duminică 12 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

Premierul Israelului susține că a fost amenințat în timpul negocierilor de formare a guvernului

Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian chiar în timpul negocierilor de formare a noului Executiv. Premierul israelian Naftali Bennett afirmă, într-un interviu publicat vineri, că predecesorul său Benjamin Netanyahu l-a ameninţat în timpul negocierilor pentru formarea unui guvern, după ultimele alegeri.În articolul din cotidianul Haaretz, citat de AFP, Bennett relatează că după alegerile din martie - al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani - Netanyahu, aflat la sfârşit de mandat, intenţiona să-şi păstreze postul. Actualul premier, care obţinuse un rezultat electoral bun, încerca să formeze o nouă coaliţie, cu ajutorul căreia să preia conducerea guvernului. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro"Când şi-a dat seama că nu am de gând să îl las să târască Israelul în cea de-a cincea rundă de alegeri, m-a ameninţat cu adevărat", susţine Bennett. Cuvintele lui Netanyahu ar fi fost: "Ascultă, dacă înţeleg bine ce vrei să faci, trebuie să ştii că voi porni împotriva ta toată maşinăria mea de război (...) şi mai vedem noi".Potrivit lui Bennett, rivalul său politic, de care fusese apropiat în trecut, se referea la "armata lui de boţi (programe informatice care efectuează automat acţiuni pe internet - n. red.), de grupuri online, de oameni de la radio, televiziune şi din reţelele sociale". Benjamin Netanyahu l-a amenințat premierul israelian Naftali Bennett Ameninţările l-au determinat pe Bennett, lider al dreptei naţionaliste aliate în mod natural cu formaţiunea Likud a lui Netanyahu, să prefere o alianţă eterogenă cu partide de dreapta, centru şi stânga, alături o formaţiune arabă. "Ceva s-a schimbat atunci la mine. Mi-am dat seama că (...) dacă nu iau o decizie, ţara nu va scăpa.Noua coaliţie a pus capăt, în iunie anul trecut, perioadei de 12 ani - un record în istoria ţării - în care Netanyahu s-a aflat în fruntea guvernului Israelului. El este inculpat din mai 2020 pentru corupţie, abuz de încredere şi deturnare de fonduri, în mai multe dosare. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciNetanyahu susţine că este nevinovat, acuză justiţia de o "lovitură de stat" împotriva sa şi a refuzat luni să încheie un acord pentru negocierea unei condamnări. Bennett a afirmat că nu doreşte să îl vadă în închisoare.

Premierul Israelului susține că a fost amenințat în timpul negocierilor de formare a guvernului
Glume americane: Prin Nord Stream 2 poate curge vodcă sau ulei de măsline
Internațional

Glume americane: Prin Nord Stream 2 poate curge vodcă sau ulei de măsline

Rușii să trimită vodcă în loc de gaz, este propunerea lansată în glumă de un oficial american. Subsecretarul de stat american Victoria Nuland a agreat joi în glumă ideea unui jurnalist de a se pompa vodcă rusească sau ulei de măsline către Occident prin gazoductul Nord Stream 2, aflat în centrul unei dispute în contextul tensiunilor legate de Ucraina, potrivit unei transcrieri a discuţiei postată pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.În timpul briefingului de presă zilnic, jurnalistul Associated Press, Matthew Lee, a reacţionat la o afirmaţie a subsecretarului de stat, care declarase că, "dacă Rusia va invada Ucraina, într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa". Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euroMatthew Lee i-a atras atenţia lui Nuland că de fapt construcţia gazoductului este finalizată şi conducta poate fi utilizată pentru a transporta orice, de la ulei de măsline la gaze naturale sau vodcă. Rușii să trimită vodcă în loc de gaz prin Nord Stream 2 "Vodca ar fi bună. Uleiul de măsline ar fi bun", a răspuns în glumă Victoria Nuland. Însă Nuland nu a fost de acord cu jurnalistul american, cum că Nord Stream 2 este pe deplin operaţional, ea amintind în acest sens că gazoductul nu a fost testat şi nici certificat de Germania. Potrivit lui Nuland, în momentul de faţă conducta rusă nu este altceva decât "o bucată de metal pe fundul oceanului". Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politiciAgenţiile de presă ruse consemnează vineri reacţia purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Potrivit Interfax, el s-a declarat convins că spusele subsecretarului de stat american nu sunt decât o glumă."Nuland nu a făcut o asemenea declaraţie. Nu sunt înclinat să o apăr pe doamna Nuland, ea nu face parte dintre marii noştri prieteni, mai degrabă din categoria marilor noştri critici, totuşi ea nu a făcut o astfel de declaraţie. A glumit pur şi simplu la remarca unui jurnalist, iar aceasta nu este o declaraţie", a afirmat Peskov.În virtutea unui acord încheiat vara trecută cu Washingtonul asupra acestui gazoduct pe care americanii nu-l voiau, dar care este acum finalizat, Berlinul a afirmat că viitorul Nord Stream 2 se va hotărî în funcţie de decizia Moscovei de a invada sau nu Ucraina, notează AFP.

Avertisment al Berlinului: Rusia este pregătită să invadeze Ucraina
Internațional

Avertisment al Berlinului: Rusia este pregătită să invadeze Ucraina

Rusia este pregătită să atace Ucraina, dar încă nu a luat decizia dacă va face acest lucru, a afirmat vineri şeful Serviciilor de informaţii germane (BND), Bruno Kahl, pe fondul tensiunilor în creştere între Moscova şi Kiev, transmite Reuters. ''Cred că decizia de a ataca nu a fost luată deocamdată'', a declarat Bruno Kahl într-un interviu pentru agenţia de presă britanică. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro ''Criza poate evolua în mii de feluri'', a adăugat Kahl, care a amintit ca posibile scenarii acţiuni ruse pentru destabilizarea guvernului de la Kiev sau măsuri de sprijinire a separatiştilor din estul Ucrainei. El a refuzat să facă vreun comentariu legat de ce fel de sancţiuni ar trebui adoptate împotriva Rusiei în cazul unui atac. Pe de altă parte, şeful BND a exprimat dubii despre viabilitatea unei alianţe durabile între Rusia şi China, întrucât interesele celor două ţări diferă destul de mult. Rusia este pregătită să atace Ucraina și așteaptă ultimul semnal ''Pe termen lung, ursul rusesc nu se va simţi comfortabil în ghearele dragonului chinezesc'', a spus Bruno Kahl. Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să se deplaseze la Beijing în luna februarie pentru convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, temele principale ce vor fi abordate fiind securitatea europeană şi dialogul Rusiei cu NATO şi SUA. Citește și: Cazul consilierei USR agresate de consilierii PNL și PMP: tăcere complice a liderilor politici Rusia a comasat trupe în apropierea frontierei sale cu Ucraina, dar susţine că nu are niciun plan de a invada această ţară. SUA şi NATO au respins miercuri solicitările cheie ale Moscovei, cum ar fi oprirea extinderii NATO şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute în mod serios cu Rusia în legătură cu temerile sale privind securitatea. Moscova a formulat în decembrie către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997. Consultările dintre Moscova şi Washington începute pe 10 ianuarie asupra acestor solicitări nu au condus la o înţelegere, în timp ce oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile cererile Rusiei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina.

Vladimir Putin și Xi Jinping analizează situația din Europa
Internațional

Vladimir Putin și Xi Jinping analizează situația din Europa

Putin și Xi discută despre securitatea Europei în cadrul convorbirilor care vor avea loc la Beijing. Discuţiile de săptămâna viitoare dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping se vor axa pe securitatea europeană şi pe dialogul Rusiei cu NATO şi cu SUA, a anunţat vineri Kremlinul, pe fondul tensiunilor crescute dintre Occident şi Rusia cu privire la Ucraina, relatează Reuters. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Putin va efectua o vizită luna viitoare în China pentru convorbiri cu înalta conducere chineză şi pentru a asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing. Cei doi lideri vor mai discuta şi despre comerţ şi spaţiu, a indicat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Putin și Xi discută despre securitatea Europei, la Beijing Peskov a menţionat că Putin ar putea să facă o evaluare despre răspunsurile scrise ale SUA şi NATO la cererile Rusiei de garanţii de securitate în cursul convorbirii telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, preconizată pentru vineri. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR China, care joi a susţinut public ''preocupările rezonabile'' ale Moscovei în materie de securitate, trebuie să-şi folosească ''influenţa' asupra Rusiei pentru a o descuraja să atace Ucraina, a declarat subsecretarul de stat american Victoria Nuland, relatează AFP.

Președintele Croației a fost inclus pe lista de „dușmani ai poporului” din Ucraina
Internațional

Președintele Croației a fost inclus pe lista de „dușmani ai poporului” din Ucraina

Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina. Zoran Milanovic, care a declarat recent, printre altele, că Ucraina nu are ce căuta în NATO, a fost inclus în baza de date a platformei Mirotvoreţ, "o listă neagră" înfiinţată de Centrul de Cercetare a Crimelor contra Securităţii Naţionale a Ucrainei, care conţine informaţii despre persoane considerate a fi duşmanii Kievului. Spioni, preoţi, procurori şi judecători, vinovaţi şi nevinovaţi, sunt denunţaţi drept colaboratori proruşi pe această listă, transmite vineri agenţia croată Hina, care citează un articol difuzat în ajun de publicaţia britanică The Times. Citește și: EXCLUSIV Achiziția de corvete, blocată de afaceristul Bosânceanu. Franța nu renunță la contractul de 1,2 miliarde euro Unii dintre cei incluşi pe această listă au fost implicaţi în acţiuni de propagandă sau în crime de război, alţii au doar vina de a fi ofensat sensibilitatea politicienilor sau a populaţiei. Nu contează: cu toţii sunt judecaţi de un comitet obscur, acuzaţi de acţiuni deliberate împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, iar datele lor personale sunt publicate alături de presupusele lor crime, pentru ca toată lumea să ştie cine sunt, continuă sursa citată. În ceea ce-l priveşte pe Zoran Milanovic, acesta este acuzat de agresiune umanitară împotriva Ucrainei, de complicitate la agresiunea Rusiei, de diseminare a propagandei ruse şi de sprijinire şi justificare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Preşedintele Croaţiei a fost declarat dușmanul poporului din Ucraina Includerea lui Milanovic pe "lista neagră" a platformei Mirotvoreţ a fost confirmată de un purtător de cuvânt al MAE rus, Aleksei Zaiţev, la briefingul de presă de joi. Lista conţine nu mai puţin de 187.000 de nume, de la criminali de război şi agenţi ai serviciului de informaţii rus FSB şi până la fondatorul trupei Pink Floyd, Roger Waters, care în urmă cu trei ani a declarat că Rusia are mai multe drepturi în Crimeea decât Ucraina. Scriitoarea belarusă laureată a premiului Nobel pentru Literatură, Svetlana Alexievici, o voce critică la adresa Kremlinului, apare şi ea pe listă, după ce a declarat că unii ucraineni i-au ajutat pe nazişti să-i persecute pe evrei. Citește și: Simion și Târziu sunt Firicel și Celentano din politică, dar nesimpatici. Cine e în spatele AUR Lista mai include 500 de funcţionari publici ucraineni, precum şi etnici maghiari care au obţinut paşapoarte ungare. Motivul? Ucraina interzice dubla cetăţenie, iar platforma Mirotvoreţ percepe dubla cetăţenie drept un act de trădare. Baza de date a fost creată în 2014, după o întâlnire a politicianului ucrainean George Tuka cu un fost membru al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), cunoscut doar după pseudonimul său, Roman Zaiţev, scrie The Times, citat de Hina. Tuka a declarat publicaţiei britanice că foşti ofiţeri de poliţie, foşti militari şi unele personalităţi politice continuau să aibă opinii proruse şi că lipsa unei baze de date oficiale cu numele acestora a fost motivul pentru care a fost creată platforma Mirotvoreţ. Mai multe persoane au fost ucise după ce numele şi adresele lor au apărut în baza de date, însă Tuka insistă că nu există nicio legătură. El remarcă totuşi că persoanele care apar pe "lista neagră" sunt duşmani ai Ucrainei şi că nu le simte lipsa. Lista cuprinde informaţii despre circa 4.500 de jurnalişti occidentali, ucraineni şi ruşi care aveau acreditări emise de autorităţile separatiste din Donbas, în estul Ucrainei, ceea ce reprezenta o condiţie prealabilă pentru ca ei să poată să-şi desfăşoare activitatea în această zonă controlată de forţele proruse. Mulţi dintre ei au primit ulterior ameninţări, scrie publicaţia britanică. "Lista este foarte periculoasă şi trebuie eliminată imediat. Tensiunea este şi aşa crescută, iar lista nu face altceva decât să pună paie pe foc", a avertizat o fostă reprezentantă a organizaţiei Human Rights Watch în Ucraina, Iulia Gorbunova. Eliminarea listei a fost cerută în mai multe rânduri şi de ONU, G7, ambasadorii UE şi organizaţii umanitare, însă fără succes, mai scrie sursa citată.

Castro, din nou președinte. Este vorba de Xiomara Castro, în Honduras, o stângistă acuzată de comunism
Internațional

Castro, din nou președinte. Este vorba de Xiomara Castro, în Honduras, o stângistă acuzată de comunism

Prima femeie aleasă preşedinte al Hondurasului, Xiomara Castro, a depus jurământul joi pentru un mandat de patru ani. A promis, în faţa unei mulţimi entuziaste, "un stat socialist şi democratic", relatează AFP. Xiomara Castro a depus jurământul în prezenţa lui Luis Redondo, pe care l-a recunoscut ca preşedinte al parlamentului. A ales, astfel, să nu ţină cont de criza deschisă în urmă cu şase zile de două facţiuni rivale din partidul său Libre şi care a prilejuit scene de box la tribuna Adunării. Xiomara Castro a depus jurământul "Statul Honduras a fost adus la faliment în aceşti ultimi 12 ani" de guvernare de dreapta, a declarat Xiomara Castro în discursul de învestitură, în faţa mulţimii strânse pe stadionul naţional din Tegucigalpa. Datoria publică a Hondurasului se ridică la 17 miliarde de dolari. Preşedinta a promis că, până la finalului mandatului său în 2026, îşi va concentra eforturile pe "educaţie, sănătate, securitate şi locuri de muncă". Însă controversa din partidul său, unde cele două grupări rivale au ales doi preşedinţi a două parlamente concurente, face să planeze incertitudinea cu privire la capacitatea noii preşedinte de a-şi pune aplicare programul de transformare a ţării. Pentru a reforma Hondurasul, cangrenat de corupţie şi influenţa narcotraficanţilor care au infiltrat statul până la nivelul cel mai înalt, Xiomara Castro are nevoie de parlament, unde partidul său şi aliaţii săi nu dispun de majoritate. Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, la inaugurare La ceremonia de joi au asistat, printre alţii, vicepreşedinta americană Kamala Harris, regele Spaniei, Felipe VI, şi vicepreşedintele taiwanez William Lai. Xiomara Castro a fost calificată drept "comunistă" de adversarii săi în campanie, dar "Statele Unite au înţeles că ea nu reprezintă o stângă radicală", a comentat sociologul Eugenio Sosa, de la Universitatea Naţională a Hondurasului. Citește și: Dîncu a vorbit cu secretarul Apărării SUA, Zelenski – cu Biden Kamala Harris a fost prima care s-a întâlnit cu noua preşedintă a Hondurasului după ceremonie, încurajând-o să lupte contra corupţiei, considerată una din cauzele emigraţiei masive spre Statele Unite. "Vicepreşedinta (Kamala) Harris a primit pozitiv prioritatea acordată de preşedinta (Xiomara) Castro luptei împotriva corupţiei şi impunităţii, inclusiv intenţia sa de a cere ajutorul Naţiunilor Unite pentru înfiinţarea unei comisii internaţionale împotriva corupţiei", se arată într-un comunicat distribuit presei de biroul vicepreşedintei SUA. Sărăcie și bande În discursul său, Xiomara Castro a afirmat că 74% din cei aproape 10 milioane de hondurieni trăiesc sub pragul de sărăcie (59% potrivit cifrelor oficiale, 71% conform unei organizaţii neguvernamentale). "Această cifră explică ea singură caravanele de mii de persoane care se refugiază spre nord, spre Mexic şi Statele Unite, în căutarea unui mod de a subzista, fie şi cu riscul vieţii", a declarat Xiomara Castro. Violenţa bandelor, care face din Honduras una din ţările cele mai periculoase (aproape 40 de crime la 100.000 de locuitori), este o altă cauză ce împinge la emigrare locuitorii terorizaţi, arată Agerpres.

Ministerul rus de Externe exclude declașarea războiului în Ucraina
Internațional

Ministerul rus de Externe exclude declașarea războiului în Ucraina

Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina, Chiar şi gândul ca între Rusia şi Ucraina să izbucnească un război este ''inacceptabil'', a spus joi un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe, în seria recentelor declaraţii oficiale menite să liniştească temerile privind o iminentă invazie rusă, relatează Reuters.Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei "Am afirmat deja în mod repetat că ţara noastră nu intenţionează să atace pe nimeni. Considerăm chiar şi gândul la un război între popoarele noastre ca fiind inacceptabil", a asigurat Aleksei Zaiţev, purtător de cuvânt al MAE de la Moscova. Rusia exclude izbucnirea războiului cu Ucraina Acesta a adăugat pe de altă parte că NATO ar trebui să-şi retragă forţele din Europa de Est şi că acest gest ar contribui la scăderea tensiunilor militare din regiune."Este clar că tensiunile militare s-ar diminua dacă NATO şi-ar retrage forţele din ţările est-europene. Aceasta este ceea ce noi cerem", a explicat Zaiţev în cadrul conferinţei de presă săptămânale a MAE rus. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Aliaţii din NATO pun forţe în standby şi trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la recenta comasare de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina. Miercuri, SUA şi NATO au respins cerinţele cheie transmise anterior de Moscova, cum ar fi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice şi o revenire la desfăşurările sale militare la frontierele din 1997, dând asigurări în acelaşi timp că vor să discute serios cu Rusia despre temerile sale privind securitatea.

Rusia transmite Republicii Moldova că nu își retrage trupele din Transnistria
Internațional

Rusia transmite Republicii Moldova că nu își retrage trupele din Transnistria

Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria, într-un mesaj sec al unui reprezentant al Ministerului de Externe. Moscova îndeamnă conducerea Republicii Moldova să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile bilaterale şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare în Transnistria, în loc să critice prezenţa forţelor de menţinere a păcii în regiune, a declarat joi directorul-adjunct al Departamentului pentru informaţie şi presă al Ministerului de Externe rus, Aleksei Zaiţev, informează TASS. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane leiÎntr-un interviu acordat săptămâna trecută postului român de televiziune PRO TV, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că Rusia a trimis în 1992 "oamenii săi" în Transnistria pentru a împiedica Republica Moldova să devină independentă faţă de Uniunea Sovietică. Maia Sandu a adăugat că Republica Moldova pledează pentru retragerea militarilor ruşi din Transnistria. Moscova refuză reatragerea trupelor din Transnistria "O îndemnăm pe dna Sandu şi pe alţi parteneri moldoveni să renunţe la asemenea afirmaţii departe de realitatea istorică şi să se concentreze pe soluţionarea problemelor din relaţiile ruso-moldoveneşti, inclusiv pe cele create artificial de Chişinău, precum şi pe conferirea unei dinamici pozitive procesului de reglementare din Transnistria, care să includă reluarea dialogului cu Tiraspolul asupra tuturor aspectelor procesului de reglementare", a subliniat Zaiţev. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Potrivit acestuia, aprecierile făcute de Maia Sandu cu privire la rolul Rusiei în acest conflict "nu rezistă criticilor". "Nu este tocmai pertinent să se afirme că cheia pentru soluţionarea problemei transnistrene o constituie problema prezenţei trupelor ruse în regiune", a subliniat diplomatul rus.Totodată, Zaiţev a dat asigurări că Moscova este deschisă unei colaborări constructive şi pragmatice cu Republica Moldova.

Apple a depășit Huawei chiar pe piața din China
Internațional

Apple a depășit Huawei chiar pe piața din China

Apple a redevenit lider în China la vânzarea telefoanelor mobile, înaintea celor de la Huawei, scrie Hotnews. Cota de piață a Apple în China a atins un nou record în al patrulea trimestru al lui 2021, producătorul de iPhone reușind să-și recupereze poziția de lider al pieței în această țară pentru prima dată în ultmii 6 ani, în timp ce vânzările rivalei Huawei s-au prăbușit din cauza sancțiunilor americane, anunță CNBC. Gigantul tech american a reușit să acapareze 23% din piața chineză după ce vânzările sale au trecut cu 32% în ultimul an, potrivit companiei de analiză de piață Counterpoint Research. Citește și: EXCLUSIV Sume ridicole compensate consumatorilor casnici pentru electricitate și gaz în noiembrie și decembrie. Total: 185 milioane lei Creșterea înregistrată de Apple a avut loc în pofida faptului că piața din China s-a contractat cu 9% în 2021, o bună parte din succesul înregistrat de compania fondată de Steve Jobs fiind pus pe seama noului model iPhone 13, lansat în luna septembrie a anului trecut. „Noul iPhone 13 a fost un succes datorită prețului de pornire relativ scăzut în momentul lansării sale în China, precum și noii sale camere și funcționalităților 5G, afirmă Mengmeng Zhang, un analist de la Counterpoint Research. „În plus, Huawei, principalul concurent al Apple pe piața telefoanelor premium, s-a confruntat cu o scădere a numărului de vânzări din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite”, adaugă acesta. Apple a redevenit lider în China, înaintea Huawei Gigantul chinez Huawei, odată principalul jucător pe piața telefoanelor smart din China și întreaga lume, a fost paralizat de sancțiunile americane care au lăsat compania fără componente cheie și software necesare dispozitivelor sale. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Cota de piață a Huawei în China a scăzut la doar 7% în al patrulea trimestru al anului trecut, numărul de vânzări al companiei prăbușindu-se cu nu mai puțin de 73% față de începutul lui 2021. Doi producători mai puțin cunoscuți la nivel internațional, Vivo și Oppo, au urmat Apple în clasamentul vânzărilor, cu o cotă de piață de 19%, respectiv 17%. Honor, un brand de telefoane smart deținut anterior de Huawei dar care a devenit între timp o companie distinctă, a fost al patrulea cel mai mare jucător, cu 15% din piață, urmat de Xiaomi cu o cotă de 13%.

Ambasada SUA la Kiev recomandă americanilor să părăsească Ucraina
Internațional

Ambasada SUA la Kiev recomandă americanilor să părăsească Ucraina

Ambasada SUA la Kiev cere cetăţenilor americani să ia în considerare plecarea din Ucraina, din cauza riscurilor unei acţiuni militare a Rusiei. Americanii ar trebui să folosească serviciile de transport comercial sau oricare alte opţiuni aflate la dispoziţia lor, scrie news.ro. Ambasada rămâne deschisă şi poate procesa paşapoarte americane şi raporturi consulare privind naşterile în străinătate, putând oferi şi împrumuturi de repatriere pentru cetăţenii americani care nu îşi pot permite în acest moment să cumpere un bilet de avion către Statele Unite. Citește și: Ungaria refuză să sprijine Ucraina în conflictul cu Rusia De asemenea, ambasada cere tuturor cetăţenilor americani din Ucraina să completeze un formular online pentru a putea comunica mai bine cu aceştia, subliniind că acest fapt este important în mod special în cazul celor care intenţionează să rămână în Ucraina.

Un oficial rus cere înarmarea separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei
Internațional

Un oficial rus cere înarmarea separatiștilor rusofoni din estul Ucrainei

Arme pentru separatiștii rusofoni din Ucraina, este ceea ce dorește un înalt responsabil al Parlamentului rus. Andrei Turciak a îndemnat miercuri Rusia să livreze arme separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, pe fondul tensiunilor în creştere la frontiera ucraineană, informează AFP. "În aceste condiţii, Rusia trebuie să acorde sprijinul necesar Republicilor populare Lugansk şi Doneţk, livrându-le unele tipuri de arme pentru a întări capacităţile lor defensive", a declarat Andrei Turciak, prim-vicepreşedintele Consiliului Federaţiei, camera superioară a Parlamentului rus, la televiziunea publică. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Reprezentant de marcă al partidului puterii, Rusia Unită, Turciak a acuzat autorităţile de la Kiev că "pregătesc o agresiune militară" împotriva acestor regiuni separatiste proruse. Arme de la Moscova pentru separatiștii rusofoni din Ucraina Occidentul, în special Washingtonul, acuză la rândul său Rusia că a comasat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, în vederea unei eventuale invazii asupra vecinului său ucrainean. Rusia dezminte orice proiect de ofensivă, însă condiţionează detensionarea de o serie de exigenţe, printre care încheierea unor tratate care să garanteze că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză deja Moscova de sprijin militar şi financiar acordat separatiştilor proruşi împotriva cărora armata ucraineană luptă în estul Ucrainei din 2014, însă Moscova respinge acuzaţia. Declaraţiile lui Turciak marchează prin urmare o schimbare în poziţia oficială rusă afişată până acum. Potrivit lui Andrei Turciak, partidul Rusia Unită este foarte îngrijorat de livrările de arme occidentale pentru guvernul ucrainean, anunţate de SUA, Regatul Unit şi ţările baltice. Numărul de tiruri ce au vizat regiunile Doneţk şi Lugansk "a crescut (…), civili sunt pe cale să fie ucişi", a susţinut Turciak, îndemnând "să fie oprit regimul de la Kiev". Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, după o revoluţie prooccidentală în Ucraina. În urma acestei anexări, un conflict între separatiştii proruşi şi forţele Kievului a izbucnit în estul Ucrainei, făcând până acum peste 13.000 de morţi.

Cazuri de Covid la Beijing, înaintea Olimpiadei de Iarnă
Internațional

Cazuri de Covid la Beijing, înaintea Olimpiadei de Iarnă

Beijingul e lovit de Covid înainte de Olimpiadă. Organizatorii Jocurilor Olimpice 2022 (4-20 februarie) au anunţat miercuri că s-au înregistrat nouă cazuri pozitive la Covid-19 printre cei sosiţi în China şi alte patru printre cei acreditaţi în bula de securitate de la Beijing, transmite DPA. Din cele 13 cazuri pozitive înregistrate miercuri, niciunul nu a implicat sportivi sau oficiali ai echipelor. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Conform comunicatului organizatorilor chinezi, 334 de persoane au sosit marţi la Beijing şi au fost testaţi direct acolo. Într-o singură zi, în bula de securitate au fost efectuate aproape 42.000 de teste. Beijingul e lovit de Covid înainte de Olimpiadă Începând cu duminică, au existat 34 de teste pozitive, 24 dintre ele la sosire, iar 72 s-au înregistrat în perioada 4-22 ianuarie. Doar în două cazuri au fost implicaţi un sportiv şi un oficial de echipă. În total, 1.109 persoane au sosit la Jocuri de duminică până marţi. Toţi cei sosiţi la Beijing trebuie să prezinte două teste PCR negative, ca urmare a politicii stricte impuse de China. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Cei testaţi pozitiv sunt izolaţi într-o o locaţie dedicată. Ieşirea din izolare este posibilă după două teste PCR negative sau după zece zile cu un test negativ. Cei care se află pe lista contacţilor direcţi sunt testaţi de două ori zilnic pe durata a şapte zile.

Ungaria refuză să sprijine Ucraina în conflictul cu Rusia
Internațional

Ungaria refuză să sprijine Ucraina în conflictul cu Rusia

Ungaria nu sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia atât timp cât Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei, a declarat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, care a insistat că ţara sa susţine o relaţie de ''respect reciproc'' cu Moscova, scrie agenţia EFE.''Dacă ucrainenii nu renunţă la aceste politici, posibilităţile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate'', a explicat şeful diplomaţiei ungare într-o declaraţie acordată cotidianului Magyarnemzet.Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de statEtnicii maghiari din Ucraina trăiesc ''în privare de drepturi şi, în unele cazuri, ajung să sufere hărţuire fizică'', iar ''aceasta este inacceptabil'', a remarcat Szijjarto.La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO desfăşurată la începutul lunii, el calificase de asemenea 'inacceptabil' faptul că guvernul de la Kiev foloseşte provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităţilor naţionale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatia. Ungaria nu sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia din cauza politicii Kievului Cât despre relaţiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană şi al ameninţărilor SUA şi Uniunii Europene cu sancţiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Peter Szijjarto a menţionat în declaraţia pentru Magyarnemzet că ''interesul ungarilor constă în relaţii pragmatice şi bazate pe respect reciproc cu Rusia'', adăugând că ''dialogul nu are alternativă''. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv”Premierul ungar Viktor Orban are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin. Opoziţia ungară i-a cerut să-şi anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naţionale ale Ungariei în situaţia actuală.

VIDEO China a schimbat finalul filmului „Fight Club” pentru ca populației să nu-i vină ideea să se revolte
Internațional

VIDEO China a schimbat finalul filmului „Fight Club” pentru ca populației să nu-i vină ideea să se revolte

China a rescris finalul „Fight Club” pentru ca filmul să nu le dea idei chinezilor și să se revolte împotriva regimului de la Beijing. Potrivit BBC, cenzura chineză a modificat finalul celebrului film. Mai exact, secvențele de final în care zgârie-norii explodau și se prăbușeau în urma scenariului de reorganizare a societății, au fost înlocuite cu un mesaj scurt: AUTORITĂȚILE AU ÎNVINS. Ca să fie clar. Personajul interpretat de Edward Norton își ucide alte-ego său imaginar, Tyler Durden, interpretat de Brad Pitt, înainte ca bombele să distrugă clădirile ca punct culminant al complotului anti-sistem, denumit Proiectul Haos. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat Dar în China, până să înceapă exploziile, pe ecran apare mesajul că poliția a dejucat complotul, infractorii au fost arestați iar Durden a fost internat într-un „spital de nebuni”. China a rescris finalul „Fight Club” ca să fie bine Iar ca totul să fie mai clar, apare și mesajul care le transmite următoarele spectatorilor: "În urma dezvăluirilor lui Tyler, polițiștii și-au dat seama rapid de întregul plan și i-au arestat pe infractori și au prevenit cu succes explozia bombelor. După proces, Tyler a fost trimis într-un sanatoriu de boli mintale pentru tratament psihologic. A fost externat în 2012.” Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Filmul regizat de David Fincher și lansat în 1999 a fost inclus, recent, pe platforma video Tencent. Însă un comentariu al reprezentanților Human Rights Watch a calificat modificarea drept "distopică". De asemenea, scriitorul Chuck Palahniuk, care în 1996 a scris nuvela după care a fost realizat filmul, a scris cu sarcasm pe Twitter: "Este SUPER minunat! Toată lumea are parte de un final fericit în China!" Adevăratul final, în video-ul de mai jos:

Lavrov amenință Occidentul: Rusia nu va sta cu brațele încrucișate
Internațional

Lavrov amenință Occidentul: Rusia nu va sta cu brațele încrucișate

Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă și spune că Rusia nu va sta cu "braţele încrucişate" în faţa acţiunilor Vestului. Lavrov acuză Occidentul că încearcă să obţină avantaje unilaterale şi să instige Ucraina de a provoca Moscova, relatează EFE şi Interfax. "Nu vom sta cu braţele încrucişate", a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, referindu-se la presiunile occidentale care urmăresc o "mai mare descurajare a Rusiei", în cursul unei intervenţii în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal). În discursul său, şeful diplomaţiei ruse a denunţat faptul că Occidentul "şi-a dublat" presiunea politico-militară asupra Rusiei. Citește și: EXCLUSIV Mama ministrului Vîlceanu de la Proiecte Europene continuă afacerile cu companiile falite de stat "Este suficient să ne uităm la manevrele din ce în ce mai provocatoare desfăşurate de-a lungul graniţelor noastre, atragerea regimului de la Kiev pe orbita NATO, livrările de arme letale către acesta şi instigarea lui la provocări directe împotriva Federaţiei Ruse", a declarat Lavrov. Serghei Lavrov amenință Occidentul cu ripostă Ministrul de externe rus a avertizat că Rusia va adopta "măsuri de ripostă necesare" dacă nu va primi un "răspuns constructiv" din partea Occidentului la cererile sale privind acordarea de garanţii de securitate, pe care Kremlinul îl aşteaptă săptămâna aceasta. Lavrov a insistat că Moscova nu va tolera ca dezbaterea asupra propunerilor de garanţii de securitate prezentate SUA şi NATO să se lungească la infinit şi speră că acestea se vor ţine de promisiunea de a răspunde în scris. Citește și: EXCLUSIV Boloș confirmă că e dispus să preia portofoliul Digitalizării: „Găsesc argumente pentru un răspuns pozitiv” Din această cauză, a spus el, Rusia nu a dorit ca discuţiile cu privire la Ucraina şi propriile ei preocupări de securitate să fie extinse prin includerea Uniunii Europene sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), potrivit Reuters. "În funcţie de conţinutul acestui răspuns, aşteptat săptămâna aceasta, împreună cu colegii din alte instituţii vom pregăti propuneri pentru preşedinte (Vladimir Putin)", a afirmat ministrul rus, reiterând poziţia Moscovei că va lua "măsuri adecvate", pe care nu le-a specificat, dacă nu va primi un răspuns constructiv din partea SUA şi NATO cu privire la garanţiile de securitate pe care le solicită. Garanţiile de securitate cerute de Rusia prevăd încetarea extinderii în continuare a Alianţei Nord-Atlantice, în special în Ucraina şi Georgia, încetarea oricărei cooperări militare cu fostele republici sovietice şi retragerea trupelor şi a echipamentelor NATO pe poziţiile pe care le ocupa înainte de 1997. Moscova privește, din nou, spre Cuba În acelaşi timp, Rusia îşi va consolida cooperarea strategică cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua în "toate domeniile", a mai declarat ministrul rus de externe. "În ceea ce priveşte Cuba, Nicaragua şi Venezuela, avem relaţii foarte strânse şi cooperare strategică în toate domeniile: în economie, cultură, educaţie şi colaborarea tehnico-militară", a spus şeful diplomaţiei ruse. Lavrov a menţionat că, în timpul discuţiilor recente cu liderii celor trei ţări, preşedintele rus Vladimir Putin a convenit să consolideze în continuare legăturile cu Cuba, Venezuela şi Nicaragua. Cu două săptămâni în urmă, viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, nu a exclus şi nici nu a confirmat o posibilă desfăşurare de "infrastructuri militare ruse" în Cuba şi Venezuela. "În cursul discuţiilor telefonice recente dintre preşedintele Putin şi omologii săi din aceste trei state prietene, au fost examinate modalităţi de aprofundare a parteneriatului nostru strategic în toate domeniile, fără excepţie", a spus miercuri Lavrov. Rusia a comasat zeci de mii de militari şi un număr important de echipamente la frontiera cu Ucraina, stârnind temeri privind o invazie în ţara vecină. Moscova neagă orice intenţie de invazie, dar solicită SUA şi NATO garanţii de securitate, prezentându-se drept "o victimă", conform media ucrainene.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră