sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5056 articole
Internațional

Trump trimite emisari în Rusia. Ultimatumul dat lui Putin se apropie de sfârșit

SUA își trimite emisarii în Rusia. Președintele american Donald Trump a anunțat că emisarul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, va vizita Rusia miercuri și joi. SUA își trimite emisarii în Rusia Declarația a fost făcută duminică, în contextul expirării ultimatumului dat Moscovei pentru a ajunge la un acord cu Ucraina. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Trump a avertizat că, în lipsa unui armistițiu, Statele Unite vor impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, el a recunoscut că Moscova pare bine pregătită pentru a le evita. „Sunt oameni isteţi şi destul de abili în a ocoli sancţiunile”, a declarat liderul american, adăugând că singura soluție acceptabilă este „un acord prin care oamenii să nu mai moară”. Ultimatum de zece zile pentru Putin Marțea trecută, Donald Trump a lansat oficial un ultimatum de zece zile adresat președintelui rus Vladimir Putin, cerând un acord de pace cu Ucraina. „Zece zile începând de astăzi”, a spus Trump în timpul unei discuții cu jurnaliștii aflați la bordul avionului prezidențial. El a subliniat că bilanțul victimelor a crescut alarmant și că este esențial ca războiul să se încheie cât mai curând. Rusia, pregătită să continue conflictul În replică, guvernul de la Moscova a confirmat că este la curent cu termenul impus de Washington. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că Federația Rusă este pregătită să continue războiul în Ucraina, în pofida presiunilor internaționale.

SUA își trimite emisarii în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat (sursa: agora.md)
Internațional

Blocul prorus Inima și Viitorul Moldovei, înregistrat oficial pentru alegerile din Republica Moldova

Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat. Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a aprobat duminică, 28 iulie, înregistrarea oficială a Blocului Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei pentru alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. Blocul are o orientare prorusă și este format din trei partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Alegeri în Moldova, bloc prorus înregistrat Potrivit legislației în vigoare formațiunile care fac parte din blocul electoral nu au dreptul să se înscrie separat în cursa electorală. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu De asemenea, Comisia Electorală Centrală a aprobat și simbolul electoral al blocului, care va fi folosit pe buletinele de vot. „Țara nu aparține străinilor, ci oamenilor care muncesc aici” După înregistrarea oficială, liderii blocului au transmis un mesaj public în care își exprimă încrederea într-o victorie la alegerile parlamentare din toamnă. „Suntem pregătiți să demonstrăm că țara nu aparține străinilor și celor care au vândut-o, ci oamenilor care muncesc aici și își iubesc pământul. Acum, nimeni nu ne mai poate opri să aducem în Parlament forțe care apără suveranitatea Moldovei, tradițiile noastre și drepturile fiecărui cetățean”, au afirmat aceștia. Trei lideri politici au depus actele la CEC Deși blocul a fost anunțat de patru lideri politici, la Comisia Electorală Centrală s-au prezentat pentru depunerea oficială a documentelor doar trei: Igor Dodon (liderul informal al PSRM), Irina Vlah și Vasile Tarlev. Depunerea actelor a avut loc pe 29 iulie. Partidul Comuniștilor, posibil nou membru al blocului Ulterior, Igor Dodon a anunțat că și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a transmis oficial o solicitare de aderare la bloc. Cererea urmează să fie analizată de CEC după data de 3 august.

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

India finanțează războiul Rusiei prin cumpărarea petrolului, acuză un consilier de top al lui Trump

India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA. Stephen Miller, adjunct al politicii Casei Albe și una dintre cele mai influente figuri din cercul apropiat al lui Trump a lansat acuzații dure la adresa Indiei, susținând că prin achizițiile continue de petrol rusesc, New Delhi contribuie indirect la finanțarea războiului din Ucraina. Declarațiile vin în contextul în care Trump intensifică presiunile asupra partenerilor internaționali pentru a izola economic Moscova. India finanțează războiul Rusiei, acuză SUA Stephen Miller a declarat că „nu este acceptabil ca India să continue să finanțeze acest război prin achiziționarea de petrol de la Rusia”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Afirmația a fost făcută în cadrul emisiunii Sunday Morning Futures difuzată de Fox News. Potrivit lui Miller, criticile lui Trump la adresa Indiei reflectă o nemulțumire profundă în ceea ce privește poziția New Delhi-ului în contextul conflictului ruso-ucrainean. India, comparată cu China în privința importurilor de petrol rusesc „Oamenii vor fi șocați să afle că India este practic la același nivel cu China în ceea ce privește achizițiile de petrol rusesc. Este stupefiant”, a spus Miller. Declarațiile sale se numără printre cele mai vehemente critici formulate de administrația Trump la adresa unui partener-cheie din regiunea Indo-Pacifică. New Delhi nu renunță la importurile de energie din Rusia Până în prezent, ambasada Indiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Totuși, surse guvernamentale indiene au declarat că India nu intenționează să renunțe la importurile de petrol din Rusia, în ciuda presiunilor americane. Noi amenințări din partea lui Trump Ca răspuns la poziția Indiei, administrația Trump a introdus vineri un tarif vamal de 25% pentru produsele indiene. Măsura vine pe fondul continuării achizițiilor indiene de echipamente militare și resurse energetice din Rusia. Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife și mai dure – de până la 100% – asupra importurilor din țările care continuă să cumpere petrol rusesc, dacă Moscova nu ajunge la un acord de pace semnificativ cu Ucraina. Relația Trump-Modi: între presiune și diplomație Deși criticile au fost ferme, Miller a ținut să sublinieze relația „extraordinară” dintre Donald Trump și prim-ministrul indian Narendra Modi. Oficialul a sugerat că există spațiu pentru dialog și negocieri.

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri (sursa: Telegram/Zelenskiy)
Internațional

Ucraina și Rusia pregătesc un nou schimb de prizonieri: 1.200 de persoane de fiecare parte

Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri. Președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat, pe 3 august, că Ucraina și Rusia lucrează la un nou schimb de prizonieri de război (POW), care ar implica câte 1.200 de persoane din fiecare tabără. Ucraina și Rusia, schimb de prizonieri Declarația a fost făcută pe rețelele sociale, după o informare primită de la secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu „A fost convenit un schimb de 1.200 de persoane, iar lucrul la liste este în desfășurare”, a scris Zelenski. Deși nu a oferit un calendar precis, liderul ucrainean a subliniat că se depun eforturi și pentru „deblocarea revenirii civililor”, proces care implică verificarea individuală a fiecărui nume. Acordul, stabilit la Istanbul Acest nou schimb de prizonieri a fost convenit în cadrul celei de-a treia runde de negocieri de pace dintre Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul pe 23 iulie. Secretarul Consiliului de Securitate, Rustem Umerov, a precizat că Ucraina a acceptat un schimb umanitar care vizează peste 1.200 de persoane. În cadrul negocierilor, Zelenski a reiterat prioritățile Kievului: întoarcerea copiilor ucraineni răpiți și obținerea unui armistițiu imediat. Totuși, în pofida presiunilor, Moscova a refuzat din nou oprirea ostilităților, acceptând doar un nou schimb de prizonieri. Schimburi succesive de prizonieri Acest al treilea acord urmează unei serii de schimburi efectuate în urma rundelor anterioare de negocieri. De la a doua rundă de discuții din 2 iunie, Ucraina și Rusia au efectuat nouă schimburi de prizonieri, în baza înțelegerilor stabilite atunci. Prima rundă de negocieri directe de la Istanbul, desfășurată pe 16 mai, a marcat reluarea dialogului oficial între cele două state, după o pauză îndelungată. Cu toate că nu s-a ajuns la un acord de pace, părțile au căzut de acord asupra unui schimb istoric: 1.000 de prizonieri pentru 1.000, cel mai amplu schimb din cadrul conflictului de până acum. Ucraina a repatriat aproape 6.000 de persoane Președintele Zelenski a declarat, într-o intervenție din 28 iulie, că de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, Ucraina a reușit să aducă acasă 5.857 de cetățeni prin intermediul schimburilor de prizonieri. Deși negocierile de pace nu au dus până acum la o oprire a conflictului, aceste schimburi umanitare reprezintă una dintre puținele realizări concrete ale dialogului dintre Kiev și Moscova.

Polonia menține controalele temporare la frontiere (sursa: Facebook/Krajowa Administracja Skarbowa)
Internațional

Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania și Lituania până în octombrie

Polonia menține controalele temporare la frontiere. Guvernul polonez a decis să mențină controalele temporare la frontierele cu Germania și Lituania până la data de 4 octombrie, prelungind astfel măsura inițială care urma să expire pe 5 august. Polonia menține controalele temporare la frontiere Potrivit ministrului de interne, Marcin Kierwiński, decizia a fost luată încă de vineri și a fost notificată Comisiei Europene, precum și statelor vecine afectate. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Kierwiński a subliniat că partenerii europeni au manifestat „înțelegere deplină” față de această măsură, în contextul presiunii continue exercitate de migrația ilegală și de activitățile serviciilor secrete din Belarus și Rusia. Control sporit: „98% acoperire a frontierei” Ministrul a declarat că introducerea controalelor în iulie a dus la o „densitate de control de 98%” la granițele Poloniei, ceea ce i-a determinat pe migranții ilegali și pe agenții ruși și belaruși să caute rute alternative. În luna septembrie, autoritățile poloneze urmează să evalueze din nou situația, pe baza datelor furnizate de poliție, armată și grăniceri. Răspuns la măsurile luate de Germania Polonia a introdus controalele la frontieră pe 7 iulie, ca reacție la decizia Germaniei de a intensifica verificările la graniță. Cancelarul Donald Tusk a condiționat oprirea acestor controale de deciziile guvernului federal german. Germania impune din octombrie 2023 controale selective la frontiera cu Polonia, în încercarea de a limita migrația ilegală. Situația de la frontieră în cifre Între 7 și 30 iulie, autoritățile poloneze au controlat 243.683 de persoane și 110.212 vehicule la granița cu Germania. În urma acestor verificări, 105 persoane au primit refuz de intrare în Polonia, iar 72 de persoane respinse de Germania au fost primite de partea poloneză. În două cazuri, Polonia a refuzat preluarea migranților, iar la rândul ei a returnat șase persoane autorităților germane. Presiuni interne: grupări radicale și acuzații reciproce În luna iulie, guvernul polonez a fost presat să acționeze și din cauza activităților unor grupuri de patrulare civile de extremă dreapta, care pretindeau că identifică migranți ilegali și criticau autoritățile pentru lipsa de acțiune. Aceste grupuri acuzau Germania că returnează migranți care nu au trecut anterior prin Polonia.

Fost procuror în dosarele Trump, investigat (sursa: pbs.org)
Internațional

Jack Smith, fost procuror în dosarele Trump, investigat pentru presupuse activități politice ilegale

Fost procuror în dosarele Trump, investigat. Biroul Consilierului Special din SUA (OSC) a deschis o anchetă împotriva fostului procuror special Jack Smith, în urma acuzațiilor de interferență politică în alegerile prezidențiale din 2024. Fost procuror în dosarele Trump, investigat Oficialii federali investighează activitatea fostului procuror special Jack Smith, după ce mai mulți lideri republicani, inclusiv președintele Donald Trump, au susținut că acțiunile lui Smith în timpul anchetelor împotriva lui Trump ar fi fost motivate politic. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Biroul Consilierului Special (Office of Special Counsel – OSC), o agenție federală independentă, a confirmat pentru NBC News că a lansat o anchetă privind posibile încălcări ale Hatch Act – o lege care interzice anumite activități politice angajaților guvernamentali. Deși Trump și susținătorii săi nu au prezentat dovezi clare privind ilegalitățile comise de Smith, ancheta a fost declanșată oficial. Cine este Jack Smith și care a fost rolul său Jack Smith a fost numit procuror special de fostul procuror general Merrick Garland în noiembrie 2022, la doar trei zile după ce Donald Trump și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024. Smith a formulat două capete de acuzare penale împotriva lui Trump în 2023, însă a demisionat cu puțin timp înainte de inaugurarea prezidențială din ianuarie 2024, fără ca aceste dosare să ajungă în instanță. Senatorul Tom Cotton acuză interferență electorală Senatorul republican Tom Cotton a cerut miercuri OSC să investigheze presupusa „interferență fără precedent în alegerile din 2024” din partea lui Smith. Potrivit unei surse citate de NBC News, agenția a confirmat oficial că va continua ancheta ca răspuns la solicitarea lui Cotton. Cotton a scris pe rețeaua X că „acțiunile legale ale lui Jack Smith nu au fost decât un instrument al campaniilor Biden și Harris” și că acestea ar constitui o posibilă activitate ilegală de campanie din partea unui funcționar public. De asemenea, senatorul susține că Smith ar fi insistat pentru un „proces grăbit” împotriva lui Trump, dar nu a furnizat dovezi concrete în sprijinul acuzațiilor. Ce este Hatch Act și ce sancțiuni implică Hatch Act reglementează implicarea angajaților federali în activități politice. Deși OSC nu are autoritatea de a formula acuzații penale, poate recomanda măsuri disciplinare – inclusiv concedierea – sau poate trimite concluziile sale către Departamentul Justiției (DOJ). Totuși, în mod obișnuit, încălcările Hatch Act nu sunt deferite DOJ-ului. Un precedent notabil a avut loc în 2019, când OSC a recomandat ca președintele Trump să o concedieze pe consiliera Kellyanne Conway pentru încălcări ale aceleiași legi, însă cazul nu a fost preluat de DOJ.

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă (sursa: dsns.gov.ua)
Internațional

Ucraina lovește din plin infrastructura rusă: aeroportul din Soci a fost închis temporar

Ucraina atacă din plin infrastructura rusă. Un incendiu de proporții a izbucnit la un depozit de petrol din apropierea stațiunii rusești de la Marea Neagră, Soci, în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei. Ucraina atacă din plin infrastructura rusă Autoritățile ruse au confirmat că fragmentele unei drone au lovit un rezervor de combustibil, provocând flăcări uriașe. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Aeroportul din Soci a fost închis temporar, zborurile fiind suspendate ca măsură de siguranță. Guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, a anunțat pe Telegram că 127 de pompieri intervin pentru stingerea incendiului. Atacuri simultane în mai multe orașe rusești Incidentul de la Soci face parte dintr-o serie de atacuri cu drone lansate de Ucraina la finalul săptămânii, vizând infrastructura energetică și militară din orașele rusești Ryazan, Penza și Voronej. În Voronej, autoritățile locale au raportat patru persoane rănite în urma unui atac similar. Mykolaiv, din nou sub focul rachetelor rusești În același timp, Ucraina a fost din nou lovită de atacuri cu rachete rusești. În sudul țării, orașul Mykolaiv a fost vizat, fiind distruse locuințe și infrastructură civilă, potrivit oficialilor locali. Cel puțin șapte civili au fost răniți, iar trei dintre ei se află în spital, a transmis Serviciul de Urgență al Ucrainei. Schimb intens de drone între Rusia și Ucraina Ministerul rus al Apărării a anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat 93 de drone ucrainene peste noapte, dintre care 60 în zona Mării Negre. La rândul său, Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat în aceeași noapte 83 de drone sau 76 de drone și 7 rachete, din care 61 au fost doborâte. Totodată, 16 drone și 6 rachete au lovit ținte din opt regiuni ale Ucrainei. Săptămână sângeroasă pentru civilii ucraineni Atacurile recente vin după o săptămână deosebit de sângeroasă pentru civilii din Ucraina. Joi, un atac asupra Kievului a provocat moartea a cel puțin 31 de persoane, potrivit autorităților ucrainene. În acel atac, Rusia ar fi folosit peste 300 de drone și 8 rachete de croazieră, într-unul dintre cele mai grave bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul invaziei, în februarie 2022. Zelenski cere sancțiuni mai dure, Trump anunță un ultimatum În urma acestor evenimente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou sancțiuni internaționale mai dure împotriva Rusiei. Între timp, președintele american Donald Trump a condamnat atacurile Moscovei și a sugerat că noi sancțiuni sunt iminente. Trump amenință cu tarife și noi termene pentru Putin Donald Trump a avertizat anterior că Vladimir Putin are 50 de zile pentru a încheia războiul, în caz contrar urmând să fie impuse tarife dure la exporturile rusești de petrol și alte produse. Luni, Trump a redus termenul la 10 sau 12 zile, stabilind ulterior o nouă dată limită: 8 august.

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului (sursa: Facebook/Judge Jeanine Pirro)
Internațional

Jurnalistă Fox News, televiziunea preferată a președintelui Trump, numită procuror la Washington

Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului. Senatul Statelor Unite a confirmat numirea fostei judecătoare și vedete de televiziune Jeanine Pirro în funcția de procuror al districtului Columbia, una dintre cele mai importante poziții judiciare din țară. Pirro a fost votată cu 50 de voturi pentru și 45 împotrivă, în urma unei cereri ferme din partea președintelui Donald Trump. Trump grăbește numirile în funcții-cheie Președintele Trump a insistat ca Senatul, controlat de republicani, să lucreze inclusiv în weekend pentru a accelera numirile pe care le consideră strategice. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Pirro fusese deja numită procuror interimar în mai, dar acum primește confirmarea oficială, într-un context politic tensionat. Jurnalistă Fox News, procuror al Washingtonului Jeanine Pirro, în vârstă de 74 de ani, este cunoscută publicului larg ca realizatoare a emisiunii „Justice with Judge Jeanine”, difuzată timp de 11 ani pe Fox News, televiziunea preferată de conservatori. Trump a descris-o ca aparținând unei „clase aparte” și a elogiat stilul ei combativ. Pe lângă cariera sa juridică și mediatică, Pirro este și autoare a mai multor volume dedicate susținerii lui Donald Trump, consolidându-și astfel imaginea de loialistă în cercul apropiat al fostului președinte. Pirro se alătură altor foști prezentatori numiți în guvern Numirea ei întărește tendința administrației Trump de a aduce în funcții publice figuri cunoscute din mass-media conservatoare. Printre aceștia se numără Pete Hegseth, fost co-prezentator al „Fox & Friends Weekend”, acum secretar al Apărării, și Sean Duffy, fost co-prezentator la Fox Business, devenit secretar al Transporturilor. Critici dure din partea democraților Senatorul democrat Dick Durbin, membru influent al Comisiei Juridice, a criticat în termeni duri confirmarea lui Pirro. El a susținut că aceasta „nu ar trebui să fie niciodată procuror american permanent”, amintind de implicarea ei în promovarea teoriilor conspirației privind alegerile din 2020, pierdute de Trump în fața lui Joe Biden. Implicată într-un proces de defăimare cu miză uriașă Jeanine Pirro a fost unul dintre prezentatorii Fox News menționați în procesul intentat de Dominion Voting Systems, companie producătoare de echipamente electorale. Plângerea pentru defăimare s-a încheiat cu o înțelegere extrajudiciară în valoare de 787,5 milioane de dolari, achitată de Fox News.

Condițiile Hamas pentru a depune armele (sursa: news.un.org)
Internațional

Hamas refuză să depună armele până la înființarea unui stat palestinian suveran

Condițiile Hamas pentru a depune armele. Gruparea palestiniană islamistă Hamas a transmis sâmbătă că va continua lupta armată împotriva Israelului până când va fi înființat un stat palestinian independent. Condițiile Hamas pentru a depune armele Hamas a subliniat că abandonarea „rezistenței armate” este posibilă doar în condițiile unei restituiri complete a drepturilor naționale palestiniene. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În comunicatul oficial, Hamas a declarat: „Rezistenţa armată (...) nu poate fi abandonată decât prin restaurarea deplină a drepturilor noastre naţionale, în primul rând prin înfiinţarea unui stat palestinian independent, pe deplin suveran, cu Ierusalimul drept capitală”. Această poziție întărește linia dură a organizației față de negocierile internaționale și insistă asupra suveranității totale asupra teritoriilor revendicate. Negocierile de armistițiu, într-un nou impas În pofida unor eforturi diplomatice intense, negocierile indirecte dintre Hamas și Israel privind un armistițiu temporar de 60 de zile s-au blocat. Discuțiile vizau atât încetarea focului în Fâșia Gaza, cât și un acord pentru eliberarea ostaticilor, însă au fost întrerupte fără un rezultat concret. Hamas se arată dispusă să negocieze, dar cere îmbunătățirea condițiilor din Gaza Cu toate acestea, Hamas a transmis joi că este „dedicată continuării negocierilor” pentru un armistițiu permanent și pentru retragerea completă a armatei israeliene din Gaza. Totodată, gruparea consideră că orice progres real depinde de o „îmbunătățire semnificativă” a condițiilor de trai din enclava palestiniană. Populația din Gaza, situație dramatică Situația umanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze dramatic. Potrivit ONU, toți cei 2,1 milioane de locuitori ai enclavei se confruntă cu nesiguranță alimentară, neavând acces constant la alimente sănătoase și accesibile. Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că 900.000 de copii suferă de foame, iar 70.000 prezintă deja simptome evidente de malnutriție, amplificând criza umanitară din regiune.

Nou scandal de corupție în Ucraina (sursa: Facebook/NABU)
Internațional

Corupție la vârf în Ucraina: arestări pentru achiziții militare frauduloase, implicând politicieni

Nou scandal de corupție în Ucraina. Autoritățile ucrainene au anunțat sâmbătă reținerea mai multor persoane în cadrul unei anchete privind un sistem de corupție la scară largă, care implică responsabili politici și membri ai sectorului apărării.  Nou scandal de corupție în Ucraina Potrivit Agenției Naționale Anticorupție din Ucraina (NABU), în colaborare cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), a fost descoperită o schemă de achiziții publice frauduloase privind drone și echipamente de război electronic, achiziționate la suprapreț. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică „Esența schemei consta în încheierea de contracte de stat cu firme furnizoare la prețuri umflate în mod deliberat”, se arată în comunicatul NABU. Cei implicați ar fi primit comisioane de până la 30% din valoarea contractelor. Implicarea unor membri ai parlamentului și ai Gărzii Naționale Printre suspecți se află un membru al Radei Supreme (parlamentul ucrainean), precum și politicieni locali și membri ai Gărzii Naționale. Patru persoane au fost deja arestate, însă autoritățile nu au oferit detalii privind identitatea acestora. Reacția lui Zelenski Președintele Volodimir Zelenski a reacționat la anchetă printr-un mesaj public în care a lăudat activitatea agențiilor anticorupție și a reafirmat sprijinul pentru independența acestora. „Este important ca instituțiile anticorupție să funcționeze independent, iar legea adoptată joi le garantează toate instrumentele necesare pentru o luptă autentică împotriva corupției”, a declarat Zelenski. Controverse în jurul independenței agențiilor anticorupție Ancheta vine la scurt timp după o controversă majoră legată de o lege adoptată la finalul lunii iulie, care plasa NABU și SAPO sub controlul procurorului general, numit de președinte. Această modificare a fost dur criticată de societatea civilă și de Uniunea Europeană, fiind urmată de proteste masive – primele de o asemenea amploare de la începutul invaziei ruse în 2022. Ulterior, Zelenski a revenit asupra deciziei și a promulgat o nouă lege care restabilește independența acestor instituții, decizie salutată de NABU și SAPO. Corupția în armată, o problemă recurentă în Ucraina Scandalul actual nu este un caz izolat. De la începutul războiului cu Rusia în februarie 2022, în Ucraina au ieșit la iveală mai multe cazuri de corupție în rândul forțelor armate și al Ministerului Apărării, afectând grav încrederea publică. Potrivit ministrului de interne Igor Klimenko, membrii Gărzii Naționale suspectați în acest caz au fost suspendați din funcție. Conform anchetatorilor, între 2024 și 2025, inculpații ar fi deturnat fonduri publice alocate armatei, prin contracte aranjate și prețuri artificial crescute.

Drona Yolka, noul scut pentru Putin (sursa: leparisien.fr)
Internațional

Drona Yolka, arma secretă care îl protejează pe Putin: interceptează și lovește fără avertisment

Drona Yolka, noul scut pentru Putin. La parada militară de pe 9 mai din Moscova, un membru al gărzii personale a președintelui rus Vladimir Putin a fost surprins purtând un dispozitiv de interceptare aeriană de ultimă generație: drona Yolka. Acest tip de armă este conceput pentru a contracara atacurile țintite și pentru a neutraliza dronele inamice. Drona Yolka, noul scut pentru Putin Conform unei înregistrări publicate pe 29 iulie de analistul militar ucrainean Serhiy Beskrestnov, și semnalate de publicația Le Parisien, un agent de securitate a fost filmat purtând un dispozitiv neobișnuit în timpul paradei de Ziua Victoriei. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică În imaginile surprinse, se observă un bărbat din serviciile de pază cu un rucsac negru, din care ies elice verzi, cu trei pale. Este vorba, potrivit experților, de o dronă intercepătoare cunoscută sub numele de Yolka. Cum funcționează drona Yolka? Drona Yolka este o armă de mici dimensiuni, portabilă, destinată protecției personalizate în fața unor atacuri cu drone. Ea poate fi lansată manual, având capacitatea de a intercepta și distruge drone de tip kamikaze, drone de recunoaștere sau de bombardament. Odată lansată, Yolka intră direct în coliziune cu ținta sa, distrugând-o și autodestrugându-se în același timp. Sistemul de ghidare automată integrat îi permite să acționeze în mod autonom, fără a necesita intervenție umană directă după lansare. Lansare prin catapultă și posibilitatea de a transporta o ogivă Yolka este propulsată printr-o catapultă reutilizabilă, ceea ce îi oferă un avantaj operațional în condiții de luptă. Potrivit unor specialiști militari, acest tip de dronă ar putea fi echipat inclusiv cu o ogivă, ceea ce i-ar conferi o capacitate ofensivă sporită în eventualitatea unui atac de amploare.

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

Ucraina lovește în adâncul teritoriului Rusiei: rafinării, aerodromuri și fabrici militare sub atac

Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia. Forțele armate ucrainene au declarat sâmbătă că au lansat atacuri cu drone asupra mai multor obiective din interiorul Rusiei, vizând instalații petroliere, un aerodrom militar și o fabrică de echipamente electronice. Drone ucrainene lovesc adânc în Rusia Anunțul a fost făcut de Forțele pentru sisteme fără echipaj uman ale Ucrainei, printr-o postare pe Telegram. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Ucrainenii susțin că una dintre ținte a fost o rafinărie situată în Riazan, la aproximativ 180 km sud-est de Moscova. Lovitura ar fi provocat un incendiu semnificativ. De asemenea, a fost atacat un depozit de petrol din regiunea Voronej, aflată la granița cu Ucraina, operat de compania Annanefteprodukt. Până în prezent, autoritățile ruse nu au comentat oficial aceste lovituri asupra infrastructurii energetice. Aerodrom militar folosit pentru atacuri cu drone, vizat de SBU Într-un comunicat separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit cu succes aerodromul militar Primorsko-Ahtarsk. Potrivit autorităților ucrainene, acest aerodrom a fost utilizat de Rusia pentru lansarea dronelor cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului ucrainean. Tot SBU a mai informat că a fost atacată și o fabrică din regiunea Penza, care produce componente electronice destinate industriei militare ruse. Rusia susține că a doborât 338 de drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat, în raportul său zilnic, că sistemele de apărare aeriană au distrus 338 de drone ucrainene în cursul nopții. Cu toate acestea, raportul nu precizează câte drone au fost lansate în total sau câte dintre ele au reușit să își atingă țintele. Forțele ruse avansează pe frontul din Donețk Pe frontul de est, Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat sâmbătă cucerirea satului Oleksandro-Kalînove, situat în regiunea Donețk. Rusia afirmă că, după trei ani și jumătate de război, controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, în zonele estice și sudice ale țării.

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Două submarine nucleare americane s-au apropiat de teritoriul Rusiei, la ordinul lui Trump

SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia. Președintele american Donald Trump a ordonat desfășurarea a două submarine nucleare în proximitatea Rusiei. Măsura vine ca reacție la amenințările lansate de fostul președinte rus Dmitri Medvedev, cu care Trump a avut un schimb dur de replici pe rețelele sociale. SUA poziționează submarine nucleare lângă Rusia Trump a transmis pe rețeaua Truth Social că a luat această decizie „doar în cazul în care aceste declarații prostești și inflamatorii sunt mai mult decât atât”. Citește și: Schimbare radicală la emiterea cărții electronice de identitate, după nenumărate critici Liderul de la Casa Albă a subliniat că „vorbele sunt foarte importante și pot duce la consecințe nedorite”, exprimându-și speranța că nu se va ajunge la un astfel de scenariu. Medvedev evocă arsenalul nuclear sovietic și sistemul „Mâna Moartă” Conflictul verbal a escaladat după ce Dmitri Medvedev, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, l-a avertizat pe Trump să nu uite că Rusia deține „capabilități de atac nuclear din epoca sovietică”. El a făcut trimitere inclusiv la „Mâna Moartă”, un sistem de lansare automată a rachetelor nucleare, conceput în perioada Războiului Rece pentru a asigura represalii în cazul eliminării conducerii ruse. Schimb de replici tensionat pe rețelele sociale Joi dimineață, Trump l-a numit pe Medvedev „fost președinte eșuat” și i-a cerut „să-și măsoare cuvintele”, avertizând că intră „pe un teritoriu foarte periculos”. Reacția a venit în urma declarațiilor lui Medvedev, care descrisese politicile SUA ca „un joc al ultimatumurilor” și un pas periculos către un posibil conflict direct între Rusia și America. Ultimatumul lui Trump pentru Putin Tensiunile au fost amplificate și de faptul că Donald Trump i-a transmis marți un ultimatum de zece zile președintelui rus Vladimir Putin, cerând încetarea războiului din Ucraina până pe 8 august. În caz contrar, a amenințat cu impunerea unor noi sancțiuni economice și taxe vamale secundare asupra importurilor de petrol rusesc. Medvedev: „Dacă Trump reacționează așa, înseamnă că facem ce trebuie” Într-un mesaj publicat pe Telegram, Medvedev a susținut că reacția nervoasă a lui Trump demonstrează că Rusia este „pe drumul cel bun”. În opinia sa, replica liderului de la Casa Albă validează direcția politică a Moscovei.

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei (sursa: Telegram/Serviciul de securitate al Ucrainei)
Internațional

Ofițer al Forțelor Aeriene din Ucraina, arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat miercuri arestarea unui maior din forțele aeriene, suspectat că ar fi acționat ca agent pentru serviciile de informații militare ale Rusiei. Acesta este acuzat că a transmis Moscovei informații sensibile privind locațiile și programul de zbor al avioanelor de luptă furnizate de Occident. Ofițer ucrainean, posibil spion al Rusiei Potrivit SBU, ofițerul, identificat doar ca maior și instructor de zbor într-una dintre brigăzile aeriene ucrainene, ar fi transmis coordonate și date operaționale referitoare la aeronave americane F-16 și franceze Mirage 2000. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Aceste avioane sunt considerate esențiale pentru apărarea aeriană a Ucrainei, într-un moment în care Rusia își intensifică atacurile aeriene. Suspectul ar fi contribuit la lovituri rusești asupra bazelor aeriene Informațiile furnizate de maior ar fi fost utilizate pentru a sprijini atacuri cu rachete și drone asupra unor baze aeriene strategice din Ucraina. De asemenea, SBU afirmă că ofițerul ar fi consiliat forțele ruse cu privire la metodele de evitare a sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană. Date personale ale piloților, tactici și armament, compromise Ancheta mai arată că suspectul ar fi transmis Rusiei și date personale ale unor piloți ucraineni, precum și informații despre tacticile de luptă și armamentul utilizat de aeronavele de tip NATO. Aceste informații ar fi putut pune în pericol atât viața personalului militar, cât și eficiența operațiunilor de apărare. Arestat în timp ce încerca să adune noi informații Maiorul a fost reținut în flagrant, în timp ce încerca să colecteze și alte date sensibile. A fost pus sub acuzare pentru trădare, infracțiune care, potrivit legislației ucrainene, poate fi pedepsită cu închisoare pe viață.

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump amenință India cu tarife de 25% și sancțiuni pentru legăturile cu Rusia

Trump critică legăturile Indiei cu Rusia. Președintele Donald Trump intensifică presiunea asupra Indiei, punând sub semnul întrebării un posibil acord comercial cu unul dintre partenerii economici importanți ai SUA, chiar înaintea expirării termenului pentru noile tarife, stabilit pe 1 august. Trump critică legăturile Indiei cu Rusia Într-o serie de postări pe rețelele sociale, Trump a criticat dur politica comercială a Indiei, acuzând tarifele ridicate și obstacolele non-monetare impuse produselor americane. Citește și: Cine administrează banii luați de la pensionari pentru CNAS: ex-general SRI, medic PNL, personaje fără CV Totodată, a condamnat achizițiile continue de petrol și echipamente militare din Rusia. „India este prietenul nostru, dar tarifele lor sunt printre cele mai ridicate din lume, iar barierele comerciale sunt dintre cele mai absurde. În plus, sunt cel mai mare cumpărător de energie al Rusiei, alături de China, într-un moment în care toată lumea cere oprirea războiului din Ucraina – toate acestea sunt lucruri negative”, a scris Trump pe Truth Social. Tarifele de 25% pentru importurile din India, aproape inevitabile Trump amenință cu impunerea unor tarife de 25% pentru toate importurile din India, ceea ce ar reprezenta o lovitură majoră pentru New Delhi, după luni de negocieri intense între oficialii americani și indieni. În ciuda unor progrese parțiale, liderul american cere eliminarea completă a barierelor comerciale. „India este dispusă să facă unele concesii, dar președintele nu este într-o dispoziție de compromis. Vrea bariere eliminate total sau aproape total”, a declarat un oficial american pentru CNN. India, în urma acordurilor SUA cu Japonia și UE Presiunea vine și în contextul în care SUA au încheiat recent acorduri comerciale cu Japonia și Uniunea Europeană, care stabilesc tarife între 15% și 20% și prevăd extinderea accesului pe piețele externe. Aceste acorduri par să fi încurajat Casa Albă să adopte o linie mai dură și față de India. Directorul Consiliului Economic Național, Kevin Hassett, a declarat că Trump este dezamăgit de lipsa de progres cu India și că noile tarife vor fi un „remediu” în favoarea cetățenilor americani. Sancțiuni secundare pentru achizițiile de petrol din Rusia În paralel cu escaladarea tensiunilor comerciale, Trump amenință și cu impunerea unor sancțiuni secundare pentru țările care cumpără petrol rusesc, în contextul refuzului președintelui Vladimir Putin de a opri atacurile asupra Ucrainei. Această măsură ar afecta direct India și China – principalii importatori de combustibili fosili din Rusia. În prezent, Rusia asigură aproximativ 35% din importurile de petrol ale Indiei, depășind livrările din Irak, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. SUA avertizează că amenințările nu sunt tactici de negociere Administrația Trump a transmis partenerilor internaționali că amenințările cu sancțiuni și tarife nu sunt simple manevre de negociere. Trezorierul SUA, Scott Bessent, a reiterat acest mesaj în timpul discuțiilor comerciale din Stockholm, afirmând că țările care continuă să cumpere petrol sancționat ar trebui să se pregătească pentru consecințe. „Oricine cumpără petrol rusesc aflat sub sancțiuni ar trebui să fie pregătit”, a declarat Bessent. India, tot mai vulnerabilă în fața presiunii americane Cu termenul limită pentru impunerea noilor tarife apropiindu-se, oficialii americani nu dau semne că ar fi dispuși să cedeze. În lipsa unui acord până la 1 august, India riscă să piardă accesul preferențial la cea mai mare piață de consum din lume și să fie vizată și de sancțiuni energetice. Analiștii avertizează că, în ciuda relației strategice dintre SUA și India, Trump urmărește să folosească pârghiile comerciale pentru a forța schimbări majore în politicile externe și economice ale partenerilor americani – inclusiv în privința legăturilor cu Rusia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră