NATO și Ucrainei”, mai scrie politico.eu. De altfel, acum patru zile, un comentariu din Financial Times se întreba: „Se poate avea încredere în Macron când vine vorba de Rusia? Liderul francez se confruntă cu suspiciuni legate de automulțumirea sa față de Putin și de gustul său pentru o politică externă independentă”. Putin, atacuri în serie la Ucraina și NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron, și omologul său rus, Vladimir Putin, au discutat, ieri, la Moscova, timp de cinci ore, despre tensiunile dintre Rusia și Ucraina. Macron este primul lider occidental foarte important care are o întrevedere cu liderul rus, după escaladarea tensiunilor, în luna decembrie 2021. Cei doi președinții şi-au început întrevederea la Kremlin așezați de o parte şi de alta a unei mese lungi albe. Putin a adoptat recent acest format, în timpul întrevederilor sale cu lideri străini, din cauza pandemiei. Liderul rus a avertizat asupra consecințelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. Acesta a precizat că Moscova pregătește răspunsurile sale privind garanțiile de securitate pe care le va trimite „în curând” Alianței și administrației americane. „Dacă Ucraina va adera la NATO și va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, țările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia și nu va exista niciun câștigător", a transmis Vladimir Putin.

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia (sursă: Facebook/NATO)
Internațional

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia

NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia luni cu privire la încercările Chinei de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a alege alianţele internaţionale din care să facă parte, după sprijinul pe care Beijingul l-a acordat Moscovei pe subiectul extinderii Alianţei în estul Europei, transmite EFE. Stoltenberg s-a referit la declaraţia recentă a celor două mari puteri în care, ''pentru prima dată, China se alătură Rusiei în apelul adresat NATO de a înceta să mai primească noi membri''. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca ''Aceasta reprezintă o încercare de a le refuza naţiunilor suverane dreptul de a face propriile opţiuni'', aspect înscris în documente internaţionale cheie, a insistat Stoltenberg într-o conferinţă de presă după o întrevedere cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Stoltenberg a subliniat că NATO ''respectă decizia fiecărei ţări de a face parte sau nu dintr-o alianţă'' şi a dat asigurări că ''politica noastră a uşilor deschise a fost un succes istoric, prin extinderea libertăţii şi securităţii în întreaga Europă''. ''Trebuie să respectăm deciziile suverane, să nu revenim la o epocă a sferelor de influenţă, unde marile puteri pot spune altora ce pot sau ce nu pot face'', a explicat liderul Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la cazul Ucrainei, căreia Rusia vrea să-i blocheze o posibilă aderare la NATO în viitor. NATO avertizează China pentru sprijinul față de Rusia La 4 februarie, preşedinţii Chinei, Xi Jinping, şi Rusiei, Vladimir Putin, au făcut front comun în faţa Occidentului şi s-au angajat să înfrunte împreună ceea ce consideră a fi ''ameninţări la adresa securităţii''. La finalul întâlnirii, care a avut loc cu prilejul inaugurării Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, cei doi şefi de stat au dat publicităţii un comunicat comun în care au transmis că ''Rusia şi China se opun unei mai mari extinderi a NATO''. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Pe de altă parte, Stoltenberg a anunţat că aliaţi precum SUA, Spania, Danemarca sau Regatul Unit pun la dispoziţia Alianţei mai multe resurse pentru o mai bună supraveghere şi securitate pe flancul estic, ceea ce ''reflectă faptul că NATO se află aici pentru a proteja şi apăra şi pentru a urmări îndeaproape ceea ce se întâmplă în proximitatea Ucrainei şi la frontierele NATO''. La rândul său, Duda a cerut unitate în cadrul NATO în faţa Rusiei şi siguranţa că toţi aliaţii au aceeaşi poziţie. ''Cred că prezenţa NATO ar trebui să sporească pe tot flancul estic'', a apreciat Duda, care a adăugat că ''toate ţările care doresc această consolidare ar trebui s-o şi primească'' şi a pledat ca aceste întăriri să fie ''cât mai multinaţionale cu putinţă''.

Europa trece prin cel mai periculos moment (sursă: Facebook/Comisia Europeana)
Internațional

Europa trece prin cel mai periculos moment

Europa trece prin 'cel mai periculos moment pentru securitatea sa de la încheierea Războiului Rece, chiar dacă o ''soluţie diplomatică'' cu Rusia rămâne ''posibilă'', a declarat luni, la Washington, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează AFP.Întrebat despre avertismentele Statelor Unite cu privire la iminenţa unei posibile invazii ruseşti a Ucrainei, responsabilul european a dat asigurări că ''împărtăşeşte o preocupare puternică'' cu privire la această ameninţare. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca''Trăim cu siguranţă, după părerea mea, cel mai periculos moment pentru securitate în Europa de la încheierea Războiului Rece'', a spus el. ''Nimeni nu adună 140.000 de soldaţi puternic înarmaţi la graniţa unei ţări'' fără ca aceasta să ''reprezinte o ameninţare puternică'', a apreciat el.''140.000 de militari sunt desfăşuraţi la graniţă, nu sunt acolo să bea ceai!'', a remarcat Josep Borrell. Europa trece prin cel mai periculos moment La rândul său, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a negat orice ''alarmism'' în avertismentele Washingtonului. ''Nu este alarmism, ci doar fapte'', a spus el într-o conferinţă de presă comună cu responsabilul UE. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAmericanii şi europenii îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că plănuieşte o posibilă invazie a Ucrainei şi ameninţă cu sancţiuni economice masive în acest caz.''Nu credem că Putin s-a hotărât, dar a pus la punct mijloacele, dacă urmează să facă acest lucru, pentru a acţiona foarte repede împotriva Ucrainei într-un mod care ar avea consecinţe teribile pentru Ucraina, Rusia şi pentru noi toţi'', a insistat şeful diplomaţiei americane.''Credem că o soluţie diplomatică la această criză este încă posibilă'', a conchis Josep Borrell. ''Sperăm să fie mai bine, dar ne pregătim pentru ce e mai rău'', a adăugat el.

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat (sursă: Facebook/Joe Biden)
Internațional

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat

Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat în urma acuzaţiilor de hărţuire la locul de muncă, comportament faţă de care preşedintele Joe Biden a promis încă de la începutul mandatului său că va fi dur, transmite AFP."Sunt devastat că i-am rănit pe foştii şi actualii colegi prin felul în care le-am vorbit", a scris Eric Lander, directorul biroului pentru politici ştiinţifice şi tehnologice."Am căutat să mă forţez pe mine şi pe colegii mei să ne atingem obiectivele comune, uneori punând sub semnul întrebării şi criticând". El a admis totodată că a "mers prea departe". Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaEric Lander a supravegheat în special iniţiativa recent relansată a preşedintelui Joe Biden de a reduce rata mortalităţii cauzate de cancer cu cel puţin 50% în următorii 25 de ani. Consilierul științific al lui Joe Biden a demisionat A doua zi după învestirea sa, preşedintele democrat şi-a avertizat membrii echipei că nu va tolera niciun derapaj:"Nu glumesc când spun asta. Dacă lucrezi cu mine şi aud că tratezi un coleg cu lipsă de respect sau eşti dispreţuitor, te voi concedia pe loc". Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiAceasta nu este prima demisie de la Casa Albă. Un purtător de cuvânt a fost nevoit să îşi facă bagajele după ce a ameninţat o jurnalistă şi i-a adresat remarci sexiste în timpul unei convorbiri telefonice.

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană

Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană. Încă trei nave din Flota Nordului rusă au ajuns luni în Marea Mediterană pentru cele mai ample manevre navale ale Rusiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, au informat Forţele navale ruse într-un comunicat citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, aceste exerciţii intervenind pe fondul tensiunilor dintre Moscova şi Occident legate de Ucraina. Este vorba de crucişătorul "Mareşal Ustinov", fregata "Amiral Kasatonovo" şi distrugătorul "Viceamiralul Kulakov", care au traversat strâmtoarea Gibraltar în cursul zilei de luni. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din Danemarca La 4 februarie, marina rusă informase că şase nave de desant din cadrul flotelor ruse din Marea Nordului şi Marea Baltică au acostat în portul sirian Tartus, care găzduieşte o bază navală rusă. Navele "Piotr Morgunov", "Gheorghi Pobedonoseţ", "Olenegorski Gorniak", "Korolev", "Minsk" şi "Kaliningrad" au ajuns în Tartus după ce au părăsit portul Baltiisk, din enclava rusă Kaliningrad. Cu puţin timp înainte, trei nave din Flota rusă din Pacific au sosit de asemenea în regiune după ce au traversat Canalul Suez: cuirasatul "Variag", distrugătorul "Amiral Tribuţ" şi petrolierul "Boris Butoma". Toate aceste nave vor participa la exerciţiile navale ce vor fi supervizate de comandantul şef al Forţelor navale ruse, Nikolai Ievmenov. Rusia efectuează manevre în Marea Mediterană Separat, vor avea loc manevre în mările Nordului, Ohoţk, în Oceanul Pacific şi în partea de nord-est a Atlanticului. Obiectivul acestor manevre vizează "apărarea intereselor naţionale ruse pe mare" şi de asemenea "lupta împotriva ameninţărilor militare" la adresa Rusiei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisiei Moscova neagă că manevrele militare din ultimele săptămâni reprezintă o "escaladare", care ar prefaţa o invadare a Ucrainei dinspre uscat, aer şi mare. În total, peste 140 de nave şi aproximativ 10.000 de militari vor participa la aceste manevre navale, preconizate să aibă loc atât în apele teritoriale, cât şi în cele internaţionale.

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei (sursă: whitehouse.gov)
Internațional

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei

SUA și Germania sunt unite contra Rusiei. SUA şi Germania ''acţionează concertat'' în faţa ''agresiunilor'' Rusiei în Europa, a declarat luni preşedintele american Joe Biden, care l-a primit pentru prima dată la Casa Albă pe cancelarul german Olaf Scholz, relatează AFP.''Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa'' şi pentru a face faţă ''provocărilor prezentate de China'', a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă. Germania este ''unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi'' ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german. Citește și: EXCLUSIV Legal, Ministerul Familiei al lui Firea nu are nici o atribuție în repatrierea copilului familiei de români din DanemarcaOlaf Scholz a provocat preocupări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc. SUA și Germania sunt unite contra Rusiei ''Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale'', a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti ''un preţ foarte mare'' în cazul unei invazii a Ucrainei. Citește și: Scandalul din USR pe înțelesul tuturor: Team Barna l-a tocat pe Cioloș până l-a adus în pragul demisieiGermania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării."Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania", a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri", a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania "se poate conta".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră