sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5058 articole
Internațional

Blocul "Victorie-Pobeda", controlat de Ilan Șor, exclus din alegerile parlamentarele din Moldova

Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri. Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a respins, sâmbătă, înregistrarea blocului electoral „Victoria-Pobeda” pentru participarea la alegerile parlamentare programate pe 28 septembrie. Decizia a fost luată în urma unei serii de neconformități constatate în documentația depusă de fondatori și a implicării controversate a oligarhului Ilan Șor. Bloc susținut de patru partide proruse Inițiativa de creare a blocului electoral a fost lansată de patru formațiuni politice: Partidul „Renaștere”, Partidul Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, Partidul „Șansa” și Partidul „Victoria”. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Acestea au organizat un congres pe 6 iulie la Moscova, unde și-au exprimat intenția de a participa la scrutinul parlamentar. Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri Comisia Electorală a solicitat documente clare privind componența organelor executive ale partidelor, lista membrilor și dovada suportării cheltuielilor de către formațiunile implicate. Totodată, denumirea blocului a fost considerată inadmisibilă, fiind identică cu cea a unui partid constitutiv – „Victoria” –, contravenind legislației electorale. Implicarea lui Ilan Șor, motiv major de respingere Potrivit unui raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Ilan Șor – lider al fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023 – a fost prezent la congresul de la Moscova și a coordonat public formarea blocului. SIS a calificat evenimentul drept un atentat la ordinea constituțională și o instigare la ostilitate față de instituțiile statului. Evghenia Guțul, anunțată cap de listă În cadrul congresului de la Moscova, Ilan Șor a anunțat că prima pe lista de candidați va fi Evghenia Guțul, actuala bașcană a Găgăuziei, vizată în dosare privind finanțarea ilegală a partidului interzis. În discursul său, Șor a pledat pentru unirea Moldovei cu Federația Rusă, respingând parcursul european al țării. Proteste în fața CEC și acuzații de „decizie politică” În timp ce CEC dezbătea solicitarea, simpatizanți ai blocului „Victoria” au protestat în fața instituției. Vasile Bolea, reprezentant al blocului, a calificat hotărârea drept una „politică” și a anunțat că va fi contestată în instanță. La rândul său, Alexei Lungu, liderul Partidului „Șansa”, a declarat că „se va repara totul” la alegerile din 28 septembrie. Blocul „Victoria” promovează retorica anti-UE Format din partide proruse și eurosceptice, blocul „Victoria” se opune deschis integrării europene a Republicii Moldova, susținând aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. Mesajul său intră în contradicție cu politica proeuropeană a actualei guvernări. Alegerile din 28 septembrie: diaspora, un factor decisiv Conform sondajelor, partidul de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) conduce în intențiile de vot. Opoziția prorusă mizează însă pe alianțe electorale pentru a răsturna situația. Ca și în scrutinul prezidențial și referendumul din 2024, votul diasporei – în special din România, Italia, Spania și Portugalia – ar putea juca un rol decisiv.

Moldova: blocul „Victoria-Pobeda”, exclus din alegeri (sursa: Radio Moldova)
Limoges, atacuri cu mortiere, polițiști răniți (sursa: 20min.ch)
Internațional

Scene de război la Limoges: mașini sub tir de mortiere, arme folosite de imigranți

Limoges, atacuri cu mortiere, polițiști răniți. O noapte de haos a cuprins orașul Limoges, situat în centrul Franței, unde aproximativ 100 de persoane înarmate și cu cagule au declanșat o serie de violențe urbane împotriva forțelor de ordine. Zece polițiști au fost răniți, majoritatea suferind de tulburări de auz în urma atacurilor intense. Limoges, atacuri cu mortiere, polițiști răniți Incidentele au început în jurul orei 01:00 dimineața, în apropierea unui cartier popular din Limoges. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Aproximativ 100 de indivizi au blocat un drum național și au atacat vehicule aflate în circulație, folosind în special tiruri de mortiere, conform informațiilor furnizate de prefectura locală. Laurent Nadeau, reprezentant al sindicatului poliției Alliance, a declarat că între 100 și 150 de persoane erau echipate cu cagule și înarmate cu cocktailuri Molotov, mortiere artizanale, pietre, bare de fier și bâte de baseball. Scenele de violență au durat până în jurul orei 04:00 dimineața, când forțele de ordine au reușit să restabilească controlul folosind gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene. Conform Parchetului din Limoges, nouă dintre polițiștii răniți suferă de tulburări auditive provocate de explozii, iar al zecelea a fost rănit la o mână. Procurorul Emilie Abrantes a anunțat deschiderea unei anchete pentru „participare la o grupare armată” și „violențe asupra forțelor de ordine”. Reacția primarului: „O veritabilă gherilă urbană” Primarul orașului, Emile Roger Lombertie, a condamnat ferm violențele, descriind situația drept „o gherilă urbană”. Edilul a subliniat că fenomenul nu este nou și că acea zonă este afectată de ani de zile de instabilitate, fiind un cartier marcat de sărăcie profundă și tineri proveniți din imigrație. „Pentru mine, este o zonă în afara legii”, a declarat acesta. Violențele continuă după incidentele din 14 iulie Noaptea de confruntări vine la doar câteva zile după alte incidente produse în aceeași zonă, în seara de 14 iulie, când Franța sărbătorea Ziua Națională. Escaladarea violenței pare să confirme existența unui focar de tensiune constantă în acest cartier. Ministerul de Interne trimite trupe Ca măsură de urgență, Ministerul de Interne francez a anunțat trimiterea unei companii de polițiști specializați în menținerea ordinii publice la Limoges. Misiunea acestora este de a restabili calmul și de a preveni repetarea unor astfel de episoade violente.

Singapore, ținta unui atac cibernetic grav (sursa: Pexels/sungmu heo)
Internațional

Atac chinezesc masiv asupra structurilor cibernetice din Singapore. Beijingul neagă orice implicare

Singapore, ținta unui atac cibernetic grav. Singapore se confruntă cu un atac cibernetic de amploare, care vizează infrastructuri critice și ridică probleme majore de securitate națională. Singapore, ținta unui atac cibernetic grav Potrivit autorităților din Singapore, atacul este în desfășurare și implică tehnici avansate de spionaj cibernetic, cunoscute sub denumirea de APT – „Amenințare Persistentă Avansată”. Citește și: PSD vrea să căpușeze pachetul Bolojan II cu noi creșteri de taxe și impozite - surse Ministrul de interne din Singapore, K. Shanmugam, a declarat vineri seară că atacul reprezintă o amenințare serioasă pentru stat și populație. „Pot spune că atacul este grav și este în curs de desfășurare. A fost atribuit grupării UNC3886.” Gruparea UNC3886 a fost anterior identificată de compania de securitate cibernetică Mandiant (deținută de Google) ca fiind asociată Chinei și implicată în atacuri cibernetice globale. China neagă orice implicare Ambasada Chinei în Singapore a respins sâmbătă ferm orice acuzație privind implicarea în atacul informatic. „China însăși este una dintre principalele victime ale atacurilor informatice. Ne opunem oricărei denigrări nefondate”, se arată într-un comunicat oficial. Reprezentanții diplomatici chinezi au declarat că Beijingul este dispus să coopereze cu Singapore pentru protejarea securității cibernetice globale. Ce sunt atacurile APT și ce riscuri implică Ministrul Shanmugam a explicat că APT-urile sunt atacuri cibernetice sofisticate și de durată, operate de grupuri bine finanțate, cu scopul de a fura informații sensibile și de a perturba servicii esențiale. Acestea pot afecta sistemele de sănătate, telecomunicațiile, rețelele de apă și electricitate, transportul public O intruziune reușită în sistemul de electricitate al Singapore ar putea avea efecte în cascadă, perturbând întreaga funcționare a statului și punând în pericol siguranța populației. Numărul atacurilor APT, în creștere Între 2021 și 2024, atacurile APT asupra Singapore s-au înmulțit de peste patru ori, potrivit ministrului de interne. Un precedent notabil este atacul din 2018 asupra unei companii de stat din domeniul sănătății, în urma căruia au fost compromise datele medicale a 160.000 de pacienți, inclusiv ale fostului prim-ministru Lee Hsien Loong. Experții avertizează: „Apărarea devine tot mai dificilă” Potrivit lui Satnam Narang, expert în securitate cibernetică la compania americană Tenable, atacurile de tip APT devin tot mai greu de contracarat. „Contracararea unor astfel de adversari invizibili devine din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce infrastructura digitală devine tot mai complexă.”

Trump intentează proces Wall Street Journal (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump dă în judecată Wall Street Journal pentru un articol despre relația cu Epstein

Trump intentează proces Wall Street Journal. Donald Trump a intentat vineri un proces împotriva cotidianului Wall Street Journal (WSJ), după ce ziarul a publicat un articol în care apare o presupusă scrisoare personală a lui Trump adresată infractorului sexual condamnat Jeffrey Epstein. Trump intentează proces Wall Street Journal Procesul vizează editorul WSJ, Dow Jones, compania-mamă News Corp, condusă de Rupert Murdoch, precum și doi jurnaliști. Citește și: EXCLUSIV De ce nu a semnat Oana Țoiu declarația în sprijinul Georgiei, deși 17 omologi din UE au făcut-o Trump solicită despăgubiri de cel puțin 10 miliarde de dolari. Articolul WSJ menționează o scrisoare „indecentă” Wall Street Journal a publicat joi informații despre o notă personală trimisă de Trump lui Epstein în 2003. Scrisoarea ar fi fost inclusă într-un album legat în piele, creat cu ocazia aniversării de 50 de ani a lui Epstein – cu trei ani înainte de izbucnirea scandalului privind abuzurile sexuale. Potrivit articolului, Trump ar fi încheiat scrisoarea cu mesajul: „Fiecare zi să fie un nou secret minunat”, urmat de semnătura sa. Trump anunță un proces de amploare Într-o postare publicată pe platforma sa Truth Social, Trump a numit articolul „fals, rău intenționat, defăimător și de tip FAKE NEWS”. El a descris acțiunea în instanță drept un „proces beton” și a declarat că scopul nu este doar apărarea reputației sale, ci și protejarea cetățenilor americani de excesele mass-mediei. „Sper că Rupert și ‘prietenii’ lui sunt pregătiți pentru numeroasele ore de depoziții și mărturii”, a adăugat Trump. Reacția Dow Jones: „Ne vom apăra cu fermitate” Un purtător de cuvânt al Dow Jones a declarat că redacția are „încredere deplină în rigoarea și acuratețea” articolelor sale și că se va apăra în instanță. Nu este prima dată când Trump acționează în judecată instituții media: în 2023, a dat în judecată postul CBS pentru 20 de miliarde de dolari, iar compania Paramount a acceptat o înțelegere de 16 milioane. De asemenea, în decembrie, postul ABC a încheiat un acord de 15 milioane de dolari pentru a evita un alt proces intentat de Trump.

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei (sursa: TASS)
Internațional

Slovacia continuă să blocheze noile sancțiuni UE împotriva Rusiei

Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei. Pentru a doua zi consecutiv, statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit miercuri să aprobe cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Principalul obstacol a fost opoziția Slovaciei, care a cerut garanții pentru protejarea propriei economii în contextul renunțării la gazul rusesc până în 2028. Slovacia blochează sancțiunile UE împotriva Rusiei După ce marți a cerut amânarea votului în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai UE, Slovacia a folosit miercuri dreptul de veto în cadrul unei întâlniri la nivel de ambasadori. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Potrivit diplomaților europeni, și Malta a exprimat rezerve față de pachetul propus. Premierul Robert Fico: „Propunere idioată” din partea Comisiei Premierul slovac Robert Fico a criticat dur propunerea Comisiei Europene de a opri complet importurile de gaz rusesc începând din 2028. „Slovacia respinge propunerea idioată a Comisiei Europene”, a declarat acesta, solicitând garanții clare că țara sa nu va fi afectată economic de această măsură. Slovacia cere termen prelungit până în 2034 Fico a subliniat că Slovacia este extrem de dependentă de gazul rusesc și are alternative limitate, fiind o țară fără ieșire la mare și cu acces restrâns la gaz natural lichefiat (GNL), mai scump decât gazul prin conducte. El a cerut prelungirea termenului de eliminare a importurilor energetice din Rusia până în 2034, anul în care expiră contractul cu Gazprom. Comisia Europeană a respins această solicitare. Fico avertizează asupra riscurilor economice pentru UE Liderul slovac a declarat că înțelege nevoia de reducere a dependenței energetice față de Rusia, dar atrage atenția că planul propus de Bruxelles va aduce costuri majore pentru întreaga Uniune Europeană. În opinia sa, măsura va duce la creșterea prețurilor la energie și la scăderea competitivității economice a blocului comunitar. „O sinucidere economică”, afirmă premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, calificând inițiativa drept o formă de „sinucidere economică” pentru UE. „Este pur și simplu sinucidere economică să ajungem într-un punct în care să nu mai avem nici gaz, nici combustibil nuclear, nici petrol, doar pentru că o nouă Cortină de Fier se construiește între lumea occidentală și probabil Rusia și alte țări”, a spus acesta.

Guvernul Netanyahu riscă pierderea majorității (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)parlamentare
Internațional

Netanyahu, la un pas să piardă majoritatea parlamentară: partidul Shas a părăsit Guvernul

Guvernul Netanyahu riscă pierderea majorității parlamentare. Guvernul condus de premierul israelian Benjamin Netanyahu riscă să rămână fără majoritate în Knesset, după retragerea a două partide ultrareligioase. Decizia survine pe fondul disputelor privind scutirea de la serviciul militar a studenților yeshiva. Guvernul Netanyahu riscă pierderea majorității parlamentare Miercuri, partidul ultrareligios Shas a anunțat că părăsește coaliția guvernamentală. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Motivul invocat este eșecul parlamentului de a garanta scutirea viitoare de la serviciul militar pentru studenții din seminariile evreiești tradiționale. „Reprezentanții Shas constată cu inima grea că nu pot rămâne în guvern și să facă parte din el”, a transmis partidul într-un comunicat oficial. Iudaismul Unit al Torei a făcut primul pas Cu o zi înainte, și partidul Iudaismul Unit al Torei (Yahadut HaTorah) și-a anunțat retragerea din coaliție, invocând același motiv. Acțiunea concertată a celor două formațiuni slăbește considerabil poziția premierului Netanyahu, care se confruntă acum cu un guvern minoritar. Alegerile anticipate, puțin probabile în acest moment Deși guvernul nu mai are o majoritate de lucru, analiștii consideră că nu sunt așteptate alegeri anticipate în perioada imediat următoare. Parlamentul israelian intră în vacanță pe 27 iulie, timp în care premierul va încerca să deblocheze problema scutirilor militare. Scutirea studenților yeshiva, sursă de tensiune politică De ani de zile, partidele religioase din coalițiile guvernamentale israeliene solicită exceptarea studenților seminariști de la serviciul militar obligatoriu. În schimb, alți legislatori militează pentru eliminarea acestor scutiri. Situația a fost complicată de o decizie a Curții Supreme din 2023, care a ordonat Ministerului Apărării să înceteze scutirea automată a acestor studenți și să înceapă recrutarea lor. O temă sensibilă într-un context de război Excepția care funcționează de decenii a devenit în timp un punct nevralgic în societatea israeliană. Numărul studenților scutiți de armată a crescut constant, în timp ce restul tinerilor israelieni sunt obligați să servească în armată. Contextul este cu atât mai tensionat cu cât Israelul este încă implicat într-un conflict în Fâșia Gaza. Netanyahu încearcă să evite prăbușirea coaliției Premierul Benjamin Netanyahu face presiuni intense pentru a găsi o soluție legislativă care să mulțumească atât partidele religioase, cât și pe ceilalți parteneri de coaliție. Miza este menținerea stabilității guvernamentale și evitarea unei crize politice majore în plin conflict regional.

Propaganda rusă, răspândită în Republica Moldova (sursa: deschide.md)
Internațional

Bombardament de minciuni și fake news asupra Republicii Moldova. Care sunt principalele mesaje

Propaganda rusă, răspândită în Republica Moldova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a lansat miercuri un avertisment ferm privind amplificarea campaniilor de manipulare și dezinformare, în special în spațiul online. Aceste acțiuni vizează subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în direcția proeuropeană a țării. Propaganda rusă, răspândită în Republica Moldova Potrivit lui Daniel Vodă, canalele afiliate propagandei ruse intensifică difuzarea de mesaje alarmiste, false și manipulatoare. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe „Fabricile de dezinformare lucrează în aceste zile la turații maxime”, a declarat oficialul, subliniind pericolul real reprezentat de aceste acțiuni concertate. Printre cele mai frecvente narațiuni false, Vodă a enumerat următoarele mesaje: „Integrarea în UE ne ia suveranitatea” „Justiția este controlată politic” „Moldova se militarizează” „Economia este în colaps și Moldova este izolată” „Occidentul atacă biserica și valorile tradiționale” Realizările guvernării proeuropene: investiții și dezvoltare Pentru a contracara dezinformarea, Daniel Vodă a prezentat realizările guvernului pe fondul parcursului european al țării. Printre cele mai importante progrese se numără: Dublarea bugetului pentru familii și copii Majorări salariale pentru medici, profesori, polițiști, oameni din cultură și alte categorii Investiții de trei miliarde lei în modernizarea spitalelor Modernizarea infrastructurii: 700 km de drumuri 940 km de rețele de apă 220 km de canalizare 610 km de iluminat stradal 200 de școli și grădinițe renovate 254 de parcuri și terenuri sportive reabilitate „Acestea sunt faptele. Cifre reci, dar concrete”, a subliniat purtătorul de cuvânt. Blocarea progresului și slăbirea sprijinului european Daniel Vodă a explicat că obiectivul campaniilor de manipulare este clar: blocarea parcursului european al Republicii Moldova, compromiterea procesului democratic și distrugerea relației cu partenerii occidentali. În contextul apropiatelor alegeri parlamentare din 28 septembrie, oficialul a avertizat că aceste „fabrici de minciuni” își vor intensifica activitatea. Cu toate acestea, autoritățile vor continua eforturile de comunicare directă cu populația, prin conferințe de presă și canale publice. Apel la responsabilitate și informare corectă „Adevărul contează. Alegerile contează. R. Moldova are acum o direcție bună – spre modernizare, dezvoltare, Europa. Alegerea trebuie făcută cu grijă pentru viitorul fiecăruia, al familiilor, al comunităților și al întregii țări”, a transmis Daniel Vodă, încurajând cetățenii să-și informeze apropiații. „Oamenii informați sunt oamenii protejați”, a conchis acesta.

Rețeaua pro-rusă NoName057(16) a fost destructurată (sursa: Pexels/Soumil Kumar)
Internațional

Rețeaua de hackeri pro-ruși NoName057(16), destructurată într-o amplă operațiune internațională

Rețeaua pro-rusă NoName057(16) a fost destructurată. O amplă operațiune internațională, coordonată de Europol și Eurojust și desfășurată cu participarea a 12 țări, inclusiv Spania, Germania, Italia și SUA, a dus la destructurarea rețelei de hackeri proruse NoName057(16). Grupul era cunoscut pentru atacurile informatice îndreptate împotriva Ucrainei și a statelor europene care sprijină Kievul. Rețeaua pro-rusă NoName057(16) a fost destructurată Potrivit comunicatului comun emis de Europol și Eurojust, în data de 15 iulie a fost destructurat botnet-ul utilizat de grup, care includea sute de sisteme informatice din întreaga lume. Citește și: Funcționarii Guvernului își toarnă șefii: mașinile cu șofer ale demnitarilor costă sume uriașe Mai mulți suspecți au fost identificați, iar principalii instigatori au fost localizați în Federația Rusă. Arestări în Franța și Spania, mandate emise în Germania Operațiunea s-a soldat cu două arestări, una în Franța și una în Spania. De asemenea, s-au emis șapte mandate de arestare: șase de către autoritățile germane și unul de către cele spaniole. Atacuri asupra infrastructurilor critice În urma acțiunii coordonate, peste 100 de servere utilizate de hackeri au fost dezactivate. Grupul NoName057(16) este responsabil pentru numeroase atacuri de tip DDoS (distributed denial of service), care au afectat infrastructuri esențiale din Europa – de la furnizori de electricitate și transport public până la instituții guvernamentale. Germania, una dintre principalele ținte Agențiile europene au precizat că doar în Germania au fost înregistrate 14 atacuri cibernetice, unele cu durată de mai multe zile. Aproximativ 230 de entități au fost afectate, inclusiv uzine de armament, companii energetice și instituții de stat. Atacuri coordonate în timpul evenimentelor politice majore NoName057(16) a vizat infrastructuri digitale europene în momente-cheie politice, precum: Alegerile europene, Summitul pentru pace în Ucraina (iunie 2024), Mesajul video al președintelui Volodimir Zelenski în Parlamentul European (iunie 2023), Summitul NATO din iunie 2024, unde Țările de Jos au fost vizate În Suedia, au fost atacate site-urile autorităților și ale băncilor, iar în Elveția, mai multe atacuri au fost lansate în timpul evenimentelor internaționale. Grupul și-a declarat susținerea pentru Rusia Potrivit Eurojust, NoName057(16) și-a manifestat public sprijinul pentru Federația Rusă încă de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei. Atacurile orchestrate de grup au fost îndreptate în mod deliberat împotriva statelor membre NATO și a instituțiilor care sprijină Kievul în efortul de apărare.

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

State UE amenință SUA cu cel mai dur instrument de represalii: „instrumentul anti-coerciție”

State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție”. Un număr tot mai mare de țări membre ale Uniunii Europene solicită Comisiei Europene să activeze cel mai puternic instrument comercial disponibil, așa-numitul instrument anti-coerciție, în relația cu Statele Unite, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 august. Avertismentul vine în contextul în care Donald Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 30% pentru bunurile importate din UE. State UE cer activarea „instrumentului anti-coerciție” Potrivit unor surse citate de Bloomberg, inițiativa este condusă de Franța și susținută de tot mai multe capitale europene. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Unele state membre rămân prudente sau nu și-au exprimat încă oficial poziția, însă presiunea în creștere arată o coeziune tot mai mare în jurul ideii de reacție fermă. Subiectul a fost discutat recent în cadrul reuniunii miniștrilor Comerțului din UE, care a avut loc luni la Bruxelles. Ce presupune „instrumentul anti-coerciție” Ministrul francez al Afacerilor Europene, Benjamin Haddad, a explicat că instrumentul anti-coerciție oferă Bruxelles-ului posibilitatea de a adopta măsuri de represalii împotriva partenerilor comerciali care exercită presiuni nejustificate asupra UE. Printre măsurile posibile: introducerea de taxe suplimentare pentru giganții americani din domeniul tehnologiei, restricționarea investițiilor americane în UE, limitarea accesului la anumite segmente ale pieței comunitare, excluderea firmelor americane din procedurile de achiziții publice europene. „Forță, unitate și hotărâre” „În această negociere, trebuie să demonstrezi forță, să afișezi unitate și hotărâre”, a declarat Benjamin Haddad într-un interviu acordat Bloomberg Television. Oficialul francez a sugerat că Uniunea ar putea merge mai departe decât contramăsurile deja anunțate de Comisia Europeană, care vizează schimburi comerciale cu SUA în valoare de aproape 100 de miliarde de euro. Comisia Europeană temperează inițiativa: „E prematur” Deocamdată, Comisia Europeană nu susține declanșarea instrumentului anti-coerciție, invocând faptul că negocierile comerciale cu Washingtonul sunt în desfășurare. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că acest mecanism a fost conceput „pentru situații extraordinare” și că, în acest moment, „nu am ajuns încă acolo”. Riscul unui conflict comercial transatlantic Utilizarea acestui instrument ar putea genera un război comercial amplu între UE și SUA, mai ales în contextul avertismentelor lui Donald Trump că orice represalii vor fi întâmpinate cu măsuri și mai dure. Tensiunile se amplifică, iar Bruxelles-ul se vede nevoit să își calibreze cu grijă răspunsul.

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul acuză Europa de „militarism agresiv” și reia amenințările nucleare

Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE. Rusia acuză țările europene că alimentează conflictul din Ucraina prin investiții masive în armament și avertizează din nou, voalat, asupra posibilității utilizării armelor nucleare. Declarațiile au fost făcute miercuri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia reia amenințările nucleare împotriva UE Într-o conferință de presă, Dmitri Peskov a susținut că țările europene investesc masiv în armament pentru a susține Ucraina și a contribui astfel la prelungirea războiului. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat El a criticat dur climatul politic european, pe care l-a descris drept „emoțional” și „aproape irațional”. „Este foarte greu de prevăzut ceva în această stare de tensiune generală care domnește pe continentul european”, a declarat Peskov. Reprezentantul Kremlinului a invocat și recenta revizuire a doctrinei nucleare a Rusiei, subliniind că aceasta consideră drept act de agresiune nu doar atacurile directe, ci și incitarea statelor nenucleare la acțiuni ostile împotriva Rusiei de către puterile nucleare. În Europa, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare, fapt ce amplifică tensiunile în contextul sprijinului oferit Ucrainei de aceste două state. Amenințările nucleare pentru a descuraja Occidentul De la începutul invaziei în Ucraina, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări nucleare menite să descurajeze sprijinul occidental. Declarațiile lui Peskov revin pe acest ton belicos, pe fondul stagnării negocierilor de pace și al intensificării ajutorului militar occidental. Acuze la adresa Ucrainei Deși Rusia a refuzat până acum să accepte compromisuri în cadrul negocierilor, Peskov a reluat narativa conform căreia Ucraina ar fi responsabilă pentru lipsa progreselor diplomatice. Oficialul rus a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra Kievului pentru a reveni la masa negocierilor. Însă, în ultima rundă de discuții de la Istanbul, delegația rusă a venit doar pentru a prezenta „cerințele maximale” ale președintelui Vladimir Putin, echivalente cu o solicitare de capitulare, refuzând orice dialog real. Trump anunță noi livrări de arme către Ucraina În acest context tensionat, Donald Trump a anunțat luni o nouă tranșă de livrări de arme către Ucraina, inclusiv sisteme antiaeriene Patriot. Finanțarea acestor livrări va fi asigurată de țările europene membre NATO, potrivit declarațiilor sale.

Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare (sursa: Facebook/Ekrem İmamoğlu)
Internațional

Primarul Istanbulului, condamnat la 20 de luni de închisoare pentru insultă și intimidare

Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare. Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și figură marcantă a opoziției din Turcia, a fost condamnat miercuri la 20 de luni de detenție pentru „insultă și intimidare” la adresa unui procuror. Primarul Istanbulului primește condamnare cu închisoare Verdictul a fost pronunțat de un tribunal situat în complexul penitenciar Silivri, din vestul Istanbulului, unde Imamoglu este încarcerat din 25 martie. Citește și: Scoaterea din PNRR a unor segmente de autostradă, rezultatul fraudei, acuză un fost secretar de stat Imamoglu fusese arestat pe 19 martie, împreună cu aproximativ 100 de colaboratori și susținători, fiind acuzat de corupție – acuzații pe care le respinge categoric. Procesul recent în care a fost condamnat vine în completarea unei serii de urmăriri în justiție împotriva sa. „Sunt pedepsit pentru că voi candida” Politicianul turc, desemnat deja candidat al partidului său pentru alegerile prezidențiale din 2028, a afirmat că motivele procesului sunt politice. În cea de-a doua ședință de judecată, la mijlocul lunii iunie, Imamoglu a declarat: „Mă aflu aici pentru că sunt candidat la prezidențiale. Nu este vorba despre un proces, ci despre o pedepsire.” Contestarea integrității procurorului general În luna ianuarie, Imamoglu a contestat public integritatea procurorului general al Istanbulului. Acest act a stat la baza acuzației de insultă și intimidare, în cadrul unui proces deschis în aprilie. Procurorul ceruse o pedeapsă mult mai severă: 7 ani și 4 luni de închisoare și interzicerea dreptului de a desfășura activități politice. Val de proteste după arestare Arestarea lui Ekrem Imamoglu a stârnit un val de proteste fără precedent în Turcia în ultimii ani. Sprijinul popular pentru edilul Istanbulului, considerat un lider proeminent al opoziției și un potențial rival redutabil al regimului actual, continuă să crească, în ciuda presiunilor judiciare.

Greta Thunberg, dosar penal în Ungaria (sursa: Instagram/gretathunberg)
Internațional

Poliția ungară deschide dosar penal pe numele Gretei Thunberg pentru participarea la Budapest Pride

Greta Thunberg, dosar penal în Ungaria. Poliția ungară a deschis un dosar penal pe numele activistei suedeze Greta Thunberg, după participarea acesteia la marșul Budapest Pride din 28 iunie, desfășurat în ciuda unei interdicții guvernamentale. Greta Thunberg, dosar penal în Ungaria Informația a fost dezvăluită de presa locală, care citează o notificare emisă de Consiliul local al districtului 5 din Budapesta, fără precizarea motivului oficial al anchetei. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Greta Thunberg a participat activ la marș și a postat pe Instagram mesajul: „Fasciștii nu vor putea niciodată interzice iubirea”. Deși poliția a anunțat anterior că nu va ancheta participanții, procedura împotriva activistei a fost demarată, fiind imposibilă notificarea directă a acesteia din cauza necunoașterii locației sale. Marșul Pride, interzis de guvern, susținut de primărie Evenimentul anual Budapest Pride a fost interzis de guvernul condus de Viktor Orban în baza unei legi care limitează expunerea tinerilor la „stiluri de viață non-heterosexuale”. În ciuda acestei interdicții, primarul progresist al capitalei, Gergely Karácsony, a co-organizat marșul pentru a-l declara eveniment municipal, scutindu-l astfel de aprobarea poliției. La manifestație au participat între 200.000 și 400.000 de persoane, cel mai mare număr înregistrat de la debutul evenimentului, în 1997. Guvernul Orban continuă restrângerea drepturilor LGBTI Guvernul ultraconservator de la Budapesta a introdus în ultimii ani o serie de reforme legislative care limitează drastic drepturile comunității LGBTI, invocând protejarea minorilor. Criticii susțin că aceste măsuri ascund, de fapt, o agendă autoritară care vizează marginalizarea grupurilor vulnerabile și suprimarea libertăților civice.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Alegerile parlamentare care pot băga Moldova în UE, fără câștigător clar, arată un sondaj

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se situează pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare programate în 28 septembrie. Potrivit unui sondaj realizat de ATES Research & Consulting, PAS ar obține 39% din voturile alegătorilor deciși, ceea ce i-ar asigura aproximativ 50 de mandate în viitorul legislativ. Alegerile parlamentare din Republica Moldova, sondaj PAS este urmat în sondaje de Partidul Socialiștilor, cu 14,9%, Blocul Alternativa – 9,4%, Blocul Victorie – 8,9% și Partidul Nostru – 7,7%, toate formațiuni cu orientare prorusă. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu În urma redistribuirii voturilor, socialiștii ar obține 19 mandate, Blocul Alternativa – 12, Blocul Victorie – 11, iar Partidul Nostru – 10. Aproape o treime dintre alegători sunt indeciși Sondajul relevă că aproximativ 30% dintre respondenți nu și-au exprimat clar opțiunea de vot: 20% sunt indeciși, 6% au spus că nu vor vota, iar 4% nu au răspuns. Potrivit directoarei companiei, Veronica Ateș, această rezervă electorală este una semnificativă și va fi țintită intens în perioada de campanie. Sprijin crescut pentru UE, dar nu și pentru NATO Referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar fi susținut de peste 54% dintre participanții la sondaj. În schimb, doar o treime dintre respondenți ar vota pentru aderarea la NATO. Relațiile cu România și UE sunt percepute ca fiind bune sau foarte bune de aproximativ 74% dintre moldoveni, în timp ce peste 62% consideră relațiile cu Federația Rusă ca fiind proaste sau foarte proaste. Ancheta a fost realizată în perioada 28 iunie – 7 iulie, pe un eșantion reprezentativ de 1.032 de persoane, iar marja de eroare este de ±3%, potrivit companiei ATES Research & Consulting.

Trump cere transparență în cazul Epstein (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Scandalul dosarului Epstein: Trump e de acord să se facă publice documente "credibile"

Trump cere transparență în cazul Epstein. Președintele american Donald Trump a declarat că, dacă există dovezi credibile în dosarul Jeffrey Epstein și al rețelei de trafic sexual asociate, acestea ar trebui făcute publice. Trump cere transparență în cazul Epstein Donald Trump a precizat că procurorul general Pam Bondi va decide ce informații pot fi dezvăluite. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Declarațiile vin în contextul presiunilor tot mai mari din partea susținătorilor săi, care acuză lipsa de transparență. Într-o conferință de presă, procurorul general Pam Bondi a refuzat să comenteze posibilitatea publicării unor noi documente. Ea a invocat un memorandum recent al Departamentului de Justiție, afirmând că „vorbește de la sine”. Documentul, publicat pe 7 iulie, a confirmat oficial sinuciderea lui Epstein și absența unei liste a „clienților” săi. Susținătorii MAGA acuză autoritățile de mușamalizare Reacțiile venite din partea mișcării „Make America Great Again” au fost extrem de critice. Mai mulți influenceri conservatori, inclusiv Tucker Carlson, au acuzat autoritățile că încearcă să înăbușe adevărul despre cazul Epstein și legăturile acestuia cu personaje influente. Trump, criticat de propriii susținători Deși administrația sa a promis, în ianuarie, că va „ridica vălul” de pe acest dosar, Donald Trump a transmis recent, pe Truth Social, că susținătorii nu ar trebui să-și piardă energia cu cazul Epstein. Postarea a fost intens criticată chiar de către baza sa electorală, un fapt rar pe rețeaua sa socială.

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump neagă că l-ar fi încurajat pe Zelenski să lovească Moscova

Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia. Președintele american Donald Trump a declarat marți că omologul său ucrainean Volodimir Zelenski nu ar trebui să atace Moscova, dezmințind astfel informațiile apărute în presa internațională potrivit cărora l-ar fi încurajat pe liderul ucrainean să lanseze atacuri în adâncimea teritoriului rus. Trump dezminte sprijinul pentru atacuri în Rusia Reacția lui Trump vine după ce Financial Times a relatat că, în cadrul unei convorbiri telefonice recente, liderul american i-ar fi sugerat lui Zelenski să lovească orașe precum Moscova sau Sankt Petersburg. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Publicația susține că Zelenski ar fi răspuns afirmativ, cerând arme corespunzătoare pentru un astfel de atac. Întrebat despre aceste informații, Trump a declarat clar: „Nu, el nu trebuie să țintească Moscova”, răspunzând presei de pe peluza sudică a Casei Albe. Amenințare pentru Putin: 50 de zile pentru un acord Trump a anunțat totodată un ultimatum pentru Vladimir Putin: dacă liderul de la Kremlin nu ajunge la un acord de încetare a focului cu Ucraina în cel mult 50 de zile, Statele Unite vor impune sancțiuni economice drastice. Printre acestea, se numără taxe vamale de 100% pentru exporturile rusești, în special pentru petrol, și pentru țările care importă din Rusia. „Nu sunt de partea nimănui” Întrebat dacă susține în prezent Ucraina, Trump a răspuns: „Nu sunt de partea nimănui. Vreau să opresc măcelul. Sunt de partea umanității.” Planul NATO de livrare de arme către Ucraina Cu o zi înainte, Trump a lansat un plan prin care statele membre NATO ar urma să cumpere arme din SUA, pe care apoi să le furnizeze Ucrainei. Deși administrația sa nu a mai aprobat pachete noi de ajutor militar pentru Kiev, continuarea livrărilor se face din fonduri deja aprobate în perioada administrației Biden. Nu sunt anunțate negocieri directe cu Rusia Deși avertismentul lui Trump către Putin este clar, nu a fost menționată o eventuală întâlnire sau discuție directă între cei doi lideri. „La sfârșitul celor 50 de zile, dacă nu vom avea un acord, va fi foarte rău”, a declarat Trump, fără alte precizări.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră