sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Noaptea minții: Trump spune că vrea Groenlanda pentru că nu a primit Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a transmis luni o scrisoare prim-ministrului norvegian Jonas Gahr, în care afirmă că, după ce nu i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Pace, nu se mai simte obligat să acționeze exclusiv în numele păcii. Mesaj dur al lui Trump către Norvegia „Dragă Jonas, având în vedere că țara ta a decis să nu îmi acorde Premiul Nobel pentru Pace, deși am oprit opt războaie – și chiar mai multe –, nu mai simt obligația de a mă gândi doar la pace. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deși pacea va rămâne predominantă, acum pot să mă gândesc la ceea ce este bine și potrivit pentru Statele Unite”, se arată în scrisoarea liderului de la Casa Albă. Groenlanda, legată direct de eșecul Nobelului Donald Trump a asociat explicit nemulțumirea legată de Premiul Nobel pentru Pace cu poziția sa expansionistă privind Groenlanda. În mesajul adresat premierului norvegian, liderul american a pus sub semnul întrebării dreptul Danemarcei asupra teritoriului arctic. „Danemarca nu este capabilă să protejeze acel teritoriu în fața Rusiei sau a Chinei. În plus, de ce ar avea un presupus «drept de proprietate»? Nu există documente scrise, ci doar faptul că o navă a ajuns acolo acum sute de ani. Și noi am trimis nave”, a susținut Trump. Trump: „Am făcut mai mult pentru NATO decât oricine” În același context, președintele SUA a afirmat că a contribuit decisiv la consolidarea NATO, mai mult decât oricare alt lider de la înființarea alianței. „Am făcut mai mult pentru NATO decât orice altă persoană de la crearea sa. Acum NATO ar trebui să facă ceva pentru Statele Unite”, a declarat Trump, insistând că securitatea globală depinde de controlul american asupra Groenlandei. „Lumea nu va fi sigură decât dacă avem control deplin și absolut asupra Groenlandei”, a concluzionat el. Premiul Nobel pentru Pace 2025, acordat Mariei Corina Machado Comitetul Norvegian al Premiului Nobel a decis ca distincția pentru Pace în 2025 să fie acordată liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado, „pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului din Venezuela”. În cadrul unei întâlniri la Casa Albă, pe 15 ianuarie, Machado i-a oferit simbolic președintelui Trump premiul, în semn de recunoștință pentru operațiunea americană care a dus la înlăturarea lui Nicolas Maduro de la putere la începutul lunii. De la Oslo s-a reamintit însă că Premiul Nobel pentru Pace nu este transferabil. „A venit momentul să eliminăm amenințarea rusă din Groenlanda” Luni, Donald Trump a reluat retorica dură privind Groenlanda și a invocat din nou „amenințarea rusă” din regiune. Într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, liderul american a acuzat Danemarca de inacțiune. „Timp de 20 de ani, NATO i-a spus Danemarcei că trebuie să elimine amenințarea rusă din Groenlanda. Din păcate, Danemarca nu a fost capabilă să facă acest lucru. A venit momentul și se va face”, a scris președintele Statelor Unite.

Trump leagă Nobelul de controlul Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Securitatea liderului Khamenei, temerile Teheranului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Teheranul se teme că liderul suprem Ali Khamenei ar putea fi eliminat de SUA

Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a avertizat că orice agresiune împotriva liderului suprem Ali Khamenei ar echivala cu un „război total” împotriva poporului iranian. Declarația vine după ce președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că „este momentul să căutăm o nouă conducere” la Teheran. Reacția dură a Teheranului la declarațiile SUA Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Masud Pezeshkian a subliniat că un atac asupra liderului suprem ar însemna un conflict deschis cu Iranul. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Totodată, liderul iranian a acuzat Statele Unite și aliații lor pentru dificultățile economice ale populației, invocând „o dușmănie istorică” și „sancțiuni inumane” impuse Teheranului. Donald Trump cere schimbarea conducerii Iranului Donald Trump a declarat într-un interviu acordat Politico că Iranul ar avea nevoie de „o nouă conducere”, acuzându-l pe Ali Khamenei de folosirea violenței la scară largă pentru menținerea puterii. Liderul de la Casa Albă a susținut că, în cei 37 de ani de conducere ai lui Khamenei, Iranul ar fi ajuns într-o stare de „distrugere totală”. Proteste, represiune și acuzații reciproce Tensiunile s-au amplificat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite la finalul lunii decembrie, ca urmare a deteriorării situației economice din Iran. Potrivit ONG-ului Iran Human Rights, represiunea autorităților ar fi provocat peste 3.400 de morți, cifră recunoscută parțial și de liderul suprem, care a vorbit despre „câteva mii” de victime. Autoritățile iraniene susțin însă că violențele ar fi fost provocate de grupuri armate infiltrate, pe care le leagă de SUA și Israel, acuzații respinse de Washington.

SUA, suspectate de spionaj împotriva Danemarcei (sursa: berlingske.dk/Danish Defence Command)
Internațional

SUA au cerut informații militare din Groenlanda fără acordul Danemarcei, arată documente secrete

Documente confidențiale ale apărării daneze, dezvăluite recent de publicația daneză Berlingske, arată că Statele Unite au încercat să obțină, pe canale informale și fără implicarea autorităților de la Copenhaga, informații sensibile despre infrastructura militară din Groenlanda. Potrivit acestor documente, solicitările vizau instalații militare, porturi și baze aeriene, iar demersul a generat îngrijorări serioase în rândul conducerii militare daneze, care a avertizat asupra riscului unor acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Solicitări ocolind canalele diplomatice oficiale Potrivit documentelor, în cursul anului 2025, SUA ar fi încercat să colecteze date sensibile despre Groenlanda evitând canalele instituționale obișnuite, precum Ministerul danez de Externe, Ministerul Apărării și conducerea militară a Danemarcei. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Acest demers a stârnit îngrijorări serioase la Copenhaga, experții avertizând asupra unor posibile acțiuni de spionaj american împotriva unui aliat NATO. Informații esențiale pentru o eventuală invazie Tipul de informații solicitate – infrastructură strategică, instalații militare și capacități logistice – ar putea fi relevante pentru planificarea unei operațiuni militare, inclusiv a unei posibile invazii a insulei arctice. Documentele indică faptul că aceste date sunt considerate de importanță majoră pentru securitatea națională a Danemarcei. Două solicitări transmise în ianuarie 2025 Conform documentelor Forțelor Armate daneze, un ofițer militar american a solicitat informații de două ori, la un interval de șase zile, de la comandamentul militar danez din Groenlanda. „Prima solicitare a fost primită pe 16 ianuarie 2025. Pe 26 ianuarie, autoritățile din domeniul apărării au fost informate că aceeași persoană anonimă a cerut informații suplimentare”, se arată în documentele citate. Rămâne neclar dacă vreo informație a fost transmisă efectiv către Washington și, în caz afirmativ, ce anume a fost comunicat. Vizita lui Donald Trump Jr. în Groenlanda Publicația daneză notează, de asemenea, că pe 7 ianuarie 2025, Donald Trump Jr., fiul președintelui american, a efectuat o vizită în Groenlanda. Momentul vizitei ridică întrebări suplimentare, în contextul solicitărilor de informații și al retoricii tot mai agresive a administrației de la Washington. Reacția Ambasadei SUA la Copenhaga Ambasada Statelor Unite în Danemarca a declarat că nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că SUA mențin dialog și contacte cu partenerii din Groenlanda și Danemarca. Potrivit diplomaților americani, aceste interacțiuni sunt parte a cooperării pentru securitate în cadrul alianței și al regiunii arctice.

UE pregătește taxe masive împotriva SUA (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

UE ar putea impune SUA taxe vamale de 93 de miliarde de euro, ca răspuns la amenințările lui Trump

Statele membre ale Uniunii Europene iau în calcul impunerea unor taxe vamale în valoare de până la 93 de miliarde de euro asupra produselor americane, ca măsură de retorsiune față de amenințările formulate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, la adresa aliaților NATO care se opun intențiilor sale privind Groenlanda. Reacție europeană la presiunile comerciale ale Washingtonului Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, măsurile pregătite la nivel european vin în contextul escaladării tensiunilor transatlantice, după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene cu tarife vamale suplimentare. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Aceste amenințări ar fi fost condiționate de acceptarea unui acord privind transferul controlului asupra Groenlandei către Statele Unite. UE analizează și restricționarea accesului companiilor americane Surse din rândul oficialilor europeni implicați în negocieri afirmă că planul de răspuns al Uniunii Europene nu se limitează la tarife vamale. Printre opțiunile aflate în discuție se numără și restricționarea accesului companiilor americane pe piața europeană, o măsură care ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor economice dintre UE și SUA. Decizii pregătite înaintea reuniunilor din Elveția Potrivit acelorași surse, aceste măsuri sunt analizate în perspectiva unor întâlniri diplomatice programate să aibă loc în Elveția, unde oficialii europeni și americani ar urma să discute evoluțiile recente și posibilele consecințe ale unei confruntări comerciale. Dacă vor fi puse în aplicare, taxele vamale și eventualele restricții ar putea marca una dintre cele mai serioase deteriorări ale relațiilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite din ultimii ani, amplificând tensiunile politice și economice dintre parteneri tradiționali.

Trump amenință cu trupe în Minnesota (sursa: Facebook/Minnesota National Guard)
Internațional

Pentagonul pregătește trupe pentru Minnesota, pe fondul protestelor împotriva deportărilor

Departamentul de Război al Statelor Unite a ordonat unor militari aflați în serviciu activ în Alaska să se pregătească pentru o eventuală desfășurare în statul Minnesota, unde au loc proteste ample împotriva politicilor federale de deportare. 1.500 de soldați, puși în stare de alertă Potrivit informațiilor transmise de autoritățile americane, unități ale armatei au primit ordin să intre în stare de pregătire pentru o posibilă mobilizare a aproximativ 1.500 de soldați, în cazul în care violențele se intensifică. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Deocamdată, nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea efectivă a trupelor în Minnesota. Pentagonul: armata este pregătită să execute ordinele președintelui Reprezentanții Pentagonului au subliniat că armata este pregătită să răspundă oricăror ordine venite din partea comandantului suprem. Purtătorul de cuvânt al instituției, Sean Parnell, a declarat că „Departamentul de Război este întotdeauna gata să execute ordinele comandantului suprem”, folosind denumirea preferată de actuala administrație de la Washington. Trump amenință cu invocarea Legii Insurecției Președintele Donald Trump a avertizat joi că ar putea invoca Legea Insurecției pentru a permite intervenția trupelor federale, dacă autoritățile statului Minnesota nu vor reuși să oprească protestatarii care atacă agenții Serviciului pentru Imigrație și Control Vamal (ICE). Legea Insurecției oferă președintelui prerogative extinse pentru utilizarea armatei pe teritoriul SUA în cazul tulburărilor interne. Proteste declanșate după un incident mortal în Minneapolis Confruntările dintre localnici și agenții federali au izbucnit în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce, pe 7 ianuarie, un agent al ICE a împușcat mortal o femeie de 37 de ani, Renee Good, aflată la volanul automobilului său. Incidentul a declanșat un val de indignare publică și proteste de amploare. Autoritățile locale avertizează asupra riscului de escaladare Primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, a declarat duminică că o eventuală desfășurare militară ar putea agrava tensiunile existente. Potrivit acestuia, în zonă se află deja aproximativ 3.000 de agenți ai ICE și ai poliției de frontieră, iar majoritatea protestelor au fost până acum non-violente. Șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a afirmat duminică, într-o intervenție televizată, că autoritățile locale ar trebui să stabilească o „zonă pentru proteste pașnice”, pentru a preveni escaladarea violențelor și confruntările directe cu agenții federali.

„Mii de morți” în Iran, recunoaște Ayatollahul Khamenei (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Khamenei recunoaște „mii de morți” în Iran, după reprimarea protestelor

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut pentru prima dată existența a „mii de oameni uciși” în contextul protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara în ultimele săptămâni. O declarație fără precedent a liderului suprem Până în acest moment, autoritățile de la Teheran au evitat să ofere orice bilanț oficial al victimelor represiunii. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Declarația lui Ali Khamenei marchează o schimbare semnificativă de discurs, fiind prima recunoaștere publică, la cel mai înalt nivel al puterii, a dimensiunii pierderilor de vieți omenești. Totuși, liderul suprem a pus responsabilitatea pentru violențe pe seama „răsculaților”, susținând că aceștia ar fi fost manipulați din exterior, în special de Statele Unite și Israel. Proteste reprimate violent în marile orașe ale Iranului Manifestațiile au început pe 28 decembrie și au fost relansate cu intensitate sporită în 8 ianuarie, extinzându-se rapid în Teheran și în numeroase alte orașe. Forțele de ordine au intervenit în forță pentru a dispersa protestele, iar represiunea a fost descrisă de martori și organizații pentru drepturile omului ca fiind extrem de dură. Informațiile despre victime, transmise în afara țării în pofida blocadei digitale În contextul restricțiilor severe impuse asupra accesului la internet, informațiile despre violențele împotriva protestatarilor și despre arestările masive au continuat să ajungă în afara Iranului prin canale alternative, inclusiv prin conexiuni la rețeaua de sateliți Starlink. Accesul la internet, parțial restabilit sub control strict Organizația Netblocks a anunțat că autoritățile iraniene au permis duminică o redeschidere parțială a accesului la internet. Datele de trafic indică revenirea selectivă a unor servicii online, precum Google, sugerând o restabilire a conectivității într-o formă puternic filtrată. Autoritățile susțin că situația este sub control Teheranul afirmă că a recâștigat controlul asupra situației interne. Potrivit televiziunii de stat, școlile și universitățile au fost redeschise după o săptămână de suspendare a cursurilor, în încercarea de a transmite un mesaj de revenire la normalitate.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

Adolescent atacat de rechin în portul Sydney (sursa: Sky News)
Internațional

Incident grav în Australia: un adolescent atacat de rechin, în timp ce înota în portul Sydney

Un adolescent în vârstă de aproximativ 13 ani se află în stare critică după ce a fost atacat, duminică, de un rechin în timp ce înota în portul din Sydney. Băiatul a suferit răni grave la picioare și a fost transportat de urgență la spital. Incidentul a avut loc în zona Shark Beach Potrivit poliției din statul australian New South Wales, atacul s-a produs la finalul după-amiezii, în largul zonei Shark Beach, aflată în portul Sydney. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Autoritățile au precizat că rănile suferite de adolescent sunt compatibile cu cele provocate de un rechin de mari dimensiuni. Intervenție rapidă a poliției: adolescentul, scos din apă La câteva minute după primirea apelului de urgență, agenții de poliție au intervenit și au reușit să-l scoată pe adolescent din apă, în largul plajei portului din Vaucluse, o suburbie din estul orașului Sydney. Victimei i-au fost acordate primele îngrijiri medicale chiar pe o ambarcațiune a poliției. Agenții au aplicat două garouri pentru a opri sângerările provocate de rănile grave suferite la nivelul picioarelor. Transport de urgență la Sydney Children’s Hospital După acordarea primului ajutor, adolescentul a fost transportat de urgență la Sydney Children’s Hospital. Medicii au confirmat că starea acestuia este critică, fiind internat sub supraveghere medicală strictă. Avertisment pentru înotători: acces restricționat temporar În urma incidentului, poliția a recomandat înotătorilor să evite, temporar, apele din zona în care a avut loc atacul, până la finalizarea verificărilor de siguranță. Conform unei baze de date care monitorizează interacțiunile dintre oameni și rechini, în Australia au fost înregistrate peste 1.280 de incidente începând din anul 1791. Dintre acestea, peste 250 au avut un deznodământ fatal. Oamenii de știință avertizează că încălzirea apelor oceanice și creșterea numărului de activități umane în zonele de coastă pot influența migrația rechinilor, contribuind la o creștere a numărului de atacuri, în ciuda pescuitului excesiv care a redus populațiile unor specii. Incidente recente în apropierea orașului Sydney În septembrie anul trecut, un mare rechin alb a ucis un surfer pe o plajă intens frecventată din nordul orașului Sydney. Două luni mai târziu, un rechin-taur a atacat mortal o femeie care înota în largul unei plaje izolate, tot în nordul orașului.

Israel contestă Consiliul de Pace pentru Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Tensiuni Israel–SUA după anunțul privind Consiliul de Pace pentru Gaza. Netanyahu cere explicații

Israelul a reacționat critic la anunțul privind componența unui organism-cheie al Consiliului de Pace pentru Gaza, inițiativă lansată de președintele american Donald Trump. Autoritățile israeliene susțin că structura acestui comitet nu a fost coordonată cu statul israelian și contravine poziției sale oficiale. Guvernul Netanyahu: decizia nu a fost coordonată cu Israelul Într-un comunicat publicat de biroul premierului Benjamin Netanyahu, guvernul israelian afirmă că anunțul referitor la Comitetul Director pentru Gaza, parte a Consiliului de Pace pentru Gaza, a fost făcut fără consultarea Israelului. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Anunțul privind componența Comitetului Director pentru Gaza, care ține de Consiliul de Pace pentru Gaza, nu a fost coordonat cu Israelul și contravine politicii sale”, se arată în comunicatul oficial. Din acest organism ar urma să facă parte, printre alții, ministrul turc de Externe Hakan Fidan și un oficial din Qatar, aspect care a generat nemulțumirea autorităților israeliene. Netanyahu cere explicații Washingtonului Potrivit aceleiași surse, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut ministrului său de Externe să ia legătura cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a clarifica situația și pentru a transmite poziția Israelului în legătură cu această inițiativă. Demersul subliniază tensiunile apărute între aliați în contextul planului de pace pentru Fâșia Gaza, aflat într-o etapă sensibilă. Consiliul de Pace pentru Gaza, inițiativă a lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a anunțat crearea așa-numitului Consiliu de Pace pentru Gaza, o structură care face parte din cea de-a doua fază a planului său de pace pentru regiune. Obiectivele acestui plan includ încetarea războiului din Fâșia Gaza și dezarmarea organizației extremiste Hamas. Deși Trump a confirmat că mai mulți lideri mondiali au fost invitați să se alăture consiliului, componența exactă a acestuia nu a fost prezentată oficial în detaliu. Lideri internaționali, invitați în Consiliul de Pace Potrivit informațiilor apărute, Washingtonul ar fi trimis invitații mai multor șefi de stat și de guvern, printre care președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sissi, și președintele Argentinei, Javier Milei, alături de alți lideri internaționali. Participarea unor state-cheie din regiune și din afara ei ar urma să confere consiliului o dimensiune internațională extinsă, însă lipsa clarității privind rolurile și componența exactă alimentează controversele. Rolul Consiliului în reconstrucția Fâșiei Gaza Consiliul de Pace pentru Gaza ar urma să supravegheze activitatea unui nou comitet de tranziție pentru Fâșia Gaza, teritoriu grav afectat de conflictul dintre Hamas și Israel. Acest organism ar avea misiunea de a coordona procesul de stabilizare și reconstrucție post-conflict. Președintele Donald Trump va prezida Consiliul de Pace pentru Gaza, consolidând astfel implicarea directă a administrației americane în gestionarea viitorului regiunii.

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Trump (sursa: Facebook/Emmanuel Macron)
Internațional

Macron condamnă amenințările tarifare ale lui Donald Trump: „Inacceptabile și inadecvate”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat ferm la declarațiile recente ale lui Donald Trump privind impunerea unor noi tarife vamale împotriva țărilor care se opun unei eventuale anexări a Groenlandei de către Statele Unite. Liderul de la Paris a calificat aceste amenințări drept „inacceptabile” și a anunțat un răspuns „unit și coordonat” al statelor europene. Emmanuel Macron: Europa va răspunde unitar și coordonat Într-un mesaj publicat pe platforma X, Emmanuel Macron a transmis că amenințările comerciale formulate de președintele american nu își au locul într-un asemenea context geopolitic. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Șeful statului francez a subliniat că, în cazul în care aceste măsuri vor fi confirmate, europenii vor reacționa împreună pentru a-și apăra interesele și suveranitatea. „Amenințările tarifare sunt inacceptabile și inadecvate în acest context. Europenii vor răspunde la ele în mod unit și coordonat dacă acestea sunt confirmate. Vom ști să facem respectată suveranitatea europeană”, a declarat Emmanuel Macron. Amenințările lui Trump, legate de Groenlanda Declarațiile liderului francez vin după ce Donald Trump a amenințat mai multe state europene implicate într-o misiune militară în Groenlanda cu impunerea unor noi tarife vamale. Președintele american a condiționat evitarea acestor sancțiuni de „vânzarea integrală” a teritoriului Groenlandei către Statele Unite, o afirmație care a stârnit reacții dure în Europa. Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o importanță strategică majoră în contextul securității arctice și al competiției geopolitice globale. Exercițiul „Arctic Endurance” și prezența militară europeană Mai multe state europene – Franța, Suedia, Germania și Norvegia – au trimis personal militar în Groenlanda în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați NATO. Ulterior, inițiativei i s-au alăturat și Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit. Scopul misiunii este unul de recunoaștere și cooperare militară, fiind parte a eforturilor comune de consolidare a securității în regiunea arctică, o zonă tot mai sensibilă din punct de vedere strategic. „Nicio intimidare nu ne va influența” Emmanuel Macron a transmis un mesaj clar de respingere a oricărei forme de presiune politică sau economică. Potrivit acestuia, Franța și partenerii săi nu vor ceda în fața intimidărilor, indiferent de regiunea vizată. „Nicio intimidare și nicio amenințare nu ne va putea influența, nici în Ucraina, nici în Groenlanda, nici în altă parte a lumii”, a afirmat liderul francez. Suveranitatea națiunilor, principiu-cheie pentru Franța Președintele Franței a reiterat atașamentul ferm al țării sale față de suveranitatea și independența statelor, atât în Europa, cât și la nivel global. Acest principiu stă, în opinia sa, la baza politicii externe franceze și a sprijinului pentru instituțiile internaționale. „Franța este atașată suveranității și independenței Națiunilor, în Europa la fel ca în altă parte. Aceasta fundamentează atașamentul nostru față de Națiunile Unite și față de Carta lor”, a subliniat Emmanuel Macron. Legătura cu sprijinul pentru Ucraina și securitatea arctică Macron a făcut legătura directă între poziția Franței față de Groenlanda și sprijinul acordat Ucrainei în contextul războiului. Ambele situații sunt, potrivit lui, expresii ale aceleiași viziuni: apărarea suveranității statelor și a securității europene. Pe această bază, Franța susține Ucraina și participă la o „coaliție de voluntari” pentru o pace durabilă. Tot pe această bază a decis să se alăture exercițiului militar din Groenlanda, considerând că securitatea Arcticii este strâns legată de securitatea Europei. Consultări europene și posibile contramăsuri Surse din anturajul președintelui francez au anunțat că Emmanuel Macron va discuta „în următoarele ore” cu omologii săi europeni, în special cu liderii statelor direct vizate de amenințările tarifare americane. Uniunea Europeană dispune, potrivit acelorași surse, de „instrumente robuste” pentru a răspunde unor astfel de practici și pentru a-și proteja companiile.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

Anexarea Groenlandei, impact asupra locuitorilor (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Cum s-ar schimba viața locuitorilor Groenlandei dacă insula ar fi anexată de SUA

Ideea ca Groenlanda să ajungă sub suveranitate americană revine periodic în discursul public actualului președinte Donald Trump, care a invocat argumente de securitate națională și competiția strategică din Arctica. Deși o „anexare” este, în practică, improbabilă fără acordul explicit al groenlandezilor și al Danemarcei, scenariul merită analizat prin prisma consecințelor posibile asupra celor aproximativ 56.000 de locuitori ai insulei. Dreptul la autodeterminare și riscul unui șoc politic intern Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, iar cadrul legal al autonomiei recunoaște groenlandezii ca „popor” cu drept la autodeterminare în dreptul internațional. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Procesul de autonomie s-a consolidat prin referendumul din 2008 și intrarea în vigoare a Self-Government Act (2009), în logica unei evoluții graduale către mai multă suveranitate. În acest context, o anexare la SUA ar putea fi percepută de o parte importantă a societății ca o întrerupere a parcursului propriu către independență sau ca o schimbare de „centru de putere” care nu răspunde unei opțiuni politice interne. Presa internațională a relatat deja reacții ferme ale conducerii groenlandeze împotriva ideii de „preluare” a insulei, ceea ce sugerează că subiectul poate deveni rapid un factor de polarizare internă și de tensiune diplomatică. Identitate, limbă, cultură: presiunea unei integrări accelerate Groenlanda are o identitate culturală majoritar inuită și o limbă oficială proprie, kalaallisut (groenlandeză), asociată direct cu proiectul de consolidare națională. Într-un scenariu de integrare într-un stat mult mai mare, presiunea de „armonizare” administrativă și educațională ar crește: mai multă engleză în instituții, o mobilitate mai mare a forței de muncă din exterior, și o expunere sporită la dinamici de piață care pot marginaliza culturile minoritare. Nu înseamnă automat pierderea identității, dar pentru o populație mică, schimbările instituționale rapide pot produce efecte disproporționate: migrație internă spre centre urbane, transformarea tradițiilor în produse turistice și apariția tensiunilor între „dezvoltare” și protecția modului de viață local. Economie: investiții posibile, dar și dependențe noi Economia Groenlandei rămâne strâns legată de transferurile din Danemarca, printr-un „block grant” anual semnificativ, care susține bugetul public. În paralel, există presiuni structurale (demografie, costuri sociale) care fac ca sustenabilitatea finanțelor publice să fie o temă constantă. O anexare la SUA ar putea aduce, teoretic, un val de investiții în infrastructură, logistică arctică și proiecte minerale (pământuri rare, metale critice). Dar ar putea produce și dependențe noi: contracte federale americane, reconfigurarea regimului de taxe și redevențe, precum și o piață a muncii expusă unor fluctuații puternice. În comunități mici, boom-urile de resurse pot crește rapid costul vieții și inegalitățile, chiar dacă PIB-ul crește. Militarizare și securitate: mai multă protecție, dar și mai multă vulnerabilitate Groenlanda are deja un rol strategic pentru SUA prin baza Pituffik (fosta Thule), importantă pentru supraveghere și avertizare timpurie. O anexare ar transforma insula într-un avanpost strategic major al SUA în competiția cu Rusia și China. O integrare politică în SUA ar putea intensifica această dimensiune: mai multe investiții militare, infrastructură extinsă și o prezență instituțională americană consolidată. Pentru locuitori, consecințele pot fi mixte: pe de o parte, s-ar crea mai multe locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructurii. Pe de alta, creșterea prezenței militare, ar supune locuitorii unor tensiuni geopolitice directe. Servicii publice și drepturi: schimbarea „contractului social” Un efect major ar ține de modul în care sunt finanțate sănătatea, educația și serviciile sociale. Danemarca nu doar oferă grantul anual, ci a anunțat și pachete suplimentare pentru infrastructură și sănătate (inclusiv acoperirea unor costuri medicale în Danemarca). Sub administrație americană, arhitectura serviciilor publice ar putea fi reconfigurată după reguli federale și statale, cu rezultate greu de anticipat: pot exista îmbunătățiri de infrastructură, dar și riscul ca standardele și accesul să varieze în funcție de politici și bugete americane.

Kazahstanul înființează școală militară pentru drone (sursa: gov.kz)
Internațional

Kazahstan intră în războiul dronelor după ce i-au fost atacate terminalele și petrolierele

Kazahstanul a decis să înființeze o școală de formare a operatorilor de drone militare, în urma atacurilor recente atribuite Ucrainei asupra terminalelor petroliere din Marea Neagră și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Decizia marchează un pas important în adaptarea capacităților sale militare, în contextul conflictului ruso-ucrainean, în care Kazahstanul a încercat până acum să își mențină neutralitatea. Peste 300 de cadeți instruiți pentru operarea dronelor FPV Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării din Kazahstan, peste 300 de cadeți aflați în ultimul an de studii la Institutul Militar al Forțelor Terestre „General al Armatei Sagadat Nurmagambetov” participă la cursuri de operare a dronelor FPV (first-person view). Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „În acest scop, instituția a creat Școala de formare a specialiștilor în drone”, precizează oficialii ministerului. Armata kazahă mizează pe sisteme fără pilot Comandamentul militar a subliniat că, prin sprijinul instructorilor cu experiență, cadeții dobândesc competențe avansate în utilizarea sistemelor aeriene fără pilot, tehnologii care au schimbat fundamental tacticile moderne de luptă. „Prin stăpânirea acestor tehnologii moderne, cadeții obțin cunoștințe practice despre operarea dronelor, utilizate astăzi într-o varietate de domenii”, a declarat directorul școlii, locotenent-colonelul Daniar Dilbadaiev. Ce presupune pregătirea viitorilor operatori de drone În cadrul centrului de instruire, viitorii ofițeri studiază: - caracteristicile tehnice și construcția dronelor - modul de utilizare și întreținere - măsurile de siguranță - utilizarea dronelor în diverse condiții operaționale Programul de pregătire este completat de exerciții practice intensive, desfășurate atât în simulatoare computerizate, cât și în condiții reale. Simulatoare, zboruri reale și misiuni de recunoaștere O atenție deosebită este acordată instruirii în simulatoare digitale, unde cadeții execută misiuni de zbor și învață să reacționeze la situații neprevăzute, fără a pune în pericol echipamentele sau trupele. De asemenea, sunt organizate zboruri reale, care includ manevre cu obstacole și misiuni de recunoaștere. Școala dispune și de o pistă specială pentru drone FPV, destinată inclusiv competițiilor între cadeți. Neutralitate sub presiune, în contextul conflictului ruso-ucrainean „Instruirea specialiștilor în domeniul sistemelor aeriene fără pilot are ca scop asigurarea forțelor armate cu personal înalt calificat, capabil să utilizeze tehnologii moderne în interesul securității și apărării țării”, se arată în comunicatul Ministerului Apărării. Kazahstanul, stat din Asia Centrală care a încercat să rămână neutru în războiul dintre Rusia și Ucraina, a raportat atacuri repetate cu drone asupra terminalelor maritime ale Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din Marea Neagră, precum și asupra petrolierelor închiriate de statul kazah. Aceste incidente par să fi accelerat decizia autorităților de a investi în capacități militare bazate pe drone, considerate esențiale în conflictele contemporane.

Iranul reia parțial comunicațiile după zile de blocaj (sursa: Facebook/Hrana)
Internațional

Iranul permite doar comunicațiile interne prin SMS, dar internetul este în continuare blocat

Autoritățile iraniene au reluat sâmbătă funcționarea serviciului intern de mesaje SMS, după o întrerupere de nouă zile impusă pe fondul protestelor care au zguduit țara. Informația a fost confirmată de agenția de presă Tasnim, care a precizat că mesajele au fost reactivate fără a oferi detalii suplimentare. Internetul și SMS-urile internaționale rămân blocate Deși serviciul intern de SMS este din nou funcțional, mesajele internaționale și accesul global la internet continuă să fie blocate. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În prezent, singura modalitate de comunicare cu exteriorul rămâne apelul telefonic internațional, în timp ce restricțiile digitale sunt menținute. Blocarea comunicațiilor, declanșată de protestele naționale Iranul a întrerupt complet comunicațiile și accesul la internet pe 8 ianuarie, pe măsură ce protestele s-au intensificat. Mișcarea de contestare a început pe 28 decembrie, după ce comercianți din Teheran și-au închis magazinele în urma prăbușirii rialului, extinzându-se rapid la nivel național. Proteste violente și represiune dură La apogeu, pe 8 august, protestele au cuprins aproape întreg teritoriul Iranului, degenerând în acte de vandalism, jafuri și incendieri ale unor clădiri publice, inclusiv zeci de moschei, potrivit autorităților. Regimul de la Teheran susține că manifestațiile au fost alimentate de „mercenari” sprijiniți de Israel și SUA. Bilanț controversat al victimelor și arestărilor Autoritățile iraniene afirmă că nu dețin un bilanț exact al victimelor, dar ONG-uri din exil, precum Iran Human Rights, estimează peste 3.400 de morți. În timp ce regimul vorbește despre aproximativ 3.000 de arestări, organizația HRANA susține că numărul real depășește 19.000. Calm fragil, sub supraveghere strictă În ultimele zile, situația pare să se fi stabilizat parțial, însă o prezență masivă a forțelor de ordine rămâne vizibilă pe străzi. Accesul la internet continuă să fie restricționat, semnalând că autoritățile mențin un control strict asupra comunicațiilor și informației.

SUA, invitate la exerciții militare NATO în Groenlanda (sursa: Facebook/ARKTISK KOMMANDO - Joint Arctic Command)
Internațional

Americanii refuză să se alăture trupelor NATO care fac exerciții în Groenlanda

Statele Unite au fost invitate să participe la exerciții militare în Groenlanda, a declarat vineri șeful Comandamentului Arctic Danez, generalul Soren Andersen. Oficialul a subliniat că invitația este firească, având în vedere statutul SUA de membru NATO, și a fost adresată direct aliaților, inclusiv americanilor. Exercițiile din Arctica, motivate de amenințarea Rusiei Generalul danez a explicat că exercițiile militare din Groenlanda sunt legate direct de Rusia și de evoluțiile războiului din Ucraina. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu În opinia sa, după încheierea conflictului, Moscova ar putea redistribui resursele militare către alte zone strategice, inclusiv Arctica, ceea ce impune o pregătire sporită a aliaților NATO. Trupe europene în Groenlanda, în absența SUA Mai multe state europene membre NATO, printre care Franța și Germania, au trimis deja soldați în Groenlanda pentru antrenamente în condiții de climă extremă. Statele Unite nu fac parte, deocamdată, din acest contingent, deși au fost invitate oficial să se alăture exercițiilor. Tensiuni geopolitice și declarațiile lui Donald Trump Desfășurarea militară are loc pe fondul tensiunilor legate de statutul Groenlandei, teritoriu autonom danez, despre care președintele Donald Trump a declarat în repetate rânduri că SUA ar trebui să îl „dobândească” pentru securitatea națională. Casa Albă a transmis însă că exercițiile NATO nu vor avea „niciun impact” asupra obiectivelor strategice ale lui Trump privind Groenlanda. Arctica, miză strategică pentru marile puteri Generalul Andersen a precizat că, în cei doi ani și jumătate de comandă în Groenlanda, nu a observat nave de război rusești sau chineze în regiune. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să susțină că Groenlanda este esențială pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, zonă considerată tot mai importantă din punct de vedere strategic și militar.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră