vineri 10 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5859 articole
Internațional

BREAKING Explozii puternice la Lvov, în vestul Ucrainei, o zonă pașnică până acum

Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei). O perdea neagră de fum se poate vedea la marginile orașului ucrainean Lvov după ce trei explozii puternice au putut fi auzite, relatează BBC. Explozii puternice la Lvov (vestul Ucrainei) Două rachete rusești au lovit orașul Liov, cel puțin cinci persoane fiind rănite, a anunțat guvernatorul regiunii "Au fost două lovituri cu rachete în interiorul orașului Liov”, a spus șeful administrației regionale, Maxim Kozitsky, într-o postare online. "Au fost trei explozii puternice în apropiere de Liov... Fiecare trebuie să își păstreze calmul și să rămână în interior", a scris Igor Zinkevych într-o postare pe Facebook. Martori au relatat pentru Reuters că au văzut un fum negru gros ridicându-se în partea de nord-est a orașului. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate

BREAKING Explozii puternice la Lvov, în vestul Ucrainei, o zonă pașnică până acum
VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia
Internațional

VIDEO Imagini cu Șoigu, ministrul rus al Apărării, au fost difuzate sâmbătă, după două săptămâni de absență publică a acestuia

Șoigu pare să fie în viață. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a apărut pentru prima dată în imagini sâmbătă după două săptămâni, absenţă care a generat zvonuri că Kremlinul ar dori să se dispenseze de el, relatează AFP şi Reuters. Șoigu pare să fie în viață Ministerul apărării a publicat un video în care Şoigu este văzut prezidând o reuniune consacrată bugetului militar al Rusiei. Imaginile nu sunt datate, dar ministrul apărării face referire la un moment dat la o întâlnire cu ministrul finanţelor şi care, conform agenţiilor de presă ruse, ar fi avut loc pe 25 martie, vineri. Şoigu spune în înregistrare că aprovizionarea cu arme se desfăşoară aşa cum este prevăzut, "în pofida dificultăţilor întâlnite astăzi" ca urmare a sancţiunilor internaţionale impuse în reacţie la ofensiva din Ucraina. La reuniune au mai luat parte o serie de înalţi responsabili ai armatei ruse, inclusiv şeful Statului Major, Valeri Gherasimov, care similar cu Şoigu nu mai fusese văzut în public de ceva vreme. Citește și: Kremlinul l-a scos pe Șoigu, ministrul Apărării, „în geam”, ca să demonstreze că există

Putin își linge rănile în Kurile: trupele ruse fac exerciții militare în insulele disputate cu Japonia, țară care a condamnat ferm invazia din Ucraina
Internațional

Putin își linge rănile în Kurile: trupele ruse fac exerciții militare în insulele disputate cu Japonia, țară care a condamnat ferm invazia din Ucraina

Putin mârâie la Japonia: exerciții-n Kurile. Rusia desfăşoară exerciţii militare pe insulele Kurile, revendicate de Tokyo, au relatat sâmbătă media nipone, la câteva zile după ce Moscova a abandonat negocierile de pace cu Japonia din cauza sancţiunilor impuse de aceasta ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, relatează Reuters. Putin mârâie la Japonia: exerciții-n Kurile Districtul militar de est al Rusiei a anunţat vineri, potrivit Interfax, că la aceste exerciţii iau parte peste 3.000 de trupe şi echipamente, fără a preciza unde anume în arhipelagul Kurilelor au loc. Media japoneze afirmă în schimb că este vorba chiar de un teritoriu care a revenit Uniunii Sovietice după încheierea celui de-al doilea război mondial şi care este revendicat de Japonia. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Arhipelagul Kurilelor, aflat în dispută de decenii, este situat între peninsula rusă Kamceatka şi principala insulă nordică a Japoniei, Hokkaido. Tokyo revendică următoarele insule: Etorofu (Iturup în rusă), Kunashiri (sau Kunashir), Shikotan şi grupul Habomai pe linia care desparte Marea Ohotsk şi Oceanul Indian. Rusia și Japonia, fără tratat de pace Japonia şi Rusia nu au semnat un tratat de pace după al doilea război mondial din cauza diferendului legat de aceste insule, iar luni Rusia a anunţat că abandonează negocierile de pace, argumentând cu "poziţia inamicală" a Tokyo în contextul conflictului în Ucraina. Marţi, Japonia a protestat "ferm" faţă de decizia Rusiei. Interfax a menţionat că la exerciţiile din Kurile iau parte şi "unităţi ale forţelor aeriene ce desfăşoară măsuri de detectare, identificare şi distrugere a aeronavelor unui presupus inamic care a lansat un atac aerian".

Refugiații ucraineni, "vânați" de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova
Internațional

Refugiații ucraineni, "vânați" de traficanți de persoane. Interpol a trimis o echipă în Moldova

Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni. Interpolul a anunţat vineri că a desfăşurat o echipă de sprijin operaţional în Republica Moldova, la cererea acestei ţări care se confruntă cu un aflux de refugiaţi de la ofensiva rusă în Ucraina, relatează AFP. Desfăşurată în capitala Chişinău şi în diverse tabere de refugiaţi, această misiune formată din experţi vizează "să ofere un sprijin pe teren forţelor de ordine şi agenţiilor umanitare care gestionează afluxul mare de refugiaţi din Ucraina", precizează organizaţia internaţională de cooperare poliţienească într-un comunicat. Traficanții de persoane vânează refugiați ucraineni Echipa trimisă "la solicitarea Biroului Central Naţional (BCN) al Moldovei" trebuie în special "să ajute la evaluarea situaţiei pe teren, identificând nevoile de a oferi instruire, analiză şi suport operaţional pertinente", potrivit aceleiaşi surse. Interpolul indică faptul că a primit deja "informaţii despre traficanţii de fiinţe umane şi cei care aşteaptă la diferite puncte de trecere a frontierei pentru a exploata persoane vulnerabile care sosesc din Ucraina". Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate "Copiii şi minorii neînsoţiţi sunt deosebit de vulnerabili" la acest trafic, avertizează organizaţia. "Infractorii profită de orice ocazie pentru a-şi creşte profiturile ilicite şi nu toţi cei care au ajuns la graniţa cu Ucraina în această lună au intenţii bune", avertizează secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, potrivit comunicatului care nu a furnizat detalii cu privire la dimensiunea şi componenţa misiunii desfăşurate de Interpol în Republica Moldova.

VIDEO Primele imagini din teatrul bombardat de la Mariupol unde au murit peste 300 de oameni
Internațional

VIDEO Primele imagini din teatrul bombardat de la Mariupol unde au murit peste 300 de oameni

Video din teatrul bombardat din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru. Video din teatrul bombardat din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. https://www.youtube.com/watch?v=al8ytOOOC6Q Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Rușii știau că bombardează copii Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul "copii" în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” privitoare la ce face Rusia în străinătate Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie, imaginile din satelit arătând distrugeri semnificative în zonele rezidenţiale.

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate
Internațional

Putin, din ce în ce mai disperat: încă o lege care prevede 15 ani de închisoare pentru "informații false" privitoare la ce face Rusia în străinătate

Vorbești de Rusia, intri la închisoare. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat vineri seară o lege care prevede pedepse cu închisoare de până la 15 ani pentru "informaţii false" privind acţiunea Moscovei în străinătate, o armă represivă suplimentară pentru controlul informaţiilor privind ofensiva sa în Ucraina, relatează AFP. Vorbești de Rusia, intri la închisoare Acest text, a cărui semnătură prezidenţială marchează intrarea în vigoare, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii false cu bună ştiinţă sub pretextul unor informaţii fiabile" despre "activităţi ale organelor de stat ruse în afara teritoriului rus". Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Pedeapsa prevăzută creşte la 15 ani de închisoare dacă "informaţiile false" au "antrenat consecinţe grave". Această lege o completează pe cea adoptată la începutul lunii martie care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii false" despre armata rusă.

Centru de comandă al aviației ucrainene, lovit de rachete rusești
Internațional

Centru de comandă al aviației ucrainene, lovit de rachete rusești

Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete. Rachete ruse de croazieră au lovit vineri centrul de comandă al forţelor aeriene ucrainene de la Viniţa, în centrul Ucrainei, a anunţat comandamentul respectiv, citat de AFP. Comandament aviatic ucrainean, lovit de rachete "Ruşii au tras şase rachete de croazieră. Câteva au fost doborâte de apărarea antiaeriană. Celelalte au lovit mai multe clădiri, provocând pagube semnificative", a comunicat pe Telegram comandamentul aviaţiei militare a Ucrainei. "Consecinţele acestei lovituri cu rachete din partea ocupanţilor sunt în curs de evaluare", mai arată mesajul, care este însoţit şi de o fotografie în care se vede partea afectată a unei clădiri din cărămidă. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Aviaţia şi apărarea antiaeriană ucrainene au rezistat până acum încercărilor ruşilor de a controla complet spaţiul aerian al Ucrainei. Luni, un înalt oficial din Departamentul Apărării SUA aprecia chiar că piloţii ucraineni dau dovadă de "o mare dexteritate". Confruntată cu rezistenţa forţelor ucrainene, Rusia şi-a intensificat operaţiunile aeriene şi navale, arăta acelaşi reprezentant al Pentagonului, precizând că nu este vorba de lupte aeriene şi că aviaţia militară rusă preferă să lanseze rachete aer-sol asupra ţintelor, în timpul unor evoluţii în spaţiul aerian rus sau belarus.

Președintele Georgiei: Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică
Internațional

Președintele Georgiei: Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică

Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică, a afirmat, azi, președintele Georgiei, Salome Zurabishvili. Ea a vorbit la marcarea a 105 ani de la restaurarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Georgiene, la 25 martie 1917. Rusia și-a pierdut dreptul de a fi tovarăș de credință ortodoxă „La mulți ani întregii Georgii în această zi foarte importantă pentru țara noastră, credința noastră, Biserica noastră și libertatea noastră. Dacă nu ar fi fost restabilită autocefalia, probabil că nu ar fi fost restabilită suveranitatea statului și nu am fi astăzi o națiune independentă, puternică. Nu pot să nu îmi amintesc de Ucraina de astăzi, unde vedem cum se naște o națiune ucraineană puternică și liberă. Ucrainenii trebuie să aibă Biserica lor autocefală, iar Biserica Rusă nu poate exista în Ucraina. De ce? Pentru că Rusia și-a pierdut dreptul moral de a fi tovarăș de credință ortodoxă cu orice altă biserică”, a afirmat președintele Georgiei, citat de orthodoxtimes.com. Acum două zile, un mitropolit al Bisericii Georgiene a spus că orice patriarh sau ierarh care sprijină acțiunile Rusiei în Ucraina este un eretic și nu are nici o legătură cu ortodoxia. O zi mai târziu, un alt mitropolit georgian a spus că actuala conducere a Rusiei este de credință ortodoxă doar declarativ: „Nici măcar creștini nu sunt”. În ziua de 25 martie, Biserica Ortodoxă Georgiană marchează 105 ani de la restaurarea autocefaliei, desființarea violentă și ilegală de către cuceritorii ruși. În 1801, Imperiul Țarist a cucerit Georgia, iar în 1811 guvernul rus și Sfântul Sinod al Bisericii Ruse au decis desființarea autocefaliei Bisericii Georgiei. După războaiele sângeroase din 1917, când Georgia și-a recăpătat independența, a avut loc și restabilirea independenței ecleziastice față de Rusia. Însă, în 1921, Georgia a fost anexată URSS. În 1943, în timpul celui de-a doilea război mondial, Stalin a revenit la autocefalia acestei biserici - de jure, această independență a fost recunoscută în acel an de către Biserica Ortodoxă Rusă. La 25 ianuarie 1990, și patriarhul ecumenic a recunoscut autocefalia acestei biserici.

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă
Internațional

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă

Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați: nu-și mai pot plăti șoferul care-i ducea la slujbă. Fostul președinte al Consiliului de directori ai Alfa Bank, Petr Aven s-a plâns într-un interviu pentru Financial Times că nu știe cum să trăiască mai departe, după ce a fost inclus în lista persoanelor sancționate în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Inimaginabila dramă a oligarhilor sancționați „Voi putea să angajez un om de serviciu sau șofer? Eu nu conduc mașina… Poate va conduce fiica mea vitregă. Nu știm cum să supraviețuim”, a declarat miliardarul rus pentru Financial Times, citat de newsmaker.md. Omul de afaceri, în vârstă de 67 de ani, locuiește împreună cu soția și fiica de 8 ani în centrul Londrei. Potrivit FT, pe lângă apartamentul situat în cartierul select din St. James, acesta deține o casă „plină cu obiecte de artă”, în suburbia orașului. În prezent, Aven ocupă locul 30 în ratingul celor mai bogați oameni ai Rusiei, potrivit Forbes. Averea sa este estimată la circa 5,3 miliarde de dolari. După ce a fost inclus în lista celor vizați de sancțiuni, toate conturile și activele sale din Marea Britanie și UE au fost înghețate. „Afacerea noastră este distrusă în totalitate. Tot ce am construit timp de 30 de ani acum este distrus. Și trebuie cumva de început o viață nouă”, a menționat Aven. Miliardarul a adăugat că nu este sigur că va reuși să achite facturile de bază sau serviciile unui avocat. Potrivit FT, în decurs de 20 de zile, bancherul ar putea fi expulzat din Marea Britanie. În pofida faptului că deține un pașaport leton și viză în SUA, acesta susține că ar vrea să rămână anume în Regatul Unit. „Dacă voi pleca din Marea Britanie, nu voi mai avea niciodată ocazia să mă întorc”, a spus Aven. Din cauza sancțiunilor, atât Petr Aven, cât și miliardarul Mihail Fridman au părăsit consiliul de directori ai Alfa Bank. Garda financiară italiană (Guardia di Finanza) a pus, la 16 martie, sub sechestru un complex rezidenţial din insula Sardinia, aflat în proprietatea fostului ministru şi bancher rus Petr Olegovich Aven, inclus pe lista oligarhilor sancţionaţi de Uniunea Europeană (UE) după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează Agerpres, conform EFE.

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii
Internațional

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii

Efectul plecării multinaționalelor din Rusia: 200.000 de oameni au rămas fără salarii, scrie presa din această țară. Este pentru prima oară când Moscova recunoaște impactul acestor decizii, combinate cu sancțiunile aplicate regimului de la Kremlin. 200.000 de oameni au rămas fără salarii Până acum, și-au anunțat plecarea din Rusia peste 400 de mari companii. Potrivit experților citați de Novaya Gazeta, în aceste companii lucrau circa 200 000 de oameni. Pe 16 martie, președintele Tatarstanului Rustam Minnihanov a declarat că volumul producției la uzina KAMAZ s-ar putea reduce cu 40%. În consecință, circa 15 000 de angajați ar putea rămâne fără serviciu (reprezentanții uzinei au apreciat că acesta ar fi cel mai negativ scenariu). Potrivit datelor serviciului „Action Buhalteria” («Актион Бухгалтерия»), circa 20% din întreprinderile mici și-au trimis angajații în concediu sau au început să facă reduceri de personal. Autoritățile ruse nu neagă că ar exista problema creșterii bruște numărului de șomeri. Pe 24 martie, vice-ministrul rus al Muncii, Elena Muxtiarova, a declarat că angajatorii au anunțat „eliberarea” a 59 000 de angajați, iar alți 95 000 sunt într-o perioadă de „inactivitate”, ca urma a suspendării activității întreprinderilor, scrie newsmaker.md. „Aproape 14.000 de angajați sunt în concediu fără plată. Acest indicator nu s-a schimbat practic de la începutul lunii martie. Disponibilizările vizează circa 59.000 de oameni, ceea ce constituie cu 10% mai mult decât la data de 1 martie”, a declarat oficialul de la Moscova. Analiștii portalului hh.ru au menționat că, din 24 februarie, piața muncii din Rusia a început să se schimbe. Mai precis, numărul locurilor de muncă vacante scade, iar cel al persoanelor în căutare de serviciu – crește. În medie, numărul locurilor de muncă disponibile a scăzut cu 8%. Au fost afectate domeniile asigurărilor (minus 19%), auto, media și divertisment (minus 13%, fiecare sector), transport și resurse umane (scădere de 11%). Citește și: Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului – analiză surse publice, citată de presă

Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului (analiză din surse publice, citată de presă)
Internațional

Mulțumită lui Putin, Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului (analiză din surse publice, citată de presă)

Ucraina are acum mai multe tancuri decât la începutul războiului, arată o analiză a surselor publice citată de revista Forbes. Ucraina a pierdut cel puțin 74 de tancuri — distruse sau capturate — de când Rusia și-a extins războiul împotriva acestei țări, în noaptea de 23 februarie. Ucraina are mai multe tancuri decât la începutul războiului Dar Ucraina a capturat cel puțin 117 tancuri rusești, potrivit analiștilor care studiază surse publice, respectiv fotografiile și videoclipurile de pe rețelele sociale. Multe din aceste tancuri rusești capturate era abandonate, fără carburant sau pentru că echipajul dezertase. Cu alte cuvinte, armata ucraineană ar putea avea de fapt mai multe tancuri acum decât acum o lună, fără a construit un singur tanc nou sau fără a scoate din depozite un vehicul mai vechi. Un voluntar american aflat în Ucraina a prezentat, azi, pe Twitter, imagini cu tancurile rusești distruse în timpul eliberării unui sat ucrainean. This village has been Russian occupied for a month, they terrorized the people and took their food. Today we entered, took out 7 tanks and countless Russians thus liberating these people pic.twitter.com/0Fm3qHdepB— James Vasquez (@jmvasquez1974) March 24, 2022 În același timp, rușii au capturat cel puțin 37 de tancuri ucrainene - insuficient pentru a compensa cele aproximativ 274 de tancuri pe care se crede că le-ar fi pierdut din diferite motive. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar

Rusia dă semne de retragere din Ucraina: Principalele obiective ale primei faze, îndeplinite. Ne vom concentra pe eliberarea completă a Donbas
Internațional

Rusia dă semne de retragere din Ucraina: Principalele obiective ale primei faze, îndeplinite. Ne vom concentra pe eliberarea completă a Donbas

Rusia, semne de retragere din Ucraina. Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că prima fază a operaţiunii sale militare în Ucraina este aproape încheiată, iar de acum înainte trupele ruse se vor axa pe "eliberarea" completă a regiunii estice Donbas ce cuprinde provinciile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk, relatează Reuters. Rusia, semne de retragere din Ucraina "Principalele obiective ale primei faze a operaţiunii au fost în general îndeplinite. Potenţialul de luptă al Forţelor Armate ale Ucrainei a fost diminuat considerabil, ceea ce, subliniez încă o dată, face posibil să ne concentrăm pe principalele eforturi de îndeplinire a obiectivului de bază, eliberarea Donbasului", a declarat în faţa presei generalul Serghei Ruţkoi, adjunctul şefului Statului Major rus. Citește și: EXCLUSIV România nu vrea să iasă din Banca de Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de finanțistul lui Putin. Aurescu: Rusia nu deține acționariat majoritar Anunţul acestuia pare să indice că Rusia şi-ar putea diminua obiectivele invaziei asupra Ucrainei după ce în prima lună de război s-a lovit de rezistenţa acerbă a trupelor ucrainene. Generalul rus a mai spus că operaţiunea militară în Ucraina va continua până când forţele ruse îşi vor îndeplini misiunile încredinţate, fără a alte precizări. Cele "două faze" ale invaziei El a susţinut că separatiştii proruşi controlează în prezent 93% din provincia Lugansk şi 54% din Doneţk. Pe de altă parte, generalul rus a transmis că Rusia nu exclude posibilitatea luării cu asalt a oraşelor ucrainene blocate de trupele ruse şi că va reacţiona imediat oricărei încercări de impunere a unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, solicitată de Kiev, dar refuzată de NATO. Potrivit generalului citat, armata rusă a avut iniţial în vedere două scenarii operaţionale, primul fiind o operaţiune limitată la Donnas şi al doilea una care să cuprindă toată Ucraina, optând în final pentru cea din urmă şi astfel a declanşat ofensiva pe 24 februarie. De atunci, trupele ruse încă încearcă să realizeze o încercuire a Kievului, dar fără succes în faţa rezistenţei înverşunate a armatei ucrainene. Mai mult, potrivit oficialilor ucraineni şi occidentali, în urma contraatacurilor ucrainene în ultimele zile trupele ruse au fost nevoite să se replieze din unele sectoare din jurul capitalei şi să ia poziţii defensive. Câte decese admite Rusia în propria tabără "În timpul operaţiunii militare speciale, 1.351 de militari au fost ucişi şi 3.825 răniţi", a declarat de asemenea generalul Serghei Rudskoi. Potrivit ONU, circa 13 milioane de persoane sunt blocate în zonele din Ucraina unde se desfăşoară lupte, iar căile rutiere distruse sunt un alt obstacol în evacuarea lor. De asemenea, numărul ridicat al victimelor civile şi amploarea distrugerilor infrastructurii indică încălcări ale dreptului umanitar internaţional şi comiterea unor crime de război, a declarat, potrivit agenţiei EFE, reprezentanta ONU pentru drepturile omului în Ucraina, Matilda Bogner. Peste 3,5 milioane de persoane s-au refugiat în afara Ucrainei de când Rusia a atacat această ţară pe 24 februarie, alte peste 6,5 milioane de persoane fiind strămutate pe plan intern, conform organizaţiilor internaţionale.

Erdogan spune că Putin ar trebui "încurajat" să găsească "o ieșire onorabilă" din război și să devină "arhitectul păcii" în Ucraina
Internațional

Erdogan spune că Putin ar trebui "încurajat" să găsească "o ieșire onorabilă" din război și să devină "arhitectul păcii" în Ucraina

Erdogan vrea să-l scoată "onorabil" pe Putin din război. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că omologul său rus Vladimir Putin ar trebui încurajat să "găsească o ieşire onorabilă" pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, scrie Agerpres. Erdogan vrea să-l scoată "onorabil" pe Putin din război "Trebuie să-i spunem lui Putin acum: ar trebui să fii arhitectul paşilor spre pace. Ar trebui să căutăm să rezolvăm acest conflict încurajând o ieşire onorabilă", le-a spus Erdogan jurnaliştilor în avionul care îl aducea de la summitul NATO de la Bruxelles, conform unui comunicat al preşedinţiei de la Ankara. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Preşedintele turc şi-a anunţat de asemenea intenţia de a discuta cu Putin şi cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski pentru a evalua detaliile reuniunii NATO. Conform presei turce, discuţia cu Zelenski va avea loc vineri. Ankara se consideră un mediator în conflictul din Ucraina şi are relaţii apropiate atât cu aceasta, cât şi cu Rusia. Potrivit lui Erdogan, Kievul şi Moscova sunt de acord asupra a patru puncte de negociere din şase - renunţarea de către Ucraina la aderarea la NATO, retragerea obstacolelor în calea folosirii limbii ruse, acceptarea unei dezarmări parţiale, garanţii de securitate -, însă părţile rămân în dezacord cu privire la probleme teritoriale. "Însă Ucraina este, desigur, un stat. Iese din discuţie (pentru Kiev) să accepte o dezarmare completă, dar partea ucraineană este pregătită să facă (unele) compromisuri", a dat asigurări Erdogan, precizând că discuţiile sunt mai dificile în privinţa statutului regiunii separatiste Donbas şi a peninsulei Crimeea. În ce priveşte sancţiunile occidentale impuse Rusiei, el a spus că Turcia "nu poate face nimic" pentru a adăuga presiune având în vedere dependenţa energetică de Rusia şi alte legături economice cruciale. 'Nu îmi pot lăsa cetăţenii în frig. Nu pot reduce industria noastră la zero. Trebuie să ne apărăm aceste' interese, a explicat Erdogan.

Ucraina anunță a a lichidat al șaptelea general rus. Iakov Riazanțev promitea că Rusia va cuceri Ucraina "în câteva ore"
Internațional

Ucraina anunță a a lichidat al șaptelea general rus. Iakov Riazanțev promitea că Rusia va cuceri Ucraina "în câteva ore"

Forțele ruse pierd al șaptelea general în Ucraina. Un general rus de rang înalt, Iakov Riazantsev, ar fi fost ucis de forțele ucrainene, afirmă, pe pagina sa de Facebook, deputatul Oleksiy Goncharenko, citat de presa ucraineană. Forțele ruse pierd al șaptelea general în Ucraina "Apărătorii Ucrainei au lichidat astăzi, 25 martie 2022, un alt general de rang înalt din Federația Rusă". Informația a fost confirmată pe canalul său de Telegram de Oleksiy Honcharenko, membru al Radei Verhovna din Ucraina. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră "De data aceasta, generalul-locotenent, comandantul Armatei 49 toate armele din Districtul Militar Sud al rf Iakov Riazantsev s-a dus dracului. Să răzbunăm fiecare ucrainean care a suferit din cauza inamicului!", a scris Goncharenko în Telegram. Se știe că Armata 49 de Arme Combinate a Districtului Militar Sudic are sediul în Stavropol. Yakov a devenit comandantul acesteia în august 2020. Cine era general-locotenentul Iakov Riazantsev S-a născut la 17 iunie 1973 în satul Elbanka din districtul Ust-Pristansky. Este în serviciul militar din 1990. A absolvit Academia Superioară de Comandament al Armei Combinate din Orientul Îndepărtat a Mareșalului Uniunii Sovietice K.K. Rokossovsky (1994), Academia de Comandament al Armei Combinate a Forțelor Armate ale Federației Ruse (2002) și Academia Militară a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (2008). A absolvit toate școlile militare cu medalii de aur. A trecut prin principalele funcții de comandă, de la comandantul plutonului de cadeți la comandantul brigăzii de pușcași motorizați. Din 2010 până în 2011 - comandant al Brigăzii 57 de pușcași motorizați a Gărzii Separate a Ordinului Steagul Roșu al lui Suvorov. Din 2011 până în 2013 - comandant al Ordinului al 7-lea Krasnodar Red Banner al Ordinului Kutuzov și al Bazei militare Red Star. În 2013 a fost promovat la gradul de general-maior. Din 2013 până în 2016 - șef al Statului Major al Armatei a 20-a de Gărzi cu toate armele Steagul Roșu din Districtul Militar de Vest. Din 2018 până în august 2020 - comandantul celui de-al 41-lea Combined Arms al Districtului Militar Central (Novosibirsk). Din august 2020, el este comandantul Armatei 49 de arme combinate a Districtului Militar Sud (Stavropol). În 2021, a fost promovat la gradul de general-locotenent. A efectuat misiuni speciale în Republica Arabă Siriană.

Autoritățile ucrainene estimează că 300 de persoane au fost ucise în bombardamentele de la teatrul din Mariupol
Internațional

Autoritățile ucrainene estimează că 300 de persoane au fost ucise în bombardamentele de la teatrul din Mariupol

300 de morți la teatrul din Mariupol. Primăria oraşului Mariupol estimează, pe baza unor relatări ale martorilor, că aproximativ 300 de persoane au murit în clădirea teatrului local, bombardată de aviaţia rusă la 16 martie în timp ce sute de persoane se adăposteau înăuntru, potrivit CNN. 300 de morți la teatrul din Mariupol "Unii martori au informaţii conform cărora circa 300 de persoane au murit în Teatrul Dramatic din Mariupol în urma unui bombardament al unui avion rus. Încă nu ne vine să credem. Încă vrem să credem că toată lumea a reuşit să scape. Însă mărturiile celor care se aflau înăuntrul clădirii în momentul acestui act terorist spun contrariul", a scris vineri primăria din Mariupol pe contul său de Telegram. Citește și: România a intrat oficial în grupul select cu grupuri de luptă NATO pe propriul teritoriu. La 1 februarie, Rusia ceruse ca trupele NATO să părăsească țara noastră Clădirea era folosită ca unul din principalele adăposturi din oraşul asediat Mariupol, dar a fost lovită de un atac aerian al Rusiei la 16 martie. Estimările privind numărul de persoane care se adăposteau în teatru variază între 800 şi 1.300. Fotografii aeriene făcute înainte de atac au arătat că în faţa şi în spatele clădirii teatrului, pe pământ, era scris cu litere mari cuvântul 'copii' în rusă. "Ocupantul ştia ce atacă. Ştia care ar putea fi consecinţele, dar cu toate acestea peste acest loc au căzut bombe", a mai precizat primăria. Mariupol, oraş din sud-estul Ucrainei care înainte de război avea circa 450.000 de locuitori, se află sub un atac aproape permanent al forţelor ruse de la începutul lunii martie.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră