vineri 23 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Austria continuă să relaxeze măsurile pandemice

Austria continuă să relaxeze restricţiile anti-COVID-19. De sâmbătă, oamenii vor trebui să poarte măşti FFP2 doar în magazine sau muzee, informează agenţia DPA.Regulile ce permit intrarea numai a persoanelor care au fost vaccinate sau recuperate după COVID-19 sunt ridicate.Restricţiile privind numărul de persoane care pot participa la evenimente publice sunt de asemenea relaxate. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNASDar spectatorilor li se va cere în continuare să poarte mască la evenimente precum meciurile de fotbal, de exemplu. Austria continuă să relaxeze restricţiile anti-COVID-19 Din 19 februarie - în afară de Viena - nu doar cei care au fost vaccinaţi sau trecuţi prin boală, dar şi cei care au fost testaţi negativ vor putea intra din nou în restaurante.Aceleaşi reguli se vor aplica şi pentru turişti. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNAUn total de 69% din populaţia Austriei a fost vaccinată.Guvernul afirmă că poate să relaxeze restricţiile deoarece situaţia din spitale este acum gestionabilă.

Austria continuă să relaxeze măsurile pandemice
Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia
Internațional

Putin, asaltat telefonic sâmbătă de Biden și Macron. Occidentul amenință cu sancțiuni drastice. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia

Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali. Amenințarea unei invazii ruse în Ucraina a devenit din ce în ce mai serioasă, potrivit țărilor vestice. SUA au anunțat vineri că atacul este iminent. Preşedintele american Joe Biden discută telefonic sâmbătă dimineaţa (ora locală de pe coasta de est a SUA) cu omologul rus Vladimir Putin, a declarat pentru AFP un înalt oficial de la Casa Albă. Vladimir Putin, asaltat de liderii occidentali "Rusia ne-a propus un apel telefonic luni. Atunci noi am propus sâmbătă şi au acceptat", conform sursei citate. Și preşedintele francez, Emmanuel Macron, va discuta sâmbătă la prânz cu omologul său rus Vladimir Putin. Evident, despre criza de la graniţa ruso-ucraineană, pe care occidentalii doresc să o rezolve prin "mijloace diplomatice, dialog şi descurajare", a anunţat vineri Palatul Elysee. În același timp, Biden, Macron și cancelarul german Olaf Scholz promit sancţiuni "rapide şi drastice" dacă Rusia invadează Ucraina, a anunţat vineri Berlinul, după o teleconferinţă între aliaţi, relatează AFP. Citește și: BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum "Aliaţii sunt hotărâţi să adopte împreună sancţiuni rapide şi drastice împotriva Rusiei în cazul unor noi încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei", a scris purtătorul de cuvânt al cancelarului german pe Twitter. "Toate eforturile diplomatice sunt menite să convingă Moscova să se îndrepte către o dezescaladare. Scopul este de a preveni un război în Europa", a precizat sursa citată. Sancţiunile UE în cazul unei intervenţii ruse în Ucraina vor afecta sectoarele financiar şi energetic, precum şi exporturile de produse de înaltă tehnologie. Anunţul a venit vineri de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele american Joe Biden. Recomandare de părăsire a Ucrainei Mai mult, Uniunea Europeană a recomandat personalului neesenţial al reprezentanţei sale de la Kiev să părăsească Ucraina şi să aleagă telemunca, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite AFP. "Nu evacuăm. Deocamdată personalul neesenţial are opţiunea de telemuncă din afara ţării", a explicat unul din comunicatorii UE, Peter Stano. "Continuăm să evaluăm situaţia pe măsură ce evoluează, în strânsă consultare şi coordonare cu statele membre UE", a adăugat el. Şeful delegaţiei UE la Kiev, estonianul Matti Maasikas, a sfătuit personalul neesenţial să părăsească Ucraina "cât mai curând posibil", într-un e-mail publicat de cotidianul EU-Observer. Peter Stano a refuzat să comenteze pe marginea acestui e-mail. Letonia şi Estonia le-au cerut vineri cetăţenilor să părăsească Ucraina din cauza unei "ameninţări serioase la adresa securităţii reprezentate de Rusia în apropierea graniţei cu Ucraina şi a unei ameninţări credibile de escaladare a situaţiei", au precizat ministerele de externe ale celor două ţări baltice. Washingtonul şi Londra au transmis vineri mesaje similare propriilor cetăţeni aflaţi în Ucraina. SUA trimit 3.000 de soldați în Polonia Un înalt oficial al Pentagonului a anunţat vineri că Statele Unite au decis să trimită 3.000 de militari suplimentari în Polonia pentru a "linişti aliaţii NATO". Cei 3.000 de soldaţi cu sediul la Fort Bragg, în statul Carolina de Nord, au fost puşi în alertă la sfârşitul lunii ianuarie, la cererea preşedintelui Joe Biden. Ei îşi vor părăsi baza în următoarele zile şi ar trebui să ajungă la faţa locului "la începutul săptămânii viitoare", a precizat oficialul american sub protecţia anonimatului. Iohannis, consultări în format restrâns cu lideri NATO Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la consultări în format restrâns cu o serie de lideri aliaţi şi ai instituţiilor Uniunii Europene, a informat Administraţia Prezidenţială. La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, convorbirea liderilor europeni şi transatlantici a avut loc la finalul unei săptămâni intense de eforturi politico-diplomatice, având ca obiectiv dezescaladarea situaţiei tensionate de la graniţele Ucrainei şi de la Marea Neagră. Președintele României a mulțumit pentru solidaritate "Discuţiile au prilejuit un amplu schimb de opinii cu privire la cele mai recente evoluţii şi perspectivele gestionării crizei curente de securitate. Au fost prezentate evaluări şi concluzii în urma dialogului recent cu partea rusă şi au fost analizaţi paşii următori care trebuie avuţi în vedere, inclusiv măsurile cuprinzătoare de răspuns, necesare pentru creşterea nivelului securităţii pe continentul european şi descurajarea utilizării forţei militare", arată sursa citată. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, în intervenţia sa, importanţa coordonării strânse şi a unităţii în aceste momente şi a salutat deciziile luate la nivel aliat de consolidare a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv şi mai ales la Marea Neagră, aşa cum o arată desfăşurarea în aceste zile în România a trupelor americane sau decizia Franţei privind trimiterea de trupe în ţara noastră şi asumarea rolului de naţiune cadru la prezenţa militară avansată a NATO în România. Şeful statului a adresat mulţumiri liderilor aliaţi şi în mod special preşedinţilor Statelor Unite şi Franţei, prim-ministrului Italiei şi cancelarului Germaniei, pentru solidaritatea arătată pentru securitatea României şi a cetăţenilor săi, dar şi a celorlalţi aliaţi de pe Flancul Estic. Iohannis susține diplomația, fără compromiterea NATO Preşedintele Iohannis a evidenţiat că asigurarea unei posturi consolidate de descurajare şi apărare, în mod unitar şi coerent, pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, contribuie la stabilitatea regională, precum şi la securitatea Alianţei în ansamblul său, respectiv a tuturor cetăţenilor din statele aliate. Şeful statului a exprimat susţinerea sa fermă pentru continuarea dialogului politico-diplomatic cu Rusia, în vederea găsirii de soluţii care să permită dezescaladarea situaţiei, fără compromiterea însă a principiilor fundamentale ale Alianţei şi ale dreptului internaţional. El a subliniat, de asemenea, importanţa pregătirii şi coordonării între partenerii transatlantici în ceea ce priveşte pachetul robust de sancţiuni care va fi adoptat împotriva Rusiei în cazul în care măsurile de dezescaladare nu dau rezultate.

BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum
Internațional

BREAKING NEWS Casa Albă, vineri, 21.00 (ora României): Rusia are toate forțele necesare să pornească o ofensivă majoră. Americanii să părăsească Ucraina acum

SUA: Rusia, toate forțele pentru atac. Jake Sullivan, consilierul de securitate de la Casa Albă, a avertizat vineri seară (ora României) că forțele Rusiei pot ataca oricând Ucraina. "Foarte posibil, înainte de terminarea Jocurilor Olimpice", a spus Sullivan. Consilierul le-a cerut tuturor cetățenilor americani din Ucraina să părăsească țara cât mai repede, în maximum 24-48 de ore. "Nimeni nu va putea să-i scoată de acolo dacă Rusia va invada Ucraina", a spus Sullivan. SUA: Rusia, toate forțele pentru atac Acesta a adăugat că, în acest moment, Rusia are masate forțe în propriul teritoriu, dar și în Belarus, care fac posibilă o operațiune majoră. Sullivan a făcut apel la diplomație, totuși, o soluție pentru care SUA sunt pregătite. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ce privește forțele americane din România, consilierul de securitate de la Casa Albă a explicat că sunt trupe defensive. "Nu sunt trupe care să meargă să lupte în Ucraina, sunt trupe care să apere teritoriul NATO", a spus Jake Sullivan. Conferința de presă a consilierului de securitate de la Casa Albă poate fi urmărită video aici. Biden, discuție cu lideri transatlantici Preşedintele american Joe Biden a avut vineri, începând de la ora 16:00 GMT, o discuţie telefonică cu lideri transatlantici despre criza generată de concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina, a anunţat Casa Albă, potrivit Reuters şi EFE. La videoconferinţă au participat cancelarul german, Olaf Scholz, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierul britanic, Boris Johnson, omologul său canadian, Justin Trudeau, cel italian, Mario Draghi, preşedintele român, Klaus Iohannis, şi cel polonez, Andrzej Duda. La discuţie mai iau parte secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Obiectivul videoconferinţei este "discutarea preocupărilor comune asupra faptului că Rusia continuă să-şi sporească forţele militare în jurul Ucrainei", precum şi "continuarea coordonării" între aliaţi "atât în ceea ce priveşte diplomaţia, cât şi descurajarea". Peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina Tensiunile s-au accentuat în ultima lună după ce Occidentul a denunţat concentrarea a peste 100.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina, ceea ce a determinat guvernele rus şi american să se lanseze într-o bătălie propagandistică, notează agenţia EFE. Moscova repetă de atunci că nu are intenţia să atace Ucraina, dar Washingtonul a estimat vineri că un asemenea atac ar putea surveni "în orice moment". Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect
Internațional

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect

Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect. Răspunsurile NATO şi ale Uniunii Europene adresate Rusiei asupra preocupărilor acesteia privind securitatea europeană au fost descrise vineri de Ministerul de Externe rus drept lipsite de respect şi de substanţă, relatează Reuters. Ministrul de externe rus Serghei Lavrov le ceruse individual statelor membre ale celor blocuri să-i transmită fiecare separat cum înţeleg ele principiul ''indivizibilităţii securităţii'' europene. Lavrov a primit în schimb răspunsuri din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, şi a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, cărora nu le adresase întrebarea. ''Un asemenea pas nu poate fi văzut altfel decât un semn de impoliteţe diplomatică şi de lipsă de respect faţă de cererea noastră'', consideră MAE rus. Ministrul Lavrov a declarat joi că ţara sa doreşte răspunsuri separate din partea ţărilor UE asupra interpretării principiului indivizibilităţii securităţii europene, nu un răspuns colectiv al UE, întrucât acesta ''nu va reflecta nuanţele poziţiilor naţionale''. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În acelaşi timp, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell anunţa pe Twitter că i-a trimis lui Serghei Lavrov o scrisoare ''în numele statelor membre ale UE'' cu răspunsul europenilor la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, în urma solicitărilor adresate de Moscova individual acestor ţări. Moscova acuză UE și NATO de lipsă de respect Principiului indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei După ce în decembrie a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, Moscova a privilegiat negocierea acestora la nivel bilateral cu capitalele occidentale, în special cu Washingtonul, fiind reticentă faţă de discuţiile în cadrul unor blocuri şi organizaţii, abordare văzută de liderii occidentali drept o încercare de a provoca divizări în interiorul acestora.

Rusia și-ar putea retrage personalul diplomatic ne-esențial din Ucraina
Internațional

Rusia și-ar putea retrage personalul diplomatic ne-esențial din Ucraina

Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina. După decizia unor ţări europene şi a SUA de a-şi retrage o parte din personalul diplomatic din Ucraina, Rusia intenţionează şi ea să recomande personalului neesenţial al misiunilor sale diplomatice în Ucraina să părăsească această ţară pentru un timp, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în conferinţa de presă comună, joi, cu şefa diplomaţiei britanice Liz Truss, potrivit agenţiei de presă oficiale ruse TASS. "Ne-am gândit deja că poate anglo-saxonii pun ceva la cale dacă îşi evacuează angajaţii din Ucraina. Ne-am uitat la acţiunile lor şi, probabil, vom recomanda personalului neesenţial al misiunilor noastre diplomatice să revină acasă pentru o vreme", a afirmat Lavrov. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS "Nu ştiu ce idei au colegii noştri anglo-saxoni", a adăugat ministrul rus de externe, reiterând poziţia Moscovei faţă de actuală criză legată de Ucraina: nu Rusia - care a comasat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană - este responsabilă de criza legată de Ucraina, ci Kievul şi Occidentul, care ar pregăti o diversiune în Donbas. În acest sens, agenţia de presă EFE citează surse diplomatice ruseşti din Ucraina, potrivit cărora Rusia pregăteşte "intens" un plan de evacuare a personalului neesenţial de la ambasada sa din Kiev, în contextul tensiunilor între cele două ţări. Rusia pregătește retragerea diplomaților din Ucraina Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească imediat Ucraina din cauza unei posibile invazii ruse, transmite AFP. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei Rezumând discuţiile cu şefa diplomaţiei britanice, joi, la Moscova, Serghei Lavrov a declarat că "dialogul nostru a fost ca între un surd şi un mut, se părea că ascultăm, dar nu ne auzeam". "Explicaţiile noastre cele mai detaliate au căzut, în general, pe un teren nefertil", a concluzionat el. În imaginile difuzate de televiziunea publică rusă din debutul întâlnirii celor doi, în cadru apare doar Lavrov la o masă, iar Liz Truss este doar auzită. Unii comentatori au observat cum ministrul rus de externe îi face, la vedere, semn cu mâna translatorului să nu traducă ceea ce declară şefa diplomaţiei britanice, conform Radio Svoboda. Telespectatorii ruşi au putut s-o vadă pe Liz Truss abia la conferinţa de presă comună susţinută în finalul întrevederii, în cursul căreia ea a insistat că, dacă Moscova doreşte într-adevăr "dezescaladarea", atunci să-şi retragă trupele şi echipamentele de la frontiera cu Ucraina. Moscova are relaţii complicate de mai multă vreme cu Londra, iar în ultimul timp acestea s-au deteriorat şi mai mult din cauza sprijinului acordat de Marea Britanie, în special de ordin militar, Kievului.

SUA și aliații săi din Asia se regrupează pentru a face față provocărilor Chinei
Internațional

SUA și aliații săi din Asia se regrupează pentru a face față provocărilor Chinei

SUA și aliații săi din Asia contracarează China. Miniştrii de externe ai Statelor Unite, Australiei, Japoniei şi Indiei au început vineri discuţiile privind aprofundarea alianţei lor numite Quad, care urmăreşte să contracareze extinderea influenţei chineze în regiunea Asia-Pacific, notează AFP."Împreună, formăm o reţea vitală de democraţii liberale care se angajează să coopereze concret şi să se asigure că toate ţările din zona Indo-Pacific, mari şi mici, sunt capabile să ia propriile decizii strategice, fără constrângere", a declarat vineri, înainte de summit, ministrul australian de externe, Marise Payne.Secretarul de stat american, Antony Blinken, a dat asigurări că, deşi Washingtonul se concentrează în prezent pe ameninţarea rusă din Ucraina, provocarea pe termen mai lung rămâne avansul Chinei, care contestă "ordinea tradiţională". Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS"După părerea mea, nu există nicio îndoială că ambiţia supremă a Chinei este să devină cea mai mare putere militară, economică, diplomatică şi politică, nu numai în regiune, ci şi în lume", a declarat el jurnalului The Australian în ajunul discuţiilor. SUA și aliații săi din Asia contracarează China Grupul Quad a fost lansat în 2007, dar a prins contur cu adevărat abia un deceniu mai târziu, după ciocniri violente la frontiera dintre India şi China şi o desfăşurare a puterii militare chineze în Marea Chinei de Sud. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinieteiDupă exerciţii navale comune în 2020 în Golful Bengal, reuniunea de la Melbourne îşi propune să aprofundeze cooperarea în domenii precum lupta împotriva COVID-19, problemele legate de tehnologia informaţiei, în special desfăşurarea reţelelor de telecomunicaţii 5G, sau chiar schimbările climatice.Ministrul japonez de externe, Yoshimasa Hayashi, a explicat în ianuarie parlamentului de la Tokyo că alianţa Quad permite să se stabilească "o ordine liberă şi deschisă bazată pe statul de drept" în regiunea Asia-Pacific.Pandemia a permis grupului să îşi asume o misiune mai largă decât limitarea puterii chineze.Cele patru ţări au folosit acest cadru pentru a se angaja să distribuie 1,3 miliarde de vaccinuri, dintre care 500 de milioane au fost deja livrate, potrivit şefei diplomaţiei de la Canberra.

Biroul șefului anticorupție de la Chișinău era împânzit cu microfoane și camere ascunse
Internațional

Biroul șefului anticorupție de la Chișinău era împânzit cu microfoane și camere ascunse

Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video. Microfoane şi camere ascunse au fost descoperite în biroul noului şef al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din Chişinău, Iulian Rusu, în urma unei verificări la solicitarea acestuia, relatează vineri Deschide.md, Ziarul Naţional din Chişinău şi Ziarul de Gardă. Iulian Rusu, care şi-a preluat oficial mandatul la începutul acestei săptămâni, a dispus o verificare a biroului său pentru a fi sigur că nu există dispozitive de interceptare. În urma acestei verificări au fost descoperite "dispozitive cu presupus scop de monitorizare", se arată într-un comunicat al CNA. "Materialele găsite cu ocazia acestui control au fost expediate procurorilor pentru a fi examinate şi a se lua decizii în consecinţă", potrivit textului citat. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS Cea mai mare provocare pentru noul şef al CNA este curăţarea instituţiei de elemente lipsite de integritate, care au cu totul alte scopuri decât lupta anticorupţie, declarase la începutul săptămânii ministrul moldovean al justiţiei, Sergiu Litvinenko, la ceremonia prezentării noului şef al CNA. Biroul lui Iulian Rusu era plin de microfoane și camere video "Ştiu că în această instituţie se află mulţi profesionişti, care sunt gata să sprijine eforturile noastre de combatere a corupţiei. Dar mai ştiu că sunt şi persoane care se află la CNA pentru alte scopuri. Este rolul directorului CNA să verifice onestitatea angajaţilor, iar persoanele lipsite de integritate să fie excluse", a afirmat ministrul Litvinenko. Citește și: Cum pot fi anulate în instanţă amenzile date de CNAIR pentru lipsa rovinietei Iulian Rusu a fost numit în funcţia de director al CNA de parlament cu votul majorităţii deputaţilor, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat consecutiv. Funcţia de director al CNA era vacantă din 18 noiembrie anul trecut, când Ruslan Flocea fusese revocat din funcţie, după ce parlamentul constatase "o activitate ineficientă şi nesatisfăcătoare" a instituţiei în prevenirea şi combaterea corupţiei. Rusu este al optulea director al Centrului Naţional Anticorupţie din Republica Moldova, notează Ziarul de Gardă. Anterior, Iulian Rusu - absolvent al Universităţii Oxford - a ocupat funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

Purtarea măștii în exterior nu mai este obligatorie în Italia
Internațional

Purtarea măștii în exterior nu mai este obligatorie în Italia

Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior, începând de vineri, după ce guvernul a decis în timpul săptămânii să ridice această obligaţie care fusese introdusă ca măsură de protecţie împotriva infecţiei cu coronavirus, relatează DPA. Când se află în exterior, oamenii vor trebui să-şi acopere gura şi nasul doar când sunt în mulţimi, conform ordinului. Anterior, obligativitatea purtării măştii era în vigoare la nivel naţional atât în aer liber, cât şi în interior, indiferent de situaţia infecţiei cu coronavirus pe teren. În interior şi în transportul în comun, masca trebuie purtată în continuare. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu De vineri se vor redeschide şi discotecile în Italia, însă doritorii vor trebui să facă dovada statutului lor privind coronavirusul. Cluburile de dans au fost închise multă vreme anul trecut din cauza pandemiei şi au putut fi deschise între timp cu un grad de ocupare redus. Italienii nu trebuie să poarte mască în exterior Turiştii care sosesc în Italia din ţările UE au nevoie fie de un test negativ de coronavirus, fie de dovada vaccinării, fie de dovada recuperării după COVID-19 pentru a intra în ţară, însă dovada statutului este necesară la multe obiective turistice populare, precum muzeele, dar şi la restaurante şi în transportul public. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA În Italia, o ţară cu aproximativ 60 de milioane de locuitori, starea de urgenţă este încă în vigoare, urmând să expire la 31 martie. Cu toate acestea, nu este clar dacă guvernul o va prelungi sau o va lăsa să expire. Dacă se încheie, unele restricţii anticoronavirus şi-ar putea pierde de asemenea valabilitatea. Doar vaccinarea obligatorie împotriva coronavirusului pentru persoanele în vârstă de peste 50 de ani până la mijlocul lunii iunie a acestui an a fost adoptată de guvern.

SUA cer Canadei să rezolve blocajul provocat de camionagii la frontieră
Internațional

SUA cer Canadei să rezolve blocajul provocat de camionagii la frontieră

SUA cer Canadei să deblocheze frontiera. Statele Unite cer Canadei să folosească "puterile federale" pentru a ridica blocajele ridicate la frontiera dintre cele două ţări de convoaiele de camioane care protestează împotriva măsurilor sanitare, au făcut cunoscut joi responsabili de la Casa Albă, notează AFP.Administraţia SUA a oferit "sprijin deplin şi complet" Ministrului canadian al securităţii Interne, au precizat aceştia. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Casa Albă a făcut cunoscut că mai mulţi miniştri şi înalţi consilieri americani (Securitate Internă, Transporturi) sunt în contact regulat cu omologii lor canadieni şi a asigurat că administraţia Biden este "mobilizată non-stop pentru a pune capăt rapid" unei crize care loveşte industria americană. Preşedintele Joe Biden este informat în mod regulat, potrivit aceleiaşi surse. Pe de altă parte, Casa Albă a informat că a fost avertizată despre organizarea unui "convoi al libertăţii" la Washington, la începutul lunii martie, şi a adăugat că "va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest convoi nu va perturba comerţul sau transporturile şi nu va afecta munca guvernului federal, a forţelor de ordine şi de salvare". SUA cer Canadei să deblocheze frontiera "În prezent, nu avem informaţii potrivit cărora indivizii mobilizaţi ar fi implicaţi în vreo activitate care nu ţine" de libertatea de exprimare, aşa cum este protejată de Constituţie, a subliniat, totuşi, Casa Albă.Trei artere frontaliere dintre Canada şi Statele Unite sunt acum blocate de manifestanţii care contestă măsurile sanitare. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA Mai multe uzine ale producătorilor auto Ford, Stellantis şi Toyota din America de Nord au fost nevoite să închidă temporar sau să funcţioneze la capacitate redusă din cauza blocajelor.

O patinatoare rusă de 15 ani, care a scris istorie la Olimpiada de la Beijing, descoperită dopată
Internațional

O patinatoare rusă de 15 ani, care a scris istorie la Olimpiada de la Beijing, descoperită dopată

Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat. Participarea patinatoarei ruse Kamila Valieva la Jocurile Olimpice de la Beijing este suspendată până la o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), aşteptată înainte de debutul competiţiei individuale feminine, marţea viitoare, după ce favorită la aurul olimpic a fost depistată pozitiv la o substanţă interzisă, informează AFP.Valieva, în vârstă de 15 ani şi neînvinsă până acum la prima sa participare la seniori, a fost depistată pozitiv la trimetazidină la un control antidoping efectuat pe 25 decembrie în cursul Campionatelor Rusiei, de către Agenţia rusă antidopaj (RUSADA), a anunţat, vineri, într-un comunicat ITA (Agenţia Internaţională de Testare), instanţă responsabilă cu controalele antidoping pe durata Jocurilor Olimpice.Trimetazidina, medicament utilizat pentru a trata anginele pectorale, este interzisă de Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) din 2014. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la DeveseluNotificată marţi în legătură cu testul său pozitiv, la o zi după victoria echipei Rusiei sub drapelul neutru în competiţia pe echipe de la Beijing, Agenţia antidoping rusă a "suspendat-o provizoriu cu efect imediat" pe Valieva, a explicat ITA într-un comunicat care detaliază derularea evenimentelor. Patinatoarea rusă care a făcut senzație la Olimpiadă s-a dopat Această suspendare provizorie o priveză pe tânăra patinatoare să participe la orice competiţie, inclusiv Jocurile Olimpice 2022. "Dar sportiva a făcut apel la decizia RUSADA pe 9 februarie şi o nouă audiere a avut loc în aceeaşi zi", adaugă ITA."În seara de 9 februarie, RUSADA a decis să ridice suspendarea provizorie a sportivei, care îi permite astfel să continue să participe la Jocurile Olimpice. Motivarea deciziei urmează a fi comunicată părţilor", mai precizează ITA. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNADar, "întrucât o decizie este necesară înainte de" debutul competiţiei individuale, programată în perioada 15-17 februarie, "CIO îşi va exersa dreptul de a face apel fără să aştepte motivarea deciziei RUSADA", a anunţat ITA.Vârsta Kamilei Valieva, sub 16 ani, face din ea o "persoană protejată", ceea ce implică dispoziţii speciale, confidenţialitate în jurul testului şi sancţiuni potenţial mai blânde, conform reglementării AMA/WADA.Din cauza acestui test pozitiv, ceremonia de acordare a medaliilor în proba pe echipe a concursului de patinaj artistic de la JO 2022 nu a mai avut loc.Valieva, considerată în unanimitate noua ţarină a patinajului artistic, a făcut senzaţie la Beijing reuşind o săritură cvadruplă.Luni, echipa Comitetului Olimpic Rus a cucerit medalia de aur în proba pe echipe, devansând SUA şi Japonia în clasamentul final.

Joe Biden le cere americanilor să părăsească Ucraina „acum”
Internațional

Joe Biden le cere americanilor să părăsească Ucraina „acum”

Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina. Preşedintele american, Joe Biden, i-a îndemnat joi pe cetăţenii americani să părăsească Ucraina "acum" din cauza riscului sporit al unei invazii ruse, avertizând că situaţia ar putea "scăpa rapid de sub control", în pofida eforturilor diplomatice din ultimele săptămâni, transmite AFP. "Lucrurile ar putea scăpa rapid de sub control", a avertizat preşedintele american într-un interviu acordat NBC. Joe Biden a repetat că nu va trimite soldaţi pe teren în Ucraina, nici măcar pentru a evacua americani în cazul unei invazii ruse, pentru că asta ar putea declanşa "un război mondial". "Când americanii şi ruşii încep să tragă unii în alţii, suntem într-o lume foarte diferită", a spus liderul de la Casa Albă. "Cetăţenii americani ar trebui să plece, ar trebui să plece acum. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume", a spus Joe Biden referindu-se la armata rusă. Citește și: Tratatul dintre România și Rusia din 2003, nerespectat azi de către Putin, care vrea acces la scutul de la Deveselu Kremlinul este acuzat că pregăteşte o nouă operaţiune militară împotriva Ucrainei, după anexarea Peninsulei Crimeea în 2014. Acuzaţii respinse de Rusia, care susţine că vrea doar să-şi asigure securitatea în faţa ostilităţii Kievului şi NATO. Joe Biden le cere americanilor să plece imediat din Ucraina Cu câteva ore înaintea declaraţiilor preşedintelui Joe Biden, ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a apelat la China să îi "încurajeze pe ruşi" să facă alegerea corectă în criza ucraineană. "Chinezii şi-au exprimat serioasa îngrijorare în Consiliul de Securitate (la 31 ianuarie) pentru protecţia integrităţii frontierelor şi a suveranităţii statelor. Exact asta fac ruşii - ei ameninţă integritatea unei frontiere", a afirmat diplomata. Citește și: 416.395 de convorbiri interceptate în dosare penale în 2021, fără cele de la Parchetul General, DIICOT și DNA "Ar fi deci extrem de important ca China să transmită acest mesaj" şi îl "încurajez pe omologul meu chinez la New York să-l transmită", a adăugat Linda Thomas-Greenfield. Pe Twitter, omologul său chinez, Zhang Jun, a reacţionat imediat: "Încetaţi să mai sporiţi tensiunile". Serviciile americane de informaţii estimează că Rusia îşi intensifică pregătirile pentru o invazie pe scară largă a Ucrainei şi că are deja 70% din dispozitivul necesar pentru o astfel de operaţiune, potrivit unor responsabili americani. Moscova a desfăşurat deja 110.000 de soldaţi la frontierele Ucrainei şi ar putea dispune de suficiente capacităţi pentru a lansa o ofensivă în două săptămâni, potrivit acestor oficiali care au informat în ultimele zile membrii Congresului american şi partenerii europeni ai Statelor Unite. Ei au precizat că serviciile americane de informaţii nu au stabilit dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a luat decizia de a trece la ofensivă, dar că vrea să-şi ofere toate opţiunile posibile, de la invazia parţială a enclavei separatiste din Donbas până la invazia totală.

Rusia se pregătește de un exercițiu nuclear strategic
Internațional

Rusia se pregătește de un exercițiu nuclear strategic

Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic, a declarat joi ministrul apărării britanic, Ben Wallace, care a atras atenţia că acţiunile Kremlinului merg în direcţia greşită, în ciuda eforturilor de a găsi o soluţie diplomatică, potrivit Reuters. Wallace a spus că Marea Britanie deţine informaţii secrete conform cărora Rusia pune la punct planuri pentru aşa-numite operaţiuni fabricate ca pretext de a invada Ucraina, precum şi pentru atacuri cibernetice şi alte activităţi de destabilizare. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Rusia se pregăteşte de un exerciţiu nuclear strategic "În ciuda discuţiilor, direcţia în care evoluează situaţia este una greşită", a declarat Wallace la BBC Radio. "Ruşii îşi înmulţesc în continuare batalioanele tactice. Se pregătesc să înceapă în curând un exerciţiu nuclear strategic şi vedem de asemenea activităţi şi în alte zone", a adăugat el. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Într-un interviu separat pentru LBC Radio, Wallace a mai afirmat că în acest moment progresele pentru rezolvarea crizei ucrainene sunt lente şi că există posibilitatea ca Marea Britanie să trimită trupe suplimentare în estul Europei dacă va fi nevoie, pentru a-şi sprijini aliaţii.

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova
Internațional

Fostele țări comuniste din Europa resping orice fel de compromis cu Moscova

Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia. Confruntate cu cel mai mare impas între Rusia şi Occident de la încheierea Războiului Rece, ţările din fostul bloc comunist se menţin pe poziţii ferme, avertizând împotriva oricărui compromis cu Moscova, notează joi într-o analiză France Presse.Retorica franceză despre preocupările 'legitime' ale Rusiei, pe de o parte, şi legăturile energetice strânse ale Germaniei cu Rusia, pe de alta, au făcut ca ţări precum Polonia şi statele baltice să fie circumspecte faţă de diplomaţia marilor puteri.'Polonia adoptă poziţia cea mai hotărâtă şi mai fermă faţă de ceea ce face Rusia', a insistat săptămâna aceasta Pawel Soloch, şeful Biroului polonez pentru securitatea naţională într-o intervenţie la televiziunea de stat.Soloch se referea la întâlnirea de marţi de la Berlin a liderilor francez, german şi polonez, axată pe impasul cu Rusia, care prin comasarea a zeci de mii de militari în apropiere de frontiera ucraineană suscită îngrijorări cu privire la un posibil război la porţile Europei.Preşedintele polonez Andrzej Duda a insistat asupra necesităţii ca Occidentul 'să strângă rândurile': 'Trebuie să arătăm că este imposibil să ne frângă', a spus el la Berlin. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3Aceeaşi abordare a fost afişată miercuri de către şefa guvernului estonian, Kaja Kallas: 'Nu vom face niciun fel de compromis cu privire la principiile fundamentale, inclusiv asupra dreptului fiecărei naţiuni de a-şi alege propria cale... Trebuie să rămânem fermi şi uniţi'. Europa de Est refuză orice compromis cu Rusia Rusia cere interzicerea pentru totdeauna a aderării Ucrainei la NATO şi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi reducă prezenţa în ţările din fostul bloc comunist.'Nu este un secret' că Polonia are o abordare diferită faţă de Germania şi Franţa în criza ucraineană, explică Marcin Zaborowski, expert de la Varşovia. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară'Polonia este cel mai fervent susţinător al Ucrainei în Europa. Avem cea mai lungă graniţă cu aceasta, cea mai mare diasporă', adaugă Zaborowski, director politic al think tank-ului Globsec.'Dacă Ucraina ar cădea definitiv în sfera de influenţă a Rusiei, aceasta ar avea consecinţe negative directe pentru securitatea Poloniei', apreciază Zaborowski.Este şi cazul ţărilor baltice, care - potrivit lui - par şi mai energice în acest sens, ele furnizând arme Ucrainei chiar înaintea Poloniei.Foste republici sovietice - Estonia, Letonia şi Lituania - se tem că şi ele ar putea fi luate în colimator de către Rusia.'Ţările Europei Centrale şi de Est au trecut toate prin ocupaţia rusească, ceea ce le-a împiedicat mult timp să adere la Uniunea Europeană', explică Wojciech Przybylski, redactor-şef al think tank-ului Visegrad Insight.

Kievul îl critică pe Macron pentru vizita la Moscova
Internațional

Kievul îl critică pe Macron pentru vizita la Moscova

Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron pentru vizita la Vladimir Putin. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, l-a criticat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, după vizita acestuia la Kiev și Moscova din această săptămână. Kuleba este de părere că Macron a venit la Moscova și Kiev cu „opinii nu cu propuneri” și a reiterat că în ciuda angajamentului față de acordurile de la Minsk, Ucraina nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri și nici nu va negocia direct cu separatiștii din estul țării, relatează Reuters. „Nu a existat nicio trădare” a lui Macron faţă de Ucraina, a spus şeful diplomaţiei ucrainene, adăugând că chestiunea unei negări a aspiraţiilor euro-atlantice ale Ucrainei nu a fost pusă în discuţie în timpul vizitei preşedintelui francez la Kiev, potrivit digi24. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 „Ieri a fost o discuţie asupra unor idei, nu o discuţie asupra unor propuneri specifice”, a spus Kuleba despre această vizită, menţionând de asemenea că, dacă „cineva va veni şi va începe să ne impună ceva (...) nu va exista în principiu o astfel de discuţie”, conform Reuters, citat de Agerpres. Venit la Kiev după ce a avut la Moscova o întrevedere cu Vladimir Putin, preşedintele francez a declarat la finalul acestui turneu că atât liderul de la Kremlin cât şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-au exprimat angajamentul faţă de principiile acordurilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din Donbas, estul separatist prorus al Ucrainei. Oficialii ucraineni îl critică pe Emmanuel Macron Citiți și: Întâlnirea dintre Putin și Macron a stârnit un val de glume pe internet. Meme-urile virale cu cei doi lideri stând la o masă de 6 metri. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Ministrul Kuleba a declarat însă că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri. Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi, de asemenea, prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate ce compun Donbasul, respectiv Doneţk şi Lugansk. După întrevederea cu Macron, Putin a declarat că unele dintre ideile președintelui Franței vizând dezamorsarea crizei pot face posibilă realizarea de progrese. „Unele dintre ideile sale, din propunerile sale (...) sunt posibile pentru a pune bazele unor progrese comune”, a afirmat Vladimir Putin în cadrul conferinţei comune de presă. După ce a adus importante efective militare la graniţa ucraineană, stârnind temeri că ar putea urma o invazie, ceea ce Moscova neagă, aceasta din urmă a transmis în decembrie Washingtonului o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană, cerând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, cu accent asupra Ucrainei, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi retragerea trupelor NATO din ţările Europei de Est care au aderat la această alianţă începând din 1997.

Marea Britanie, confruntată cu o creștere a incidentelor antisemite
Internațional

Marea Britanie, confruntată cu o creștere a incidentelor antisemite

Incidentele antisemite din Marea Britanie au ajuns la un nivel record anul trecut, din cauza reacţiilor la intensificarea violenţelor din Israel şi Gaza, a transmis joi un organism consultativ evreiesc, potrivit Reuters. Raportul anual al Community Security Trust (CST), care le oferă consiliere celor aproximativ 280.000 de evrei din Marea Britanie în privinţa securităţii, a descoperit că au existat 2.255 de incidente antisemite raportate în 2021, o creştere de 34% faţă de anul anterior. "Aceste niveluri record de rasism antievreiesc, raportate de comunitatea evreiască la CST şi poliţie, arată cât de greu a fost anul trecut pentru evreii din Marea Britanie", a spus directorul executiv CST, Mark Gardner. Citește și: Simion, Puric, Călin Georgescu: extremiștii și conspiraționiștii intens mediatizați la Antena 3 Numărul incidentelor a crescut semnificativ în momentul intensificării conflictului dintre Israel şi militanţii palestinieni, se arată în raport. Incidentele antisemite din Marea Britanie sunt la un nivel record În luna mai a anului trecut, au fost raportate 661 de incidente - cel mai mare număr pentru o singură lună -, iar în iunie s-au înregistrat 210. O treime dintre toate incidentele au fost reprezentate de cuvinte sau imagini legate de chestiunile privind Orientul Mijlociu sau au inclus o motivaţie antisionistă. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară CST a precizat de asemenea că s-au raportat 176 de atacuri violente, o creştere de 76% faţă de anul precedent. Raportul detaliază condamnările mai multor persoane pentru infracţiuni antievreieşti, între care un bărbat care a fost trimis la închisoare pentru că a creat un grup neonazist care a încurajat "eradicarea poporului evreu" şi un alt bărbat care a postat pe social media videouri antisemite făcute acasă. "Aceste statistici sunt şocante şi ne reamintesc puternic că antisemitismul nu a fost eradicat", a declarat ministrul de interne, Priti Patel.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră