duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe

Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina, potrivit șefului diplomației franceze. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilPreşedintele rus Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că creează intenţionat un scenariu care să atragă Rusia într-un război şi nu ţine cont de preocupările de securitate ale Moscovei legate de Ucraina. Nu sunt semne că Rusia ar ataca Ucraina Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Rusia a concentrat zeci de mii de militari la frontiera ucraineană, însă susţine că nu are intenţia de a invada Ucraina. Acum opt ani, însă, ruşii au ocupat Crimeea, iar ulterior i-au sprijinit pe separatiştii din regiunea Donbas din estul Ucrainei. Fosta republică sovietică a ajuns în prezent un punct fierbinte într-o confruntare între Est şi Vest apreciată de Reuters drept cea mai periculoasă de după încheierea Războiului Rece.

Rusia nu e pregătită să acționeze în Ucraina, spune ministrul francez de Externe
„The New York Times” dă în judecată Departamentul de Stat din cauza e-mailurilor lui Hunter Biden către Ambasada României la Washington
Internațional

„The New York Times” dă în judecată Departamentul de Stat din cauza e-mailurilor lui Hunter Biden către Ambasada României la Washington

România e implicată în cazul Hunter Biden, fiul președintelui Joe Biden. The New York Times a deschis luni un proces împotriva Departamentului de Stat al SUA, pentru a obține o serie de e-mailuri între Hunter Biden și oficiali ai ambasadei României la Washington. Cotidianul american a acuzat Departamentul de Stat că nu a predat în timp util documentele pe care ziarul le solicitase prin legea americană a liberului acces la informații (FOIA), relatează digi24. Jurnaliștii The New York Times vor să să obțină e-mailurile trimise de ambasada României între 2015 și 2019 în care se menționau o serie de oameni de afaceri internaționali, inclusiv fiul președintelui SUA și fostul său asociat de afaceri, Tony Bobulinski, devenit pentru scurt timp o celebritate la sfârșitul alegerilor din 2020, din cauza legăturilor sale cu fiul lui Joe Biden, informează Politico. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabil Solicitările în baza FOIA ale reporterului Kenneth P. Vogel, trimise pentru prima dată în iunie anul trecut către Departamentul de Stat, caută și informații despre fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, care a fost trimis de fostul președinte Donald Trump pentru a investiga afacerile lui Hunter Biden în Ucraina. Ambasada României e implicată într-o dispută din cauza lui Hunter Biden În cererea pentru deschiderea procesului, depusă de The New York Times la tribunalul federal din Manhattan, cotidianul american acuză Departamentul de Stat al SUA că tergiversează procesul de îndeplinire a solicitărilor în baza FOIA. În decembrie 2021, New York Times a solicitat un răspuns din partea Departamentului de Stat, în care instituția federală să precizeze care este data estimată pentru îndeplinirea cererilor FOIA. Departamentul a transmis că aceasta este 15 aprilie 2023. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Unul dintre obiectivele pentru ca cotidianul american a intentat un proces pare să fie acela de a afla dacă oficialii ambasadei de la București în SUA au făcut favoruri în ceea ce privește unele afaceri private, inclusiv, probabil, unele în care era implicat fiului președintelui actual al Statelor Unite. Dacă s-ar dovedi conexiunea aceasta, s-ar ridica suspiciuni cu privire la posibile conflicte de interese și corupția din interiorul administrației Biden.

Justiția a respins cererea de eliberare condiționată a criminalului în serie Anders Breivik
Internațional

Justiția a respins cererea de eliberare condiționată a criminalului în serie Anders Breivik

Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii. Justiţia norvegiană a respins marţi cererea de eliberare condiţionată formulată de Anders Behring Breivik, autorul atacurilor din iulie 2011 soldate cu 77 de morţi, care se află în detenţie de zece ani, transmit AFP şi DPA.Tribunalul districtual din Telemark, întrunit la penitenciarul de maximă securitate Skien (130 de kilometri sud-vest de Oslo) unde Breivik este închis după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, a analizat timp de două săptămâni dacă autorul atacurilor continuă să reprezinte o ameninţare pentru societate. Citește și: Antena 3, în campanie pentru liderii AUR. George Simion și Călin Georgescu, mediatizați favorabilJudecătorii au dat curs solicitării făcute în urmă cu două săptămâni de procurori, care au cerut menţinerea în detenţie a neonazistului Anders Behring Breivik (42 de ani), justificând că acesta este la fel de periculos ca în urmă cu zece ani şi jumătate, când a ucis 77 de persoane.''Există un risc evident ca (Breivik) să îşi reia comportamentul care a condus la atacurile teroriste din 22 iulie 2011'', au declarat cei trei judecători care au analizat cererea de eliberare condiţionată. Cel mai mare criminal în serie din Norvegia rămâne după gratii ''Nu se poate presupune ca Breivik să fie totuşi non-violent. Asigurările sale verbale şi cuvântul său de onoare au puţină valoare'', au subliniat judecătorii.Avocatul lui Breivik, Oystein Storrvik, a anunţat la scurt timp intenţia sa de a face apel - pe care justiţia poate decide să nu îl examineze - şi de a lansa o nouă procedură judiciară contra condiţiilor de detenţie ale clientului său. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru RusiaLa 22 iulie 2011, Anders Behring Breivik - care între timp şi-a schimbat numele în Fjotolf Hansen - a comis un atentat cu o maşină-capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, unde se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist norvegian, unde a ucis 69 de persoane.Breivik a solicitat eliberarea condiţionată la zece ani după ce a fost condamnat la 21 de ani de închisoare, pedeapsă care poate fi prelungită pe termen nelimitat dacă se consideră că deţinutul este o ameninţare continuă pentru societate. El poate solicita o nouă audiere, dar nu mai devreme de 12 luni de la data deciziei judecătoreşti de marţi.

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina
Internațional

Boris Johnson: Pericol "clar" și "iminent" ca Rusia să atace Ucraina

Boris Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina. Premierul britanic a declarat, marţi, la Kiev, că există un pericol "clar" şi "iminent" al unei intervenţii militare ruse în Ucraina, relatează AFP. Johnson: pericol clar, iminent în Ucraina "Este un pericol clar şi prezent, vedem un număr mare de soldaţi desfăşuraţi, vedem pregătiri pentru tot felul de operaţiuni în concordanţă cu o ameninţare militară iminentă", a declarat premierul Johnson într-o conferinţă de presă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Citește și: Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia Premierul britanic a apreciat de asemenea că este "vital" ca Moscova "să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei". Johnson a avertizat că o intervenţie militară în Ucraina ar fi "un dezastru pentru Rusia şi pentru lume". "Este vital ca Rusia să facă un pas înapoi şi să aleagă calea diplomaţiei şi cred că este încă posibil. Suntem pregătiţi pentru dialog, desigur, dar sancţiunile sunt pregătite", a spus, de asemenea, liderul britanic în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele ucrainean, potrivit BBC.

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon! A fost prinsă de sergentul Ballena
Internațional

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon! A fost prinsă de sergentul Ballena

O găină a încercat să se strecoare în Pentagon, dar a fost capturată în zona de securitate. Ea a supraviețuit, este la adăpost și, după ce se va afla ce misiune avea și cine a trimis-o, ar putea primi un nume. O găină a încercat să se strecoare în Pentagon Organizația Animal Welfare League of Arlington, care asigură adăpost pentru animalele fără stăpân, anunță, pe pagina sa de Facebook, că luni a fost solicitată să captureze animalul și că aceasta nu este o glumă. De altfel, organizația publică și o fotografie a găinii aventuriere. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR „Sgt. Ballena a adus-o în siguranță la adăpost unde va rămâne până când îi vom găsi o casă nouă!” a postat pe Facebook organizația. În plus, Animal Welfare League of Arlington așteaptă, pe pagina sa de Facebook, propuneri pentru numele găinii. Informația a fost preluată de Military Times care a comentat: „Oare ea pur şi simplu s-a rătăcit, încercând să traverseze strada ? Sau este o spioană în misiune să fure secrete de stat ? Deocamdată nu vrea să spună nimic''.

Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia
Internațional

Vladimir Putin: România și Polonia sunt o amenințare pentru Rusia

Putin recunoaște că se teme de România, mai exact de "lansatoarele" care s-ar afla pe teritoriul țării nostre. Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă după o întâlnire la Moscova cu premierul ungar Viktor Orban. Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat marţi în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE. Putin recunoaște că se teme de România "Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURViktor Orban, un politician considerat ultranaţionalist, căruia opoziţia din ţara sa i-a cerut să-şi anuleze vizita la Moscova, promisese să se consulte cu aliaţii săi din Uniunea Europeană şi NATO înainte de a se deplasa în Rusia.Contrar altor ţări din regiune, precum Polonia, România şi Bulgaria, Ungaria nu şi-a exprimat clar sprijinul pentru Ucraina în ultimele săptămâni în contextul creşterii tensiunilor la graniţele sale, unde Moscova a concentrat zeci de mii de militari şi un important număr de echipamente, provocând suspiciuni că ar putea ataca ţara vecină, notează EFE.Ministrul ungar de exerne, Péter Szijjártó, a declarat recent că ţara sa nu va sprijini Kievul atât timp cât va continua să discrimineze minoritatea maghiară din Ucraina, estimată la 150.000 de persoane. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la puterePotrivit presei, Orban încearcă să consolideze cooperarea economică a Budapestei cu Rusia înaintea alegerilor cruciale din aprilie, în care opoziţia ar putea să-l îndepărteze de la putere.Ungaria este interesată de creşterea volumului livrărilor de gaze ruseşti, a spus premierul Viktor Orban. "Încheierea contractelor de livrare a gazelor (până în 2036) a fost foarte importantă. În cadrul întâlnirii noastre de astăzi, aş dori să ating obiectivul de a creşte aprovizionarea" Ungariei cu gaze, a afirmat premierul ungar la discuţiile cu preşedintele rus, potrivit Interfax.

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România
Internațional

Rusia: Cererea noastră de retragere a trupelor NATO se referă la România

Rusia vrea NATO afară din România. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat luni la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria. Motivul: acolo nu există astfel de desfăşurări. Însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS. Rusia vrea NATO afară din România "Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive. Dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură", a explicat ambasadoarea Rusiei. Citește și: EXCLUSIV MApN, acuzat că la baza „Kogălniceanu” a favorizat Strabag, firma oligarhului rus Deripaska, aflat pe lista neagră a SUA (DOCUMENTE) "Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta", a remarcat Eleonora Mitrofanova. Bulgaria, țintă dacă ar avea arme strategice împotriva Rusiei "Despre aceasta este vorba - nu ca Bulgaria să părăsească NATO ori ca România să părăsească NATO", a insistat ea. Declarația a vizat cererile privind arhitectura de securitate europeană adresate de Moscova către Washington şi NATO. Mitrofanova a adăugat că fiecare ţară are dreptul suveran de a-şi alege alianţa care să-i garanteze securitatea. Potrivit declaraţiei ambasadoarei ruse, Bulgaria ar putea deveni însă o ţintă pentru Rusia dacă pe teritoriul bulgar ar exista baze militare şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei. Dar nu este cazul în prezent, a asigurat ea. Gazul, arma preferată a rușilor Răspunzând unei întrebări despre posibile probleme în aprovizionarea cu gaze în cazul unor sancţiuni împotriva Rusiei, Eleonora Mitrofanova a dat de asemenea asigurări că Bulgaria nu va fi afectată. "Cred că această variantă a evoluţiei evenimentelor nu implică Bulgaria. Rusia a fost mereu, chiar şi în timpuri dificile, un furnizor de încredere în comerţul exterior. Citește și: Germania vrea cu Putin. „Avem nevoie de gaz rusesc. Punct”, spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON În al doilea rând, dacă vorbim despre problema de ansamblu, trebuie să amintim de (gazoductul) Nord Stream 2 şi de încercările constante de a-l opri. Prin nelansarea Nord Stream 2, Europa se pedepseşte singură. Aceasta nu este o criză pentru Rusia întrucât fluxurile noastre de gaze pot fi redirecţionate către Est, unde cererea este mare. Dar pentru Europa aceasta va fi o ameninţare mare şi reală, şi anume spirala inflaţionistă, pentru că gazele lichefiate sunt foarte scumpe. Iar americanii, aşa cum noi am aflat deja, nu pot fi consideraţi parteneri de încredere în privinţa livrărilor", consideră ambasadoarea Rusiei în Bulgaria. Bulgarii insistă să desfășoare militari proprii Ministrul bulgar al apărării Stefan Ianev a declarat luni că dacă se va lua o decizie de a desfăşura trupe NATO pe Flancul estic, guvernul bulgar consideră că această măsură trebuie implementată cu soldaţi bulgari. Anterior, premierul bulgar Kiril Petkov a anunţat că Bulgaria este gata să accepte soldaţi din ţări partenere NATO, dar într-un batalion comun cu soldaţi bulgari, în cadrul poziţiei oficiale bulgare în criza din Ucraina. El a mai spus că strategia de apărare bulgară are în centru armata bulgară, fără a afirma că nu va accepta trupe străine, dar insistând ca Bulgaria să comande batalionul.

Germania vrea cu Putin. "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct", spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON
Internațional

Germania vrea cu Putin. "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct", spune Leonhard Birnbaum, șeful E.ON

"Avem nevoie de gaz rusesc. Punct." Declarația îi aparține directorului executiv, în același timp preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei energetice germane E.ON, Leonhard Birnbaum. Acesta este de părere că ţara sa trebuie să continue să se bazeze pe gazul natural din Rusia pentru a realiza tranziţia de la cărbune şi a scădea preţurile la energie, transmite marţi dpa. Birnbaum: "Avem nevoie de gaz rusesc. Punct" "Noi credem că avem nevoie de gaz rusesc. Punct. Mai ales dacă ne bazăm acum mai mult pe gaz pentru că vrem să renunţăm la cărbune", a declarat Leonhard Birnbaum luni seara. Discuțiile au fost purtate într-o întâlnire cu membri ai Asociaţiei jurnaliştilor economici. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Birnbaum a vorbit de asemenea în favoarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania. Un proiect pe care Washingtonul şi alţi aliaţi l-au numit o "greşeală strategică" din partea Berlinului. "În termeni de economie energetică, Nord Stream 2 este util. Din punct de vedere politic, evaluarea poate fi diferită. Acest lucru trebuie discutat în arena politică", a afirmat el. Gaz prin conductă versus natural lichefiat Atât SUA, cât şi Germania au declarat că Nord Stream 2 - care este finalizat, dar nu şi operaţional - ar putea fi supus sancţiunilor dacă Rusia va ataca Ucraina. În principiu, gazul livrat prin conductă din Rusia este mai ieftin decât gazul natural lichefiat (GNL). "Dacă va trebui să ne bazăm pe GNL, preţurile la gaz în Europa vor fi mult mai ridicate decât în trecut. Dacă vrem ca preţurile să scadă, atunci va fi nevoie ca mai mult gaz de conductă să ajungă în Europa", a spus Birnbaum. "Aceasta necesită, de asemenea, importuri din Rusia, fireşte. Sper că, în cele din urmă, în pofida tensiunilor actuale, va exista un rezultat rezonabil", a adăugat directorul executiv al E.ON, citat de Agerpres.

„The New York Times” a cumpărat jocul de cuvinte „Wordle”
Internațional

„The New York Times” a cumpărat jocul de cuvinte „Wordle”

Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat. Cotidianul The New York Times a anunţat luni achiziţia, pentru câteva milioane de dolari, a "Wordle", un joc online devenit fenomen în doar patru luni şi jucat în prezent de câteva milioane de internauţi, relatează AFP.Creat de inginerul Josh Wardle, jocul constă în descoperirea unui cuvânt din cinci litere din doar şase încercări. Platforma încarcă doar un cuvânt pe zi.Potrivit The New York Times, jocul, care a fost lansat în octombrie, avea doar 90 de jucători la începutul lunii noiembrie. La începutul lunii ianuarie, numărul acestora a ajuns la peste 300.000 şi, precizează grupul, "milioane de persoane joacă în prezent zilnic" Wordle, cumpărat pentru "o sumă de şapte cifre", mai mică de cinci milioane de dolari. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere Unul dintre cele mai populare jocuri a fost cumpărat de ziarul american Achiziţia se înscrie în politica de diversificare a ofertei New York Times, care pune deja la dispoziţie un abonament special pentru jocuri, incluzând cuvintele încrucişate, serviciu care a atins în decembrie un milion de abonaţi, potrivit unui comunicat publicat luni. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA"Acest joc (Wordle) a făcut ceea ce puţine jocuri au făcut înainte: ne-a captat imaginaţia colectivă şi ne-a adus puţin mai aproape unii de ceilalţi", a declarat Jonathan Knight, managerul general al New York Times Games, citat în comunicat.The New York Times a precizat că, după integrarea sa, "Wordle" va rămâne gratuit pentru toţi jucătorii, vechi şi noi, şi a dat asigurări că nu va modifica configuraţia acestuia.

Președintele Ucrainei anunță că va mări efectivele armatei
Internațional

Președintele Ucrainei anunță că va mări efectivele armatei

Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată îşi va suplimenta efectivele forţelor sale armate pe o perioadă de trei ani, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev, potrivit Reuters şi AFP. Şeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic şi militar pentru ţara sa, ''cel mai important începând din 2014'', în contextul temerilor legate de un potenţial atac armat rus asupra Ucrainei. ''Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească'', a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni. Citește și: Cinci ani de la „Noaptea, ca hoții”: cei care au emis OUG 13/2017 sunt la putere El a menţionat că economia Ucrainei este în curs de stabilizare şi le-a cerut parlamentarilor să rămână uniţi şi să nu propage panica despre ameninţarea unei ofensive militare ruse. După ce la Kiev a avut loc o revoluţie pro-occidentală, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Ulterior, în estul Ucrainei a izbucnit un conflict între forţele armate guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de Moscova, conflict soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent. În pofida semnării unor acorduri de pace, soluţionarea politică este în impas şi violenţele nu au încetat total niciodată în regiune. Ucraina va aduce 100.000 de soldați în Armată în următorii trei ani La Kiev sunt aşteptaţi marţi premierul britanic Boris Johnson şi omologul său polonez Mateusz Morawiecki. Ei vor fi urmaţi, în cursul săptămânii, de şeful guvernului olandez Mark Rutte şi de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Săptămâna viitoare în Ucraina vor veni cinci miniştri de externe din ţări europene, printre care Franţa şi Germania. Citește și: Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina – editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA ''O asemenea intensitate de vizite este un factor important de stabilizare a situaţiei'', a subliniat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a indicat că Ucraina va lucra ''activ'' în vederea organizării unui nou summit pentru soluţionarea conflictului din estul ţării, în aşa-numitul 'format Normandia', alături de liderii rus, francez şi german. Rusia este acuzată de Occident că a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierei sale cu Ucraina în vederea unei posibile invazii în ţara vecină. Moscova dezminte că ar avea intenţii războinice, dar condiţionează detensionarea situaţiei de o listă de cerinţe, în opinia ei necesare pentru garantarea securităţii sale, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997. SUA au respins această solicitare, dar au lăsat deschisă posibilitatea unor discuţii asupra altor subiecte de securitate, precum desfăşurarea de rachete şi limitele reciproce în cazul exerciţiilor militare.

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA
Internațional

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d'Affaires al SUA

Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, se arată într-un editorial semnat de Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina - editorial de David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina În editorial se arată că dacă Rusia va invada Ucraina, SUA și aliații ei vor “impune consecințe enorme Rusiei“. “Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut“, a avertizat diplomatul american. Muniz mai arată că România este esențială în efortul de constituire a unei coaliții care să contracareze agresiunea Rusiei. Redăm în continuare întregul editorial semnat de David Muniz. Diplomația înaintea Războiului; Adevărul înaintea Minciunilor Lumea urmărește agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. Acțiunile Rusiei reprezintă o amenințare nu numai la adresa Ucrainei, ci a Europei și a ordinii bazate pe norme internaționale. Obiectivele noastre sunt simple. Suntem alături de aliații și partenerii noștri pentru a sprijini coeziunea europeană, a întări relația noastră transatlantică și a consolida statele și instituțiile democratice. Facem acest lucru pentru a îmbunătăți calitatea vieții atât a cetățenilor Statelor Unite, cât și a cetățenilor României. Și facem acest lucru împreună. Secretarul de Stat american Antony Blinken a fost cât se poate de clar în exprimare: Statele Unite nu vor negocia în legătură cu Europa, fără participarea Europei. Nu vom negocia în legătură cu Ucraina, fără participarea Ucrainei. Adevărata amenințare În ultimele două decenii, Rusia a invadat două țări vecine, s-a amestecat în procesul electoral din alte țări, a folosit arme chimice pentru a comite asasinate în afara teritoriului său, a manipulat livrările de gaze naturale ca pe un instrument politic și a încălcat acordurile internaționale privind controlul armamentelor. În 2014, după ce milioane de ucraineni au protestat pentru un viitor democratic, Rusia a fabricat o criză, a invadat și a ocupat teritoriul ucrainean din Crimeea și a orchestrat un război în estul Ucrainei, cu personal rus și agenți pe care îi coordonează, antrenează, aprovizionează și finanțează. În acest război și-au pierdut viața peste 14.000 de ucraineni. Astăzi, Rusia continuă să ocupe părți din Georgia și Ucraina astăzi și nu și-a onorat angajamentul de a-și retrage forțele din Republica Moldova. Iar acum, acțiunile Rusiei, inclusiv comasarea a peste 100.000 de soldați la granița cu Ucraina, generează o nouă criză, nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Europă. Președintele Putin învinuiește, înșelător, Ucraina pentru agresiunea neprovocată a Rusiei. Însă, postura militară a Ucrainei și a alianței NATO a fost, întotdeauna, de natură pur defensivă. Spre deosebire de Rusia, Ucraina și-a onorat angajamentele din cadrul Acordurilor de la Minsk, dintre Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, menite să asigure încetarea focului în Donbas. De fapt, Putin se teme că valorile democratice și exercitarea drepturilor de bază ale omului vor continua să erodeze, treptat, puterea pe care o deține cu forța. Ca reacție la aceste temeri, Rusia a fost neobosită în eforturile de a submina democrația din Ucraina prin dezinformare și intimidare militară. Pe scurt, acțiunile Rusiei sunt periculoase și generează instabilitate. Sprijin pentru Ucraina Statele Unite se angajează să sprijine suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Împreună cu aliații și partenerii noștri, vom ajuta Ucraina în eforturile sale de a se apăra împotriva agresiunii continue a Rusiei. Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de a promova reforme democratice și anti-corupție, de a redobândi și asigura securitatea granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Miza sunt interesele de securitate ale Europei și ale SUA După cum a declarat Secretarul Blinken, la Berlin, pe 20 ianuarie, miza este importantă aici. Vorbim despre viitorul Ucrainei, într-adevăr, însă vorbim și despre principiile care au făcut lumea mai sigură și mai stabilă decenii întregi. Suntem foarte implicați în ceea ce se întâmplă în Ucraina, pentru că respectăm aceste principii, care stau la baza păcii și securității internaționale: faptul că granițele și integritatea teritorială ale unui stat nu se pot modifica prin forță; faptul că este un drept de la sine înțeles al cetățenilor dintr-un regim democratic să ia decizii pentru țara lor și să stabilească viitorul acesteia; faptul că toți membrii comunității internaționale trebuie să respecte regulile comune și să plătească prețul în cazul în care nu se ridică la nivelul angajamentelor solemne pe care și le iau. Dacă am permite Rusiei să încalce aceste principii, după bunul plac, am transmite un mesaj celorlalte țări din lume, că respectarea acestor principii nu este obligatorie. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Apel la acțiune Statele Unite doresc să continue să construiască o coaliție internațională a partenerilor din Europa și din lume, care văd limpede această amenințare. Prietenii noștri din România sunt esențiali pentru acest demers. Unitatea și determinarea transatlantice comune reprezintă cel mai eficiente instrumente pe care le avem pentru a contracara agresiunea Rusiei. Ne-am luat angajamentul pentru diplomație/Ne angajăm în direcția diplomației și am exprimat cât se poate de clar că singura soluție durabilă, pentru toată lumea, este calea diplomatică. Cu toate acestea, dacă Rusia alege cea de-a doua cale și continuă invadarea Ucrainei, suntem pregătiți și coordonați cu partenerii și aliații noștri să impunem consecințe enorme Rusiei, așa cum au confirmat recent țările G7, Uniunea Europeană și NATO. Vor fi sancțiuni majore, de ordin financiar, economic și de altă natură, pe care nu le-am mai impus în trecut. Suntem dispuși să consolidăm apărarea Ucrainei și a NATO, după caz, întocmai ceea ce președintele Putin susține că nu dorește. Amenințarea Rusiei la adresa Ucrainei reprezintă o amenințare a valorilor democratice de pretutindeni. Americanii și românii trebuie să fie alături de Ucraina, pentru a asigura libertatea și stabilitatea Europei, care sunt în interesul popoarelor democratice, fie ei americani sau români, sau oricare alt popor de pe glob.

Papa i-a binecuvântat pe colectorii de taxe
Internațional

Papa i-a binecuvântat pe colectorii de taxe

Suveranul Pontif s-a rugat pe cei care strâng taxele. Papa Francisc i-a încurajat luni pe oamenii pe care toată lumea obişnuieşte să-i urască - colectorii de taxe - şi le-a spus că, deşi nu vor câştiga vreodată un concurs de popularitate, rolul lor este vital pentru funcţionarea unei societăţi echitabile, informează Reuters. "Munca voastră pare să nu fie apreciată…", a declarat suveranul pontif în faţa unei delegaţii de la Agenzia delle Entrate, Administraţia Fiscală din Italia, recunoscând totodată că impozitarea este adeseori percepută ca o activitate prin care "mâinile voastre ajung în buzunarele oamenilor". Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Însă papa Francisc consideră că fiecare om trebuie să îşi plătească partea sa de taxe, mai ales cei bogaţi, pentru ca membrii cei mai vulnerabili ai societăţii "să nu fie striviţi de către cei mai puternici". "În realitate, impozitarea este un semn al legalităţii şi al echităţii", a adăugat liderul de la Vatican. El a lăudat onestitatea celor care îşi plătesc taxele, denunţând în acelaşi timp evaziunea fiscală şi economia subterană. Suveranul Pontif s-a rugat pe cei care strâng taxele În Italia, unde un actor de comedie a rostit cândva o glumă spunând că evaziunea fiscală este cel mai popular sport din ţară după fotbal, o sumă estimată la circa 100 de miliarde de euro este pierdută în fiecare an de la bugetul naţional din cauza evaziunii fiscale, potrivit unor statistici recente. Oficialii au estimat şi că economia subterană a Italiei - companii care operează fără contracte de muncă, fără să achite contribuţii sociale şi nici impozite şi taxe aferente - a fost estimată la 200 de miliarde de euro pe an, o sumă care reprezintă aproximativ 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia Papa Francisc le-a mai spus colectorilor de taxe că, deşi este foarte posibil să nu fie copleşiţi de afecţiunea semenilor lor pe Pământ, ei au un sfânt protector care le este dedicat în Rai. Suveranul pontif le-a reamintit că Sfântul Apostol Matei era "publican", colector de taxe în epoca Imperiului Roman, înainte de a decide să îl urmeze pe Iisus.

Premierul Canadei a fost testat pozitiv la Covid
Internațional

Premierul Canadei a fost testat pozitiv la Covid

Prim-ministrul canadian Justin Trudeau s-a infectat cu Covid. El a anunţat luni că a primit rezultat pozitiv la testul COVID-19, dar că se simte bine şi va continua să lucreze la distanţă, informează Reuters şi AFP. 'În această dimineaţă am fost testat pozitiv la COVID-19. Mă simt bine şi voi continua să lucrez la distanţă în această săptămână, potrivit instrucţiunilor de sănătate publică', a scris pe Twitter şeful guvernului. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR El nu va putea să fie prezent în parlament luni la reluarea lucrărilor după vacanţa de iarnă, dar intenţionează să asiste online. Justin Trudeau a primit recent a treia doză de vaccin împotriva COVID-19. Prim-ministrul canadian Justin Trudeau s-a infectat cu Covid-19 El a intrat în izolare săptămâna trecută după ce unul din copiii săi a fost testat pozitiv, dar atunci testul său rapid a ieşit negativ, a declarat premierul pentru Canadian Press. Trudeau, în vârstă de 50 de ani, a mai fost în izolare timp de două săptămâni în martie 2020, la începutul pandemiei, după ce soţia sa, Sophie, a fost testată pozitiv la noul coronavirus. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la Mogoșoaia Mai mulţi miniştri canadieni, printre care şefa diplomaţiei, Melanie Joly, au fost bolnavi de COVID-19 în ultimele luni.

Noi discuții Blinken-Lavrov pe tema crizei din Ucraina
Internațional

Noi discuții Blinken-Lavrov pe tema crizei din Ucraina

Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia, într-o nouă rundă de discuții. Şefii diplomaţiilor rusă şi americană, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, vor avea o convorbire telefonică marţi, în contextul tensiunilor dintre ţările lor legate de Ucraina, a anunţat luni Moscova, transmit AFP şi Reuters."Nu este prevăzută o întâlnire în persoană (între cei doi), va avea loc marţi o convorbire telefonică", a menţionat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de agenţia Ria Novosti şi TASS. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURConvorbirea va avea loc în contextul în care SUA şi NATO au respins săptămâna trecută o serie de solicitări cheie formulate de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea. Criza din Ucraina va fi analizată de SUA și Rusia la telefon Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri în Occident legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaSubsecretarul de stat american Victoria Nuland a indicat la rândul ei duminică într-un interviu acordat CBS că Blinken şi Lavrov "vor discuta probabil săptămâna aceasta", menţionând că există "semne" că Rusia ar fi interesată de un dialog despre răspunsul SUA şi NATO.

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani
Internațional

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani

Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie, avertizează generali americani. Wendy Sherman, adjunct al secretarului de stat al SUA, a declarat public că o invazie ar putea avea până la 15 februarie. Totuși, ea a arătat că aliatul lui Putin, președintele Chinei comuniste, Xi Jinping, nu ar dori ca un război să fie declanșat în jurul datei de 4 februarie, când va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Putin va ataca Ucraina la jumătatea lui februarie Rusia face însă eforturi pentru a calma temerile Occidentului. În cadrul acestui efort, oficialitățile de la Moscova au anunțat că vor trimite “în curând“ co cerere atât la NATO, cât și la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin care le va solicita celor două organisme să „precizeze cum intenționează să pună în aplicare angajamentul de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”. În paralel, SUA și Marea Britanie pregătesc sancțiunile ce vor fi aplicate Rusiei dacă atacă Ucraina. Potrivit unor oficiali britanici, „orice companie de interes pentru Kremlin va putea fi vizată, astfel că nu va mai exista loc în care să se ascundă oligarhii lui Vladimir Putin și nici companiile implicate în susținerea statului rus”. Ucraina și Rusia intensifică recrutările Kievul a lansat anul acesta o nouă forță de apărare teritorială, compusă din rezerviști, cu care speră să facă față în cazul unei invazii rusești. Ucraina dorește să transforme unitatea, în cel mai scurt timp posibil, într-un corp de elită care să numere până la 130.000 de oameni. Citește și: Vestul Sălbatic din Mogoșoaia, explicat: cum sunt jefuiți proprietarii de terenuri. Plus: interesele liderilor PNL În tabăra rusă, prim-vicepreședintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, Viktor Vodolatsky, a anunțat că cetățenii ruși cu reședința permanentă în regiunile Donețk și Lugansk pot fi recrutați în armata rusă. În caz de recrutare, aceștia vor efectua stagiul militar pe teritoriul Rusiei.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră