luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5850 articole
Internațional

Un satelit-spion al SUA a fost lansat cu rachetă a lui Elon Musk

Un satelit-spion al SUA a fost lansat cu rachetă a lui Elon Musk. O rachetă SpaceX Falcon 9 a lansat miercuri pe orbită un satelit spion pentru Forţele Spaţiale ale Statelor Unite, a anunţat National Reconnaissance Office (NRO), responsabil cu proiectarea şi gestionarea reţelei de sateliţi militari americani, informează AFP.Racheta care transporta satelitul NROL-87 a fost lansată la ora locală 12:27 (20:27 GMT) de la baza militară Vandenberg din California. Satelitul a fost amplasat cu succes pe orbită înainte ca racheta să revină în siguranţă la bază, a anunţat NRO printr-un comunicat. Citește și: EXCLUSIV Guvernul îi dă penalului Borbely un milion de euro pentru promovarea intereselor românești''Satelitul NROL-87 a fost proiectat, construit şi este operat de NRO în cadrul misiunii sale de recunoaştere spaţială'', a indicat această agenţie de informaţii militare fără a oferi alte detalii, invocând ''secrete de apărare''. Citește și: După o dezvăluire a unui jurnalist co-fondator al defapt.ro, amendă penală pentru ex-ministrul Grigorescu NRO, care depinde de Pentagon şi monitorizează traficul maritim internaţional şi comunicaţiile adversarilor Statelor Unite, a precizat că acesta este primul satelit lansat anul acesta, însă este al 17-lea lansat în ultimii doi ani. Satelitul este destinat în special comandamentului serviciului Forţelor Spaţiale cu sediul în Los Angeles.

Un satelit-spion al SUA a fost lansat cu rachetă a lui Elon Musk (sursă: pexels.com)
Internațional

 Israelul renunță treptat la certificatul verde

Israelul renunță treptat la certificatul verde, după ce a fost una dintre primele ţări care au instituit această măsură în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. De duminică 7 februarie, ''tav yaroq'' în ebraică (''certificat verde'' în franceză) eliberat persoanelor vaccinate sau recuperate după coronavirus, nu va mai fi cerut în cafenele, restaurante, baruri, săli de sport sau hoteluri, a subliniat Ministerul israelian al Sănătăţii. Israelul renunță treptat la certificatul verde Guvernul va publica în curând o listă completă a locurilor în care certificatul verde va fi cerut, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Aceste măsuri de relaxare survin într-un moment în care statul evreu, care a lansat o vastă campanie de vaccinare în decembrie 2020 şi a introdus certificatul verde în februarie 2021, înregistrează un număr record de contaminări legate de răspândirea variantei Omicron. Aproximativ 60.000 de cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi 2.618 de pacienţi sunt internaţi, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Potrivit epidemiologului Nadav Davidovitch, membru al unui grup de experţi care consiliază guvernul, ''menţinerea 'certificatului verde' în forma sa actuală poate crea false asigurări''. Certificatul sanitar ''nu reduce infecţiile în spaţiile închise precum teatrele. Ar trebui folosit în primul rând pentru locuri cu risc ridicat, cum ar fi spitalele, căminele de bătrâni sau evenimentele în la care se consumă alimente, se cântă şi dansează'', a adăugat el. Certifictul, necesar la evenimente cu risc ridicat Cu toate acestea, renunţarea la certificat ar fi ''o greşeală'', a apreciat, de asemenea, Nadav Davidovitch, director al Şcolii de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Ben Gurion, situată în deşertul Negev (sud). Certificatul sanitar va fi necesar pentru a participa la evenimente cu ''risc ridicat'', cum sunt petrecerile, a anunţat marţi seara biroul premierului israelian Naftali Bennett, indicând faptul că testele PCR nu vor mai fi obligatorii pentru călătorii care părăsesc Israelul. În afară de Israel, contaminările sunt în creştere şi în Cisiordania, unde Autoritatea Naţională Palestiniană a anunţat închiderea şcolilor pentru 10 zile, începând de joi.

1.000 de soldați americani în România, a anunțat Pentagonul (sursa: Facebook/US DoD)
Internațional

1.000 de soldați americani în România

1.000 de soldați americani în România. O mie de militari vor fi mutați în România din Germania, a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John F. Kirby. 1.000 de soldați americani în România Nu sunt trupe permanente și nu vor lupta în Ucraina, ci au scopul de a întări postura aliaților noștri din Europa de Est, a declarat oficialul american. Citește și: Biden, de acord ca trupe americane să fie trimis în România (CNN) Anunțul a fost făcut într-o conferință presă de la Pentagon, disponibilă VIDEO aici. "Cei 1.000 de militari americani trimiși în România vor fi sub comanda SUA, după o decizie bilaterală cu România. Dacă e nevoie, vom trimite trupe suplimentare pe Flancul estic al NATO. Trimitem aceste trupe pentru că vrem să transmitem semnalul clar că NATO contează pentru SUA, că angajamentul nostru pentru Articolul 5 al Tratatului NATO este neclintit, că suntem gata să ne apărăm aliații. Vedem zilnic cum Rusia destabilizează regiunea trimițând trupe suplimentare în regiune", a spus Kirby. Cei 1.000 de soldați americani trimiși în România fac parte dintr-un regiment de infanterie, a mai spus John F. Kirby. De asemenea, 2.000 de militari americani din Fort Bragg (North Carolina) vor fi trimiși în Germania și Polonia.

Biden trimite trupe americane în România (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden trimite trupe americane în România

Biden trimite trupe americane în România. Președintele american ar fi aprobat oficial, miercuri, trimiterea de trupe americane în Europa de Est, inclusiv în România. Pentagonul ar urma să anunțe că trupele vor fi dislocate "în următoarele zile", potrivit unor oficiali americani citați de CNN. Decizia președintelui american este o dovadă de susținere față de aliații NATO care se simt amenințați de mișcările militare ale Rusiei în apropierea Ucrainei, susțin oficialii. Biden trimite trupe americane în România Se așteaptă ca Pentagonul să anunțe că trupele vor fi dislocate în locații din Europa. Astfel vor fi trimiși aproximativ 2.000 de militari americani în Polonia și alte câteva mii în țările din sud-estul NATO, inclusiv România, mai notează CNN. Citește și: Renate Weber anticipa tezele lui Putin: Noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului de la Deveselu Președintele Joe Biden a anunțat pe 29 ianuarie că va trimite un număr de militari americani în Europa de Est „în curând”, ca urmare a situației tot mai tensionate din Ucraina. Acesta a exclus posibilitatea desfășurării de trupe în Ucraina, care nu face parte din Alianța Nord-Atlantică. SUA au plasat 8.500 de trupe în alertă ridicată pentru desfășurarea în Europa. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, spune că trupele vor fi disponibile în funcție de felul în care evoluează situația. Iohannis pomenește SUA și Franța Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că angajamentul luat de SUA și Franța de a trimite trupe în România reprezintă o "expresie a solidarității și angajamentului acestor parteneri strategici ai României pentru securitatea noastră". "Am fost, în toată această perioadă, și suntem în contact strâns la nivel diplomatic, operațional și tehnic pentru stabilirea detaliilor și datelor exacte ale desfășurării unităților militare americane și franceze în România și, fără îndoială, vor urma curând anunțuri concrete în acest sens", a spus Iohannis.

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Foto: en.kremlin.ru
Internațional

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin

Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin și divizează UE în chestiunea crizei din Ucraina. Sponsorul UDMR, Viktor Orban, face jocurile lui Putin Vizita premierului Ungariei, Viktor Orban, la Moscova a creat sentimentul că Uniunea Europeană nu este capabilă să dea un răspuns unitar, în cazul unei invezii rusești în Ucraina, au arătat mai mulți membri ai Parlamentului European. „Nu avem nicio îndoială, Vladimir Putin încearcă să ne despartă. Așa că sper din tot sufletul ca Viktor Orbán să-și dea seama ce este în joc și că va menține mesajul de unitate al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul francez Nathalie Loiseau, citată de Euronews. „Despărțindu-se puternic de aliații săi din NATO, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marți că sancțiunile propuse împotriva Rusiei în cazul în care aceasta va întreprinde acțiuni militare împotriva Ucrainei ar fi „condamnate la eșec” și că cererile de securitate ale Rusiei sunt rezonabile”, scrie New York Times. „Domnul Orban se comportă practic ca un instrument al politicii externe a Rusiei”, a declarat, tot pentru New York Times, Peter Kreko. El este membru al Centrului pentru Analiza Politicii Europene și director al Political Capital, un grup de cercetare din Budapesta. În plus, Putin a profitat de vizita lui Orban pentru ca, în conferința de presă comună, să amenințe România. „Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia”, a spus Putin, de față cu premierul UDMR. UDMR, 100% de partea lui Viktor Orban Activitatea filo-rusă a lui Viktor Orban ridică problema situației UDMR. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor este la guvernare în România, dar, în același timp, este puternic susținută de la Budapesta. Kelemen Hunor personal se declară un admirator al lui Viktor Orban: „Este un om extrem de hotărât, așa cum îl știu eu, știe ce dorește să facă, are instrumentele politice și guvernamentale să facă ceea ce crede că e bine, punct”. Site-ul de investigaţii Átlátszó Erdély a analizat, în martie 2021, modul cum relaţiile între UDMR şi FIDESZ au evoluat în ultimele două decenii, factorul financiar judecând un rol important. Banii către UDMR, prin intermediul ONG-urilor, cum e şi Fundaţia Eurotrans, au început să vină în 2015, arată investigația site-ului. Aproximativ 800.000 de euro au fost daţi către Fundaţia Eurotrans, fundaţie apropiată de UDMR, ca să se ocupe de documentele maghiarilor din România care voiau dublă cetăţenie (mai târziu aceştia erau îndemnaţi de Kelemen Hunor, în septembrie 2017, să voteze FIDESZ). Din martie 2017 a început şi programul de dezvoltare economică ale comunităţilor de maghiari, prima dată fiind vizat judeţul Mureş. Pentru 2017 a fost alocată suma de 3,2 milioane euro pentru Mureş. Presa de limbă maghiară, subvenționată de Budapesta „Astăzi, fundaţiile apropiate de UDMR gestionează la fel de mulţi bani provenind din finanţarea maghiară, dacă nu chiar mai mult, decât sprijinul guvernamental român pentru minoritatea maghiară din Transilvania, gestionat de UDMR”, mai arată autorii. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Átlátszó Erdély a scris și despre finanțarea de la Budapesta a presei de limbă maghiară: „Potrivit surselor noastre, important nu e ceea ce se poate scrie, ci mai degrabă ceea ce nu: nicio voce critică la adresa guvernului maghiar nu poate apărea în publicațiile trustului de presă. Deși în trecut au existat exemple de materiale critice la adresa UDMR, și acestea au dispărut în timpul campaniilor electorale din ultimii ani. Am auzit în repetate rânduri că achizițiile Asociației pentru Spațiul Media Transilvan sunt de fapt un nou instrument de a controla UDMR-ul”. _____________________________________

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate (sursă: Facebook)
Internațional

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate

Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, potrivit unui proiect la Chișinău. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a trimis în Parlament un proiect de lege care va face posibilă punerea în practică a mecanismului de confiscare extinsă a averilor acumulate prin acte de corupţie, informează IPN şi Radio Europa Liberă."Legea actuală conţine un obstacol care îngreunează procedura de confiscare a bunurilor celor care s-au îmbogăţit ilicit şi le dă posibilitate să-şi păstreze averile. De facto, aceştia rămân în posesia averilor prin transferul lor către persoane terţe. Proiectul de lege propus Parlamentului vine să elimine această lacună", a scris Maia Sandu marţi pe pagina sa de Facebook. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPotrivit preşedintei Republicii Moldova, eforturile de îmbunătăţire a normelor legislative pentru a combate corupţia vor continua. "Vor continua şi eforturile de reformare a justiţiei, pentru ca normele legale să fie aplicate în raport cu toţi, fără excepţie", a mai spus Maia Sandu, citată de agenţia IPN. Averile dobândite prin corupție ar putea fi confiscate, cere Maia Sandu În altă ordine de idei, Radio Chişinău a anunţat miercuri dimineaţa că procurori din cadrul Procuraturii Anticorupţie a Republicii Moldova, în colaborare cu ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate şi ai Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, au descins la mai multe adrese ale unor foşti parlamentari.Percheziţiile sunt efectuate în cadrul investigării faptelor de îmbogăţire ilicită a 13 foşti deputaţi ai Parlamentului Republicii Moldova, fiind vizate 47 de bunuri imobile şi 13 autoturisme. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaCazurile de îmbogăţire ilicită sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupţie în dosarul privind coruperea unor deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracţiunii parlamentare din care aceştia făceau parte.Conform rezultatelor preliminare ale investigaţiilor, cheltuielile foştilor deputaţi cercetaţi depăşesc veniturile legale ale acestora, în unele cazuri cu 350.000 lei (circa 17.500 de euro), iar în alte cazuri această diferenţă atinge valoarea de circa 4,6 milioane de lei (circa 230.000 de euro).

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina (sursă: diplomatie.gouv)
Internațional

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

România e implicată în cazul Hunter Biden (sursă: Facebook)
Internațional

România e implicată în cazul Hunter Biden

România e implicată în cazul Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden. The New York Times a deschis luni un proces împotriva Departamentului de Stat al SUA, pentru a obține o serie de e-mailuri între Hunter Biden și oficiali ai ambasadei României la Washington. Cotidianul american a acuzat Departamentul de Stat că nu a predat în timp util documentele pe care ziarul le solicitase prin legea americană a liberului acces la informații (FOIA), relatează digi24. Jurnaliștii The New York Times vor să să obțină e-mailurile trimise de ambasada României între 2015 și 2019 în care se menționau o serie de oameni de afaceri internaționali, inclusiv fiul președintelui SUA și fostul său asociat de afaceri, Tony Bobulinski, devenit pentru scurt timp o celebritate la sfârșitul alegerilor din 2020, din cauza legăturilor sale cu fiul lui Joe Biden, informează Politico. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Solicitările în baza FOIA ale reporterului Kenneth P. Vogel, trimise pentru prima dată în iunie anul trecut către Departamentul de Stat, caută și informații despre fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, care a fost trimis de fostul președinte Donald Trump pentru a investiga afacerile lui Hunter Biden în Ucraina. Ambasada României e implicată într-o dispută din cauza lui Hunter Biden În cererea pentru deschiderea procesului, depusă de The New York Times la tribunalul federal din Manhattan, cotidianul american acuză Departamentul de Stat al SUA că tergiversează procesul de îndeplinire a solicitărilor în baza FOIA. În decembrie 2021, New York Times a solicitat un răspuns din partea Departamentului de Stat, în care instituția federală să precizeze care este data estimată pentru îndeplinirea cererilor FOIA. Departamentul a transmis că aceasta este 15 aprilie 2023. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Unul dintre obiectivele pentru ca cotidianul american a intentat un proces pare să fie acela de a afla dacă oficialii ambasadei de la București în SUA au făcut favoruri în ceea ce privește unele afaceri private, inclusiv, probabil, unele în care era implicat fiului președintelui actual al Statelor Unite. Dacă s-ar dovedi conexiunea aceasta, s-ar ridica suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese și corupția din interiorul administrației Biden.

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii (sursă: pexels.com)
Internațional

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina (sursa: times.co.uk)
Internațional

Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon Foto: Facebook Animal Welfare League of Arlington
Internațional

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon, dar a fost capturată în zona de securitate. Ea a supraviețuit, este la adăpost și, după ce se va afla ce misiune avea și cine a trimis-o, ar putea primi un nume. O găină a încercat să se strecoare în Pentagon Organizația Animal Welfare League of Arlington, care asigură adăpost pentru animalele fără stăpân, anunță, pe pagina sa de Facebook, că luni a fost solicitată să captureze animalul și că aceasta nu este o glumă. De altfel, organizația publică și o fotografie a găinii aventuriere. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Sgt. Ballena a adus-o în siguranță la adăpost unde va rămâne până când îi vom găsi o casă nouă!” a postat pe Facebook organizația. În plus, Animal Welfare League of Arlington așteaptă, pe pagina sa de Facebook, propuneri pentru numele găinii. Informația a fost preluată de Military Times care a comentat: „Oare ea pur şi simplu s-a rătăcit, încercând să traverseze strada ? Sau este o spioană în misiune să fure secrete de stat ? Deocamdată nu vrea să spună nimic''.

Putin recunoaște că se teme de România (sursă: kremlin.ru)
Internațional

Putin recunoaște că se teme de România

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Rusia vrea NATO afară din România (sursa: tass.com)
Internațional

Rusia vrea NATO afară din România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct", spune Leonhard Birnbaum (sursa: reuters.com)
Internațional

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct"

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct." Declarația îi aparține directorului executiv, în același timp preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei energetice germane E.ON, Leonhard Birnbaum. Acesta este de părere că ţara sa trebuie să continue să se bazeze pe gazul natural din Rusia pentru a realiza tranziţia de la cărbune şi a scădea preţurile la energie, transmite marţi dpa. Birnbaum: "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct" "Noi credem că avem nevoie de gaz rusesc. Punct. Mai ales dacă ne bazăm acum mai mult pe gaz pentru că vrem să renunţăm la cărbune", a declarat Leonhard Birnbaum luni seara. Discuțiile au fost purtate într-o întâlnire cu membri ai Asociaţiei jurnaliştilor economici. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Birnbaum a vorbit de asemenea în favoarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania. Un proiect pe care Washingtonul şi alţi aliaţi l-au numit o "greşeală strategică" din partea Berlinului. "În termeni de economie energetică, Nord Stream 2 este util. Din punct de vedere politic, evaluarea poate fi diferită. Acest lucru trebuie discutat în arena politică", a afirmat el. Gaz prin conductă versus natural lichefiat Atât SUA, cât şi Germania au declarat că Nord Stream 2 - care este finalizat, dar nu şi operaţional - ar putea fi supus sancţiunilor dacă Rusia va ataca Ucraina. În principiu, gazul livrat prin conductă din Rusia este mai ieftin decât gazul natural lichefiat (GNL). "Dacă va trebui să ne bazăm pe GNL, preţurile la gaz în Europa vor fi mult mai ridicate decât în trecut. Dacă vrem ca preţurile să scadă, atunci va fi nevoie ca mai mult gaz de conductă să ajungă în Europa", a spus Birnbaum. "Aceasta necesită, de asemenea, importuri din Rusia, fireşte. Sper că, în cele din urmă, în pofida tensiunilor actuale, va exista un rezultat rezonabil", a adăugat directorul executiv al E.ON, citat de Agerpres.

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat (sursă: Facebook)
Internațional

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat. Cotidianul The New York Times a anunţat luni achiziţia, pentru câteva milioane de dolari, a "Wordle", un joc online devenit fenomen în doar patru luni şi jucat în prezent de câteva milioane de internauţi, relatează AFP.Creat de inginerul Josh Wardle, jocul constă în descoperirea unui cuvânt din cinci litere din doar şase încercări. Platforma încarcă doar un cuvânt pe zi.Potrivit The New York Times, jocul, care a fost lansat în octombrie, avea doar 90 de jucători la începutul lunii noiembrie. La începutul lunii ianuarie, numărul acestora a ajuns la peste 300.000 şi, precizează grupul, "milioane de persoane joacă în prezent zilnic" Wordle, cumpărat pentru "o sumă de şapte cifre", mai mică de cinci milioane de dolari. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat de ziarul american Achiziţia se înscrie în politica de diversificare a ofertei New York Times, care pune deja la dispoziţie un abonament special pentru jocuri, incluzând cuvintele încrucişate, serviciu care a atins în decembrie un milion de abonaţi, potrivit unui comunicat publicat luni. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA"Acest joc (Wordle) a făcut ceea ce puţine jocuri au făcut înainte: ne-a captat imaginaţia colectivă şi ne-a adus puţin mai aproape unii de ceilalţi", a declarat Jonathan Knight, managerul general al New York Times Games, citat în comunicat.The New York Times a precizat că, după integrarea sa, "Wordle" va rămâne gratuit pentru toţi jucătorii, vechi şi noi, şi a dat asigurări că nu va modifica configuraţia acestuia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră