duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Internațional englez legitimat la Manchester United, arestat pentru viol și agresiune

Internaţionalul englez de 20 de ani Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune. Atacant al echipei de fotbal Manchester United, Greenwood a fost închis după ce o tânără l-a acuzat de viol şi agresiune. Jucătorul a fost suspendat de clubul său până la noi ordine, informează BBC. Poliţia din Manchester a precizat că a fost informată în legătură cu "imaginile şi videoclipurile de pe reţelele de socializare, postate de o femeie care raportează incidente de violenţă fizică". Mason Greenwood, arestat pentru viol, agresiune "Putem confirma că un bărbat în vârstă de 20 ani a fost arestat ulterior sub suspiciunea de viol şi agresiune", a subliniat poliţia. Fotbalistul a rămas în arest pentru audieri, iar ancheta este în curs de desfăşurare. Clubul Manchester United a anunţat că jucătorul nu va reveni la antrenamente sau meciuri până la noi ordine. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR Gruparea de pe Old Trafford a precizat că "nu acceptă violenţa de niciun fel" şi a fost informată în legătură cu acuzaţiile de pe reţelele de socializare, dar nu va face niciun comentariu până când "faptele nu vor fi stabilite". Mason Greenwood, care nu a răspuns în mod public la acuzaţiile care i-au fost aduse, a debutat la prima echipă a lui Manchester United în martie 2019. Anul trecut, în februarie, a semnat un contract pe patru ani cu clubul englez, la academia căruia s-a format ca jucător.

Internațional englez legitimat la Manchester United, arestat pentru viol și agresiune
Scenariul Ucraina: Rusia mută cu exerciții antisubmarin în Marea Norvegiei
Internațional

Scenariul Ucraina: Rusia mută cu exerciții antisubmarin în Marea Norvegiei

Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei. Mai multe nave din Flota Nordică rusă au încheiat o serie de exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei, a anunţat luni Ministerul Apărării rus, citat de Reuters. Un crucişător echipat cu rachete şi o fregată au făcut antrenamente pentru localizarea prin diferite mijloace a submarinelor, cu ajutorul unui elicopter cu echipament special. Rusia, exerciţii antisubmarin în Marea Norvegiei Conform informaţiilor preluate de Reuters, manevrele au avut loc în cadrul unor exerciţii navale mai ample. În prezent, peste 140 de nave ruseşti efectuează exerciţii în Atlantic, Pacific, Marea Nordului, Marea Ohoţk şi Mediterana. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În contextul tensiunilor dintre Rusia pe de o parte şi Statele Unite şi NATO pe de alta, Occidentul urmăreşte cu atenţie activităţile militare ruse. Concentrarea de trupe ruseşti la frontiera Ucrainei provoacă îngrijorare privind un posibil conflict, deşi Moscova neagă că ar intenţiona să declanşeze o invazie în ţara vecină. NATO nu va interveni în Ucraina Totuși, NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: „Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin”. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză „Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă”, a adăugat Stoltenberg.

Spotify, bruiat de fake news și reacții de boicot, anunță măsuri de combatere a dezinformării
Internațional

Spotify, bruiat de fake news și reacții de boicot, anunță măsuri de combatere a dezinformării

Fake news bruiază Spotify. Platforma va lua măsuri pentru a combate dezinformarea despre COVID-19 pe platforma sa, a anunţat duminică gigantul suedez de streaming muzical. Mutarea vine după o mişcare de boicot lansată de starul rock canadiano-american Neil Young, relatează AFP. Fake news bruiază Spotify Numărul unu mondial al industriei de streaming muzical va introduce link-uri în toate podcasturile sale despre COVID-19, care îi vor ghida pe utilizatori către informaţii concrete şi din surse ştiinţifice, a anunţat directorul general şi fondatorul Spotify, Daniel Ek. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR "Pe baza feedback-ului pe care l-am primit în ultimele săptămâni, a devenit clar pentru mine că avem obligaţia de a face mai mult pentru a oferi echilibru şi acces la informaţii larg acceptate oferite de comunităţile medicale şi ştiinţifice", a declarat miliardarul suedez într-un comunicat. "Acest nou efort de combatere a dezinformării va fi lansat în ţările din întreaga lume în zilele următoare. Din câte ştim, aceste sfaturi asupra conţinutului sunt o premieră pentru o platformă importantă de podcast", a mai spus el. Neil Young vs Joe Rogan Spotify şi-a anunţat, de asemenea, duminică regulile de utilizare şi a precizat că "testează modalităţi" de a semnala mai bine creatorilor de podcast "ce este acceptabil", fără a menţiona în mod deschis sancţiuni. Acest anunţ vine în urma unei controverse iniţiate de cântăreţul Neil Young, care a anunţat săptămâna trecută că îşi retrage muzica de pe această platformă de streaming după ce a acuzat compania că promovează dezinformările despre COVID-19 prin găzduirea unui podcast al popularului şi controversatului prezentator Joe Rogan. Joe Rogan, al cărui contract semnat anul trecut cu Spotify a fost estimat la 100 de milioane de dolari, este acuzat că a descurajat vaccinarea anti-COVID-19 în rândul tinerilor şi că a promovat utilizarea unui tratament neautorizat, cu Ivermectină, împotriva noului coronavirus.

Se redeschid universitățile în Afganistan. Nu se știe dacă femeile vor avea acces
Internațional

Se redeschid universitățile în Afganistan. Nu se știe dacă femeile vor avea acces

Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei. Universităţile publice din Afganistan, închise după ce talibanii au revenit la putere în august, vor fi redeschise în februarie. Anunţul a venit duminică de la ministrul pentru învăţământul superior din guvernul taliban. Acesta nu a precizat dacă studentelor li se va permite să revină la cursuri, informează Reuters. Universitățile afgane, redeschise. Nu pentru femei Universităţile din provinciile cu climă mai călduroasă vor fi redeschise pe 2 februarie, iar cele din zonele mai reci - pe 26 februarie, a precizat ministrul Shaikh Abdul Baqi Haqqani, în timpul unei conferinţe de presă la Kabul. Citește și: Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR El nu a spus ce aranjamente vor fi făcute, sau dacă acestea vor exista, pentru studente. Înainte de aceasta, oficiali talibani au dat de înţeles că fetele ar putea frecventa cursurile în clase separate. Liceele, doar pentru băieți Până acum, guvernul taliban a redeschis liceele doar pentru băieţi, în cea mai mare parte a ţării. Unele universităţi private au fost şi ele redeschise, însă în multe cazuri studentele nu au putut reveni în sălile de curs. Guvernele occidentale au inclus educaţia fetelor printre cererile pe care le-au adresat talibanilor, în condiţiile în care aceştia din urmă caută mai mult sprijin pe plan internaţional şi dezgheţarea activelor afgane din străinătate. Talibanii au revenit la putere în Afganistan pe 15 august 2021, după retragerea forţelor internaţionale din această ţară.

Procese și hărțuiri în numele securității naționale împotriva jurnaliștilor străini din China
Internațional

Procese și hărțuiri în numele securității naționale împotriva jurnaliștilor străini din China

Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic. Ameninţările cu urmăriri judiciare şi lipsa de efective legată de COVID-19 fac parte din "obstacolele fără precedent" cu care se confruntă jurnaliştii străini în China, a denunţat luni o asociaţie profesională într-un raport, informează AFP. Un total de "99% dintre jurnaliştii străini care au răspuns'' la ancheta anuală realizată de Clubul corespondenţilor străini în China (FCCC) au declarat că, în această ţară din Asia, condiţiile lor de muncă nu sunt conforme normelor internaţionale. Jurnaliștii străini din China, hărțuiți juridic Autorităţile chineze par în special că "încurajează un val de urmăriri judiciare" sau de ameninţări cu urmăriri la adresa unor jurnalişti străini, ca răspuns la interviuri sau reportaje, cu circa zece asemenea cazuri înregistrate în 2021, notează raportul. Aceste rezultate se fondează pe un sondaj online la care au răspuns 127 dintre cei 192 de membri ai FCCC. "Evantaiul de riscuri evoluează", notează în anchetă David Rennie, directorul de la Beijing al săptămânalului britanic The Economist. "Mass media se confruntă deja cu riscul de a-şi vedea informaţiile sancţionate cu sancţiuni judiciare, în urma unor plângeri în civil sau anchete în numele securităţii naţionale, ceea ce este şi mai îngrijorător", subliniază el. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AUR În 2020, regimul comunist a plasat în detenţie două angajate din mass-media, în numele securităţii naţionale: o jurnalistă australiană, Cheng Lei, prezentatoare la televiziunea chineză, şi pe Haze Fan, o asistentă a redacţiei chineze a agenţiei americane Bloomberg News. Evoluţia dosarului lor nu este cunoscută. Pe teren, mass-media străine se confruntă tot mai mult cu sentimentul că ar fi nişte duşmani ai Chinei, subliniază raportul. Trolli susținuți de regimul de la Beijing "Atacurile susţinute de regim, în special campaniile trollilor online", complică munca lor, potrivit FCCC. În numele luptei împotriva COVID-19, Beijingul a redus drastic numărul de vize acordate mass-media străine. În 2020, regimul preşedintelui Xi Jinping a expulzat 18 reporteri ai mass-media americane, cel mai adesea pur şi simplu refuzând să le mai reînnoiască permisul de lucru anual la data expirării. Foarte puţini au putut reveni de atunci în China. Mai multe mass-media americane importante se limitează în prezent la relatarea actualităţii chineze din alte părţi ale lumii, în special din insula Taiwan. "Relatările despre China se fac tot mai mult de la distanţă", constată FCCC, citată de Agerpres.

Conducerea Likud scrie parlamentarilor săi să nu aibă de a face cu George Simion
Internațional

Conducerea Likud scrie parlamentarilor săi să nu aibă de a face cu George Simion

Likud exclude orice relații cu AUR: cel mai mare partid din Israel apreciază că formațiunea condusă de George Simion este antisemită. Likud exclude orice relații cu AUR Purtătorul de cuvânt al Likud şi directorul pentru afaceri externe, Eli Hazan, a scris un mesaj tuturor parlamentarilor partidului, arătând că AUR a fost ales în Parlamentul României şi creşte în popularitate pentru că „în parte pentru că este anti-sistem şi se opune vaccinurilor şi restricţiilor”, informează Jerusalem Post, citat de news.ro. „Acest partid este antisemit”, a avertizat purtătorul de cuvânt al celui mai mare partid din Israel, conform sursei citate. El a transmis acest mesaj, sâmbătă seara, după ce liderul AUR George Simion a afirmat în interviuri acordate presei din România că intenţionează să se întâlnească cu reprezentanţii Likud în luna aprilie. Oficialul Likud a declarat că nu ştie de niciun parlamentar al partidului care să fi acceptat efectiv să se întâlnească cu AUR. „Vă implor: Nu o faceţi”, a scris Hazan. „Este rău pentru statul Israel, rău pentru Likud, iar comunitatea evreiască din România este foarte îngrijorată de acest anunţ”, a mai spus acesta. El s-a referit la poziţiile recente ale partidului AUR care s-a opus unei mai mari educaţii despre Holocaust în ţara noastră. AUR, sub ancheta Parchetului Pe 10 ianuarie, Parchetul General a anunţat că a deschis dosar penal in rem în cazul AUR, pentru „minimalizarea, în mod evident, a Holocaustului”, după ce reprezentanţii partidului au susţinut că sunt ridicate „la rangul de «materi» teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente”, precum Istoria Holocaustului. De asemenea, AUR a votat în Parlamentul României împotriva unei condamnări a antisemitismului, iar co-preşedintele formaţiunii Claudiu Târziu a participat la conferinţe ale mişcării fasciste locale, a mai relatat Jerusalem Post. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Reprezentanţii AUR au încercat să îl contacteze pe Eli Hazan după ce au fost aleşi în Parlamentul de la Bucureşti în anul 2020. Likud cere repudierea lui Antonescu Hazan a afirmat că a cerut partidului să îl repudieze pe Ion Antonescu, dar AUR nu a făcut acest lucru. Politicile lui Antonescu au fost responsabile pentru moartea a 280.000 - 380.000 de evrei din România şi Ucraina, potrivit Comisiei Wiesel. „Este altfel decât alte partide, la care am fost deschis pentru că ei chiar vor să se schimbe. Acest partid este catastrofal„, a explicat, sâmbătă, Hazan. Likud s-a confruntat în trecut cu critici pentru că a stabilit contacte cu partide politice europene fondate de foşti nazişti, cum ar fi Partidul Libertăţii din Austria sau Democraţii Suedezi.

NATO nu are de gând să trimită trupe în Ucraina
Internațional

NATO nu are de gând să trimită trupe în Ucraina

NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina, care nu este membră a Alianţei, în eventualitatea unei invazii ruse, a declarat duminică secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui interviu pentru BBC, relatează Reuters. Întrebat la BBC dacă exclude trimiterea de trupe NATO în Ucraina dacă Rusia va invada această ţară, Stoltenberg a răspuns: "Nu avem intenţia de a desfăşura trupe de luptă în Ucraina… ne concentrăm pe furnizarea de sprijin". Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Există o diferenţă între a fi membru NATO şi a fi un partener puternic şi foarte apreciat ca Ucraina. Nu există nicio îndoială în această privinţă", a adăugat Stoltenberg. NATO nu intenţionează să trimită trupe de luptă în Ucraina Tot pentru BBC, şefa diplomaţiei britanice Liz Truss a spus că este improbabil ca soldaţii britanici să fie trimişi să lupte alături de trupele ucrainene în eventualitatea unei invazii ruse. Truss a mai spus la BBC că este "foarte probabil" ca Rusia să intenţioneze să invadeze Ucraina. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Întrebată dacă există vreun scenariu în care trupele britanice ar putea fi trimise să lupte în Ucraina, Truss a spus: "Este foarte improbabil". Pe de altă parte, a spus ea "trebuie să ne asigurăm că forţele ucrainene au tot sprijinul pe care li-l putem acorda".

Președintele Israelului, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite
Internațional

Președintele Israelului, vizită istorică în Emiratele Arabe Unite

Isac Herzog este primul președinte israelian în Emiratele Arabe Unite, potrivit presei de la Ierusalim. Preşedintele israelian Isaac Herzog a plecat duminică într-o vizită în Emiratele Arabe Unite, prima vizită de acest tip, a anunţat biroul său, într-o tentativă de a întări legăturile din zona Golfului în contextul în care se încearcă resuscitarea acordului nuclear cu Iranul, relatează Reuters. "Mă voi întâlni cu conducerea Emiratelor Arabe Unite, la invitaţia personală a şeicului Mohammed bin Zayed, prinţul moştenitor", a afirmat Herzog. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Îi adresez urările mele de bine şi îi sunt recunoscător pentru curajul şi stilul său de conducere curajos, pentru încheierea unui acord de pace cu Israel şi trimiterea unui mesaj către întreaga regiune că pacea este singura alternativă", a adăugat el. Postul de preşedinte este în Israel unul în mare parte ceremonial. Prim-ministrul Naftali Bennett a efectuat o vizită în EAU în decembrie. Isac Herzog este primul președinte israelian în Emiratele Arabe Unite EAU, alături de Bahrein, au semnat acorduri intermediate de SUA de normalizare a relaţiilor cu Israel, la Casa Albă, în 2020. Cele două state din Golf şi Israelul au preocupări comune în privinţa Iranului şi a aliaţilor săi din regiune. Citește și: Ilfov, regiune autonomă a mafiei, unde talibanii bat femei. Imaginea unui stat prăbușit Israelul a oferit pe 18 ianuarie sprijin de securitate şi intelligence Emiratelor Arabe Unite împotriva atacurilor cu dronă după un atac soldat cu morţi al rebelilor houthi din Yemen, potrivit unei scrisori date publicităţii marţi de liderul israelian.

ANALIZĂ Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare
Internațional

ANALIZĂ Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare

Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare: Kremlinul folosește aceleași tactici ca-n 2014, când a anexat Crimeea. Scopul lui Putin este să divizeze Occidentul și să își asigure sprijinul intern al populației. Cum funcționează mașinăria rusă de dezinformare Propaganda rusă are două tipuri de mesaje, pentru uz intern și pentru uz extern. Pentru populația Rusiei, mesajul este că NATO și Ucraina se pregătesc să atace regiunile separatiste ruse din Ucraina. NATO este inamiculPentru extern, Rusia se folosește de RT și Sputnik, cu milioane de urmăritori pe rețelele sociale. Mesajul transmis este că liderii occidentali cheltuie inutil sume mari de bani pentru apărarea Ucrainei, care nu are nici un rol în interesele naționale ale statelor vestice. Unul din mesajele false ale propagandei Kremlinului: NATO și Ucraina se pregătesc să folosească arme chimice. Mesajul a fost transmis mai ales pe rețelele care nu folosesc limba engleză.Scenariul Kremlinului: se urmărește încercuirea Rusiei, răsturnarea de la putere a președintelui Vladimir Putin și preluarea controlului asupra resurselor energetice ale Federației Ruse.Vladimir Putin apără interesele „Rusiei mari”, inclusiv prin trimiterea de trupe ruse în Belarus, unde apără un aliat. Răspuns slab al Occidentului Russia Today, RT, transmite, în engleză, mesajul că SUA și alte state occidentale cheltuie banii pe înarmarea Ucrainei, în timp ce în propriile lor state nu sunt capabile să controleze epeidemia de coronavirus. În plus, în SUA, președintele Biden este atacat pentru faptul că ar atrage țara într-o aventură care se va încheia la fel ca și cea din Afganistan. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Departamentul de Stat al SUA a publicat un ghid în care explică tacticile de dezinformare ale Kremlinului. În Uniunea European, echipa East Stratcom, din cadrul Serviciului de Acțiune Externă, a procedat identic. Totuși, analiștii apreciază că vestul a reacționat insuficient la mașinăria de propagandă a Rusiei.

Cea mai mare rachetă balistică din ultimii cinci ani, lansată de Coreea de Nord
Internațional

Cea mai mare rachetă balistică din ultimii cinci ani, lansată de Coreea de Nord

Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă. Dictatura lui Kim Jong-un a efectuat ceea ce se consideră a fi cea mai mare lansare de rachete din 2017, scrie BBC. Coreea de Sud a raportat că lansarea a avut loc duminică la ora locală 07:52 (22:52 GMT) în largul coastei de est a Coreei de Nord. Japonia, Coreea de Sud și SUA au condamnat toate lansarea, care reprezintă cel de-al șaptelea test din această lună. Coreea de Nord, rachetă balistică uriașă ONU interzice Coreei de Nord testele de arme balistice și nucleare și a impus sancțiuni stricte. Dar statul din Asia de Est sfidează în mod regulat interdicția, iar liderul Kim Jong-un a promis că va consolida apărarea țării sale. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Consiliul Naţional de Securitate al Coreei de Sud a declarat că testul de duminică a fost o rachetă balistică cu rază intermediară (IRBM), care ar fi cea mai mare rachetă testată din noiembrie 2017. Oficialii japonezi și sud-coreeni au estimat că racheta a atins o altitudine de 2.000 km și a zburat timp de 30 de minute până la o distanță de 800 km. A aterizat în Marea Japoniei. Statele Unite au cerut Coreei de Nord „să se abțină de la alte acte destabilizatoare”, într-o declarație emisă de Comandamentul Indo-Pacific al armatei americane. Perioadă delicată pentru China Phenianul a efectuat deja două teste în această săptămână şi a procedat la încă cel puţin patru în această lună, afirmând printre altele că a lansat rachete hipersonice la 5 şi 11 ianuarie. La începutul acestei luni, Coreea de Nord a sugerat că ar putea relua testele nucleare şi a armelor cu rază lungă de acţiune, suspendate din 2017. Aceste teste intervin într-o perioadă delicată pentru regiune: China, singurul aliat major al regimului nord-coreean, găzduieşte Jocurile Olimpice de iarnă în februarie, iar Coreea de Sud organizează alegeri prezidenţiale în martie.

Saga prezidențială, tranșată în sfârșit în Italia: Mattarella, al doilea mandat
Internațional

Saga prezidențială, tranșată în sfârșit în Italia: Mattarella, al doilea mandat

Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei sâmbătă pentru un al doilea mandat. Totul, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa. Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani. A obţinut majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze. Sergio Mattarella, reales președinte al Italiei În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee. "Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida - n.r.), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament. Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală. Premierul Draghi voia funcția Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate. Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere. Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Doar unul dintre ei, Giorgio Napolitano (2006-2015), a mai obţinut până acum un al doilea mandat, potrivit Agerpres.

O desfăşurare "majoră" de trupe NATO în Europa, propune Marea Britanie
Internațional

O desfăşurare "majoră" de trupe NATO în Europa, propune Marea Britanie

Marea Britanie va propune NATO o desfăşurare "majoră" de trupe, nave de război şi avioane de luptă în Europa. Anunţul a fost făcut sâmbătă premierul Boris Johnson, care doreşte să răspundă astfel la creşterea "ostilităţii Rusiei" faţă de Ucraina, relatează AFP. Această propunere, care ar urma să fie făcută în cursul unei reuniuni a şefilor militari ai NATO săptămâna viitoare, ar putea duce Londra la dublarea contingentul britanic de aproximativ 1.150 de soldaţi dislocaţi în prezent în Europa de Est şi la furnizarea de "arme defensive" Estoniei, potrivit serviciilor prim-ministrului. NATO, o desfăşurare "majoră" de trupe "Acest ansamblu de măsuri ar transmite un mesaj clar Kremlinului - nu vom tolera activitatea lor destabilizatoare şi vom fi mereu alături de aliaţii noştri din NATO în faţa ostilităţii ruse", a declarat el într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă seara. Citește și: Cine controlează SRI-ul: pădurarul, TIR-istul și profa de engleză "Am dat ordin forţelor noastre armate să se pregătească să desfăşoare trupe în Europa săptămâna viitoare, pentru a fi în măsură să oferim un sprijin terestru, aerian şi naval aliaţilor noştri din NATO", a subliniat Boris Johnson. Dacă preşedintele rus Vladimir Putin ar alege calea "vărsării de sânge şi distrugerii" în Ucraina, ar fi "o tragedie pentru toată Europa", a adăugat el. "Ucraina trebuie să rămână liberă să-şi aleagă singură propriul viitor", a mai spus premierul britanic. Sancțiuni britanice pentru Rusia Boris Johnson, care este supus de mai multe săptămâni unei intense presiuni politice după o serie de scandaluri legate de petreceri în Downing Street în cursul lockdownului, a afirmat vineri că îi va telefona preşedintelui rus Vladimir Putin în zilele următoare pentru a-l îndemna "să dea înapoi" şi să se angajeze pe calea diplomatică cu privire la Ucraina. De asemenea, şeful guvernului britanic va efectua o vizită în regiune în zilele următoare. Relaţiile dintre Rusia şi Occident au atins cel mai scăzut punct de la Războiul Rece. Rusia a desfăşurat zeci de mii de militari la frontierele Ucrainei în ultimele luni, stârnind temeri legate de o invazie. Deşi guvernul rus neagă orice plan în acest sens, insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea Rusiei, inclusiv promisiunea că Ucraina nu va adera la NATO. Diplomaţia britanică urmează să anunţe luni în Parlament o înăsprire a regimului său de sancţiuni pentru a permite Regatului Unit, acuzat că închide ochii la afluxul de fonduri ruseşti pe teritoriul său, să ţintească interese strategice şi financiare ale Moscovei.

Rusia a trimis rezerve de sânge și materiale medicale la granița cu Ucraina (Reuters)
Internațional

Rusia a trimis rezerve de sânge și materiale medicale la granița cu Ucraina (Reuters)

Rusia a trimis rezerve de sânge și alte materiale medicale la granița cu Ucraina. Este un nou indicator-cheie al pregătirilor militare făcute de Moscova, au declarat trei oficiali americani. Actuali și foști oficiali americani spun că astfel de indicatori concreți, cum ar fi rezervele de sânge, sunt esențiali pentru a determina dacă Moscova este pregătită să lanseze o invazie, în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar decide să facă acest lucru. Rusia a trimis rezerve de sânge Dezvăluirea informațiilor privind rezervele de sânge de către oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului dă mai multă greutate avertismentelor SUA că Rusia s-ar putea pregăti pentru o nouă invazie a Ucrainei, în condițiile în care a masat peste 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Aceste avertismente incud o declarație a președintelui american Joe Biden că un atac rusesc este probabil și o declarație a secretarului de stat american Antony Blinken, care a spus că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei în „foarte scurt timp”. Pentagonul a recunoscut anterior că Rusia a trimis „suport medical” în zonă. Dar dezvăluirea privind rezervele de sânge adaugă un detaliu despre care experții spun că este esențial pentru a determina pregătirea militară a Rusiei. „Nu garantează că va avea loc un alt atac, dar nu recurgi la un atac dacă nu ai astfel de rezerve”, a spus Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA în Europa.

CNN dezvăluie că discuția Biden-Zelensky nu a mers „bine”
Internațional

CNN dezvăluie că discuția Biden-Zelensky nu a mers „bine”

Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate. Convorbirea Joe Biden și Volodimir Zelenski nu a mers bine, a declarat un înalt oficial ucrainean, joi, pentru CNN. Cei doi președinți nu au fost de acord cu privire la „nivelul de risc” al unui posibil atac din partea Rusiei, potrivit digi24. Casa Albă neagă informațiile, însă, și avertizează că „surse anonime dau informații false”. Biden a precizat, însă, după discuția cu Zelenski, că o invazie rusească în Ucraina este o „posibilitate reală”. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro În cadrul apelului, pe care oficialul ucrainean citat l-a descris drept „lung și deschis”, Biden l-a avertizat pe Zelenski că un atac rusesc ar putea fi iminent, și a spus că invazia devenit „aproapte certă” odată ce temperaturile de iarnă vor duce la înghețarea solului în februarie. Zelenski și-ar fi reafirmat poziția, conform căreia, amenințarea rusească rămâne „periculoasă dar ambiguă” și ar fi spus că nu este sigur că un atac va avea, într-adevăr, loc. Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, Emily Horne, a negat și ea spusele sursei citate anterior - „Sursele anonime dau informații false”, a declarat ea pentru CNN. Contre între Biden și Zelensky pe teme de securitate, susține CNN „Președintele Biden a spus că există posibilitatea reală a unei invazii rusești în februarie. A spus acest lucru public și noi avertizăm în legătură cu acest lucru de luni de zile. Informațiile care spun altceva sunt complet false”, a adăugat ea. Conversația între cei doi președinți a durat o oră și 20 de minute, conform unui oficial american. Acesta a descris discuția ca fiind „lungă, serioasă și productivă”. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Biden a reiterat că Statele Unite vor „răspunde decisiv dacă Rusia invadează Ucraina”, dar și că vor fi explorate metode de „sprijin macroeconomic adițíonal” pentru a ajuta economia ucraineană.

Un pod din Pittsburgh s-a prăbușit cu câteva ore înainte de sosirea lui Joe Biden
Internațional

Un pod din Pittsburgh s-a prăbușit cu câteva ore înainte de sosirea lui Joe Biden

Un pod s-a prăbușit înaintea vizitei lui Joe Biden, în orașul american Pittsburgh (statul Pennsylvania). Joe Biden era așteptat în fostul oraş siderurgic pentru a evidenţia eforturile sale de a consolida infrastructura din ţară, relatează Reuters şi AFP. Zece persoane au suferit răni uşoare atunci când o secţiune a podului plin de zăpadă s-a prăbuşit într-o vale împădurită, au explicat autorităţile locale, conform cărora la momentul incidentului în zonă era raportată o scurgere masivă de gaz. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Preşedintele Joe Biden a fost informat despre acest incident şi vizita se va desfăşura conform planificării iniţiale, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki. Incidentul este şi un argument pentru cererea lui Biden de investiţii substanţiale pentru modernizarea podurilor, autostrăzilor şi altor obiective de infrastructură din SUA. Liderul de la Casa Albă consideră aceste investiţii un pas vital în asigurarea sănătăţii pe termen lung a economiei americane, împreună cu revitalizarea producţiei şi soluţionarea crizelor din lanţul de alimentare. Un pod s-a prăbușit înaintea vizitei lui Joe Biden în Pittsburgh Podul prăbuşit fusese inspectat în luna septembrie, a declarat şeful Departamentului de pompieri din Pittsburgh. Numai în statul Pennsylvania se află 3.198 de poduri în stare 'precară', potrivit Departamentului Transporturilor din SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici La Pittsburgh, preşedintele Joe Biden va vizita Mill 19, o fostă oţelărie, unde acum se află un centru de cercetare şi dezvoltare, după care va evoca redresarea economiei americane în perioada post-pandemie. ''Preşedintele va vorbi despre progresul economic remarcabil pe care l-am făcut în primul an al mandatului său - printre care anul cu cea mai rapidă creştere a locurilor de muncă din istoria americană, cea mai mare scădere a şomajului şi, aşa cum am aflat joi, cea mai rapidă creştere, în 2021, în aproape patru decenii'', a declarat o oficialitate de la Casa Albă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră