duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Kazahstan începe să simtă colaborarea cu rușii: petrolierele, distruse de drone ucrainene

Ministerul Afacerilor Externe al Kazahstanului a transmis miercuri o declarație oficială privind incidentul de la terminalul maritim CPC din Marea Neagră, după ce mai multe petroliere aflate în tranzit au fost vizate de atacuri cu drone.  Atacuri cu drone asupra petrolierelelor care se îndreptau spre terminalul CPC Potrivit reprezentantului oficial al MAE kazah, Yerlan Zhetybayev, ministerul își exprimă „îngrijorarea profundă” în legătură cu atacurile din 13 ianuarie asupra a trei petroliere care se îndreptau către terminalul maritim CPC din Marea Neagră. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Ministerul Afacerilor Externe a precizat că a organizat întâlniri de urgență cu ambasadori din mai multe state europene, precum și cu reprezentanți ai Statelor Unite și alți parteneri internaționali. În cadrul acestor discuții, oficialii au subliniat necesitatea adoptării unor măsuri eficiente pentru garantarea siguranței transportului de hidrocarburi, inclusiv pe rutele maritime, în strictă conformitate cu dreptul internațional. Kazahstanul subliniază statutul său de stat neimplicat în conflicte armate Yerlan Zhetybayev a reamintit că Republica Kazahstan nu este parte la niciun conflict armat și joacă un rol important în consolidarea securității energetice globale și europene. Oficialul a subliniat că statul kazah asigură livrarea neîntreruptă de energie, în deplină conformitate cu standardele internaționale. Totodată, acesta a precizat că petrolierele implicate în incidente dețineau toate autorizațiile necesare și erau dotate cu echipamentele de identificare cerute de legislația internațională. Creșterea riscurilor pentru infrastructura energetică internațională Ministerul Afacerilor Externe a atras atenția asupra faptului că numărul tot mai mare de incidente similare indică riscuri crescute pentru funcționarea infrastructurii energetice internaționale. În acest context, autoritățile de la Astana au făcut apel la partenerii internaționali pentru o cooperare mai strânsă, în vederea prevenirii unor situații similare în viitor. Petrolierul Matilda, atacat de o dronă pe 13 ianuarie În data de 13 ianuarie, petrolierul Matilda, aflat sub pavilion maltez și închiriat de o filială a companiei KazMunayGas, a fost atacat de o dronă. La bordul navei a fost detectată o explozie, fără izbucnirea unui incendiu ulterior. Potrivit autorităților, nu au existat victime sau răniți în rândul echipajului. Evaluările preliminare ale serviciilor tehnice arată că nava rămâne navigabilă, iar până în prezent nu au fost identificate avarii critice ale corpului navei. Incident și pe petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian Un alt incident a vizat petrolierul Delta Harmony, sub pavilion liberian, care a fost atacat de o dronă în timp ce aștepta încărcarea. Atacul a provocat un incendiu, care a fost stins rapid, fără a exista victime în rândul echipajului. Potrivit grupului de lucru, nava nu fusese încărcată cu petrol la momentul incidentului, iar rezervoarele de marfă erau goale. În consecință, autoritățile kazahstaneze au precizat că nu au existat pagube asupra resurselor de export ale Kazahstanului.

Kazahstan, petroliere distruse de drone ucrainene (sursa: X/Jack Prandelli)
Iulia Timoșenko, vizată de o anchetă anticorupție (sursa: NABU)
Internațional

VIDEO Iulia Timoșenko, percheziționată de DNA-ul ucrainean. Teancuri de dolari pentru voturi

Iulia Timoșenko, fost premier al Ucrainei și una dintre cele mai cunoscute figuri ale politicii ucrainene, a anunțat miercuri că biroul partidului său din Kiev a fost percheziționat. Agențiile anticorupție susțin că aceasta este suspectată într-un dosar privind cumpărarea voturilor unor deputați. Suspiciuni de cumpărare de voturi în Parlamentul ucrainean Anterior, Agenția Națională Anticorupție a Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAP) au transmis că o „șefă” a unuia dintre grupurile parlamentare este suspectată că ar fi propus mai multor deputați bani în schimbul voturilor lor. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Fapta este pedepsită de lege cu până la 10 ani de închisoare. Deși NABU și SAP nu au menționat numele Iuliei Timoșenko, aceasta este ușor de recunoscut într-o înregistrare video publicată de anchetatori, în care apar perchezițiile desfășurate la biroul său. În imagini pot fi observați anchetatori care așază teancuri de dolari pe biroul deputatei, în prezența acesteia, cu fața blurată. Timoșenko confirmă perchezițiile și respinge acuzațiile Iulia Timoșenko a confirmat că perchezițiile au avut loc pe parcursul nopții la sediul partidului său din Kiev. Într-un mesaj publicat pe Facebook, ea a respins categoric acuzațiile, pe care le-a calificat drept „absurde”. Fostul premier a susținut că anchetatorii „nu au găsit nimic” ilegal și a afirmat că este victima unui „contract de eliminare politică”. O figură centrală a politicii ucrainene de aproape 30 de ani În vârstă de 65 de ani, Iulia Timoșenko este una dintre cele mai influente personalități politice ale Ucrainei din ultimele trei decenii. Ea s-a remarcat în special în timpul Revoluției Portocalii din 2004, care a adus la putere forțele prooccidentale de la Kiev. Timoșenko a condus guvernul ucrainean în 2005, iar apoi în perioada 2007–2010. Înfrângerea în alegerile prezidențiale și închisoarea În 2010, Iulia Timoșenko a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Viktor Ianukovici, lider prorus care a fost destituit patru ani mai târziu în urma unei revolte populare prooccidentale. Între 2011 și 2014, Timoșenko a fost încarcerată în urma unor dosare considerate de opoziția ucraineană și de Occident drept represalii politice orchestrate de regimul Ianukovici. „Prințesa gazului” și trecutul din sectorul energetic În anii 1990, Iulia Timoșenko a fost supranumită „prințesa gazului”, după ce a condus o companie prosperă de distribuție de hidrocarburi, în special din Rusia, devenind una dintre cele mai influente femei de afaceri din Ucraina. Ancheta în care este vizată Timoșenko apare într-un context mai amplu al luptei anticorupție din Ucraina. În toamna acestui an, NABU și SAP au dezvăluit un scandal major privind presupusa deturnare a aproape 100 de milioane de dolari din sectorul energetic, dosar în care este implicat un apropiat al președintelui Volodimir Zelenski. Ulterior, șeful statului a declanșat o amplă remaniere a echipei guvernamentale. La finalul lunii decembrie, NABU a anunțat, de asemenea, că mai mulți deputați sunt acuzați că au acceptat mită în schimbul voturilor exprimate în Parlament.

Julio Iglesias, dosar penal de viol (sursa: Facebook/Julio Iglesias)
Internațional

Julio Iglesias, 83 de ani, dosar penal de viol, hărțuire sexuală și trafic de persoane

Două foste angajate ale cântărețului spaniol Julio Iglesias au depus plângeri penale împotriva artistului, acuzându-l de fapte extrem de grave, printre care hărțuire sexuală, trafic de persoane și muncă forțată. Cazul este susținut public de organizațiile Women’s Link Worldwide și Amnesty International. Violență sexuală, psihologică și economică Potrivit celor două organizații, Laura și Rebeca (pseudonime) ar fi fost victimele mai multor forme de violență – sexuală, psihologică, fizică și economică – în perioada ianuarie–octombrie 2021. Citește și: Un fost director de pușcărie, îmbuibat cu sinecuri, numit director interimar la Tarom Informațiile apar în două comunicate separate, dar cu conținut similar, emise de Women’s Link și Amnesty International. Trafic de persoane și încălcarea drepturilor muncii La 5 ianuarie, Parchetul spaniol a fost informat despre fapte considerate „susceptibile să constituie un delict de trafic de persoane în scopul impunerii muncii forțate și servituții”, precum și despre „încălcări ale libertății și integrității sexuale, inclusiv hărțuire sexuală”. De asemenea, sesizarea face referire la un posibil delict de vătămări corporale și la încălcări ale drepturilor muncii. Rebeca: „Nu este invincibil. Vreau să se facă dreptate” În comunicatele publice, reclamanta Rebeca a explicat că a ales să vorbească deschis și să depună plângere pentru a face „dreptate” și pentru a încuraja alte persoane care ar fi lucrat pentru artist. „Vreau să le spun să fie puternice, să vorbească deschis, să nu uite că el nu este invincibil”, a declarat aceasta. Acuzații de agresiune sexuală și condiții de muncă inumane O investigație publicată de televiziunea americană Univision și cotidianul spaniol elDiario.es aduce noi mărturii. Două femei – o fostă menajeră și o fostă fizioterapeută – susțin că ar fi fost victime ale agresiunilor sexuale și hărțuirii sexuale din partea lui Julio Iglesias, la reședințele acestuia din Republica Dominicană și Bahamas. Una dintre femei descrie fapte care ar putea fi încadrate juridic drept viol, afirmând totodată că artistul ar fi restricționat libertatea de mișcare a angajatelor, obligându-le să rămână zile la rând în reședințe și impunând condiții de muncă nedemne. Julio Iglesias: o carieră legendară, umbrită de acuzații Născut în 1943, Julio Iglesias a cunoscut un succes internațional major începând cu anii 1970, devenind artistul latino – și, probabil, artistul spaniol – cu cele mai mari vânzări de discuri din lume, cu sute de milioane de albume vândute. Acuzațiile recente, aflate în prezent în atenția autorităților, riscă să umbrească profund imaginea unei cariere considerate până acum legendare. Potrivit investigației, Julio Iglesias nu a răspuns solicitărilor de comentarii formulate de Univision și elDiario.es.

Senatori SUA vor să interzică ocuparea unui teritoriu NATO (sursa: Pexels/ArcticDesire.com Polarreisen)
Internațional

Proiect de lege bipartizan în Senatul SUA care să interzică ocuparea unui teritoriu NATO

Mai mulți senatori americani au depus un proiect de lege care ar interzice administrației președintelui Donald Trump să anexeze, să ocupe sau să controleze în orice alt mod teritoriul unui stat aliat din NATO fără acordul explicit al țării respective. Inițiativa legislativă vine pe fondul declarațiilor repetate ale liderului de la Casa Albă privind interesul SUA pentru Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei. Inițiativă bipartizană în Senatul SUA Proiectul a fost introdus marți de senatoarele Lisa Murkowski, din partea Partidului Republican, și Jeanne Shaheen, reprezentantă a Partidului Democrat, subliniind caracterul bipartizan al demersului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Documentul avertizează că orice tentativă de preluare a Groenlandei ar încălca Tratatul Nord-Atlantic, ar slăbi coeziunea NATO și ar afecta capacitatea alianței de a contracara amenințările venite dinspre Rusia și China. NATO și respectarea suveranității statelor membre Potrivit textului legislativ, credibilitatea NATO se bazează pe principiul respectării suveranității statelor membre și pe angajamentul de apărare reciprocă. Senatorii susțin că alianța rămâne cea mai de succes structură defensivă din istorie tocmai datorită acestui consens fundamental, care nu permite acțiuni unilaterale asupra teritoriilor aliate. Limitarea fondurilor pentru acțiuni împotriva aliaților Dacă va fi adoptată, legea ar interzice administrației americane să folosească fonduri ale Departamentului de Stat și Departamentului Apărării pentru orice demers care ar viza preluarea sau controlul unui teritoriu NATO. O inițiativă similară a fost introdusă și în Camera Reprezentanților, cu sprijinul a cel puțin 20 de deputați, însă perspectivele de adoptare rămân incerte. Trump insistă asupra obținerii Groenlandei În pofida acestor demersuri legislative, Donald Trump a reafirmat recent că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, invocând riscul ca Rusia sau China să preia controlul asupra insulei. Președintele american a declarat la bordul Air Force One că Washingtonul nu urmărește o închiriere temporară, ci dobândirea completă a teritoriului, precizând că SUA „au nevoie de un titlu de proprietate”. Reacția Danemarcei și a autorităților groenlandeze Atât premierul danez Mette Frederiksen, cât și șeful guvernului groenlandez, Jens-Frederik Nielsen, au respins ferm orice scenariu de vânzare sau anexare a Groenlandei. Oficialii au subliniat în mod repetat că insula nu este de vânzare și că statutul său nu poate fi negociat. Groenlanda: teritoriu strategic și resurse naturale Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani și are în prezent statut de teritoriu semiautonom, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori. Economia sa se bazează în principal pe pescuit și este susținută anual de guvernul danez cu circa un miliard de dolari, deși insula dispune de resurse naturale semnificative, inclusiv petrol și gaze naturale, care îi conferă o importanță strategică tot mai mare.

Donald Trump, surprins făcând un gest obscen (sursa: YouTube/R.Digital)
Internațional

VIDEO Trump îi arată degetul mijlociu unui muncitor, după ce e numit protector de pedofili

Președintele Donald Trump a fost surprins într-un moment controversat în timpul unei vizite la o fabrică Ford din statul Michigan. Un videoclip apărut marți arată cum liderul de la Casa Albă pare să facă un gest obscen către o persoană aflată pe podeaua fabricii, după ce ar fi fost insultat verbal. Incidentul, filmat și distribuit de TMZ, a stârnit reacții puternice, iar Casa Albă a intervenit rapid pentru a justifica gestul președintelui. Reacția Casei Albe: „Un răspuns adecvat și fără echivoc” Casa Albă a apărat comportamentul lui Donald Trump, susținând că gestul a fost un răspuns justificat la un atac verbal extrem. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Steven Cheung, directorul de comunicare al administrației prezidențiale, a declarat că președintele a reacționat „în mod adecvat și fără echivoc” la ceea ce a descris drept comportamentul „unui individ dezechilibrat care țipa obscenități într-un acces de furie”. Potrivit oficialilor de la Casa Albă, incidentul nu ar trebui interpretat ca o ieșire necontrolată, ci ca o reacție directă la provocări agresive. Ce arată imaginile video apărute în presă Într-un clip de aproximativ 30 de secunde, obținut de TMZ, se poate observa o persoană care strigă în direcția președintelui, fără ca mesajul să fie pe deplin inteligibil. Conform TMZ, individul ar fi strigat „protector al pedofililor” la adresa lui Trump. În imagini, președintele continuă inițial să meargă prin fabrică, indicând de câteva ori spre zona de producție. La scurt timp, acesta pare să ridice mâna dreaptă și să facă un gest obscen către cineva aflat pe podeaua fabricii. Un al doilea videoclip, filmat de mai aproape, surprinde aceeași interacțiune. În această variantă, Donald Trump pare să arate cu degetul către persoana respectivă și să rostească sau să mimeze de două ori expresia „fuck you”. Angajatul Ford care l-a confruntat pe Trump: „Nu am niciun regret” TJ Sabula, un muncitor de 40 de ani de pe linia de producție a fabricii Ford, a declarat pentru The Washington Post că el este persoana care a strigat către președinte. Sabula a precizat că a fost suspendat temporar de la locul de muncă, în așteptarea finalizării unei anchete interne. „În ceea ce privește faptul că l-am confruntat, nu am absolut niciun regret”, a declarat Sabula pentru publicația americană. Acesta a mai afirmat că este convins că președintele l-a auzit „foarte, foarte clar”. CNN a încercat să obțină un punct de vedere suplimentar din partea lui Sabula, însă până la acest moment nu a primit un răspuns oficial. Reacția Ford: respectul, o valoare esențială în fabrică Conducerea Ford a reacționat rapid după apariția imaginilor. David Tovar, director executiv pentru comunicare corporativă, a subliniat că evenimentul, per ansamblu, a fost unul reușit, dar că limbajul sau comportamentul inadecvat nu este tolerat în cadrul companiei. „Una dintre valorile noastre fundamentale este respectul. Nu încurajăm și nu tolerăm exprimări nepotrivite în facilitățile noastre. Avem proceduri clare pentru astfel de situații, însă nu comentăm cazuri individuale de personal”, a declarat Tovar. Cazul Jeffrey Epstein TJ Sabula a explicat că afirmațiile sale făceau referire la modul în care administrația Trump a gestionat dosarele legate de Jeffrey Epstein, finanțatorul condamnat pentru infracțiuni sexuale și trafic de minori. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Departamentul de Justiție a promis în repetate rânduri că va face publice informații noi și potențial explozive despre rețeaua de pedofilie asociată lui Epstein. După ce Congresul a adoptat o lege care a obligat administrația să desecretizeze documente, mii de fișiere au fost făcute publice. Cu toate acestea, procesarea volumului uriaș de documente este încă în desfășurare. Trump nu este acuzat penal în dosarul Epstein Este important de menționat că Donald Trump nu a fost acuzat de nicio faptă penală și nu a fost pus sub acuzare în legătură cu cazul Jeffrey Epstein. Numele său nu apare în vreo anchetă penală care să îl vizeze direct.

Mii de protestatari uciși în Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Mii de morți în Iran dintre protestatari, mii de răniți și zeci de mii de arestări

ONG-ul Iran Human Rights (IHRNGO) a anunțat marți că numărul manifestanților decedați în urma represiunii forțelor statului iranian a ajuns la cel puțin 734, în cele 17 zile de proteste antiguvernamentale din Iran. Printre victime se numără 12 copii și șase femei, potrivit datelor furnizate de organizația cu sediul la Oslo. Datele se bazează pe informații limitate din teritoriu IHRNGO precizează că cifrele centralizate provin din mai puțin de jumătate dintre provinciile Iranului și din sub 10% dintre spitalele din țară. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă Din acest motiv, organizația avertizează că bilanțul real al deceselor este probabil mult mai mare, estimările indicând „mii” de victime. Proteste anti-guvernamentale în 15 provincii iraniene Conform informațiilor verificate direct de ONG sau confirmate de două surse independente, cel puțin 734 de manifestanți au murit în 15 provincii iraniene de la începutul protestelor. De asemenea, alte mii de persoane ar fi fost rănite în urma intervențiilor violente ale forțelor de ordine. Rapoarte indică peste 1.600 de decese doar în Isfahan Iran Human Rights afirmă că primește în continuare rapoarte privind „mii de persoane ucise” în mai multe orașe și provincii. Două surse independente ar fi confirmat existența a cel puțin 1.600 de decese asociate protestelor, înregistrate doar la nivelul Organizației de Medicină Legală din provincia Isfahan. Presa din exil vorbește despre peste 12.000 de victime Potrivit postului Iran International, citat de IHRNGO, numărul total al victimelor ar fi depășit 12.000. Organizația menționează că aceste cifre nu pot fi verificate independent, din cauza restricțiilor severe impuse de autoritățile iraniene. Peste 10.000 de persoane reținute, potrivit estimărilor ONG-ul cu sediul în Norvegia indică și estimări care arată că numărul persoanelor deținute în contextul protestelor a depășit 10.000, amplificând îngrijorările privind amploarea represiunii. Iran Human Rights susține că a primit informații potrivit cărora mulți dintre cei uciși au fost inițial răniți de arme cu bile, dar au murit ulterior după ce au fost împușcați în cap sau în gât, sugerând posibile execuții extrajudiciare. Pe de altă parte, mass-media de stat din Iran au raportat că cel puțin 121 de membri ai forțelor militare, judiciare, de poliție și de securitate ale Republicii Islamice și-au pierdut viața în timpul protestelor, potrivit informațiilor centralizate de IHRNGO. Întreruperea internetului îngreunează verificarea cifrelor Organizația atrage atenția că întreruperea completă a internetului, impusă de joi seara, precum și restricțiile drastice privind accesul la informații fac extrem de dificilă verificarea independentă a bilanțului real al victimelor. Iran Human Rights solicită convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, cerând adoptarea unor măsuri imediate pentru protejarea cetățenilor iranieni „de crimele comise de Republica Islamică”.

Trump îndeamnă iranienii să continue protestele (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump prezintă MIGA: le cere protestatarilor din Iran să atace instituțiile, promite ajutor urgent

Președintele american Donald Trump le-a transmis marți manifestanților iranieni să continue protestele până la înlăturarea autorităților de la Teheran, promițând că „ajutorul este pe drum”, fără a oferi însă detalii concrete privind natura acestui sprijin. Mesaj direct către „patrioții iranieni”, pe Truth Social Într-o postare publicată pe platforma sa, Truth Social, Donald Trump a adresat un mesaj direct protestatarilor din Iran, încurajându-i să preia controlul instituțiilor statului. Citește și: Propuneri-șoc ale PSD pentru șefia SRI: plagiator, premierul lui Dragnea, și soțul Olguței Vasilescu - surse presă „Patrioți iranieni, continuați să protestați – luați controlul instituțiilor voastre! Ajutorul este pe drum”, a scris liderul de la Casa Albă, folosind un ton imperativ și mobilizator. Trump anunță suspendarea dialogului cu oficialii iranieni Președintele SUA a mai precizat că a decis să anuleze toate întâlnirile cu oficiali iranieni, invocând violențele comise împotriva protestatarilor. Potrivit declarației sale, dialogul diplomatic nu va fi reluat până când „uciderea fără sens a manifestanților” nu va înceta. Declarații repetate de susținere a protestelor din Iran Mesajul de marți nu este singular. Sâmbătă, Donald Trump a transmis un nou mesaj de sprijin pentru mișcarea de contestare a regimului de la Teheran, afirmând că Iranul „aspiră la libertate” într-un mod fără precedent. „Statele Unite sunt pregătite să ajute”, afirmă Trump Într-o altă postare pe Truth Social, președintele american a subliniat disponibilitatea Statelor Unite de a sprijini populația iraniană. „Iranul aspiră la libertate, cum poate niciodată înainte. Statele Unite sunt pregătite să ajute”, a scris Trump, în contextul intensificării protestelor antiguvernamentale din Iran.

Zăcământul Dobra, miză strategică SUA–Ucraina (sursa: Facebook/Юлія Свириденко)
Internațional

Ucraina cedează o parte din zăcămintele de litiu unui grup de companii americane

Un grup de investiții cu legături directe cu Statele Unite a obținut drepturile de a dezvolta zăcământul de litiu Dobra din Ucraina, într-un demers considerat un test-cheie pentru capacitatea Kievului de a atrage capital occidental într-o economie grav afectată de război. Acord de partajare a producției pentru zăcământul Dobra Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis că Ucraina a încredințat drepturile de dezvoltare pentru zăcământul Dobra, situat în regiunea centrală a țării, grupului Dobra Lithium Holdings. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Proiectul va fi derulat în baza unui acord de partajare a producției cu statul ucrainean. Investiții de cel puțin 179 de milioane de dolari Potrivit premierului, proiectul ar urma să atragă investiții de capital de minimum 179 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 12 milioane de dolari vor fi alocați pentru explorare și pentru realizarea unui audit al resurselor de litiu existente. Acționarii Dobra Lithium Holdings sunt companiile TechMet și Rock Holdings. TechMet, companie susținută de guvernul SUA TechMet este sprijinită de guvernul Statelor Unite, prin U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Instituția americană a precizat că susține investiții de capital destinate consolidării lanțului de aprovizionare cu minerale esențiale, considerate strategice pentru industrii precum cea a bateriilor și a tehnologiilor verzi. Investitori cu legături politice la Washington Săptămâna trecută, publicația The New York Times a relatat că printre investitorii implicați în proiect s-ar afla și Ronald S. Lauder, miliardar american și apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, fapt care subliniază dimensiunea politică și strategică a investiției. Conform acordului, Dobra Lithium Holdings va dezvolta unul dintre cele mai mari zăcăminte de litiu din Ucraina, urmând să împartă veniturile obținute cu statul ucrainean. Litiul este un metal esențial pentru producția de baterii auto, dispozitive electronice și alte tehnologii-cheie ale tranziției energetice. Economia Ucrainei, afectată sever de război Economia ucraineană rămâne profund afectată de invazia pe scară largă lansată de Rusia în urmă cu patru ani. Infrastructura a suferit distrugeri masive, iar sistemele energetice și logistice sunt constant vizate de atacurile forțelor ruse. Proiect strategic în cadrul cooperării Ucraina–SUA În luna august, Kievul a lansat licitația pentru proiectul Dobra, acesta fiind primul din cadrul unui mecanism de finanțare comună între Ucraina și Statele Unite. Scopul acordului este consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul în contextul războiului, dar și sprijinirea reconstrucției economice a Ucrainei. Acordul mai amplu, promovat de președintele Donald Trump, oferă Statelor Unite acces preferențial la noile proiecte privind mineralele critice ale Ucrainei și direcționează investiții financiare către refacerea țării.

Poleiul paralizează traficul aerian în Europa (sursa: youtube/DRM News)
Internațional

Poleiul paralizează traficul aerian în Europa: aeroporturi închise la Viena, Budapesta și Bratislava

Condițiile severe de formare a poleiului au determinat, marți, suspendarea temporară a operațiunilor pe mai multe aeroporturi importante din Europa Centrală. Aeroporturile din Viena, Budapesta și Bratislava au fost nevoite să oprească traficul aerian, în timp ce zborurile de pe Aeroportul Václav Havel din Praga au fost operate în regim limitat. Aeroportul din Viena își reia treptat activitatea Aeroportul Internațional din Viena a anunțat reluarea graduală a operațiunilor începând cu ora locală 11:00 (10:00 GMT), după suspendarea temporară a zborurilor cauzată de polei. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Potrivit unui purtător de cuvânt, decolările vor fi reluate de la ora 11:00, iar aterizările începând de la prânz. Un strat gros de gheață a acoperit pistele, iar poleiul a continuat să se formeze chiar și după intervențiile echipelor de degivrare. Din acest motiv, mai multe zboruri au fost deviate către alte aeroporturi din regiune. Aeroportul din Budapesta, închis din cauza „înghețului extrem” Aeroportul Internațional din Budapesta a fost închis temporar ca urmare a poleiului și a condițiilor de „îngheț extrem”. Anunțul a fost făcut marți de reprezentanții aeroportului, printr-un comunicat publicat pe pagina oficială de Facebook. Autoritățile aeroportuare nu au oferit un termen exact pentru reluarea traficului, avertizând asupra riscurilor majore pentru siguranța zborurilor. Praga funcționează în regim sever restricționat La Praga, ploaia înghețată a forțat Aeroportul Václav Havel să opereze într-un „mod foarte limitat”, au transmis reprezentanții instituției într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Pe parcursul zilei sunt anticipate întârzieri semnificative, iar sosirile au fost restricționate pe durata operațiunilor de degivrare a pistei principale. Aeroportul din Bratislava, închis temporar Aeroportul M. R. Štefánik din Bratislava a fost închis până la ora locală 11:15 din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de pe pista de rulare. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul aeroportului, întârzierile zborurilor sunt așteptate pe parcursul dimineții. Recomandări pentru pasageri Reprezentanții Aeroportului din Bratislava le recomandă pasagerilor să urmărească în permanență site-urile oficiale ale aeroporturilor, aplicațiile mobile ale companiilor aeriene și anunțurile din terminale pentru cele mai recente informații privind plecările și sosirile. Autoritățile avertizează că situația rămâne dinamică, iar reluarea completă a traficului aerian depinde de evoluția condițiilor meteorologice.

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas” (sursa: marineinsight.com)
Internațional

Iranul se gudură pe lângă SUA: a eliberat un petrolier sechestrat în ianuarie 2024

Iranul a eliberat petrolierul „St. Nikolas”, sechestrat în Golful Oman în luna ianuarie 2024, potrivit companiei grecești care deține nava. Eliberarea vine după aproape un an de tensiuni diplomatice și maritime în regiune. Nava se află în prezent într-un port din Oman Petrolierul, care navighează sub pavilionul Insulelor Marshall, a fost eliberat pe 8 ianuarie și se află, din 12 ianuarie, ancorat în portul Shinas din Oman. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan La bord se află cei 13 membri ai echipajului, care sunt în siguranță, potrivit aceleiași surse. Un milion de barili de petrol irakian, încărcătura inițială a navei În momentul sechestrării, „St. Nikolas” transporta aproximativ un milion de barili de petrol brut irakian, cu destinația Turcia. Încărcătura petrolieră a fost eliberată separat, în luna iulie 2024, fără a fi oferite detalii suplimentare privind condițiile în care a avut loc această operațiune. Sechestrarea, represalii după o acțiune a Statelor Unite Potrivit presei de stat iraniene, Iranul a confiscat petrolierul ca măsură de represalii față de Statele Unite, după ce, în 2023, aceeași navă și încărcătura sa fuseseră confiscate de autoritățile americane. Incidentul a fost interpretat la acel moment ca parte a escaladării tensiunilor dintre Teheran și Washington, pe fondul disputelor legate de sancțiuni și securitatea maritimă. Cazul „St. Nikolas” se înscrie într-o serie mai largă de incidente maritime petrecute în Golful Oman și Strâmtoarea Hormuz, zone strategice pentru transportul global de petrol.

PSRM cere demisia Maiei Sandu (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Socialiștii moldoveni acuză „trădare” și cer demisia Maiei Sandu

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a cerut marți demisia președintei Maia Sandu, după ce aceasta a declarat că ar vota pentru reunirea cu România în eventualitatea organizării unui referendum pe această temă. Socialiștii acuză „trădare politică” și încălcarea Constituției Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial al formațiunii, PSRM califică afirmațiile Maiei Sandu drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, a suveranității și neutralității țării”. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Socialiștii consideră „deosebit de cinic și periculos” faptul că astfel de declarații provin de la o persoană care exercită funcția de președinte al Republicii Moldova, chiar și „temporar”, potrivit formulării din comunicat. PSRM: „Fiecare zi a mandatului Maiei Sandu este o amenințare pentru stat” Potrivit PSRM, Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat”, deoarece „fiecare zi a președinției sale reprezintă o amenințare la adresa existenței Republicii Moldova ca stat independent”. Formațiunea de opoziție susține că declarațiile șefei statului afectează grav stabilitatea politică și constituțională a țării. Apel către Procuratură și SIS pentru investigarea unei posibile trădări În același comunicat, PSRM solicită Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și altor instituții abilitate „să inițieze imediat o anchetă privind posibila trădare”. Socialiștii afirmă că „apelurile publice ale șefului statului la dezmembrarea țării” trebuie să fie supuse „celui mai dur control juridic și politic”. Opoziția, chemată să se unească împotriva „regimului Maia Sandu” PSRM face apel și la celelalte formațiuni politice din opoziție să lase deoparte diferențele tactice și să se unească împotriva actualei conduceri de la Chișinău. Potrivit socialiștilor, regimul Maia Sandu ar conduce Republica Moldova „spre pierderea suveranității, divizarea societății și o catastrofă națională”. PSRM: „Republica Moldova nu este o monedă de schimb” În mesajul transmis public, PSRM respinge ferm ideea unirii cu România, afirmând că Republica Moldova „nu este un obiect de negociere, nu este o monedă de schimb și nu este o greșeală istorică”. Socialiștii susțin că statul moldovean este „casa noastră comună” și acuză existența unor „curatori externi și executori locali” care ar urmări distrugerea statalității. Declarațiile Maiei Sandu, într-un interviu pentru presa britanică Declarațiile care au generat reacția PSRM au fost făcute de Maia Sandu într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici. Președinta Republicii Moldova a spus, pentru prima dată explicit, că ar vota pentru reunirea cu România în cazul organizării unui referendum. Totodată, Maia Sandu a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv realist și esențial pentru protejarea suveranității Republicii Moldova. Discuția din podcastul lui Rory Stewart și Alastair Campbell În cadrul podcastului realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell, Maia Sandu a vorbit și despre amenințările venite din partea Federației Ruse, afirmând că președintele rus Vladimir Putin urmărește extinderea influenței asupra Europei. „Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască și să existe ca democrație și stat suveran”, a declarat Maia Sandu. Maia Sandu: „Aș vota pentru reunirea cu România” Întrebată direct dacă susține unirea cu România, Maia Sandu a răspuns fără ezitare că ar vota pentru reunire în cadrul unui referendum. Ea a amintit că, la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, în contextul mișcărilor de renaștere națională, exista un sprijin semnificativ pentru această idee, însă lipsa unui referendum face imposibilă evaluarea exactă a voinței populației de atunci. Sprijin majoritar pentru UE, nu pentru unire Maia Sandu a precizat că, în prezent, nu există o majoritate care să susțină unirea cu România, însă există un sprijin clar pentru aderarea la Uniunea Europeană. „Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a subliniat președinta Republicii Moldova.

Cancelarul Germaniei anticipează căderea regimului iranian (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Merz susține că regimul iranian va mai rezista doar câteva săptămâni sau chiar zile

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că actualul regim de la Teheran s-ar putea apropia de sfârșit, pe fondul protestelor de amploare care zguduie Iranul. Oficialul german a făcut declarațiile în timpul unei vizite în orașul indian Bengaluru. Merz: „Regimul nu poate supraviețui doar prin violență” Friedrich Merz a afirmat că un regim care se menține la putere exclusiv prin violență este, în esență, condamnat. Citește și: Ciucu explică dezastrul financiar din București: „Vor urma restructurări, comasări, tăieri”. Apel la Nicușor Dan Potrivit acestuia, Iranul ar putea traversa „ultimele zile și săptămâni” ale actualei conduceri islamice. Condamnarea represiunii împotriva protestatarilor Cancelarul german a condamnat anterior acțiunile forțelor de securitate iraniene, pe care le-a calificat drept „disproporționate” și „brutale”. El s-a referit la intervențiile violente împotriva manifestanților care contestă regimul de la Teheran. Cele mai grave proteste din ultimii ani Iranul se confruntă, din 28 decembrie, cu cele mai ample proteste din ultimii ani. Inițial declanșate de deprecierea accentuată a rialului iranian și de dificultățile economice, manifestațiile s-au transformat rapid într-o revoltă națională împotriva liderilor religioși ai țării. Bilanț tragic al violențelor Potrivit activiștilor pentru drepturile omului, forțele de securitate au recurs la muniție reală și gaze lacrimogene pentru a dispersa protestele. Organizația Iran Human Rights (IHRNGO) susține că cel puțin 648 de persoane au fost ucise de la începutul manifestațiilor.

SUA și Franța își evacuează cetățenii din Iran (sursa: X/Mario Nawfal)
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

SUA acuză Rusia de escaladare militară (sursa: usun.usmission.gov/)
Internațional

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik

Statele Unite au denunțat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik în Ucraina, calificând acțiunea drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Rachetă balistică lansată aproape de granița NATO Potrivit reprezentantei SUA la ONU, Tammy Bruce, racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit o zonă din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia și statele NATO. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Oficialul american a subliniat că atacul are loc în contextul eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Kievului și partenerilor internaționali pentru încheierea războiului prin negocieri. Rusia confirmă lovirea unei uzine din Liov Ministerul rus al Apărării a anunțat că racheta Oreșnik a fost folosită vineri, în cadrul unor lovituri masive, vizând o uzină aeronautică din Liov. Conform autorităților de la Moscova, uzina de stat pentru repararea avioanelor ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacului. Reacții internaționale dure după folosirea rachetei Oreșnik Utilizarea acestui tip de rachetă pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, precum și de Germania, Franța și Marea Britanie. Liderii occidentali au catalogat acțiunea Moscovei drept o nouă escaladare militară cu potențial major de destabilizare regională.

Mexicul refuză intervenția militară americană (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de combaterea cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul mexican. Refuz ferm al trimiterii trupelor americane în Mexic Într-o conferință de presă susținută ulterior, Claudia Sheinbaum a declarat că a respins din nou propunerea lui Donald Trump privind trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a sprijini lupta împotriva cartelurilor. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Inițiativa a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice mexicane, fiind percepută ca o posibilă încălcare a suveranității naționale. Acord privind evitarea acțiunilor militare unilaterale Președinta mexicană a precizat că, în cadrul convorbirii telefonice de aproximativ 15 minute, a fost discutat și un acord prin care Statele Unite se angajează să nu întreprindă acțiuni militare unilaterale pe teritoriul Mexicului. Pe rețelele de socializare, Claudia Sheinbaum a descris dialogul cu liderul de la Casa Albă drept „o conversație foarte bună”, subliniind importanța colaborării bilaterale într-un cadru de respect reciproc. „Colaborarea și cooperarea, atunci când se bazează pe respect reciproc, dau întotdeauna rezultate”, a transmis aceasta. Rezultate invocate în combaterea traficului de fentanil Șefa statului mexican a evidențiat rezultatele cooperării în domeniul securității, afirmând că traficul de fentanil din Mexic către Statele Unite a fost redus cu 50% ca urmare a eforturilor comune. Donald Trump a criticat în repetate rânduri modul în care autoritățile mexicane combat violența generată de cartelurile de droguri, susținând că Mexicul ar fi, în mare parte, controlat de aceste organizații criminale. Temeri la Ciudad de México privind o intervenție americană Președintele american a sugerat de mai multe ori că SUA ar putea adopta măsuri mai ferme împotriva cartelurilor, declarații care au provocat neliniște în rândul oficialilor mexicani. Cu ocazia convorbirii telefonice, Claudia Sheinbaum a reiterat poziția fermă a Mexicului împotriva intervențiilor militare străine, reafirmând angajamentul țării pentru cooperare internațională fără încălcarea suveranității naționale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră