vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Donald Trump amenință BBC cu un proces de un miliard de dolari pentru defăimare

Donald Trump a lansat un nou atac împotriva presei internaționale, amenințând postul public britanic BBC cu o plângere pentru defăimare, însoțită de o cerere de daune-interese în valoare de un miliard de dolari. Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș Conflictul a izbucnit după difuzarea unui documentar considerat „înșelător”, care ar fi manipulat fragmente dintr-unul dintre discursurile sale. Citește și: ANALIZĂ Plângerea penală a CSM împotriva Oanei Gheorghiu: toți cei care cârtim putem fi băgați la pușcărie Donald Trump a trimis o scrisoare oficială BBC, cerând retragerea documentarului și scuze publice până vineri. „BBC-ul l-a defăimat pe președintele Trump montând deliberat și de manieră înșelătoare acest documentar, într-un mod menit să influențeze alegerile prezidențiale”, a declarat un purtător de cuvânt al echipei juridice a lui Trump. Acesta a adăugat că liderul american „va continua să ceară socoteală celor care propagă minciuni și informații false”. Termen-limită pentru BBC: vineri, ora 17:00 la Washington Potrivit scrisorii trimise de avocații lui Trump, BBC are termen până vineri, ora locală 17:00 (22:00 GMT), pentru a-și recunoaște greșeala și a corecta public materialul. În caz contrar, avertizează echipa juridică, Donald Trump „nu va avea altă alegere decât să-și pună drepturile în valoare, inclusiv depunând o plângere asociată cu o cerere de daune-interese de nu mai puțin de un miliard de dolari”. Apărătorii lui Trump acuză BBC că a difuzat „declarații false, defăimătoare, răuvoitoare și incendiare” care ar fi afectat imaginea publică a fostului președinte și ar fi interferat în procesul electoral american. Documentarul „Panorama”, în centrul scandalului Scandalul are în centru un episod al emisiunii „Panorama”, difuzat în octombrie 2024, cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidențiale din Statele Unite. Documentarul ar fi conținut un montaj al discursului rostit de Donald Trump pe 6 ianuarie 2021 – ziua asaltului asupra Capitoliului – într-o manieră care ar sugera că el și-ar fi îndemnat susținătorii „să se bată ca niște diavoli”. Echipa lui Trump susține că fragmentele au fost editate din contexte diferite, pentru a-i distorsiona intențiile și pentru a-l prezenta drept instigator la violență. Criză internă la BBC: demisii la vârf și scuze publice Controversa a provocat o undă de șoc la vârful BBC. După câteva zile de presiune și critici publice, directorul general Tim Davie și directoarea canalului de știri Deborah Turness și-au anunțat demisia duminică. Luni, președintele BBC, Samir Shah, și-a cerut scuze publice pentru ceea ce a numit „o eroare de judecată”, adăugând că instituția „va examina procedurile editoriale pentru a preveni situații similare”. Războiul lui Trump cu presa Amenințarea la adresa BBC se înscrie într-un lung șir de conflicte între Donald Trump și instituțiile media internaționale. Președintele SUA a acuzat în repetate rânduri presa de „fake news” și de campanii coordonate menite să-i submineze imaginea și șansele politice. De această dată, însă, cererea de daune de un miliard de dolari ar putea deveni unul dintre cele mai mari procese de defăimare intentate vreodată împotriva unei organizații media internaționale.

Donald Trump amenință BBC cu un proces uriaș (sursa: Facebook/The White House)
Tucker Carlson a fost atacat de demoni (sursa: Facebook/Tucker Carlson)
Internațional

Tucker Carlson, simbol al dreptei pro-Trump, despre „noaptea în care a fost atacat de demoni”

Fostul editorialist de la Fox News, Tucker Carlson, una dintre cele mai controversate figuri ale dreptei americane pro-Trump, a revenit cu o nouă declarație șocantă. Într-un interviu acordat jurnalistei Megyn Kelly, Carlson a relatat în detaliu episodul în care susține că a fost „atacat de demoni” în timpul somnului. O „experiență demonică” relatată în detaliu Într-un interviu care a stârnit reacții virale, Tucker Carlson a relatat din nou episodul petrecut în 2024, când ar fi fost atacat în timpul somnului de o entitate demonică. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când m-am trezit dimineața și am văzut așternuturile pătate de sânge, am sunat o colegă evanghelică. Mi-a spus că se întâmplă des. Eu i-am răspuns: «Cum adică des? Nu la episcopalieni, cu siguranță!»” Fostul jurnalist a susținut că incidentul i-a provocat răni vizibile, dureri puternice sub brațe și urme de gheare pe piept, dar și un „impuls intens de a citi Biblia”. Megyn Kelly: „Demonii există, uitați-vă în jur” Gazda interviului, Megyn Kelly, a abordat tema atacurilor demonice într-un ton grav, evocând incidente violente recente din Statele Unite. „Unii s-au amuzat pe seama ta, Tucker, dar cum să negi existența demonilor după ce s-a întâmplat la școala din Minneapolis?”, a spus ea, referindu-se la un atac sângeros petrecut într-o instituție religioasă. Kelly, devenită între timp o influență majoră în mediile pro-Trump, a folosit exemplul lui Carlson pentru a ilustra ideea de „luptă spirituală”, tot mai prezentă în discursul dreptei religioase americane. Retorica religioasă a dreptei americane Deși relatarea sa pare fantastică, povestea lui Tucker Carlson a fost primită cu entuziasm de o parte a publicului neoevanghelic și conservator, pentru care noțiunea de „război spiritual” are o semnificație profund politică. Conceptul, popularizat de Paula White-Cain, fosta consilieră spirituală a lui Donald Trump, este folosit pentru a demoniza adversarii politici, prezentându-i drept „instrumente ale Răului”. De la Fox News la simbol al misticismului politic Fost prezentator la CNN și Fox News, Tucker Carlson a devenit în ultimii ani una dintre vocile centrale ale dreptei religioase americane. Discursurile sale amestecă frecvent teme spirituale, politice și apocaliptice, reflectând o Americă divizată, în care credința este tot mai des transformată în armă ideologică. Deși raționaliștii au oferit explicații simple pentru presupusele „urme de gheare”, inclusiv prezența celor patru câini de vânătoare care dormeau lângă el, Tucker Carlson insistă: „Nu inventez nimic. N-am nimic de câștigat. Nu o să mă prefac că n-a fost real.”

Donald Trump grațiază 77 de persoane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump grațiază persoane cercetate pentru tentativa de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2020

Președintele american Donald Trump a acordat grațierea a 77 de persoane implicate în tentativa de anulare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, printre care și fostul său avocat, Rudy Giuliani, potrivit unui anunț făcut de Ed Martin, oficial responsabil cu grațierile prezidențiale. „O gravă nedreptate națională, reparată” Într-un mesaj postat duminică seara pe platforma X, Ed Martin a descris decizia drept o măsură de „reconciliere națională”. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Această grațiere pune capăt unei grave nedreptăți naționale comise împotriva poporului american după alegerile din 2020 și continuă procesul de reconciliere națională”, se arată în textul oficial, datat vineri. Giuliani, Meadows și Powell, printre beneficiari Printre persoanele grațiate se numără Rudy Giuliani, fostul primar al New York-ului și avocat personal al lui Donald Trump, Mark Meadows, fost șef de cabinet la Casa Albă, și John Eastman, juristul care a elaborat strategii juridice pentru a împiedica certificarea rezultatului alegerilor pierdute în fața lui Joe Biden. De asemenea, lista include Boris Epshteyn, consilier apropiat al lui Trump, și Sidney Powell, avocată conservatoare care a inițiat procese în mai multe state americane contestând rezultatele electorale. Grațieri extinse și pentru activiști republicani Pe lângă foștii colaboratori direcți, Donald Trump a grațiat zeci de activiști republicani implicați în campaniile de contestare a rezultatelor din 2020. Documentul oficial precizează că grațierea este „completă, totală și necondiționată”, dar subliniază că nu se aplică președintelui Statelor Unite. Decizie simbolică, fără efect juridic federal Deși anunțul are un impact politic semnificativ, grațierile au un caracter în mare parte simbolic. Niciuna dintre persoanele vizate nu este acuzată de infracțiuni federale, singurele asupra cărora o grațiere prezidențială are efect juridic. Astfel, cei grațiați pot fi în continuare judecați de instanțe locale, în funcție de investigațiile aflate în derulare la nivelul fiecărui stat.

Kremlinul neagă zvonurile privind demiterea lui Lavrov (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul dă asigurări că Lavrov va fi văzut cât de curând și că nu e în dizgrația lui Putin

Kremlinul a reacţionat luni la speculaţiile apărute în presa internaţională, insistând că Serghei Lavrov rămâne la conducerea Ministerului rus de Externe, în ciuda informaţiilor care indicau o posibilă cădere în dizgraţie a acestuia după anularea summitului ruso-american de la Budapesta. „Lavrov continuă să lucreze activ” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în conferinţa sa de presă zilnică că ministrul de externe „continuă să lucreze activ”, respingând ferm zvonurile privind pierderea încrederii preşedintelui Vladimir Putin. Citește și: EXCLUSIV Șpaga pentru Moșteanu trebuia să ungă o afacere cu obuze din Kazahstan care să ajungă în Ucraina, prin Romtehnica. Cine este bulgarul din combinație „Când va avea loc următorul eveniment public, îl veţi vedea pe ministru”, a precizat Peskov, adăugând că informațiile privind o demitere iminentă sunt false. Este pentru a doua oară când Kremlinul este nevoit să reacţioneze public la speculaţiile privind viitorul politic al lui Lavrov, în vârstă de 75 de ani. Absența de la Consiliul de Securitate alimentează zvonurile Ipotezele privind tensiuni la vârful conducerii de la Moscova au apărut după absenţa lui Serghei Lavrov de la reuniunea extraordinară a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, desfăşurată miercuri. În cadrul acestei întâlniri, preşedintele Vladimir Putin a cerut Ministerului de Externe şi Ministerului Apărării să prezinte un raport privind oportunitatea reluării testelor nucleare, suspendate de Rusia încă din perioada Uniunii Sovietice, în 1990. Lavrov, exclus din delegația rusă la G20 Un alt semnal care a alimentat speculaţiile a fost înlocuirea lui Lavrov la conducerea delegaţiei ruse pentru summitul G20 din Africa de Sud, rol preluat de Maxim Oreşkin, adjunctul şefului Administraţiei Prezidenţiale. Această decizie a fost interpretată de analişti ca un semn al diminuării influenţei ministrului de externe în cercul apropiat al lui Putin. Summitul ruso-american de la Budapesta Potrivit presei internaţionale, Serghei Lavrov ar fi fost considerat responsabil pentru anularea summitului ruso-american care urma să aibă loc la Budapesta. Întâlnirea a fost anulată după convorbirea telefonică din 20 octombrie dintre Lavrov şi secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în care ministrul rus s-ar fi arătat „total intransigent”. Ulterior, Lavrov a confirmat această poziţie într-o conferinţă de presă, respingeând ideea încetării ostilităţilor în Ucraina şi criticându-l pe preşedintele Donald Trump pentru lipsa de consecvenţă în aplicarea acordurilor discutate în august, la summitul din Alaska. Lavrov, două decenii în fruntea diplomaţiei ruse Serghei Lavrov conduce Ministerul rus de Externe din 2004, după ce a ocupat funcţia de ambasador al Rusiei la ONU. Surse independente afirmă că diplomatul nu ar fi fost informat până în ultimul moment despre planurile lui Vladimir Putin de a lansa invazia în Ucraina, în februarie 2022, fapt ce ar fi generat tensiuni interne în aparatul de stat rus. Deşi Kremlinul dezminte orice intenţie de schimbare la vârful diplomaţiei, absențele și înlocuirile recente ale lui Lavrov alimentează în continuare incertitudinile privind poziţia sa în cercul de putere al lui Vladimir Putin.

Orbán Viktor anunță un acord cu Donald Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán susține că Trump va compensa fondurile tăiate Ungariei de către UE: E un scut financiar

Premierul ungar Orbán Viktor a declarat că a semnat un acord cu președintele american Donald Trump privind crearea unui „scut financiar” menit să asigure Ungariei acces la finanțări practic nelimitate din SUA, înlocuind astfel eventualele fonduri reținute de Uniunea Europeană, transmite agenția MTI. Sprijin financiar american împotriva „atacurilor externe” La întoarcerea de la Washington, Orbán a afirmat, în fața jurnaliștilor aflați la bordul aeronavei care îl readucea la Budapesta, că Statele Unite au promis să protejeze stabilitatea financiară a Ungariei de orice formă de atac extern, fie el speculativ sau politic. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” „Dacă are loc un atac financiar împotriva cursului nostru de schimb, a ratingului de credit sau a datoriei — din orice parte a lumii, să lăsăm deoparte Bruxellesul — putem conta pe sprijinul american pentru a-l contracara”, a declarat premierul, adăugând ironic: „Bună dimineața, Bruxelles!”. „Scutul financiar” SUA, un avantaj strategic pentru Budapesta Potrivit postului hirado.hu, Viktor Orbán a subliniat că, grație noului acord, Ungaria nu va mai fi nevoită să amâne sau să renunțe la proiecte strategice din cauza incertitudinilor legate de finanțarea europeană. „Putem implementa totul”, a spus liderul ungar, explicând că parteneriatul financiar cu Trump va consolida poziția Ungariei pe piețele internaționale și va avea efecte pozitive asupra cursului forintului și asupra condițiilor de împrumut din viitor. „Acest scut financiar al SUA ne întărește și creează un mediu financiar internațional mai favorabil pentru Ungaria”, a conchis Viktor Orbán, prezentând acordul ca pe un pas major în consolidarea independenței economice a țării sale față de Bruxelles.

Zelenski, „relații bune” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge acuzațiile privind tensiuni cu președintele SUA: Nu mi-e frică de Donald Trump

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu exclusiv pentru The Guardian, că nu îi este „frică” de Donald Trump, spre deosebire de alți lideri occidentali, și a respins informațiile potrivit cărora ultima sa întâlnire cu președintele american, la Washington, ar fi fost tensionată. Zelenski, „relații bune” cu Trump Zelenski a subliniat că are „relații bune” și „constructive” cu Trump și a apreciat sprijinul discret, dar constant, al regelui Charles al III-lea pentru cauza ucraineană. Citește și: Polițistul Ene, acum judecător la CSM, o atacă pe Oana Gheorghiu: „Incitare la ura de clasă” Zelenski a respins relatările conform cărora Donald Trump ar fi aruncat hărțile de pe masă în timpul unei discuții aprinse, în octombrie, la Casa Albă. „Nu a aruncat nimic. Sunt sigur de asta. Relația noastră a fost normală, de afaceri și constructivă”, a spus liderul ucrainean. În contrast cu relatările din Financial Times, care sugerau că Trump l-ar fi presat pe Zelenski să accepte condițiile impuse de Vladimir Putin pentru încetarea războiului, președintele ucrainean a precizat că întâlnirea s-a desfășurat „cu totul altfel”. Echipa ucraineană a prezentat în fața delegației americane trei planuri de acțiune, armament, sancțiuni economice și măsuri strategice, menite să „slăbească Moscova” și să forțeze Kremlinul să accepte negocieri. „De ce să ne fie frică? Suntem prieteni cu America” Zelenski a afirmat că, în opinia sa, „toată lumea” se teme de Donald Trump. „Este adevărul. Dar nu și noi. Nu suntem dușmani cu America, suntem prieteni. De ce să ne fie frică?”, a adăugat el. Președintele ucrainean a reiterat că respectă alegerile democratice din SUA și a subliniat caracterul durabil al parteneriatului dintre cele două state. „SUA este partenerul nostru strategic — de ani, poate chiar de decenii și secole. Împărtășim valori comune, spre deosebire de Rusia imperialistă și revizionistă”, a spus Zelenski. Rolul discret al regelui Charles în relația cu Trump Liderul ucrainean a dezvăluit că regele Charles al III-lea ar fi avut un rol important în consolidarea relației dintre Ucraina și fostul președinte american. În urma unei întâlniri private dintre Trump și monarh, în timpul vizitei de stat din septembrie, „Majestatea Sa a transmis semnale importante președintelui Trump”, a spus Zelenski. „Trump îl respectă pe rege și îl consideră o persoană foarte importantă – un compliment rar, pe care nu îl face multora. Regele este foarte atent și empatic față de poporul nostru”, a adăugat el. Efectele devastatoare ale atacurilor ruse asupra rețelei energetice Discuția cu The Guardian a fost întreruptă de două ori, după ce curentul s-a oprit în Palatul Mariinsky din Kiev, din cauza atacurilor ruse asupra infrastructurii energetice. „Acestea sunt condițiile noastre de viață. E normal. Avem fluctuații de electricitate, ca peste tot în Ucraina”, a spus Zelenski zâmbind ironic. El a acuzat Moscova de „atacuri teroriste” asupra sistemului energetic, menite să provoace panică și suferință civililor. „Putin nu are altă metodă de a crea tensiuni în societatea noastră”, a subliniat președintele. Ucraina cere mai mult sprijin Întrebat dacă sprijinul occidental este suficient, Zelenski a răspuns: „Niciodată nu e suficient. Va fi suficient doar când războiul se va termina și Putin va înțelege că trebuie să se oprească.” El a spus că are relații „calde” cu premierul britanic Keir Starmer și contacte constante cu Londra, dar a recunoscut că ajutorul militar rămâne sub nivelul necesar. Ucraina intenționează să achiziționeze 27 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot din SUA, însă până atunci speră ca statele europene să împrumute din propriile stocuri. „Liderii se tem de propriile societăți” Zelenski a evitat să ceară deschis trupe europene în Ucraina, explicând că o astfel de decizie trebuie luată cu prudență. „Liderii se tem de societățile lor. Nu vor să se implice direct în război. Este alegerea lor. Dacă insistăm prea mult, riscăm să pierdem sprijinul financiar și militar”, a avertizat el. Pierderi masive pentru armata rusă În ultimele zile, forțele ruse au preluat controlul asupra majorității orașului Pokrovsk, după o ofensivă sângeroasă. Zelenski afirmă că Moscova a mobilizat „170.000 de soldați” și că luptele din regiunea Donețk sunt printre cele mai dure de până acum. „Nu există succes real pentru Rusia. Doar pierderi masive – 25.000 de morți și răniți în octombrie”, a declarat el. „Putin testează liniile roșii ale NATO” Președintele ucrainean a avertizat că Rusia duce o „război hibrid împotriva Europei” și că ar putea deschide un al doilea front înainte de încheierea conflictului din Ucraina. „Trebuie să renunțăm la scepticismul european. Putin poate ataca în altă parte în același timp. E posibil și periculos”, a spus el. Zelenski a legat recentele incidente cu drone deasupra Poloniei, Copenhagăi, Münchenului și Bruxellesului de incapacitatea Rusiei de a progresa pe front. „Putin e într-un impas. Caută alte ținte, alte teritorii. Noi suntem acasă și ne apărăm”, a afirmat el. „Nu vreau să fiu intimidat, ci respectat” Întrebat despre declinul ordinii internaționale bazate pe reguli, Zelenski a spus: „Nimeni nu ar trebui să-ți impună ceva din exterior. Vreau să trăiesc într-o lume în care sunt respectat, nu intimidat sau ucis.  Într-o astfel de lume vreau să exist.” „Iubesc Ucraina. Asta mă ține în picioare” După aproape patru ani de război total, Zelenski recunoaște că rezistența sa are o singură sursă: dragostea pentru poporul său. „Iubesc Ucraina. Nu pot explica de ce, e mai mult decât logică. E greu acum, dar vreau să fiu aici, alături de oamenii mei”, a spus el. Interviul s-a încheiat simbolic, odată cu stingerea luminilor din palat. „Vom opri acum o parte din consumul de electricitate. Trebuie să economisim”, a spus președintele, înainte ca generatoarele să reia alimentarea.

Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției (sursa: Tass.ru)
Internațional

Serghei Lavrov reapare după controversele dispariției sale: două interviuri publicate în aceeași zi

După o perioadă în care absența sa din spațiul public a generat controverse și speculații, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apărut în două interviuri: unul acordat agenției RIA Novosti și altul difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka, cu ocazia aniversării a 25 de ani a companiei Rosoboronexport. Lavrov: „Suntem pregătiți să discutăm cu Marco Rubio" În interviul pentru RIA Novosti, Serghei Lavrov a declarat că este dispus să se întâlnească personal cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, pe care a numit-o „problema ucraineană”. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi „Noi, împreună cu secretarul de stat Marco Rubio, înțelegem necesitatea unei comunicări regulate, este important pentru discutarea problemei ucrainene și pentru avansarea agendei bilaterale”, a afirmat Lavrov. El a adăugat că dialogul telefonic dintre cei doi oficiali continuă și că este pregătit pentru „întâlniri față în față ori de câte ori este necesar”. Summitul Trump–Putin, anulat pe fondul poziției dure a Moscovei Potrivit presei internaționale, Washingtonul ar fi anulat un summit planificat între președintele SUA, Donald Trump, și liderul rus, Vladimir Putin, după ce Ministerul rus de Externe a transmis că nu va renunța la cererile sale privind Ucraina. Surse apropiate negocierilor au explicat că poziția inflexibilă a Kremlinului, care a refuzat un armistițiu și a cerut concesii suplimentare, a dus la anularea întâlnirii. În urma acestei decizii, influența lui Lavrov a fost pusă sub semnul întrebării, deși Kremlinul a respins speculațiile privind o posibilă marginalizare. Lavrov reafirmă condițiile Rusiei pentru încheierea conflictului În același interviu, ministrul rus a reiterat cerințele de lungă durată ale Moscovei, susținând că încheierea războiului este „imposibilă fără eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și fără luarea în considerare a „intereselor ruse”. „Permiteți-mi să repet: din punctul nostru de vedere, încheierea conflictului este imposibilă fără luarea în considerare a intereselor Rusiei și eradicarea cauzelor sale profunde”, a spus Lavrov. Referindu-se la Crimeea, el a subliniat că „problema suveranității peninsulei este închisă”, afirmând că locuitorii acesteia „și-au exercitat dreptul la autodeterminare” în referendumul din martie 2014, scrutin nerecunoscut de comunitatea internațională. Al doilea interviu: accent pe competitivitatea industriei militare ruse Într-un alt interviu, difuzat de emisiunea Voyennaya Priyomka și publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, Lavrov a afirmat că țările occidentale „analizează la microscop” experiența Rusiei în utilizarea propriei tehnici militare în cadrul „operațiunii militare speciale” din Ucraina. „Experiența noastră este studiată la microscop, inclusiv de statele occidentale. Este o componentă importantă a greutății unui stat pe scena internațională, precum și a autorității și reputației sale”, a declarat Lavrov. El a adăugat că produsele Rosoboronexport, furnizate aliaților și partenerilor strategici ai Rusiei, sunt „absolut competitive” și „își demonstrează superioritatea pe câmpul de luptă”.

Pene masive de curent în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pene masive de curent în Ucraina după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

Moldova pregătește vize pentru statele CSI (sursa: Facebook/Alexandru Munteanu)
Internațional

Republica Moldova, tot mai departe de Rusia: guvernul Munteanu pregătește regim de vize pentru CSI

Autoritățile de la Chișinău intenționează să reintroducă regimul de vize pentru cetățenii din țările membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), măsură ce ar urma să intre în vigoare după denunțarea acordului care permitea circulația fără vize între aceste state. Statele membre CSI sunt Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan Moldova pregătește vize pentru statele CSI Potrivit presei de la Chișinău, proiectul de denunțare se află deja pe agenda noului guvern condus de premierul Alexandru Munteanu, fiind parte a unei serii mai ample de documente care marchează o distanțare clară față de structurile CSI. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Pe lângă acordul privind călătoria fără vize, executivul de la Chișinău analizează denunțarea a încă șase tratate semnate în anii ’90 cu statele membre ale CSI. Printre acestea se numără: - Acordul privind călătoria fără vize a cetățenilor statelor Comunității Statelor Independente, semnat la Bișkek la 9 octombrie 1992; - Acordul privind transporturile militare, încheiat la Tașkent la 15 mai 1992; - Acordul privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul și importul mărfurilor între statele CSI, semnat la Moscova la 25 noiembrie 1998; - Acordul privind cooperarea în domeniul chimiei și petrochimiei, semnat la Moscova la 9 septembrie 1994; - Acordul privind utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil auto, semnat la Minsk la 26 mai 1995; - Acordul privind cooperarea în domeniul ecologiei și protecției mediului, încheiat la Moscova la 8 februarie 1992. Aceste documente vizau cooperarea economică, tehnologică și de mediu între statele membre ale fostului spațiu post-sovietic. Pas decisiv spre distanțarea de CSI Dacă proiectele de denunțare vor fi aprobate, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova va notifica Comitetul Executiv al CSI cu privire la încetarea acordurilor. Măsura marchează un nou pas în procesul de reorientare europeană a Republicii Moldova, care, în ultimii ani, a redus treptat participarea sa la structurile și mecanismele instituționale ale Comunității Statelor Independente. Moldova, tot mai aproape de integrarea europeană Decizia guvernului condus de Alexandru Munteanu vine în contextul în care Republica Moldova își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană și se aliniază treptat la politicile externe și economice ale blocului comunitar. Introducerea vizelor pentru cetățenii statelor CSI ar reprezenta o ruptură simbolică și practică de influența post-sovietică, semnalând intenția clară a Chișinăului de a se alinia standardelor europene în materie de control al frontierelor și politică externă.

Brusca dispariție a lui Serghei Lavrov (sursa: Tass)
Internațional

Dispariția lui Lavrov de pe scena publică stârnește controverse. Kremlinul: „Lucrează normal”

În ultimele zile, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dispărut din spațiul public, o absență neobișnuită pentru un politician obișnuit cu prezențe constante la evenimente internaționale și conferințe de presă. În ciuda dezmințirilor oficiale, lipsa aparițiilor sale alimentează speculațiile privind posibile tensiuni interne la Kremlin. Lavrov, brusc retras din lumina reflectoarelor Serghei Lavrov deține funcția de ministru de externe al Federației Ruse din 2004 și este considerat unul dintre cei mai longevivi și experimentați diplomați ai epocii Putin. Citește și: Senatorul ex-POT Pintea, prins a treia oară la volan fără permis. Va face pușcărie pentru antecendente De-a lungul anilor, el a fost perceput drept un aliat loial al președintelui și o voce-cheie în conturarea politicii externe ruse. De câteva zile însă, aparițiile publice ale lui Serghei Lavrov au încetat brusc. Speculații despre un posibil conflict la vârful puterii ruse Presa rusă și internațională a început să speculeze recent că ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, ar fi pierdut din influență în cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin. Potrivit publicației Moscow Times, Lavrov ar fi intrat în dizgrația liderului de la Kremlin după eșecul organizării unui summit Trump–Putin, care ar fi fost anulat în urma unui apel telefonic între Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio. Kremlinul dezminte oficial: „Lavrov lucrează normal" Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins ferm aceste informații, declarând agențiilor de presă ruse că „relatările nu au nicio legătură cu realitatea”. Peskov a subliniat că Serghei Lavrov „lucrează fără îndoială ca ministru de externe, în mod normal”, încercând să oprească valul de zvonuri care circulă în mediile diplomatice și pe rețelele sociale. Absența de la Consiliul de Securitate și de la G20 Zvonurile privind un posibil declin al statutului lui Lavrov au fost alimentate de absența sa de la o reuniune importantă a Consiliului de Securitate al Rusiei, desfășurată pe 5 noiembrie. De asemenea, faptul că ministrul nu a condus delegația rusă la summitul G20 a ridicat noi semne de întrebare cu privire la rolul său actual în politica externă a Moscovei. Totuși, o sursă guvernamentală citată de cotidianul Kommersant a oferit o altă explicație: absența ar fi fost „planificată din timp”, iar Lavrov, în vârstă de 75 de ani, ar fi fost de acord să nu participe la întâlnire. Misterul întâlnirii Trump–Putin: gafă diplomatică a lui Lavrov? Chiar dacă reacția Kremlinului a venit prompt, numeroase întrebări rămân fără răspuns. Una dintre ele privește exact motivul pentru care summitul Trump–Putin de la Budapesta a fost anulat. Deși Moscova a vorbit despre un „dialog constructiv” între miniștrii de externe, Donald Trump a declarat că nu dorește o întâlnire „fără rezultate”, după discuțiile din luna august, de la Alaska. Surse apropiate diplomației americane susțin că o greșeală de comunicare în timpul apelului Lavrov–Rubio ar fi dus la anularea întâlnirii. Discuție tensionată după apelul cu Marco Rubio Canalul de Telegram Nezygar a publicat informații potrivit cărora președintele Vladimir Putin ar fi avut „o conversație serioasă” cu Serghei Lavrov, imediat după apelul acestuia cu secretarul de stat american Marco Rubio. Conform surselor citate, Lavrov ar fi fost „nepregătit pentru dialog” și ar fi abordat discuția într-o manieră „extrem de tensionată”, refuzând să intre într-o dezbatere reală cu omologul său american. Aceleași surse susțin că ministrul „a urmat prea literal instrucțiunile venite de la Kremlin”, fapt care ar fi provocat nemulțumirea lui Putin. Publicația „Financial Times”, o lovitură de imagine pentru Lavrov Un alt informator, familiarizat cu activitatea Ministerului de Externe rus, a declarat pentru Nezygar că articolul apărut în Financial Times ar fi fost „orchestrat” și ar fi reprezentat „o lovitură dureroasă” pentru Lavrov, care, ulterior, și-ar fi redus semnificativ aparițiile publice. Financial Times a relatat că SUA au decis să anuleze întâlnirea de la Budapesta, dedicată războiului din Ucraina, după un apel telefonic între Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio, din cauza atitudinii intransigente a diplomatului rus. Potrivit aceleiași surse, articolul conținea „numeroase neadevăruri și acuzații generalizate” la adresa ministrului, dar recunoaște că „Lavrov este, într-adevăr, obosit” și că „și-a făcut tot mai mulți adversari în interiorul Kremlinului”. Posibile tensiuni cu Putin, sugerează un fost diplomat rus Fostul diplomat rus Boris Bondarev a respins informațiile potrivit cărora Serghei Lavrov ar fi pierdut din influență în fața președintelui Vladimir Putin, catalogându-le drept „o versiune pe care presa adoră să o amplifice”. „Deși această ipoteză are dreptul să existe, Lavrov nu a spus nimic care să-i fi alarmat pe americani”, a declarat Bondarev, amintind că ministrul de externe ocupă această funcție de 21 de ani și că, în tot acest timp, a colaborat fără probleme cu liderul de la Kremlin. Totuși, fostul diplomat a sugerat că Vladimir Putin ar fi putut „transfera vina” pentru eșecul organizării summitului asupra lui Lavrov, pentru a evita să-și asume personal responsabilitatea pentru blocajul din relațiile cu Statele Unite.

Zelenski critică Ungaria pentru petrolul rusesc (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Zelenski insinuează că va lăsa Ungaria fără petrol rusesc, ar fi vizată conducta Drujba

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri seara că țara sa va face tot posibilul pentru a se asigura că „nu va exista petrol rusesc în Europa”, criticând decizia Statelor Unite de a acorda Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile impuse Moscovei. Declarația a fost făcută la scurt timp după întâlnirea dintre Donald Trump și Viktor Orbán la Casa Albă. Ungaria primește o derogare de la sancțiunile americane Potrivit unui oficial al Casei Albe, Statele Unite au acordat Ungariei o excepție temporară de un an de la sancțiunile care vizează exporturile de petrol și gaze rusești. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Premierul ungar Viktor Orbán a solicitat această derogare în timpul întrevederii sale cu președintele american Donald Trump, care a avut loc vineri la Washington. Decizia vine la o lună după ce administrația Trump a impus sancțiuni directe împotriva marilor companii petroliere ruse Rosneft și Lukoil, amenințând cu sancțiuni secundare orice țară care continuă să importe energie rusească. Orbán, considerat un aliat vechi al fostului președinte american, a explicat că dependența energetică a Ungariei de petrolul rusesc este o problemă strategică și a pledat pentru o abordare pragmatică. Potrivit relatărilor, Trump ar fi ascultat argumentele premierului ungar „cu înțelegere”. Budapesta promite achiziții de gaz american În ciuda criticilor, oficialii americani au precizat că Ungaria s-a angajat să cumpere gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, prin contracte în valoare totală de 600 de milioane de dolari. Această mișcare este văzută ca un gest de echilibru între relațiile energetice estice și cele occidentale. Ungaria își asigură cea mai mare parte din petrol prin conductele Drujba, care traversează Rusia și Ucraina, fapt ce a generat tensiuni diplomatice între Kiev și Budapesta. În ultimele luni, mai multe atacuri ucrainene asupra segmentelor rusești ale conductei au afectat temporar fluxul de petrol către Europa Centrală. Zelenski acuză Budapesta de joc politic În mesajul său de vineri seara, publicat pe Telegram, Zelenski a salutat eforturile Statelor Unite de a limita exporturile energetice ale Rusiei, dar a criticat dur poziția premierului Viktor Orbán, acuzându-l că își instrumentalizează opoziția față de Ucraina în scop electoral, înaintea alegerilor din 2026. „Nu le vom permite rușilor să vândă petrol în Europa. Este o chestiune de timp. Rusia trebuie să piardă de pe urma războiului, iar pierderile sale cele mai mari vor veni atunci când nu va mai putea comercializa resurse energetice”, a declarat Zelenski. Petrolul și gazele, sursa vitală de finanțare pentru Rusia Exporturile de petrol și gaze naturale rămân principala sursă de venit a Kremlinului, permițându-i să finanțeze războiul din Ucraina, care durează de peste trei ani și jumătate. Zelenski a subliniat că obiectivul Ucrainei este izolarea economică totală a Rusiei pe piața energetică europeană: „Există multe dependențe în acest puzzle, dar îl vom reconstitui. Fiecare pas contează. Fiecare contract tăiat înseamnă o lovitură pentru mașinăria de război a Rusiei.” Tensiuni crescânde între Kiev și Budapesta Derogarea acordată de Washington riscă să accentueze divergențele dintre Ucraina și Ungaria, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină un front comun împotriva Moscovei. Conducta Drujba, devenită un simbol al dependenței energetice istorice față de Rusia, continuă să fie un punct sensibil al relațiilor regionale. În august, un atac cu drone ucrainene asupra infrastructurii ruse a dus la suspendarea temporară a fluxului de petrol către Ungaria, ceea ce Budapesta a calificat drept „un atac la adresa securității energetice naționale”.

Macron promite găsirea bijuteriilor furate (sursa: Facebook/Claudia Sheinbaum Pardo)
Internațional

Macron promite recuperarea bijuteriilor furate de la Luvru, dar și schimbări în muzeu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat vineri, în timpul unei vizite oficiale în Mexic, că bijuteriile Coroanei furate din Muzeul Luvru vor fi recuperate, iar sistemul de securitate al muzeului parizian va fi complet revizuit. Macron promite găsirea bijuteriilor furate „Am început să interogăm o parte din banda care a participat la jaf. Bijuteriile vor fi găsite, aceștia vor fi arestați, vor fi judecați”, a promis Emmanuel Macron într-un interviu acordat postului mexican Televisa, în cadrul turneului său în America Latină. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Președintele a descris furtul ca pe „un șoc pentru toată lumea”, subliniind că incidentul trebuie transformat într-o ocazie de consolidare a instituției: „Este o ocazie de a deveni încă și mai puternici.” Furt de 88 de milioane de euro din inima Parisului Jaful de la Luvru a avut loc pe 19 octombrie, când hoții au pătruns în celebrul muzeu și au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro. Patru suspecți au fost deja reținuți și puși sub acuzare de poliția franceză, însă podoabele rămân de negăsit. Printre cele opt piese furate, considerate de „valoare patrimonială inestimabilă”, se numără diadema împărătesei Eugénie, soția lui Napoleon al III-lea, o capodoperă istorică încrustată cu aproape 2.000 de diamante. Critici severe la adresa managementului Luvrului Furtul a relansat dezbaterea privind lipsa de securitate din Muzeul Luvru, cea mai vizitată instituție culturală din lume. Curtea de Conturi a Franței a criticat în mod repetat conducerea muzeului, acuzând-o că a neglijat protecția patrimoniului în favoarea „atractivității turistice”. Într-un raport publicat joi, instituția a subliniat că măsurile de siguranță sunt insuficiente, mai ales în zonele exterioare ale complexului, unde nu existau camere de supraveghere. „Securitatea Muzeului Luvru va fi complet regândită” Ca reacție la scandal, Emmanuel Macron a anunțat că securitatea Luvrului va fi reorganizată din temelii, în cadrul planului guvernamental „Noua Renaștere a Luvrului”, prezentat în ianuarie. Proiectul include o nouă intrare principală și o sală specială dedicată Giocondei lui Leonardo da Vinci, menită să fluidizeze fluxul de vizitatori și să îmbunătățească protecția operelor de artă. Totuși, Curtea de Conturi a revizuit în creștere costurile planului, estimându-le la 1,15 miliarde de euro, față de cele 700-800 de milioane de euro anunțate inițial. Instituția a avertizat că, în prezent, proiectul nu are finanțare completă. Măsuri de urgență pentru protejarea patrimoniului În paralel, conducerea Muzeului Luvru a convocat un consiliu extraordinar de administrație, unde au fost prezentate măsuri de urgență pentru întărirea siguranței. Printre acestea se numără crearea unui post de coordonator al siguranței, instalarea de camere suplimentare de supraveghere, inclusiv în zonele exterioare și revizuirea protocoalelor de acces și patrulare. Aceste măsuri vin pe fondul unei presiuni publice crescânde, după ce jaful a scos la iveală vulnerabilități majore în protecția unuia dintre cele mai prestigioase muzee din lume.

Greșeala Germaniei în relația cu Rusia (sursa: Facebook/Sigmar Gabriel)
Internațional

Ex-vicecancelar al lui Merkel admite că apropierea de Putin a fost o mare greșeală a Germaniei

Fostul ministru de externe al Germaniei, Sigmar Gabriel, a admis că subestimarea intențiilor președintelui rus Vladimir Putin a fost „una dintre cele mai mari greșeli ale politicii externe germane”. Greșeala Germaniei în relația cu Rusia Declarația a fost făcută în fața unei comisii de anchetă care investighează influența rusă asupra unei fundații implicate în construirea gazoductului Nord Stream 2. Citește și: Ponta se oferă să aducă parlamentari AUR, SOS și POT care să susțină un guvern fără USR Gabriel, care a fost și ministru al economiei în guvernul Angelei Merkel între 2013 și 2018, a depus mărturie vineri în cadrul anchetei parlamentare din landul Mecklenburg-Vorpommern. Aceasta urmărește să stabilească dacă Rusia a exercitat presiuni în procesul de înființare a fundației regionale ce a facilitat finalizarea conductei Nord Stream 2, în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea SUA. Fostul ministru a negat existența unei cooperări directe sau regulate între guvernul federal și fundația respectivă, dar a recunoscut că Germania a comis erori majore în relația cu Rusia. „O apreciere greșită asupra lui Putin și asupra intențiilor sale a reprezentat una dintre cele mai mari greșeli la care am participat. Este o conștientizare amară”, a declarat Gabriel. Fundația din Mecklenburg-Vorpommern, sub lupa Parlamentului Comisia de anchetă vizează activitatea fundației pentru protecția climei din Mecklenburg-Vorpommern, creată oficial pentru scopuri ecologice, dar despre care s-a suspectat că ar fi servit drept paravan pentru finalizarea Nord Stream 2. Conducta a fost terminată în 2021, cu puțin timp înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în ciuda opoziției Washingtonului. Fostul ministru al economiei Peter Altmaier, un apropiat al Angelei Merkel, a fost și el audiat. Acesta a susținut că nu a existat o colaborare strânsă între Berlin și autoritățile landului. „Nu exista niciun motiv pentru o astfel de cooperare”, a spus Altmaier, adăugând că privise cu scepticism fundația, considerând-o „o chestiune ce ținea exclusiv de land”. Nord Stream: un proiect privat, cu implicații geopolitice majore Conductele Nord Stream 1 și 2 au fost proiectate pentru a transporta gaz natural rusesc prin Marea Baltică spre Germania și Europa de Vest. Prima conductă a fost inaugurată în 2011, iar lucrările la Nord Stream 2 au continuat chiar și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, în ciuda criticilor internaționale și a încălcării dreptului internațional. Gabriel a apărat decizia guvernului de atunci de a continua proiectul, susținând că o oprire a lucrărilor ar fi periclitat negocierile pentru pace în Donbas, unde armata ucraineană lupta împotriva rebelilor sprijiniți de Moscova. „Scopul principal a fost asigurarea aprovizionării energetice a Germaniei, într-un context în care piața energiei devenise una liberalizată, dominată de sectorul privat”, a explicat fostul ministru. Războiul din Ucraina a blocat definitiv Nord Stream 2 Peter Altmaier a confirmat, la rândul său, că Nord Stream era un proiect privat, conform normelor Uniunii Europene. Cu toate acestea, invazia rusă din 2022 a schimbat radical contextul geopolitic. Nord Stream 2 nu a fost niciodată pus în funcțiune, iar Rusia a întrerupt livrările prin Nord Stream 1 după impunerea sancțiunilor occidentale. În prezent, conductele reprezintă un simbol al dependenței energetice a Europei de Rusia și al consecințelor politice ale erorilor de evaluare din trecut.

NATO poate descuraja nuclear Rusia (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Rutte susține că NATO poate descuraja nuclear Rusia, în ciuda amenințărilor lui Putin

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că exercițiul nuclear anual desfășurat cu succes la începutul lunii i-a oferit „încredere absolută în credibilitatea descurajării nucleare a Alianței Nord-Atlantice”. Potrivit acestuia, forța nucleară a NATO reprezintă un element esențial pentru menținerea stabilității și siguranței în contextul amenințărilor tot mai agresive ale Rusiei. NATO poate descuraja nuclear Rusia Într-un interviu acordat publicației germane Welt am Sonntag, Mark Rutte a subliniat că, în fața „retoricii nucleare periculoase și iresponsabile” a Moscovei, cetățenii țărilor membre trebuie să rămână calmi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale „NATO dispune de o puternică forță de descurajare nucleară”, a declarat secretarul general, adăugând că aceasta garantează securitatea colectivă a Alianței. Mesaj ferm pentru Vladimir Putin Mark Rutte a transmis un avertisment direct liderului de la Kremlin: „Războiul nuclear nu poate fi câștigat niciodată și nu trebuie purtat niciodată”. Declarația sa vine în contextul în care Rusia a intensificat, în ultimii ani, amenințările cu folosirea armelor nucleare, pe fondul războiului din Ucraina. NATO își consolidează flancul estic După lansarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, NATO și-a sporit exercițiile militare și pregătirea strategică, în special pe flancul estic. Măsurile vizează descurajarea oricărei tentative de agresiune și transmiterea unui mesaj clar: Alianța este pregătită să răspundă ferm oricărei amenințări, indiferent de natura acesteia.

Trump boicotează summit-ul G20 (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump boicotează summit-ul G20 din Africa de Sud, țară pe care o acuză că persecută albi

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat pe platforma sa Truth Social că niciun oficial american nu va participa la viitorul summit G20 organizat în Africa de Sud, deși țara urma să fie reprezentată de vicepreședintele JD Vance. Trump boicotează summit-ul G20 Liderul american a calificat drept „scandalos” faptul că evenimentul se desfășoară în Africa de Sud, acuzând, fără dovezi, autoritățile de acolo de persecutarea fermierilor albi. Citește și: Patru judecători CCR demontează argumentele majorității PSD prin care a fost blocată reforma pensiilor speciale Trump a precizat că Statele Unite nu vor trimite niciun reprezentant oficial „atât timp cât aceste încălcări ale drepturilor omului continuă”. Relații tensionate între Washington și Pretoria În luna mai, la Casa Albă, Donald Trump i-a prezentat președintelui sud-african Cyril Ramaphosa o înregistrare video plină de erori, menită să-i susțină acuzațiile privind presupusele abuzuri asupra fermierilor. Africa de Sud a respins ferm acuzațiile, considerându-le nefondate. Ulterior, Trump a confirmat că nu va participa personal la summit și că nici secretarul de stat american nu va fi prezent la reuniunile ministeriale. G20, o scenă globală fără Statele Unite Summitul G20 reunește 19 state și două organizații regionale – Uniunea Europeană și Uniunea Africană – reprezentând peste 80% din PIB-ul mondial. Absența Statelor Unite marchează o premieră și ar putea afecta dinamica diplomatică a forumului, creat pentru cooperare economică și dialog global. Nigeria, noul punct de tensiune În declarații recente, Donald Trump a vizat și Nigeria, sugerând posibilitatea unei intervenții armate pe fondul acuzațiilor de persecutare a creștinilor. Autoritățile nigeriene au respins însă categoric aceste afirmații, considerându-le „nefondate” și dăunătoare imaginii țării pe plan internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră