vineri 23 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Macron se întâlnește cu Putin la Kremlin și așteaptă un semn al detensionării

Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina. Înaintea întrevederii faţă în faţă de luni, de la Kremlin, cu preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, şeful statului francez, Emmanuel Macron, va căuta să observe la interlocutorul său "cel puţin un semn al unei detensionări" care să evite izbucnirea unui conflict cu Ucraina, a relatat duminică Journal de Dimanche (JDD), care a citat surse diplomatice şi pe însuşi liderul de la Palatul Elysee, transmite EFE. "Câtă vreme noi, europenii, vom delega dialogul (…) nu vom putea rezolva niciun conflict, pentru că, dacă îi lăsăm pe alţii să vorbească în numele nostru, nu vom putea contribui la propria noastră securitate colectivă", a declarat Macron pentru JDD. Macron speră să-l convingă pe Putin să nu atace Ucraina Potrivit unor surse de la Palatul Elysee, se preconizează ca întâlnirea dintre Macron şi Putin să aibă loc la prânz, ora Moscovei. În afară de cei doi lideri, la întâlnire vor participa doi traducători şi, posibil, doi asistenţi care să ia notiţe. Nu vor fi prezenţi nici miniştri, nici consilieri. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statului Această conversaţie faţă în faţă are ca obiectiv să genereze un mediu propice pentru "evitarea unei degradări a actualei situaţii", în condiţiile în care Rusia a desfăşurat circa 130.000 de militari la frontiera cu Ucraina. Totuşi, Palatul Elysee nu crede că doar vizita în sine va rezolva conflictul, dar poate fi un excelent punct de plecare, Macron şi Putin vorbind de cel puţin patru ori la telefon de la recrudescenţa conflictului de la frontiera ruso-ucraineană în urmă cu două luni. Macron îşi doreşte cu ardoare să-i ducă veşti pline de speranţă preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, cu care se va întâlni marţi la Kiev, la o zi după întâlnirea cu Putin. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgență Eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, abia revenită dintr-o vizită de la Kiev, a lăudat demersurile diplomatice ale liderului francez. Macron "va găsi o ţară (Ucraina) care are ochi doar pentru UE", a spus Loiseau, într-un articol de opinie publicat în JDD. Intensa agendă internaţională a lui Macron ar putea culmina săptămâna viitoare cu o întrevedere cu cancelarul german Olaf Scholz - care se deplasează luni la Washington, unde se va întâlni cu preşedintele american Joe Biden - şi cu o întâlnire cu preşedintele polonez Andrzej Duda. "Polonia are o sensibilitate specială, trebuie să i-o respectăm şi să ţinem cont de suspiciunea din relaţiile din perioada sovietică", afirmă surse de la Elysee.

Macron se întâlnește cu Putin la Kremlin și așteaptă un semn al detensionării
Germania amenință Rusia cu sancțiuni dure dacă atacă Ucraina
Internațional

Germania amenință Rusia cu sancțiuni dure dacă atacă Ucraina

Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina. Ministrul finanţelor din Germania, liberalul Christian Lindner, a avertizat duminica aceasta că o agresiune a Rusiei asupra Ucrainei ar atrage după sine sancţiuni dure, al căror conţinut a refuzat să-l precizeze pentru a evita, potrivit lui, ca Moscova să se pregătească "din punct de vedere tactic", transmite EFE."O încălcare a integrităţii teritoriale a Ucrainei va primi răspuns din partea Uniunii Europene, din partea alianţei noastre defensive, NATO, şi din partea noastră, cu o hotărâre virulentă", a declarat Lindner într-un interviu cu postul privat NTV. Citește și: EXCLUSIV De ce l-a iertat ANAF pe Marcel Ciolacu de o țeapă de 11.000 de euro dată statuluiEl şi-a justificat refuzul de a da detalii cu privire la natura unor noi sancţiuni prin aceea că, în caz de escaladare a tensiunilor, măsurile trebuie să-l ia prin surprindere pe oponent. Berlinul amenință cu sancțiuni Moscova dacă va ataca Ucraina "Unde anume vom ţinti, în privinţa guvernului rus şi a celor care îl susţin, este un aspect care nu trebuie să fie dezbătut public", a insistat el, şi a afirmat că Kremlinul nu ar trebui să facă greşeala să creadă că acest lucru înseamnă că în Occident nu există unitate sau să perceapă această atitudine drept o dovadă de slăbiciune. Citește și: Scandalul se amplifică în USR: 34 de parlamentari, scrisoare de susținere pentru Cioloș. Tabăra Barna cere ședință de urgențăLa criticile aduse guvernului german pentru faptul că a livrat Ucrainei căşti în loc de armament defensiv, aşa cum solicitase Kievul, şi a blocat trimiterea unor obuziere de către Ucraina, Lindner a replicat că este vorba despre teme "simbolice", care nu reflectă "situaţia reală"."Din punct de vedere financiar, Germania este cel mai mare sprijin al Ucrainei", a evidenţiat ministrul Lindner şi a subliniat că ţara sa susţine "un comportament consensual" în interiorul Uniunii Europene şi al NATO şi că va respecta tot ceea ce se va decide în acest sens la nivelul celor două organizaţii.

Rusia a trimis avioane de luptă Su-25 în Belarus
Internațional

Rusia a trimis avioane de luptă Su-25 în Belarus

Rusia a trimis avioane de vânătoare în Belarus, la manevrele militare. Un escadron de avioane de vânătoare ruseşti de tip Su-25CM a aterizat sâmbătă în Belarus, unde va participa la manevrele militare comune "Hotărârea aliată - 2022", care au provocat iritarea NATO, pe fondul tensiunilor militare cu Ucraina, transmite EFE. Avioanele de vânătoare ruseşti au parcurs peste 7.000 de kilometri din Orientul Îndepărtat, în nord-estul extrem al Rusiei, până la un aerodrom din regiunea belarusă Brest, care se învecinează cu Ucraina şi Polonia, a transmis Ministerul Apărării rus, care nu precizează numărul de avioane Su-25CM care vor participa la exerciţiile forţelor de reacţie rapidă ale Uniunii Statale Rusia-Belarus. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Totuşi, armata rusă a informat anterior că în Belarus se află peste 10 aparate de generaţia a patra Su-35, precum şi sisteme de apărare antiaeriană cu rază lungă de acţiune S-400 (Triumf), care au ajuns vineri la Brest. Rusia a trimis avioane de vânătoare Su-25 în Belarus Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a acuzat joi Rusia că a desfăşurat deja 5.000 de militari ruşi la frontiera dintre Ucraina şi Belarus şi că intenţionează să comaseze în zonă până la 30.000 de militari. "Este în mod evident o escaladare o conflictului şi nu o detensionare", a acuzat ea. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator În replică, ministrul de externe bielorus, Vladimir Makei, a calificat drept "ridicole" suspiciunile privind atacarea Ucrainei în timpul manevrelor militare comune cu Rusia, care încep la 10 februarie. "Fantezia privind o agresiune militară asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului este pur şi simplu ridicolă", i-a transmis Makei subsecretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, a informat MAE de la Minsk. Makei a deplâns "adevărata isterie" pe care au provocat-o în Occident manevrele militare, al căror caracter este "exclusiv defensiv", potrivit Minskului.

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina
Internațional

Președintele Turciei, Recep Erdogan, s-a infectat cu Omicron după vizita în Ucraina

Președintele Turciei a confirmat că are Omicron, dar se simte bine. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat sâmbătă că a fost testat pozitiv la coronavirus, dar că nu are simptome severe, transmite AFP."După ce am avut simptome uşoare, soţia mea şi cu mine am fost testaţi pozitiv la COVID-19. Din fericire avem o infecţie uşoară, despre care am aflat că este din cauza variantei Omicron", a scris Erdogan pe Twitter și Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Liderul turc s-a întâlnit, joi, la Kiev cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi şi-a reiterat oferta ca Turcia să medieze criza cu Ucraina, ofertă salutată de partea ucraineană. El s-a oferit de asemenea să găzduiască o întâlnire între liderii ucrainean şi rus. Erdogan a precizat în declaraţiile de presă la revenirea de la Kiev că "acordă o înaltă preţuire" vizitei pe care intenţionează să o efectueze preşedintele rus Vladimir Putin în Turcia. Președintele Turciei a confirmat că are Omicron și se simte bine Turcia, ţară cu ieşire la Marea Neagră membră a NATO şi care de mai mulţi ani menţine un echilibru instabil în geopolitica regională, s-a oferit încă din noiembrie 2021 să medieze criza legată de Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Trimiterea de către Moscova a zeci de mii de militari la graniţele Ucrainei, care a creat temeri privind o invazie iminentă, a dus la una dintre cele mai grave crize ruso-occidentale de la Războiul Rece încoace. Relansând impasul, Statele Unite au decis să trimită la rândul lor 3.000 de soldaţi americani suplimentari în Europa de Est, Kremlinul cerându-le ca răspuns ''să înceteze să alimenteze tensiunile''. În timp ce avertizează asupra unor sancţiuni economice severe în cazul unui atac, europenii sporesc demersurile în vederea unei detensionări, cu vizite aproape zilnice ale liderilor şi diplomaţilor occidentali la Kiev şi apeluri la Vladimir Putin. Preşedintele turc a mai afirmat vineri că Turcia şi Israelul pot coopera pentru a aduce gaz natural din Israel în Europa şi vor discuta despre cooperarea în planul energiei în cursul vizitei pe care urmează să o facă în Turcia şeful de stat israelian, Isaac Herzog, la jumătatea lui martie. El a adăugat că Ankara este în discuţii privind semnarea unui acord de livrare de gaz natural cu Irakul.

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl
Internațional

Militarii ucraineni se antrenează în apropierea centralei de la Cernobîl

Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona contaminată radioactiv. Trupe aparţinând Gărzii naţionale, forţele de elită ale Ucrainei, au organizat vineri exerciţii cu muniţie reală în imobile abandonate din Pripiat, oraş-fantomă ucrainean, unul dintre cele mai radioactive locuri de pe planetă, nelocuit de peste 35 de ani şi situat aproape de frontiera cu Belarusul, în "zona interzisă" din jurul centralei nucleare de la Cernobîl, transmite AFP. France Presse aminteşte că, la 27 aprilie 1986, după explozia catastrofală de la Cernobîl, aproape 50.000 de locuitori ai oraşului Pripiat - în marea lor majoritate, angajaţi ai centralei nucleare - au fost evacuaţi în trei ore şi nu s-au mai întors niciodată la casele lor. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Zona este sensibilă şi din alt motiv, scrie AFP. Moscova a comasat peste 100.000 de militari de-a lungul frontierei ucrainene - ceea ce a provocat temeri în Occident în legătură cu o ofensivă a Rusiei în Ucraina - şi a desfăşurat militari pentru exerciţii în Belarus, la doar 10 kilometri nord de Pripiat. Potrivit Ucrainei, un scenariu posibil ar fi o invazie din nord dinspre Belarus, aliat al Rusiei. Un astfel de scenariu ar putea presupune desfăşurarea de lupte în perimetrul zonei contaminate de lângă Cernobîl, în contextul în care capitala ucraineană Kiev se află la mai puţin de 70 de kilometri de "zona interzisă" şi la ceva mai mult de 80 de kilometri de graniţa cu Belarusul, notează dpa. Forțele de elită ucrainene fac pregătiri la Cernobîl, în zona radioactivă Totuşi, ministrul apărării ucrainean Oleksii Reznikov a exclus practic posibilitatea unei incursiuni a forţelor ruse dinspre Belarus. Deşi SUA estimează că numărul militarilor ruşi din Belarus s-ar putea ridica la 30.000, Reznikov insistă asupra faptului că "doar câteva mii" de ruşi care traversează în prezent frontiera belarusă nu sunt suficienţi pentru a ataca. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Această zonă este greu de traversat, cu păduri, mlaştini, râuri, este greu şi să mergi pe jos, dar este şi mai greu cu un tanc", a explicat Reznikov ziariştilor invitaţi să ia parte la antrenamentele de la Pripiat. "Şi, nu uitaţi că, după catastrofă, mai există încă zone extrem de radioactive pe culoarul dinspre Belarus", a adăugat el. Trupe speciale, forţe de poliţie şi membri ai Gărzii naţionale s-au antrenat pe străzile înzăpezite din Pripiat, lângă hoteluri şi clădiri sovietice, unele dintre ele încă purtând stema cu secera şi ciocanul, scrie Reuters. Pentru forţele ucrainene, străzile pustii şi imobilele goale din oraşul evacuat în timpul celei mai grave catastrofe nucleare din istorie constituie locul de antrenament ideal, potrivit AFP. În uniformă de camuflaj de iarnă, Garda naţională ucraineană a simulat extragerea unor atacatori înarmaţi din clădiri sau contracararea lunetiştilor în mediu urban. Serviciile de urgenţă au organizat evacuări, ordonate prin portavoci de către drone, şi au stins incendii declanşate în urma luptelor. "Cum nu există civili în împrejurimi, putem realiza exerciţii cu muniţie adevărată în condiţii cât mai apropiate cu putinţă de un adevărat război de gherilă urbană", a explicat un membru al Gărzii naţionale, care s-a prezentat după poreclă, Litva. Înaintea antrenamentului, inedit pentru Pripiat, angajaţi specializaţi în controlul radiaţiilor au verificat zona cu aparate Geiger.

Xi Jinping a organizat un banchet pentru liderii politici veniți la deschiderea Olimpiadei
Internațional

Xi Jinping a organizat un banchet pentru liderii politici veniți la deschiderea Olimpiadei

Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei. Xi Jinping a organizat sâmbătă, la Beijing, un banchet pentru liderii străini aflaţi în vizită în statul asiatic cu ocazia Jocurilor Olimpice de iarnă, într-un moment în care liderul chinez întreprinde un maraton diplomatic, după doi ani fără invitaţi, din cauza pandemiei de coronavirus, transmite AFP. Până la întâlnirea faţă în faţă de vineri cu omologul său rus Vladimir Putin, Xi discuta în principal prin videoconferinţă cu alţi lideri ai planetei. Citește și: EXCLUSIV Ioan Mircea Ciocotișan, sursa „Dinu” a Securității, păstrat ilegal în conducerea Ministerului Sportului Xi Jinping nu a mai ieşit din ţară de mai bine de doi ani şi ultima sa întrevedere cunoscută cu un lider străin a avut loc în martie 2020 cu prilejul vizitei în China a omologului pakistanez. Cu prilejul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing (4-20 februarie), circa 20 de lideri străini au făcut deplasarea în China, scrie AFP, care adaugă că aceştia au fost primiţi sâmbătă la prânz de către Xi Jinping la un banchet în onoarea lor în impunătorul Palat al Poporului, lângă Piaţa Tiananmen, potrivit presei de stat. Preşedintele Chinei a dat petrecere cu ocazia Olimpiadei de la Beijing În fotografii oficiale pot fi văzuţi oameni aşezaţi la mese dispuse în sala uriaşă în centrul căreia sunt amplasate flori şi o machetă a sitului olimpic. Lustre de cristal şi lampioane roşii luminează imensa sală de recepţii, unde este prezentă şi o orchestră. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat pesediștii Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Printre invitaţi se numără preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi şi prinţul moştenitor saudit Mohammed ben Salman, precum şi câţiva lideri europeni şi din regiunea Asia-Pacific. Mai multe ţări occidentale, cu SUA în frunte, au decis să boicoteze Jocurile Olimpice de la Beijing pentru a denunţa astfel încălcarea drepturilor omului în China, îndeosebi în regiunea Xinjiang (nord-vest), unde trăieşte o minoritate musulmană uigură, notează AFP. Numeroase alte state au invocat situaţia epidemică pentru a nu-şi trimite înaltele oficialităţi la Beijing.

Pence, acuzat de Trump că putea anula alegerile, dar nu a făcut-o: Nu există idee mai puțin americană
Internațional

Pence, acuzat de Trump că putea anula alegerile, dar nu a făcut-o: Nu există idee mai puțin americană

Pence, replică dură lui Trump. Fostul vicepreşedinte american Mike Pence, cândva principalul aliat al lui Donald Trump, a respins vineri o idee a fostului preşedinte republican. Potrivit acesteia, Pence ar fi putut anula alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020. Fostul vicepreședinte a subliniat că "preşedinţia aparţine poporului american şi doar poporului american", transmit agenţiile internaţionale de presă. Pence, replică dură lui Trump Într-o intervenţie la o conferinţă a "conservatorilor constituţionali", după cum i-a definit el pe Twitter, care s-a desfăşurat în Orlando (Florida), Pence a răspuns astfel unui recent comunicat dat publicităţii de fostul preşedinte american Donald Trump. "Săptămâna aceasta, fostul nostru preşedinte a declarat că eu aveam dreptul . Preşedintele Trump se înşeală. Nu aveam dreptul să anulez alegerile. Sincer, nu există o idee mai puţin americană decât noţiunea că o singură persoană poate alege preşedintele american", a subliniat el. Citește și: Senatoarea PNL Alina Gorghiu a încălcat legea făcând reclamă unor ceaiuri de slăbit. Care sunt sancțiunile Comentariile lui Pence survin după ce Trump a repetat la începutul acestei săptămâni, într-un comunicat, că Pence avea puterea să ceară Congresului ca voturile de la scrutinul din noiembrie 2020 să fie renumărate. Pence: Vom câștiga alegerile în 2024 "Potrivit Constituţiei, nu aveam dreptul să schimb rezultatul alegerilor noastre şi Kamala Harrris (actuala vicepreşedintă democrată a SUA - n.r.) nu va avea dreptul să anuleze alegerile atunci când noi (republicanii - n.r.) le vom câştiga în 2024", a continuat Pence, vicepreşedinte în timpul administraţiei Trump, în perioada 2017-2021. El a explicat că, potrivit legii, "alegerile se desfăşoară la nivelul fiecărui stat, nu în Congres. Singurul rol pe care îl are Congresul referitor la Colegiul Electoral este să deschidă şi să numere voturile şi certificatele prezentate de către state. Nici mai mult, nici mai puţin", a subliniat fostul vicepreşedinte. După ce a pierdut alegerile din noiembrie 2020 în favoarea democratului Joe Biden, republicanul Trump - în încercarea de a rămâne la putere - a făcut presiuni asupra lui Pence să blocheze certificarea de către Congres a rezultatelor scrutinului, în timpul procedurilor legislativului din 6 ianuarie 2021. Pence, care i-a fost loial lui Trump în cei patru ani turbulenţi de mandat, a decis să nu blocheze certificarea, aminteşte Reuters. Strategia lui Trump: asaltul asupra Capitoliului În timpul procedurii de certificare a scrutinului, prezidată de Pence, o mulţime de susţinători ai lui Trump a luat cu asalt Capitoliul din Washington într-o încercare eşuată de a opri certificarea. Pence şi parlamentarii aflaţi în interiorul Capitoliului au fugit din calea mulţimii. De atunci, Trump l-a atacat constant pe Pence. Recent, ex-președintele a dat publicităţii un nou comunicat în care a susţinut că, dacă ar fi vrut, fostul vicepreşedinte ar fi putut să anuleze alegerile. Replica lui Pence este cea mai fermă şi cea mai critică la adresa lui Trump de până acum, comentează agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"
Internațional

Putin închide Deutsche Welle la Moscova. UE: Decizie "inacceptabilă, nu are nici o justificare"

Putin închide Deutsche Welle la Moscova iar decizia „este inacceptabilă şi nu are nicio justificare”, a denunţat vineri diplomaţia Uniunii Europene prin vocea unui purtător de cuvânt de la Bruxelles, relatează AFP, citată de Agerpres. „Este o veste proastă şi o evoluţie proastă” în tensiunile actuale dintre Rusia şi ţările occidentale, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Putin închide Deutsche Welle la Moscova Declaraţia a fost făcută în conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene la Bruxelles, la o zi după represaliile decise de Moscova, deja condamnate ferm de guvernul german. Rusia a dispus joi închiderea biroului local al radioteleviziunii germane internaţionale Deutsche Welle, ca represalii la interdicţia impusă postului rus de televiziune RT de a fi difuzat în Germania. Închiderea biroului Deutsche Welle este o premieră pentru o mare instituţie media occidentală în istoria post-sovietică. În ultimii 30 de ani, Kremlinul s-a ferit să atace media străine, în timp ce sectorul media rus a fost pus sub control de când Vladimir Putin a ajuns la conducerea ţării în 2000. Agravare a situației în ultimii ani Însă pe măsura agravării relaţiilor cu Occidentul, această politică s-a schimbat în special prin expulzarea unei jurnaliste a BBC şi a unui reporter olandez în 2021. „Măsurile de retorsiune” anunţate joi de Moscova implică „închiderea biroului” local al Deutsche Welle, „retragerea acreditării tuturor angajaţilor” acestui birou şi „întreruperea difuzării” acestei instituţii media pe teritoriul Rusiei. Citește și: UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia La fel ca Berlinul, Peter Stano a subliniat că represaliile sunt disproporţionate, în contextul în care problema iniţială era absenţa licenţei postului rus pentru a emite în Germania. Această reacţie a autorităţilor ruse „nu are absolut nicio legătură cu activitatea Deutsche Welle în Rusia”, a afirmat el. Ea „ilustrează din păcate încălcarea permanentă a libertăţii media şi dispreţul lor pentru independenţă”, a adăugat purtătorul de cuvânt al lui Borrell. Russia Today, propaganda statului rus Postul de televiziune RT, inaugurat în 2005 sub numele "Russia Today", este finanţat de statul rus. El s-a dezvoltat în mai multe limbi, în special în engleză, franceză, spaniolă, germană şi arabă. RT a stârnit controversă în mai multe ţări, în special în SUA, unde este înregistrat ca „agent străin”, şi în Marea Britanie, unde autorităţile au ameninţat că îi vor retrage licenţa de emisie. Postul a fost interzis în mai multe ţări, în special în Lituania şi Letonia. Închiderea biroului Deutsche Welle anunţată de Ministerul rus de Externe survine în plină criză între Moscova şi Occident în privinţa Ucrainei, care se teme de o invazie a Rusiei.

Britanicii, avertizați că urmează cea mai mare scădere nivelului de trai
Internațional

Britanicii, avertizați că urmează cea mai mare scădere nivelului de trai

Va urma cea mai dură scădere a nivelului de trai în Marea Britanie, avertizează, azi, publicația The Times. Potrivit acestui cotidian britanic, familiile din Marea Britanie se vor confrunta cu cea mai mare scădere a nivelului lor de trai de când există date statistice. Ele se vor confrunta cu inflația, majorări ale taxelor și facturi la energie în creștere. Cea mai dură scădere a nivelului de trai Publicația arată că: Banca Angliei a avertizat populația că salariul net va scădea de cinci ori mai mult decât în ​​timpul crizei financiare din 2008. Va fi cea mai gravă scădere a veniturilor reale de când au început să fie înregistrate date statistice, în 1990Ofgem, autoritatea de reglementare a energiei, a anunțat ieri că cheltuielile cu energia pentru 22 de milioane de gospodării vor crește, din aprilie, cu 54%. Pentru majoritatea gospodăriilor, creșterea va fi de la 693 de lire sterline la 1.971 de lire sterline pe an. Costurile pentru 4,5 milioane de gospodării cu contoare preplătite vor crește în medie cu 708 de lire sterline, ajungând la 2.017 de lire sterline pe an.Guvernatorul Băncii Angliei i-a îndemnat pe angajați să nu ceară majorări de salariu în încercarea de a ține sub control inflația, care se preconizează că va atinge 7,25% în aprilie. Ministrul britanic de Finanțe Rishi Sunak a propus un pachet de împrumuturi și reduceri de taxe locale în valoare de nouă miliarde de lire sterline pentru a „stinge” creșterea prețurilor. El a admis că facturile vor crește cu 350 de lire sterline pentru majoritatea gospodăriilor în luna aprilie. Sunak a apreciat că Marea Britanie va trebui să se obișnuiască cu prețuri mai mari la energie, pe termen lung.

UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia
Internațional

UE a pregătit un pachet de sancțiuni „cuprinzător” pentru Rusia

Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni "robust şi cuprinzător" în cazul în care va continua cu agresiunea la adresa Ucrainei, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cotidianelor Handelsblatt şi Les Echos, transmite vineri Reuters.Aceste sancţiuni financiare şi economice includ "limitarea accesului la capitalul străin" şi "controlul exporturilor, în special de bunuri tehnice", a menţionat ea. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la statControversatul gazoduct Nord Stream 2 este vizat la rândul lui de pachetul de sancţiuni. O punere în funcţiune a acestuia depinde de "comportamentul Rusiei", a spus preşedinta CE. Uniunea Europeană a pregătit pentru Rusia un pachet de sancţiuni cuprinzător "Bineînţeles, cei apropiaţi de (preşedintele rus Vladimir) Putin şi de oligarhi ar putea fi afectaţi în mod semnificativ", a mai adăugat Von der Leyen. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanatorRusia, care a anexat în 2014 de la Ucraina peninsula Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din estul acestei ţări, a mobilizat circa 100.000 de trupe în apropiere de graniţa ucraineană, solicitând Occidentului garanţii de securitate, inclusiv angajamentul că Ucraina nu va adera la NATO. Joi, Kremlinul a acuzat Washingtonul că ignoră apelurile sale la detensionare, a doua zi după ce Statele Unite au anunţat că vor trimite aproape 3000 de militari suplimentari în Polonia şi România, aminteşte Reuters.

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO
Internațional

Rusia pregătește războiul hibrid în Ucraina cu scenarii prin care dă vina pe NATO

Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina. SUA au declarat că au dovezi că Moscova intenţionează să filmeze un fals atac ucrainean asupra Rusiei pe care îl va folosi ca pretext pentru a invada Ucraina, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează AFP. ''Credem că Rusia ar putea produce o înregistrare video de propagandă foarte violentă, care ar arăta cadavre şi persoane care joacă rolul de persoane îndoliate, precum şi imagini cu locuri distruse cu echipamente militare ucrainene sau occidentale'', a precizat John Kirby, în cadrul unei conferinţe de presă. Oficialii americani spun că au dovezi că Rusia a pus la cale un plan, aprobat la nivel înalt la Moscova, pentru a crea un fals pretext pentru invadarea Ucrainei. Astfel, forțelor ucrainene li se va imputa un atac ce ar putea implica presupuse victime nu doar în estul Ucrainei, ci și în Rusia, a anunțat The Washington Post. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Detaliile planului au fost declasificate de serviciile secrete americane și ar urma să fie dezvăluite joi de către administrația Biden, au declarat pentru The Washington Post patru persoane familiarizate cu acest subiect. Cotidianul reamintește că luna trecută, administrația americană a avertizat că Moscova a trimis agenți în estul Ucrainei, posibil pentru a pregăti operațiuni de sabotaj, potrivit digi24.ro. Rusia pregătește o diversiune pentru a ataca Ucraina Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Biden a confirmat pentru CNN că SUA dispun de informații care sugerează că serviciilor de informații ruse vor produce un videoclip de propagandă ce va înscena o presupusă explozie, prezentând imagini cu locații și echipamente militare distruse, cadavre și actori ce vor juca rolul unor persoane îndurerate. Rusia ar fi recrutat deja actori care să fie implicați în falsul atac, spun serviciile americane. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Experiment cu o dronă turcească pentru a acuza NATO De asemenea, americanii cred că echipamentul militar folosit în videoclipul atacului înscenat va fi făcut să pară că este ucrainean sau de la o națiune aliată. Astfel, filmulețul ar putea include imagini ale dronelor Bayraktar, pe care Turcia le-a furnizat Ucrainei, iar în felul acesta va fi implicată și NATO în atac. Falsul atac din videoclip ar urma să fie îndreptat împotriva teritoriului suveran al Rusiei sau împotriva populației rusofone, a mai spus oficialul citat de CNN. În felul acesta, Rusia ar arăta că există o amenințare la adresa securității Rusiei și că s-ar justifica o operațiune miliară. „Acest videoclip, dacă va ajunge în spațiul public, i-ar putea oferi lui Putin scânteia de care are nevoie pentru a iniția și justifica operațiunile militare împotriva Ucrainei”, a explicat oficialul. Dacă Rusia decide să schimbe modul în care se raportează la teritoriile separatiste din estul Ucrainei - de exemplu, dacă decide să le considere republici independente și nu parte a Ucrainei, în urma unei decizii a Parlamentului rus, care este în prezent în curs de examinare - atunci Moscova ar putea pretinde că asta a determinat Ucraina să atace forțele pro-ruse din est, au explicat oficiali ai administrației Biden.

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China
Internațional

SUA avertizează Rusia că nu scapă de sancțiuni, dacă invadează Ucraina, printr-o apropiere de China

Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiunile economice. Departamentul de Stat al SUA a avertizat joi Rusia că o relaţie mai strânsă între Moscova şi Beijing nu va compensa consecinţele unei invazii a Ucrainei şi va face economia rusă şi mai fragilă, transmite Reuters.Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a mai spus într-un briefing de presă că Statele Unite au o serie de instrumente pe care le pot utiliza dacă observă companii străine, inclusiv din China, că încearcă să se sustragă sau să ocolească acţiunilor americane de control al exporturilor. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Declaraţia lui Price survine după ce ministerul chinez de externe a anunţat că Rusia şi China şi-au coordonat poziţiile cu privire la Ucraina în cadrul unei întâlniri care a avut loc joi, la Beijing, între miniştrii de externe ai celor două ţări. Rusia e avertizată că apropierea de China nu o salvează de sancțiuni Price s-a referit la avertismentele SUA cu privire la consecinţele economice şi financiare care ar afecta Rusia dacă aceasta ar decide să invadeze Ucraina. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator "Dacă Rusia crede că va fi în măsură… să atenueze unele din aceste consecinţe printr-o relaţie mai strânsă cu China, nu este cazul. În fapt, asta va face mai fragilă economia Rusiei, în multe privinţe", a spus el. "Dacă îţi refuzi capacitatea de a tranzacţiona cu Occidentul, de a importa din Occident, din Europa, din Statele Unite, îţi vei degrada în mod semnificativ capacitatea productivă şi potenţialul inovator". Price a mai declarat că secretarul de stat american Antony Blinken şi ministrul chinez de externe Wang Yi au avut săptămâna trecută o discuţie extinsă cu privire la potenţialele implicaţii ale acţiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Premierul Boris Johnson a fost părăsit de doi consilieri influenți, în urma „Partygate”
Internațional

Premierul Boris Johnson a fost părăsit de doi consilieri influenți, în urma „Partygate”

Doi consilieri influenți l-au părăsit pe Boris Johnson. Premierul britanic Boris Johnson a pierdut joi doi consilieri influenţi în urma scandalului petrecerilor de sărbători din Downing Street din perioada lockdownului (partygate), informează AFP.Munira Mirza, directoarea Unităţii Politici din Downing Street, a fost prima care şi-a anunţat plecarea, urmată de directorul Departamentului de comunicare, Jack Doyle, despre care se crede că a participat la una din aceste petreceri. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la statMunira Mirza i-a reproşat premierului Boris Johnson că a lansat o acuzaţie "înşelătoare" la adresa liderului opoziţiei atunci când s-a apărat în Parlament, după publicarea unui raport intern copleşitor despre reuniunile din Downing Street. Boris Johnson l-a acuzat atunci pe liderul laburist Keir Starmer că i-a permis defunctului pedofil Jimmy Savile, fostă vedetă a BBC, să scape de justiţie atunci când s-a aflat la conducerea parchetului britanic. Recurgerea la această acuzaţie, răspândită în cercurile conspiraţioniste şi de extremă dreaptă, a provocat indignare. Doi consilieri influenți l-au părăsit pe Boris Johnson Keir Starmer l-a acuzat, la rândul său, pe Boris Johnson că repetă teorii conspiraţioniste fasciste pentru a câştiga în mod ieftin capital politic."Nu a existat un fundament rezonabil sau just pentru această afirmaţie", a scris Munira Mirza în scrisoarea de demisie publicată pe site-ul revistei The Spectator. A fost o "referire partizană şi nepotrivită într-un cazul îngrozitor de abuzuri sexuale asupra copiilor", a spus ea."Nu v-aţi cerut scuze pentru impresia înşelătoare pe care aţi lăsat-o" în pofida unei solicitări în acest sens, a continuat ea. Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanatorFost membră a defunctului Partid Comunist Revoluţionar, Munira Mirza a lucrat cu Boris Johnson în perioada în care acesta a fost primar al Londrei, între 2008 şi 2016.Downing Street a confirmat plecarea celor doi consilieri şi a subliniat "recunoştinţa" premierului Boris Johnson faţă de aceşti doi foşti consilieri pentru "contribuţia lor la guvernare".

VIDEO Sute de tibetani au protestat față de „Jocurile rușinii” de la Beijing
Internațional

VIDEO Sute de tibetani au protestat față de „Jocurile rușinii” de la Beijing

Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing. Cinci sute de tibetani au manifestat joi în faţa sediului Comitetului Olimpic Internaţional (CIO) din Lausanne pentru a protesta împotriva organizării Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, care încep vineri, transmite AFP.Manifestaţia a fost condusă de un activist cu steagul tibetan pe spate, care s-a deplasat pe schiuri de care era târât drapelul Chinei. Citește și: Weber preia agenda PSD: cere plafonarea prețurilor. Ea are două pensii și salariu de la stat Veniţi din toată Europa, protestatarii au parcurs distanţa de trei kilometri de la sediul CIO până la Muzeul Olimpic în ajunul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing. Mulţi manifestanţi fluturau steaguri tibetane şi purtau măşti tibetane, afişând pancarte care făceau apel la boicotarea Jocurilor, denunţând ceea ce au calificat ca fiind "Jocuri ale ruşinii" şi scandând "Opriţi încălcările drepturilor omului în Tibet". Protest al tibetanilor față de Jocurile rușinii de la Beijing Pe o pancartă se putea vedea un schior în faţa unui tanc ale cărui urme au fost înlocuite de inelele olimpice, o aluzie vizuală la celebra fotografie a unui demonstrant care blochează singur o coloană de vehicule blindate în timpul represiunii mişcării democratice din piaţa Tiananmen din Beijing, în 1989. Pe o alta scria:"Beijing 2022 să nu devină Berlin 1936". Citește și: Institutul Diplomatic Român, unde s-au specializat Vicol și Simonis, are în conducere un electrician-depanator Artistul tibetan Loten Namling, care locuieşte în Elveţia de 32 de ani, a condus protestul pe schiurile pe care era scris cuvântul "libertate"."Motivul pentru care trag după mine drapelul chinez este pentru că mi-a distrus ţara China, China mi-a distrus cultura. Să îşi dea seama cât de greu ne este", a spus el."Nu ar trebui niciodată ca organizarea Jocurilor Olimpice să fie acordată ucigaşilor în masă şi dictatorilor. Este timpul să spunem stop". Tibetanii denunţă cucerirea ţării lor, alipită de facto Chinei în 1951, şi acuză de represiune religioasă şi culturală guvernul central de la Beijing. Protestatarii au mărşăluit scandând sloganuri precum "Fără drepturi, fără jocuri" şi "Jocuri de la Beijing, jocuri ale genocidului". Câţiva manifestanţi s-au urcat pe acoperişul de la intrarea în sediul CIO, unde au desfăşurat un banner negru pe care scria "Nu Beijing 2022". Organizatoarea protestului, Karma Choekyi, preşedinta comunităţii tibetanilor din Elveţia, a criticat mişcarea olimpică şi pe partenerii săi financiari pentru că au închis ochii la situaţia libertăţilor civile din China."Regimul comunist chinez se consolidează şi crede că aceste Jocuri îi legitimează dreptul de a suprima drepturile omului (…)", a adăugat ea."Condamnăm CIO şi sponsorii pentru că au permis ca acest lucru să se întâmple".

Absolvent al Universității Oxford, numit în fruntea parchetului anticorupție din Moldova
Internațional

Absolvent al Universității Oxford, numit în fruntea parchetului anticorupție din Moldova

Absolvent al Oxford, noul șef al CNA din Moldova: Iulian Rusu a fost votat, azi, de parlamentul de la Chișinău director al Centrului Național Anticorupție pe un termen de cinci ani. Pentru candidatura acestuia au votat 57 de deputați PAS. Absolvent al Oxford, noul șef al CNA Potrivit legii, directorul Centrului Național Anticorupție este numit cu votul majorității deputaților aleși, la propunerea a cel puțin 20 de parlamentari. Iulian Rusu a fost secretar de stat al Ministerului Justiţiei, din octombrie anul trecut. El a obţinut titlul de magistru în drept la Universitatea Oxford din Marea Britanie. În perioada 2018 - 2021, Rusu a deținut funcția de director adjunct al organizaţiei non-guvernamentale "Institutul pentru Politici și Reforme Europene". Flocea, consilierul lui Dodon, demis Până anul trecut, directorul CNA era ales prin concurs public, însă procedura de numire a acestuia a fost modificată printr-un proiect de lege votat de majoritatea parlamentară. Imediat după adoptarea proiectului, Parlamentul l-a demis pe fostul director CNA, Ruslan Flocea. Demiterea acestuia a survenit după după un raport negativ al activității acestuia timp de doi ani la conducerea instituției. El fusese instalat la șefia CNA de către Partidul Socialist condus de Igor Dodon în vara anului 2019. De altfel, Flocea, fusese consilierul lui Dodon. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești „Că am fi promis în Programul de guvernare ”lichidarea” CNA. Fals – am promis ”restructurarea” CNA. Prin restructurare poate fi atât lichidarea, cât și restructurarea competențelor CNA după modelul NABU din Ucraina. Cel mai important este ca sistemul instituțional de luptă cu marea corupție să fie unul funcțional. Și desigur integritatea oamenilor este fundamentală. Decizia o vom lua pornind de la obiectivul major – eficientizarea luptei cu MAREA corupție. Prin ”marea corupție” înțelegem inclusiv (sau poate în primul rând) lupta cu corupția în rândul politicienilor”, a scris, azi, pe Facebook, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenko.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră