vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Ucraina a atacat cu drone o centrală electrică din apropierea Moscovei

Forțele armate ucrainene au lansat duminică un atac cu drone asupra unei centrale electrice importante situate în apropierea capitalei Federației Ruse. Incidentul a provocat un incendiu și a determinat trecerea sistemului energetic pe alimentare de rezervă, potrivit guvernatorului regiunii Moscova, Andrei Vorobiov. Ținta atacului: centrala electrică Șatura, la 120 km de Moscova Conform declarațiilor oficiale, dronele au lovit centrala electrică Șatura, aflată la aproximativ 120 de kilometri est de centrul Moscovei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aceasta este una dintre sursele cheie de alimentare cu energie electrică și agent termic pentru zona metropolitană. Incendiu produs la instalație, după căderea dronelor Guvernatorul Andrei Vorobiov a precizat că o parte dintre drone au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană ruse, însă câteva au căzut în perimetrul centralei. Impactul a declanșat un incendiu, ulterior localizat și pus sub control de echipele de intervenție. „Unele dintre drone au fost distruse de forţele apărării aeriene. Câteva drone au căzut pe suprafaţa centralei. Un incendiu a izbucnit la acest obiectiv şi în prezent este ţinut sub control”, a declarat Vorobiov. Alimentarea cu energie, comutată pe sistem de rezervă În urma incidentului, autoritățile au activat sistemele de alimentare de rezervă pentru a asigura continuitatea furnizării de electricitate și agent termic în regiune. Nu au fost raportate victime.

Centrală electrică rusă lovită de drone ucrainene (sursa: Telegram/Exilenova_plus)
Trump nu exclude negocierea planului de pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump pare că dă înapoi după critici dure: planul de pace propus pentru Ucraina "nu este final"

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că propunerea sa de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina nu reprezintă oferta finală. Afirmațiile sale vin în contextul în care Ucraina și mai mulți aliați europeni au transmis că planul poate constitui o „bază de discuție”, însă necesită „eforturi suplimentare” și clarificări. Trump nu exclude negocierea planului de pace „Războiul trebuie să se încheie într-un fel sau altul”, a spus Trump jurnaliștilor. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Întrebat dacă actuala propunere este varianta finală, liderul de la Casa Albă a răspuns scurt: „Nu”, lăsând astfel loc pentru eventuale modificări sau completări. Reacții critice din partea senatorilor americani Senatori democrați, republicani și un independent au transmis sâmbătă un comunicat comun în care și-au exprimat „îngrijorările serioase cu privire la detaliile planului” propus de Donald Trump. Aceștia atrag atenția că o pace durabilă nu poate fi obținută prin „concesie după concesie lui Putin” sau prin limitarea capacității Ucrainei de a se apăra. „Istoria ne-a învățat că Putin înțelege doar forța și nu va respecta niciun acord decât dacă este garantat prin constrângere”, se arată în comunicatul celor patru senatori. Solicitarea unei abordări coordonate cu Ucraina și NATO Parlamentarii americani subliniază că Statele Unite trebuie să se consulte strâns cu Ucraina și partenerii NATO pentru a găsi o cale de urmat. De asemenea, aceștia cer intensificarea presiunii asupra Rusiei pentru a o determina să participe la negocieri în condiții echitabile. Critici privind ideea de cedare a teritoriilor Ucrainei Republicanul Roger Wicker, președintele Comitetului Forțelor Armate din Senat, a emis o declarație separată în care se declară „extrem de sceptic” cu privire la eficiența planului. „Ucraina nu ar trebui să fie forțată să cedeze teritorii unuia dintre cei mai notorii criminali de război din lume, Vladimir Putin”, a afirmat acesta. Wicker a mai subliniat că dimensiunea și dispunerea forțelor armate ale Ucrainei reprezintă „o alegere suverană a guvernului și a poporului său”, respingând ideea ca aceste aspecte să fie negociate în cadrul planului de pace.

Rubio și Witkoff, întâlnire cu delegația ucraineană (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Rubio și Witkoff, întâlnire cu o delegație ucraineană la Geneva. Participare europeană, probabilă

Secretarul de stat american Marco Rubio și emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, sunt așteptați să sosească duminică la Geneva pentru a discuta cu oficiali ucraineni planul de pace propus de liderul de la Casa Albă, destinat să pună capăt războiului din Ucraina, a confirmat un oficial american. Întâlniri preliminare și prezența oficialilor americani deja în Elveția Conform sursei oficiale, secretarul american al armatei, Daniel Driscoll, care s-a întâlnit joi la Kiev cu președintele Volodimir Zelenski, a sosit deja sâmbătă la Geneva. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Între reprezentanții americani și cei ucraineni este programată o întâlnire informală sâmbătă seara, sub forma unei cine de pre-reuniune. Participarea oficialilor europeni rămâne incertă Și oficiali europeni sunt așteptați să participe la discuțiile de duminică, însă nu au fost comunicate detalii despre formatul întâlnirii sau nivelul de reprezentare europeană. Planul Washingtonului, structurat în 28 de puncte, generează preocupări majore la Kiev. Documentul reiterează mai multe cerințe considerate esențiale de Rusia, printre care: Ucraina să cedeze anumite teritorii, inclusiv regiuni din estul țării care nu se află sub control rusesc; Reducerea dimensiunii armatei ucrainene; Renunțarea la obiectivul strategic de aderare la NATO. Un posibil punct de cotitură în negocierile pentru pace Discuțiile de la Geneva ar putea reprezenta un moment decisiv pentru perspectiva unui acord de pace, însă poziția Ucrainei rămâne fermă în privința integrității teritoriale și a independenței sale strategice. În acest context, întâlnirea dintre delegațiile americane, ucrainene și europene este privită cu interes, dar și cu reticență de către autoritățile de la Kiev.

Bază militară olandeză, survolată de drone (sursa: X/Ruben Brekelmans)
Internațional

Drone neidentificate, în apropierea bazei olandeze pentru F-35. Armata a deschis focul

Între cinci și zece drone au fost observate deasupra bazei aeriene Volkel din provincia Noord-Brabant, Olanda. Personalul de supraveghere al bazei a semnalat imediat incidentul, iar forțele aeriene olandeze au intervenit rapid folosind armament de la sol, în încercarea de a doborî dispozitivele. Tentativa a eșuat, dronele părăsind zona fără a putea fi recuperate sau identificate. Volkel – una dintre cele mai sensibile baze militare din Europa Baza Volkel nu este una obișnuită. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Aici sunt staționate avioanele F-35, capabile să transporte inclusiv arme nucleare. „Este una dintre cele mai sensibile și bine protejate locații ale noastre”, a declarat ministrul Apărării, Ruben Brekelmans. Utilizarea dronelor, interzisă în apropierea bazelor militare La fel ca în România, legislația olandeză interzice zborul dronelor în proximitatea aeroporturilor și, cu atât mai mult, a bazelor militare. Survolarea neautorizată poate pune în pericol siguranța națională, operațiunile militare și sistemele de protecție aeriană. Informații ascunse de autorități Ministerul Apărării din Olanda nu a oferit detalii privind modalitatea în care au fost detectate dronele sau tipul armamentului folosit. De asemenea, nu este clar dacă dronele aparțineau unor operatori profesioniști sau unor amatori. Autoritățile analizează acum posibilitatea de a limita vizibilitatea unor locații militare pe platforme digitale precum Google Maps, pentru a nu oferi potențialilor adversari informații sensibile. Alte incidente cu drone în Olanda Acesta nu este un caz izolat. Cu doar câteva zile înainte, drone au fost observate și deasupra portului Terneuzen, unde angajații North Sea Port și cetățeni au raportat un număr neobișnuit de mare de dispozitive aeriene. „Au fost mai multe decât am văzut vreodată”, a declarat un purtător de cuvânt pentru presa locală. Nici în acest caz poliția nu a identificat originea sau operatorii dronelor. Fenomen extins în Europa În ultimele săptămâni, situații similare au fost semnalate în mai multe țări europene: Germania, Polonia, Lituania, România, Norvegia și Danemarca. Dronele au fost văzute deasupra aeroporturilor, bazelor militare și altor obiective strategice, generând alertă și preocupare la nivelul securității continentale.

Polonia susține dreptul Ucrainei de decizie (sursa: X/Karol Nawrocki)
Internațional

Orice plan de pace pentru Ucraina trebuie acceptat la Kiev, spune președintele polonez Nawrocki

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că orice plan de pace privind războiul din Ucraina trebuie să fie acceptat în primul rând de Kiev. Reacția sa vine după ce Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski că este necesară acceptarea unui cadru de negocieri elaborat de SUA pentru a pune capăt conflictului cu Rusia. Planul american de pace: concesii teritoriale și limite militare Potrivit informațiilor disponibile, planul în 28 de puncte elaborat de Washington prevede ca Ucraina să cedeze anumite teritorii, să accepte limitări ale capacității sale militare și să renunțe la ambiția de aderare la NATO. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Documentul include însă și propuneri care ar putea fi respinse de Moscova, printre care solicitarea ca forțele ruse să se retragă din unele zone ocupate. Vocea decisivă trebuie să fie a Ucrainei Karol Nawrocki a subliniat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că Ucraina este victima agresiunii și, în consecință, are dreptul de a decide asupra oricărui acord de pace. „Ucraina a fost victima agresiunii criminale a lui Putin, iar ucrainenii, cu sprijinul Statelor Unite și al țărilor UE, trebuie să aibă vocea decisivă în discuțiile de pace”, a transmis președintele polonez. Prețul păcii nu trebuie să fie victoria agresorului Nawrocki a avertizat că pacea nu poate fi obținută prin validarea obiectivelor strategice ale agresorului. „Prețul păcii nu poate fi în niciun caz atingerea obiectivelor strategice de către agresor, iar agresorul a fost și rămâne Federația Rusă”, a adăugat liderul polonez.

Ucraina și SUA, negocieri în Elveția (sursa: Facebook/Rustem Umerov)
Internațional

Negocieri între Ucraina și SUA, în Elveția, pe planul de pace al lui Trump

Ucraina se pregătește să intre într-o nouă fază a dialogului diplomatic, urmând să poarte negocieri cu Statele Unite în Elveția pentru a discuta planul președintelui american Donald Trump privind încheierea războiului cu Rusia. Ucraina și SUA, negocieri în Elveția Anunțul a fost făcut sâmbătă de Rustem Umerov, șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine „În zilele următoare, vom lansa consultări în Elveția între înalți oficiali ucraineni și americani cu privire la posibilii parametri ai unui viitor acord de pace”, a transmis Rustem Umerov într-o postare pe Facebook. Acesta a subliniat că Ucraina abordează procesul cu o înțelegere clară a intereselor naționale și că întâlnirile reprezintă „o nouă etapă în dialogul care durează de câteva zile și care își propune armonizarea viziunii pentru următorii pași”. Umerov a apreciat disponibilitatea Washingtonului pentru discuții substanțiale. Postarea sa inițială menționa și participarea unor parteneri europeni, însă referirea a fost ulterior eliminată, fără explicații. Delegație ucraineană cu profil militar și strategic Președintele Volodimir Zelenski a semnat sâmbătă un decret prin care a fost înființată delegația oficială responsabilă de procesul de negocieri cu Statele Unite, partenerii internaționali ai Ucrainei și reprezentanții Rusiei. Delegația va fi condusă de Andrii Iermak, șeful cancelariei prezidențiale și mâna dreaptă a lui Zelenski. Din componența echipei vor face parte, printre alții, Rustem Umerov, șefii serviciilor de securitate și informații, precum și șeful Statului Major General, ceea ce conferă delegației un caracter majoritar militar-strategic. Kievul respinge planul american în forma actuală Cu o zi înainte, vineri, Zelenski a respins planul american de pace, afirmând că intenționează să propună soluții alternative Washingtonului. Documentul îngrijorează Kievul deoarece include mai multe cerințe formulate anterior de Rusia. Printre prevederile controversate se numără concesii teritoriale din partea Ucrainei, reducerea dimensiunii armatei, dar și oferirea unor garanții de securitate occidentale pentru Kiev. Atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin ar fi exercitat presiuni asupra președintelui Zelenski pentru a accepta acordul.

Putin apreciază planul american de pace (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin consideră planul lui Trump "o bază bună" pentru pace în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat că a primit oficial planul de pace pentru Ucraina elaborat de Statele Unite, descriind documentul ca o posibilă bază pentru o soluționare pașnică „definitivă”. Putin apreciază planul american de pace Liderul de la Kremlin a precizat că planul nu a fost discutat în detaliu și că este necesară o analiză aprofundată a tuturor punctelor propuse. Citește și: Cea mai dezastruoasă instituție din Sănătate, pe cale să rateze un grant uriaș din PNRR pentru digitalizare. Nici Ministerul Sănătății nu stă mai bine Putin a afirmat că Rusia este pregătită să poarte negocieri, cu condiția ca discuțiile să fie concrete și echilibrate. Moscova, dispusă să negocieze În cadrul teleconferinței cu membrii Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Vladimir Putin a declarat că americanii au cerut Moscovei să facă anumite compromisuri și să manifeste flexibilitate. Totuși, el acuză Ucraina și aliații săi europeni că „se amăgesc” încercând să provoace o înfrângere strategică Rusiei. În caz de refuz al dialogului, Putin avertizează că obiectivele Moscovei vor fi urmărite „prin arme”. Kupiansk, exemplu invocat de Kremlin ca avertisment Putin a făcut referire la capturarea orașului Kupiansk din estul Ucrainei, anunțată de armata rusă, sugerând că astfel de situații se vor repeta dacă Ucraina continuă să respingă propunerile de pace. Forțele ucrainene ar fi, potrivit Moscovei, depășite numeric și insuficient echipate. Liderul rus transmite astfel un mesaj de presiune asupra Kievului și aliaților săi. Zelenski: „Nu îmi voi trăda țara” Planul Washingtonului include concesii teritoriale, reducerea armatei ucrainene și garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski a respins propunerea, declarând că nu își va „trăda” țara și că va formula alte propuneri pentru Statele Unite. Documentul de 28 de puncte este privit cu îngrijorare la Kiev, fiind considerat prea favorabil Rusiei.

Planul Trump, Kievul consultă Europa (sursa: X/Andrii Sybiha)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, întors pe toate fețele de Ucraina, țările UE și Marea Britanie

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a anunțat că a discutat cu omologii săi din Franța, Regatul Unit, Finlanda și Uniunea Europeană despre răspunsul Ucrainei la planul de pace propus de președintele american Donald Trump pentru soluționarea conflictului cu Rusia. Planul Trump, Kievul consultă Europa La discuția telefonică au participat și reprezentanți din Italia și Germania, iar Sîbiga a transmis rezultatele recentei activități diplomatice a președintelui Volodimir Zelenski și logica acțiunilor viitoare ale Kievului. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Oficialul ucrainean a subliniat necesitatea menținerii presiunii transatlantice pentru a determina Rusia să oprească războiul. Sprijin european pentru o pace „dreaptă și realizabilă” Diplomații europeni au reafirmat sprijinul pentru o pace justă și durabilă, subliniind importanța coordonării pașilor următori între Kiev și partenerii săi occidentali. Yvette Cooper, șefa diplomației britanice, a declarat că obiectivul este garantarea unui armistițiu complet și crearea condițiilor pentru negocieri constructive. Discuțiile au vizat în detaliu elementele propunerilor americane și necesitatea unei soluții care să respecte suveranitatea Ucrainei. Planul, perceput la Kiev ca o capitulare Planul american conține 28 de puncte și prevede concesii majore din partea Ucrainei: cedarea unor teritorii Rusiei, renunțarea la aderarea la NATO, reducerea forțelor armate și organizarea de alegeri anticipate. Donald Trump a stabilit Ziua Recunoștinței, 27 noiembrie, ca termen limită pentru un răspuns oficial din partea Kievului, însă documentul este considerat de mulți oficiali ucraineni drept o formă de capitulare.

Armele nu aduc pacea în Ucraina, susține Vance (sursa: X/JD Vance)
Internațional

JD Vance spune că nu va fi pace în Ucraina dacă SUA vor da mai multe arme

Orice plan de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina trebuie să păstreze suveranitatea ucraineană, a declarat vicepreședintele american JD Vance, subliniind că soluțiile negociate trebuie să fie acceptabile pentru ambele părți implicate. Vance a afirmat că pacea în Ucraina nu va exista dacă SUA va da mai multe arme. Armele nu aduc pacea în Ucraina, susține Vance Declarația vine în contextul în care președintele american Donald Trump a transmis Kievului un termen limită până joi pentru a răspunde la cel mai recent plan de pace, care a surprins liderii europeni și a generat reacții rapide din partea acestora. Citește și: Senatoarea POT Aldea, lovită pe stradă, mașina i-a fost vandalizată. Agresoarea ar fi soția unui om de afaceri Potrivit lui JD Vance, „Există fantezia că, dacă oferim doar mai mulți bani, mai multe arme sau mai multe sancțiuni, victoria este la îndemână. Pace nu va fi realizată de diplomați eșuați sau de politicieni care trăiesc într-o lume imaginară. Ar putea fi făcută de oameni inteligenți, care trăiesc în lumea reală.” Propunerea americană: concesii teritoriale și militare Planul prezentat de Washington prevede concesii semnificative pentru Ucraina, inclusiv retragerea din zonele din estul țării care nu sunt încă ocupate de Rusia, reducerea capacității militare și renunțarea la perspectiva aderării la NATO. JD Vance a scris pe platforma X că un acord viabil trebuie să pună capăt crimelor de război, să păstreze integritatea Ucrainei și să reducă șansele reluării conflictului. Reacțiile liderilor de la Kiev și Moscova Președintele Volodimir Zelenski a recunoscut că planul pune Ucraina în fața unei dileme majore: pierderea demnității sau riscul de a pierde sprijinul unui partener strategic, referindu-se la Statele Unite. În schimb, Vladimir Putin a salutat documentul în 28 de puncte, afirmând că acesta ar putea constitui baza unei soluții finale de pace. Europa se mobilizează pentru un răspuns comun Liderii Germaniei, Franței, Italiei și Marii Britanii, alături de Ursula von der Leyen, se vor întâlni sâmbătă, în marja summitului G20 de la Johannesburg, pentru discuții de criză privind reacția comună a Europei. Discuțiile au ca obiectiv evaluarea planului american și stabilirea unei poziții unitare în fața negocierilor de pace.

Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei pentru a obține pace (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

VIDEO Zelenski respinge ultimatumul lui Trump, care vrea ca Ucraina să cedeze teritorii Rusiei

Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu radio, că joi, de Ziua Recunoștinței, reprezintă termenul limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte planul de pace propus de SUA pentru încheierea războiului cu Rusia. Trump va opri sprijinul militar și informațional Trump a precizat la Fox News Radio că termenul poate fi extins „dacă lucrurile merg bine”, dar că data stabilită este una adecvată. Citește și: Spitalele nu vor să se digitalizeze: sute de proiecte finanțate prin PNRR sunt la stadiul zero Declarațiile vin după informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora Washingtonul i-ar fi transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un ultimatum: acceptarea planului până pe 27 noiembrie, altfel SUA ar putea opri sprijinul militar și informațional. Întrebat despre prevederea planului ce ar implica cedarea unor teritorii Ucrainei către Rusia, Trump a susținut că Ucraina „deja pierde teritoriu” într-un conflict pe care l-a descris drept „scăpat de sub control, un masacru”. El a subliniat și că SUA au furnizat Kievului „cele mai bune echipamente militare din lume”. Referindu-se la riscul unei eventuale extinderi a agresiunii ruse în Europa, Trump a spus că Vladimir Putin „nu caută noi probleme” și că a învățat lecția unui război „care trebuia să dureze o zi, dar continuă de patru ani”. Tot vineri au intrat în vigoare noi sancțiuni americane care vizează companiile petroliere ruse Rosneft și Lukoil, descrise de Trump ca fiind „foarte puternice”. Zelenski, într-un discurs istoric, respinge planul lui Trump Într-un mesaj video către populație, Zelenski a avertizat că Ucraina riscă să piardă sprijinul american dacă respinge planul SUA, dar a anunțat că va propune alternative. Între timp, aliații europeni, nemulțumiți de faptul că nu au fost consultați, lucrează alături de Ucraina la o contrapropunere de plan de pace. Zelenski a admis că Ucraina trece prin „unul dintre cele mai dificile momente” și se află în fața unor alegeri complicate: „fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener-cheie”. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente ale istoriei noastre. Este unul din momentele de mare presiune asupra Ucrainei. Ucraina poate fi acum în faţa unor alegeri foarte dificile: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie. Fie 28 de puncte (câte are propunerea lui Trump - n.r.) dificile, fie o iarnă extrem de complicată”, a spus Zelenski. Cele mai dure prevederi pentru Ucraina Planul american prevede cedarea completă a Donbasului și recunoașterea de facto a Crimeei ca teritoriu rusesc. Teritoriile din Donbas necontrolate de Rusia ar deveni zone-tampon demilitarizate, iar provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de facto după linia actuală a frontului. Rusia ar trebui însă să se retragă din zonele ocupate în Dnipropetrovsk și Harkov. Proiectul include și limitarea forțelor armate ucrainene la maximum 600.000 de militari, renunțarea la armele cu rază lungă și abandonarea aspirației de aderare la NATO, angajament înscris în Constituție. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără trupe străine pe teritoriul ei, dar cu posibilitatea staționării unor avioane europene în Polonia. SUA vor să facă bani din reconstrucție Planul cuprinde și prevederi economice: 100 de miliarde de euro din activele ruse înghețate ar fi direcționate către reconstrucția Ucrainei, iar aliații europeni ar contribui cu încă 100 de miliarde. SUA ar obține profituri din proiectele de reconstrucție. Energia produsă de centrala Zaporojie ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia, iar sancțiunile occidentale ar fi ridicate gradual. Planul solicită și organizarea de alegeri în Ucraina în 100 de zile și recunoașterea limbii ruse în educație și mass-media.

Lukoil pierde Finlanda după sancțiunile SUA (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Internațional

Lukoil își închide toate benzinăriile din cauza sancțiunilor SUA. Prima țară afectată, Finlanda

Operatorul finlandez Teboil, controlat majoritar de grupul petrolier rus Lukoil, a anunțat că va începe închiderea treptată a stațiilor sale de carburanți din Finlanda. Decizia vine în contextul în care stocurile de combustibil se epuizează, ca urmare a sancțiunilor impuse companiei-mamă de către Statele Unite. O cincime din benzinăriile din Finlanda urmează să se închidă Teboil operează 430 de benzinării în Finlanda, reprezentând aproximativ 20% din totalul celor 2.250 de stații de alimentare din țară, potrivit unui raport oficial din 2024. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Compania a precizat, printr-un comunicat, că benzinăriile vor fi închise etapizat, odată cu epuizarea rezervelor de combustibil. Sancțiunile americane împotriva Lukoil creează blocaje majore Statele Unite au impus sancțiuni grupului Lukoil luna trecută, ca reacție la implicarea Rusiei în războiul din Ucraina. Aceste restricții au perturbat operațiunile internaționale ale companiei, iar Teboil devine prima subsidiară globală deținută de Lukoil care se închide ca efect direct al sancțiunilor. Impact global: proiecte suspendate și rafinării în impas Sancțiunile au generat efecte semnificative pentru Lukoil în mai multe țări. În Irak, compania a declarat forță majoră la zăcământul petrolier West Qurna 2, după ce autoritățile irakiene au blocat plățile în numerar și livrările de țiței. În același timp, un contractor a anulat planurile de forare în largul coastelor României, iar Bulgaria se pregătește să preia rafinăria Lukoil de la Burgas. Posibile vânzări ale activelor non-ruse ale Lukoil Administrația președintelui american Donald Trump a autorizat vineri potențialii cumpărători să poarte discuții cu Lukoil privind achiziționarea activelor sale din afara Rusiei. În acest context, Teboil a anunțat că se așteaptă ca Lukoil să își vândă lanțul de benzinării din Finlanda. Autoritățile finlandeze avertizează instituțiile financiare Autoritatea de Supraveghere Financiară din Finlanda a emis o recomandare prin care îndeamnă băncile și companiile reglementate să fie prudente în relațiile comerciale cu Lukoil și cu firmele afiliate direct sau indirect acestuia. Lukoil deține trei rafinării în Europa, participații în câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria, precum și sute de benzinării în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel și comercializează carburanți printr-o rețea de aproximativ 300 de stații de distribuție, constituind unul dintre principalii jucători din piața de profil.

„Piggy”, insulta lui Trump către o jurnalistă (sursa: YouTube/Inside Edition)
Internațional

"Liniște, purcico!", i-a spus Trump unei jurnaliste care îi pusese o întrebare despre Epstein

Donald Trump a fost criticat după ce a numit-o „piggy” pe Catherine Lucey, corespondentă Bloomberg, în timpul unei confruntări la bordul Air Force One. Incidentul a avut loc după ce jurnalista i-a adresat o întrebare despre scandalul Jeffrey Epstein și posibila desecretizare a unor documente. Trump, cunoscut pentru atacurile personale la adresa femeilor din presă, i-a cerut să tacă folosind expresia „Quiet, quiet, piggy”. Reacții dure din partea jurnaliștilor Remarca a fost catalogată drept „dezgustătoare și degradantă” de mai multe personalități media, precum Jake Tapper și Gretchen Carlson. Citește și: Compania de stat cu un CA din cinci membri, plus un director excelent plătit, dar fără angajați Organizația Bloomberg News a reacționat subliniind că reporterii pun întrebări în interes public și trebuie să fie protejați de intimidare. Deși a fost solicitată, Casa Albă nu a oferit un punct de vedere oficial. Istoric de atacuri la adresa jurnalistelor Trump a folosit anterior insulte similare, inclusiv la adresa fostei Miss Universe Alicia Machado și a jurnalistei April Ryan. International Women’s Media Foundation a avertizat că acest tip de limbaj contribuie la declanșarea unor valuri de abuz online, cu impact asupra libertății de exprimare și a siguranței jurnalistelor. Trump acuzat că încearcă să intimideze presa incomodă Criticii susțin că astfel de insulte sunt strategii prin care Trump încearcă să descurajeze întrebările dificile, în special cele legate de cazuri sensibile precum dosarul Epstein. April Ryan a afirmat că acest comportament „este sub demnitatea funcției prezidențiale” și a încurajat jurnalistele să continue să pună întrebări incomode, în ciuda presiunilor.

Negocieri secrete SUA-Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pacificatorul Trump, negocieri secrete cu Putin, prin emisari, pentru pace în Ucraina

Statele Unite poartă negocieri confidențiale cu Rusia pe baza unui plan în 28 de puncte, care vizează oprirea războiului din Ucraina, oferirea de garanții de securitate pentru Europa și redefinirea relațiilor Washingtonului atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Surse americane și ruse au confirmat informațiile pentru publicația Axios, precizând că la elaborarea planului nu au participat nici Ucraina, nici aliații europeni. Plan inspirat din strategia pentru Gaza Documentul a fost negociat de Steve Witkoff, reprezentantul special al președintelui SUA pentru Rusia și Orientul Mijlociu, și trimisul Kremlinului, Kirill Dmitriev, inspirându-se din planul de pace pentru Gaza inițiat de Donald Trump. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Scopul este conturarea unui acord care să includă aspecte militare, diplomatice și de securitate regională. Întâlniri amânate, discuții active la nivel înalt Witkoff avea programată o întâlnire la Istanbul cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă vizita a fost amânată. Totuși, planul a fost deja discutat la Miami cu Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei și liderul delegației Kievului în dialogul cu Rusia. Implicații diplomatice majore și informarea aliaților europeni Zelenski se află la Ankara pentru discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a cărui administrație a găzduit recentele negocieri ucraineano-ruse. Potrivit unui oficial american, administrația SUA a început să informeze oficialii europeni cu privire la propunerea diplomatică, însă Casa Albă nu a oferit încă un comentariu oficial.

Rusia majorează taxele pentru finanțarea războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

TVA crește la 22%, scade pragul cifrei de afaceri pentru colectare de TVA (Rusia)

Parlamentarii ruși au aprobat, marți, o serie de majorări fiscale, în contextul în care Moscova caută noi surse de venit pentru a susține economia afectată de războiul cu Ucraina, aflat deja în al patrulea an. Măsurile vizează creșterea taxei pe valoarea adăugată, extinderea bazei de impozitare și introducerea de noi accize pentru diverse produse. Impact major asupra bugetului Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat un proiect de lege prin care taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește de la 20% la 22%. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Măsura este estimată să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble (circa 12,3 miliarde de dolari) în bugetul de stat. Totodată, pragul de vânzări anuale la care firmele sunt obligate să colecteze TVA va fi redus de la 60 de milioane de ruble (739.000 de dolari) la numai 10 milioane de ruble (123.000 de dolari). Această modificare, implementată treptat până în 2028, urmărește să combată fragmentarea artificială a afacerilor pentru evitarea impozitării, dar ar putea afecta sever întreprinderile mici, anterior scutite. Noi taxe pe autoturisme, alcool, tutun și produse tehnologice Majorarea TVA face parte dintr-un pachet fiscal mai amplu promovat de Kremlin pentru a compensa presiunile bugetare și încetinirea economiei. Printre măsuri se numără eliminarea ratei preferențiale pentru „taxa de reciclare” aplicată autoturismelor scumpe, în special celor importate. De asemenea, sunt propuse creșteri ale accizelor pentru băuturi spirtoase, vin, bere, țigări, țigări electronice și introducerea unor taxe speciale pentru produse tehnologice, precum smartphone-uri și laptopuri. Economia Rusiei încetinește după doi ani de creștere După doi ani de expansiune alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei a intrat în stagnare la începutul anului 2025 și este estimată să crească cu doar 1% în acest an, potrivit datelor guvernamentale. Inflația, aflată la 8%, este impulsionată de achizițiile masive de armament, în timp ce banca centrală menține dobânda de referință la un nivel ridicat, de 16,5%, pentru a tempera creșterea prețurilor. Cheltuielile militare domină bugetul federal pe 2026 În bugetul federal rus pentru 2026, aprobat tot marți, cheltuielile militare sunt estimate la 12,93 trilioane de ruble (aproximativ 159 miliarde de dolari). Dacă sunt incluse și cheltuielile pentru securitate și aplicarea legii, suma ajunge la 16,84 trilioane de ruble (207 miliarde de dolari), evidențiind alocarea prioritară a resurselor către apărare și ordine publică. Proiectele legislative aprobate de parlament trebuie să treacă printr-o ultimă votare în camera inferioară, după care vor fi transmise Consiliului Federației și, ulterior, președintelui Vladimir Putin, care le va promulga pentru a intra în vigoare.

Germania cere securitate pentru târgurile de Crăciun (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germanii se tem să mai meargă la târgurile de Crăciun. Merz propune măsuri mai dure de securitate

Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat, marți, implementarea unor standarde comune de securitate pentru protejarea târgurilor de Crăciun din întreaga țară, în contextul atacurilor tragice din ultimii ani. Merz a subliniat că siguranța acestor evenimente este o preocupare națională și necesită coordonare între toate landurile federale. Protecția târgurilor festive Aflat într-o vizită în oraşul Halle, din landul Saxonia-Anhalt, cancelarul a declarat că susține „orice formă de coordonare și armonizare a conceptelor de securitate”, amintind că toate statele federale se confruntă cu riscuri similare atunci când găzduiesc piețe de Crăciun. Citește și: Magistrații surmenați: doi judecători ICCJ, pensionați recent, au intrat imediat în avocatură. Unul avea 52 de ani, altul 48 de ani Guvernul federal, a spus el, sprijină elaborarea unor „standarde comune” pentru securitatea acestor evenimente. Îngrijorări privind siguranța publică la Magdeburg În Halle, discuțiile despre securitate au fost alimentate de incertitudinea privind deschiderea târgului de Crăciun din Magdeburg, capitala landului Saxonia-Anhalt. Până marți, nu era clar dacă evenimentul va avea loc, din cauza temerilor legate de siguranța publică. Anul trecut, la același târg, un bărbat a intrat cu mașina în mulțime, provocând moartea a șase persoane și rănirea a sute. Atacatorul este judecat în prezent la Tribunalul districtual din Magdeburg. Autoritățile confirmă deschiderea târgului de Crăciun Organizatorii au confirmat ulterior că târgul se va deschide joi, după ce autoritățile municipale au acordat autorizația necesară. Decizia vine în urma adoptării unor măsuri suplimentare de protecție, menite să asigure desfășurarea în siguranță a evenimentului. Atacurile trecute, un motiv pentru întărirea securității Evenimentele din Magdeburg nu sunt singurele care au marcat opinia publică. În decembrie 2016, târgul de Crăciun din centrul Berlinului a fost scena unui atac similar, soldat cu 13 morți. Aceste incidente au amplificat dezbaterea privind măsurile de securitate necesare pentru protejarea publicului în spațiile aglomerate. Merz și-a exprimat dezamăgirea față de faptul că evenimentele festive tradiționale, chiar și în orașe mai mici, nu mai pot fi organizate fără concepte de securitate extinse. „Mă supără foarte tare că nu mai putem organiza târgurile de Crăciun nici măcar în orașele mai mici fără un concept de securitate cuprinzător”, a afirmat cancelarul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră