vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați

Situația de securitate din Iran se deteriorează rapid, pe fondul protestelor violente și al amenințărilor tot mai explicite privind posibile lovituri militare. Statele Unite cer cetățenilor americani să părăsească imediat țara, iar Franța a decis evacuarea personalului diplomatic neesențial de la Teheran. Franța evacuează personalul diplomatic neesențial Personalul neesențial al Ambasadei Franței la Teheran a părăsit Iranul în două etape, duminică și luni, potrivit unor surse diplomatice. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Numărul exact al angajaților evacuați nu a fost comunicat, însă decizia vine în contextul agravării rapide a situației de securitate. Cum funcționează Ambasada Franței la Teheran În mod obișnuit, Ambasada Franței din capitala iraniană are aproximativ 30 de angajați francezi, alături de câteva zeci de angajați locali. Evacuarea parțială reflectă îngrijorările serioase legate de evoluția violențelor și instabilitatea politică. Peste 600 de morți după reprimarea protestelor Potrivit unei organizații nonguvernamentale, reprimarea manifestațiilor antiguvernamentale din Iran s-a soldat cu peste 600 de morți de la debutul mișcării de contestare. Autoritățile iraniene au încercat să recâștige controlul prin organizarea de mitinguri pro-regim în mai multe orașe ale țării. Mitinguri pro-regim și mesaje dure către Occident La apelul președintelui Masoud Pezeshkian, mii de susținători ai regimului s-au adunat în Piața Revoluției din Teheran. Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a catalogat mobilizarea drept un „avertisment” adresat Statelor Unite, în contextul în care Donald Trump a evocat public posibilitatea unei intervenții militare. Doliu național și amenințări directe la adresa SUA În timpul manifestațiilor, participanții au scandat lozinci antiamericane și au rostit rugăciuni pentru membrii forțelor de securitate uciși. Presa iraniană relatează că zeci de persoane au murit în recentele violențe, iar guvernul a decretat trei zile de doliu național. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul se află într-un „război împotriva teroriștilor” și a lansat amenințări directe la adresa Statelor Unite. SUA cer cetățenilor americani să plece imediat din Iran Administrația Trump a transmis un avertisment oficial prin intermediul Ambasadei virtuale a SUA pentru Iran, solicitând cetățenilor americani să părăsească de urgență țara. Autoritățile americane avertizează că protestele se intensifică și pot degenera în violențe majore. Restricții severe și lipsă de sprijin consular Potrivit alertei de securitate, Iranul a impus restricții asupra rețelelor de comunicații, inclusiv internetul național, telefonia mobilă și liniile fixe. Cetățenii americani sunt sfătuiți să nu se bazeze pe sprijin guvernamental pentru evacuare, întrucât capacitatea SUA de a oferi asistență consulară este extrem de limitată. Trump anunță sancțiuni economice și avertizează asupra războiului Donald Trump a anunțat intenția de a impune tarife de 25% tuturor țărilor care continuă relațiile comerciale cu Iranul, ca reacție la reprimarea violentă a protestelor. În acest context tensionat, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat că Iranul este „pregătit pentru război”, pe fondul informațiilor potrivit cărora Washingtonul analizează opțiuni militare.

Lovituri militare în Iran, probabile: SUA cere cetățenilor săi să plece, Franța evacuează diplomați
Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik
Internațional

Ton mai aspru la adresa Rusiei din partea SUA, care denunță folosirea rachetei balistice Oreșnik

Statele Unite au denunțat luni, în Consiliul de Securitate al ONU, utilizarea de către Rusia a rachetei balistice de ultimă generație Oreșnik în Ucraina, calificând acțiunea drept o „escaladare periculoasă și inexplicabilă”. Rachetă balistică lansată aproape de granița NATO Potrivit reprezentantei SUA la ONU, Tammy Bruce, racheta cu rază medie de acțiune, fără încărcătură nucleară, a lovit o zonă din vestul Ucrainei, în apropierea frontierei cu Polonia și statele NATO. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Oficialul american a subliniat că atacul are loc în contextul eforturilor diplomatice ale Washingtonului, Kievului și partenerilor internaționali pentru încheierea războiului prin negocieri. Rusia confirmă lovirea unei uzine din Liov Ministerul rus al Apărării a anunțat că racheta Oreșnik a fost folosită vineri, în cadrul unor lovituri masive, vizând o uzină aeronautică din Liov. Conform autorităților de la Moscova, uzina de stat pentru repararea avioanelor ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacului. Reacții internaționale dure după folosirea rachetei Oreșnik Utilizarea acestui tip de rachetă pentru a doua oară de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în 2022, a fost condamnată de Uniunea Europeană, precum și de Germania, Franța și Marea Britanie. Liderii occidentali au catalogat acțiunea Moscovei drept o nouă escaladare militară cu potențial major de destabilizare regională.

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării
Internațional

Trump, convins să nu intervină militar în Mexic, spune președinta țării

Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avut luni o convorbire telefonică cu președintele american Donald Trump, pe fondul tensiunilor legate de combaterea cartelurilor de droguri care operează pe teritoriul mexican. Refuz ferm al trimiterii trupelor americane în Mexic Într-o conferință de presă susținută ulterior, Claudia Sheinbaum a declarat că a respins din nou propunerea lui Donald Trump privind trimiterea de trupe americane în Mexic pentru a sprijini lupta împotriva cartelurilor. Citește și: Va crește vârsta de pensionare în MAI și MApN (proiect de lege). Acum, este de 48 de ani Inițiativa a stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice mexicane, fiind percepută ca o posibilă încălcare a suveranității naționale. Acord privind evitarea acțiunilor militare unilaterale Președinta mexicană a precizat că, în cadrul convorbirii telefonice de aproximativ 15 minute, a fost discutat și un acord prin care Statele Unite se angajează să nu întreprindă acțiuni militare unilaterale pe teritoriul Mexicului. Pe rețelele de socializare, Claudia Sheinbaum a descris dialogul cu liderul de la Casa Albă drept „o conversație foarte bună”, subliniind importanța colaborării bilaterale într-un cadru de respect reciproc. „Colaborarea și cooperarea, atunci când se bazează pe respect reciproc, dau întotdeauna rezultate”, a transmis aceasta. Rezultate invocate în combaterea traficului de fentanil Șefa statului mexican a evidențiat rezultatele cooperării în domeniul securității, afirmând că traficul de fentanil din Mexic către Statele Unite a fost redus cu 50% ca urmare a eforturilor comune. Donald Trump a criticat în repetate rânduri modul în care autoritățile mexicane combat violența generată de cartelurile de droguri, susținând că Mexicul ar fi, în mare parte, controlat de aceste organizații criminale. Temeri la Ciudad de México privind o intervenție americană Președintele american a sugerat de mai multe ori că SUA ar putea adopta măsuri mai ferme împotriva cartelurilor, declarații care au provocat neliniște în rândul oficialilor mexicani. Cu ocazia convorbirii telefonice, Claudia Sheinbaum a reiterat poziția fermă a Mexicului împotriva intervențiilor militare străine, reafirmând angajamentul țării pentru cooperare internațională fără încălcarea suveranității naționale.

Cum poate fi reformat CSM: membrii, trași la sorți, nu aleși. Sistemul poate fi implementat în Italia
Internațional

Cum poate fi reformat CSM: membrii, trași la sorți, nu aleși. Sistemul poate fi implementat în Italia

Italia va organiza în zilele de 22 și 23 martie un referendum privind o reformă constituțională a sistemului judiciar, care prevede separarea carierelor judecătorilor și procurorilor. Informația a fost transmisă de agenția ANSA. O reformă-cheie pentru guvernul Giorgiei Meloni Separarea carierelor judecătorilor și procurorilor reprezintă una dintre reformele emblematice ale coaliției de dreapta conduse de premierul Giorgia Meloni. Citește și: Apropiata lui Savonea, șefa Curții de Apel București, se autoinvită la Cotroceni. Deocamdată, Nicușor Dan o ține la ușă Referendumul este considerat un test politic major pentru guvern, înaintea alegerilor legislative programate în 2027. Opoziție puternică din partea magistraților și a stângii Reforma se confruntă cu o opoziție vehementă atât din partea corpului magistraților, cât și a partidelor de centru-stânga. Criticii avertizează că modificările ar putea afecta independența justiției și echilibrul puterilor în stat. Argumentele guvernului: prevenirea conflictelor de interese Executivul italian susține că separarea carierelor este necesară pentru a preveni conflictele de interese și pentru a elimina riscul de partizanat politic. Guvernul a acuzat magistrații de intervenții nejustificate în domenii sensibile, precum lucrările publice sau politicile de imigrație. Potrivit sondajelor, italienii sunt profund divizați în privința acestei reforme, un subiect care alimentează dezbateri aprinse în politica italiană de mai multe decenii. Acuzații privind controlul politic asupra procurorilor Sistemul judiciar și opoziția de centru-stânga acuză guvernul că încearcă să limiteze autonomia procurorilor și să influențeze tipul de infracțiuni care pot fi investigate. Aceste acuzații au fost respinse de executiv. Poziția Giorgiei Meloni înainte de referendum Săptămâna trecută, Giorgia Meloni a respins speculațiile potrivit cărora un rezultat favorabil la referendum ar putea duce la convocarea de alegeri anticipate. Premierul a precizat că nu va demisiona în cazul unui eșec al reformei. Ce se schimbă în cariera magistraților Reforma justiției a fost aprobată de Parlamentul italian în luna octombrie, însă, întrucât presupune modificarea Constituției, trebuie validată prin referendum național. În prezent, magistrații acced în sistem printr-un examen unic și pot schimba, pe parcursul carierei, rolul de judecător cu cel de procuror. Reforma propune ca viitorii magistrați să aleagă de la început între cele două cariere, fără posibilitatea de transfer ulterior. Două consilii distincte pentru judecători și procurori Un alt element esențial al reformei îl reprezintă scindarea actualului consiliu care supervizează numirile și procedurile disciplinare în două organisme autonome distincte. Membrii acestora ar urma să fie desemnați prin tragere la sorți, nu prin alegeri, o măsură menită să limiteze influența grupurilor de presiune.

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere
Internațional

Extrema dreaptă, din ce în ce mai îmbrățișată de francezi. Marine Le Pen, totuși, în scădere

Un număr tot mai mare de francezi declară că sunt de acord cu ideile promovate de partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), potrivit unui sondaj publicat de cotidianul Le Monde. Aproximativ 42% dintre respondenți susțin ideile RN, în creștere cu trei puncte față de anul trecut și cu 13 puncte comparativ cu 2022. Percepția asupra democrației și valorilor partidului Potrivit sondajului, aproape 44% dintre francezi consideră că RN nu reprezintă o amenințare pentru democrație, o scădere de șapte puncte față de anul anterior. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan În același timp, 41% dintre respondenți văd formațiunea ca pe un pericol democratic, iar 44% spun că nu sunt de acord cu ideile sale politice. RN, mai puțin perceput ca partid xenofob sau antisemit Datele arată o schimbare semnificativă de percepție: aproximativ 40% dintre francezi consideră că RN nu este un partid xenofob, opinie împărtășită de aproape 60% dintre simpatizanții partidului Les Républicains. De asemenea, 47% dintre respondenți afirmă că RN nu este un partid antisemit. Ascensiune electorală și capacitate de guvernare Rassemblement National se află pe un trend ascendent, reușind să obțină 125 din cele 577 de mandate la alegerile legislative anticipate din 2024. Șapte din zece francezi consideră că partidul este capabil să ajungă la putere, un procent aflat în creștere constantă din 2019. Marine Le Pen și miza alegerilor prezidențiale din 2027 La alegerile prezidențiale din 2022, Marine Le Pen a obținut 41,45% din voturi în turul al doilea, pierzând în fața lui Emmanuel Macron, după ce în 2017 obținuse 33,90%. În prezent, viitoarea sa candidatură este pusă sub semnul întrebării din cauza unui proces în apel, după ce a fost condamnată în primă instanță la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții publice. Jordan Bardella, favorit în sondaje Conform sondajului Le Monde, Jordan Bardella, președintele RN și succesorul desemnat al lui Marine Le Pen, este considerat de 49% dintre francezi drept candidatul cu cele mai mari șanse de a câștiga alegerile prezidențiale. Prin comparație, doar 18% dintre respondenți o văd pe Marine Le Pen drept favorită în cursa pentru Palatul Élysée. Sondajul a fost realizat online între 1 și 5 ianuarie, pe un eșantion de 1.511 persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național, utilizând metoda cotelor și stratificarea pe regiuni și tipuri de zone urbane.

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri
Internațional

Loviturile americane în Iran se lasă așteptate, Trump spune că Teheranul a cerut negocieri

Președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul a solicitat reluarea negocierilor cu Statele Unite, pe fondul protestelor masive din Iran, soldate cu sute de victime. Declarațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde Trump a afirmat că cererea a venit cu o zi înainte. SUA analizează „opțiuni foarte puternice” Donald Trump a avertizat că armata americană ia în calcul „opțiuni foarte puternice” în contextul represiunii violente din Iran. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Trump susține că autoritățile de la Teheran se apropie de o „linie roșie” în privința numărului de morți. Liderul de la Casa Albă nu a exclus o acțiune militară înaintea oricăror negocieri, în funcție de evoluția situației. Internet blocat și posibila intervenție prin satelit În contextul blocării aproape totale a internetului în Iran, Trump a sugerat că SUA ar putea ajuta protestatarii să se reconecteze prin internet prin satelit. Întrebat despre posibilitatea folosirii Starlink, serviciul SpaceX, președintele american a spus că opțiunea este analizată și că se caută soluții pentru restabilirea accesului la informații. Sute de morți și mii de arestări, potrivit ONG-urilor Potrivit Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, în timp ce ONG-ul Iran Human Rights confirmă moartea a cel puțin 192 de protestatari și avertizează că bilanțul real ar putea fi mult mai mare. Organizațiile pentru drepturile omului vorbesc despre un „masacru”, pe fondul arestării a peste 2.600 de persoane. Proteste fără precedent și reacția regimului de la Teheran Declanșate la finalul lunii decembrie din cauza crizei economice, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare politică amplă, una dintre cele mai mari din ultimii trei ani. Autoritățile iraniene au impus blocarea internetului de peste 72 de ore și acuză „insurgenți manipulați din exterior”, în special de SUA și Israel. Apelul opoziției: forțele de securitate să fie alături de popor Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului, a cerut public forțelor armate și de securitate să se alăture populației și să refuze reprimarea protestelor. În paralel, manifestații de susținere au avut loc în diaspora iraniană, inclusiv la Londra, unde protestatarii au înlocuit simbolic steagul Republicii Islamice cu cel al fostei monarhii.

VIDEO Cadavre îngrămădite în fața morgilor, în Iran, protestatarii sunt uciși cu sutele
Internațional

VIDEO Cadavre îngrămădite în fața morgilor, în Iran, protestatarii sunt uciși cu sutele

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel public către autoritățile iraniene să dea dovadă de „maximă reținere”, pe fondul protestelor masive declanșate în ultimele două săptămâni și al reprimării violente a acestora. Liderul ONU s-a declarat „șocat” de informațiile privind utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor, soldată cu numeroși morți și răniți. Drepturile fundamentale, încălcate în timpul protestelor Antonio Guterres a subliniat că drepturile la libertatea de exprimare, asociere și întrunire pașnică trebuie respectate și protejate pe deplin. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Totodată, el a cerut autorităților iraniene să se abțină de la folosirea inutilă sau disproporționată a forței și să permită accesul la informații, inclusiv prin restabilirea comunicațiilor întrerupte. Sute de morți raportate de organizațiile pentru drepturile omului Potrivit Agenției de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în ultimele 15 zile de proteste, dintre care 483 ar fi manifestanți. Printre victime se numără și opt copii, precum și membri ai forțelor de ordine și civili neimplicați direct, însă aceste cifre nu au putut fi verificate independent din cauza restricțiilor severe de comunicare. Imagini șocante de la morga din Kahrizak Un videoclip apărut online arată zeci de cadavre îngrămădite în fața morgii din Kahrizak, la sud de Teheran, imagini identificate de ONG-uri ca fiind victime ale represiunii. Organizațiile Iran Human Rights și Hengaw, ambele cu sediul în Norvegia, au confirmat autenticitatea filmărilor și au descris situația drept o crimă de amploare majoră. Internet blocat și temeri privind un bilanț mai grav Apărătorii drepturilor omului acuză forțele de securitate iraniene că au folosit muniție reală pentru a reprima protestele, în timp ce accesul la internet și liniile telefonice au fost blocate timp de peste 60 de ore. În acest context, există temeri serioase că numărul real al victimelor este mult mai mare decât cel raportat oficial.

Trump insistă: Vom avea Groenlanda într-un fel sau altul. Apărarea lor acum - două sănii cu câini
Internațional

Trump insistă: Vom avea Groenlanda într-un fel sau altul. Apărarea lor acum - două sănii cu câini

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite vor obține Groenlanda „într-un fel sau altul”, susținând că, în lipsa unei intervenții americane, teritoriul ar putea ajunge sub influența Rusiei sau Chinei. Afirmațiile au fost făcute duminică, la bordul Air Force One, unde liderul de la Casa Albă a insistat că un acord este „cea mai ușoară variantă”. Washingtonul vrea proprietate, nu închiriere Donald Trump a precizat că SUA nu iau în calcul o închiriere temporară a Groenlandei, ci doar dobândirea efectivă a teritoriului autonom danez. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan „Avem nevoie de un titlu de proprietate”, a afirmat președintele american, subliniind importanța strategică a regiunii pentru securitatea SUA. Ironii la adresa apărării Groenlandei Liderul american a ironizat capacitatea de apărare a Groenlandei, afirmând că aceasta s-ar baza „pe două sănii cu câini”, în timp ce Rusia și China ar desfășura distrugătoare și submarine în tot mai multe zone strategice. Potrivit lui Trump, acest context ar justifica implicarea directă a Statelor Unite. Tensiuni cu NATO și reacția Danemarcei Donald Trump a declarat că SUA nu vor renunța la obiectivul Groenlandei, chiar dacă acest lucru ar putea afecta NATO, susținând că Alianța are mai multă nevoie de America decât invers. În replică, premierul danez Mette Frederiksen a avertizat recent că un atac american asupra unui stat membru NATO ar însemna „sfârșitul a tot”, inclusiv al sistemului de securitate construit după Al Doilea Război Mondial.

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă
Internațional

Regimul nu cedează în Iran, s-ar fi înregistrat peste 500 de morți. Protestele continuă

Tulburările din Iran s-au soldat cu peste 500 de morți, potrivit unei organizații pentru drepturile omului care monitorizează situația din teren. Asociația HRANA, cu sediul în SUA, susține că datele colectate de activiști din Iran și din diaspora indică uciderea a 490 de protestatari și a 48 de membri ai forțelor de securitate. Totodată, organizația anunță că peste 10.600 de persoane au fost arestate în contextul represiunii declanșate de autorități. Iranul amenință cu represalii dacă SUA atacă Iranul a avertizat că va riposta în cazul unui atac militar al Statelor Unite, pe fondul intensificării protestelor interne și al unei reprimări sângeroase din partea autorităților. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Demonstrațiile au continuat sâmbătă seara, în ciuda intervențiilor violente ale forțelor de securitate, iar bilanțul victimelor este în creștere. Proteste în peste 100 de orașe Potrivit unor surse medicale citate de BBC, peste 100 de cadavre au fost aduse în doar două zile la două spitale din Iran, însă numărul real al victimelor la nivel național este considerat mult mai ridicat. Protestele s-au extins în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile țării. Imaginile verificate de BBC Persian și BBC Verify arată o escaladare clară a violențelor, cu forțe de securitate trăgând asupra mulțimilor în Teheran, Kermanshah, Bushehr și alte regiuni. Washingtonul amenință, Teheranul avertizează: Israelul, posibilă țintă Statele Unite au amenințat Iranul cu lovituri militare ca reacție la uciderea protestatarilor. În replică, președintele Parlamentului iranian a declarat că, în cazul unui atac american, Israelul, alături de baze militare și centre de transport maritim ale SUA din regiune, vor deveni „ținte legitime”. De la proteste economice la revoltă împotriva regimului religios Inițial declanșate la Teheran din cauza inflației galopante, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare națională care cere sfârșitul conducerii religioase impuse de liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei. Procurorul general al Iranului a declarat că orice participant la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu” – o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea. La rândul său, Khamenei i-a catalogat pe protestatari drept „vandali” care încearcă să-l mulțumească pe președintele american Donald Trump. Trump: „Iranul privește spre libertate” Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite „sunt gata să ajute”, susținând că Iranul „se uită spre libertate”. Deși nu a oferit detalii, surse citate de CBS afirmă că Trump a fost informat despre opțiuni preliminare privind posibile lovituri militare asupra Iranului. Totuși, Wall Street Journal notează că discuțiile nu indică o amenințare iminentă. Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat sâmbătă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre o eventuală intervenție. Autoritățile iraniene dau vina pe SUA și Israel Președintele iranian Masoud Pezeshkian a acuzat direct Statele Unite și Israelul că ar fi instigat protestele. El a susținut, fără a prezenta dovezi, că „indivizi antrenați”, „teroriști” și grupuri externe ar fi fost implicați în incendieri de moschei și atacuri asupra piețelor din orașe precum Rasht. Reprimare violentă și arestări în masă Șeful poliției iraniene a declarat la televiziunea de stat că nivelul confruntării cu protestatarii a fost „intensificat” și că au fost arestați peste 2.500 de oameni de la începutul protestelor, pe 28 decembrie. El a susținut că o „proporție semnificativă” a victimelor ar fi fost provocată de „indivizi antrenați”, nu de forțele de securitate. Surse din interiorul Iranului afirmă că agenți în civil îi vizează în special pe cei care filmează sau participă singuri la proteste. Imagini șocante din mai multe orașe iraniene Imagini autentificate arată confruntări violente în Mashhad, Ilam și Teheran. În unele clipuri se aud focuri de armă, se văd vehicule incendiate și protestatari adăpostiți în spatele baricadelor improvizate. În capitală, manifestanții au ocupat cartiere precum Gisha, Punak și Heravi, cerând explicit sfârșitul regimului clerical. Internet aproape complet blocat în Iran Autoritățile iraniene au impus o întrerupere severă a internetului, mai drastică decât în timpul protestelor „Femeie, Viață, Libertate” din 2022, potrivit experților. Accesul este limitat aproape exclusiv la o rețea internă, iar singura alternativă posibilă ar fi conexiunile prin satelit Starlink, care însă pot fi urmărite. Reacții internaționale și bilanțul victimelor Amnesty International a anunțat că analizează „rapoarte alarmante” privind utilizarea ilegală a forței letale împotriva protestatarilor. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că vocile critice la adresa regimului de la Teheran nu ar trebui să fie reduse la tăcere prin violență. Organizațiile pentru drepturile omului estimează între 162 și 192 de protestatari uciși în ultimele două săptămâni. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Cele mai ample proteste de la revolta din 2022 Actualele manifestații sunt cele mai extinse de la revolta din 2022, declanșată de moartea în custodie a Mahsei Amini. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

Imaginile fake sexualizate de pe X încaieră SUA și UK. Cenzură ca în Rusia, acuză Washington
Internațional

Imaginile fake sexualizate de pe X încaieră SUA și UK. Cenzură ca în Rusia, acuză Washington

Sarah Rogers, secretar adjunct pentru diplomație publică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, a comparat public poziția guvernului britanic față de platforma X cu practicile de control al informației folosite de Rusia condusă de Vladimir Putin. Declarațiile au fost făcute într-o serie de mesaje critice la adresa Marii Britanii, pe fondul tensiunilor tot mai mari legate de reglementarea conținutului online. Guvernul britanic ia în calcul blocarea platformei X Scandalul a izbucnit după ce ministrul britanic pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat că executivul de la Londra va sprijini autoritatea de reglementare Ofcom dacă aceasta va decide să blocheze accesul la platforma X pe teritoriul Marii Britanii. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Motivul invocat este folosirea inteligenței artificiale Grok pentru generarea de imagini deepfake, inclusiv conținut problematic. Elon Musk acuză „fascismul” și atacă direct autoritățile britanice Elon Musk, proprietarul companiei xAI – care a dezvoltat Grok – și al platformei X, a reacționat dur, acuzând guvernul britanic de „fascism” și de tentative de restrângere a libertății de exprimare. Într-un mesaj care făcea referire la un grafic privind numărul de arestări pentru postări online, unde Marea Britanie figura pe primul loc, Musk a întrebat retoric: „De ce guvernul britanic este atât de fascist?” Ofcom investighează conținutul generat de inteligența artificială Ofcom a confirmat că a contactat atât platforma X, cât și compania xAI, în legătură cu apariția unor imagini cu persoane dezbrăcate și a unor imagini sexualizate cu minori, generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritatea de reglementare a anunțat că desfășoară o „evaluare rapidă” a modului în care companiile au reacționat la aceste probleme. Ironii din partea Washingtonului: „un blocaj de tip rusesc” Sarah Rogers a ironizat situația, afirmând că Marea Britanie „se gândește la un blocaj de tip rusesc al platformei X pentru a-și proteja cetățenii de imagini în bikini”. Declarația a amplificat controversele și a adus disputa într-o zonă diplomatică sensibilă, punând sub semnul întrebării echilibrul dintre protecția utilizatorilor și libertatea de exprimare. Liz Kendall: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze” Într-un editorial publicat în Sunday Telegraph, Liz Kendall a apărat ferm poziția guvernului britanic. „Trasăm o linie clară și le spunem companiilor de tehnologie, fără echivoc, că platformele care profită de abuzuri nu vor fi acceptate”, a scris ministrul. Ea a subliniat că inovația tehnologică trebuie să fie în slujba societății și nu să o submineze: „Inovația trebuie să slujească umanitatea, nu să o degradeze. Dacă firmele aleg lăcomia în locul responsabilității, vor suporta întreaga forță a legii”. Legea pentru Siguranța Online permite blocarea platformelor Liz Kendall a explicat că Legea pentru Siguranța Online oferă instanțelor britanice posibilitatea de a bloca accesul la servicii digitale care refuză să respecte legislația în vigoare. „Aceste puteri există cu un motiv. Dacă Ofcom va decide să le folosească, guvernul le va sprijini pe deplin”, a concluzionat ministrul.

Lovitură grea pentru Netanyahu: șeful său de cabinet, arestat pentru scurgeri de informații
Internațional

Lovitură grea pentru Netanyahu: șeful său de cabinet, arestat pentru scurgeri de informații

Poliția israeliană a anunțat duminică arestarea unui oficial apropiat de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, suspectat de obstrucționarea unei anchete de securitate. Șeful de cabinet al premierului Netanyahu, arestat Potrivit presei israeliene, cazul este legat de scurgeri de informații clasificate privind războiul Israelului împotriva mișcării islamiste palestiniene Hamas. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Ancheta riscă să slăbească și mai mult poziția politică a lui Benjamin Netanyahu, deja confruntat cu presiuni interne și externe. Dosarul vizează un document clasificat prezentat ca provenind de la liderul Hamas, Yahya Sinwar, decedat între timp. Documentul a fost divulgat în septembrie 2024 cotidianului german Bild, în plin război în Fâșia Gaza, încălcând cenzura militară israeliană. Textul sugera că Hamas nu ar fi interesată de un armistițiu cu Israelul sau de un acord privind eliberarea ostaticilor capturați în urma atacului din 7 octombrie 2023, atac care a declanșat conflictul din Gaza. Poliția confirmă reținerea unui oficial din biroul premierului „Un înalt oficial din cadrul biroului prim-ministrului a fost reținut pentru interogatoriu sub suspiciunea de obstrucționare a unei anchete”, a transmis poliția israeliană într-un comunicat oficial, fără a-i face public numele. Potrivit presei locale, persoana vizată este Tzachi Braverman, actualul șef de cabinet al lui Benjamin Netanyahu și viitor ambasador desemnat al Israelului în Regatul Unit. Acuzațiile formulate de un fost consilier al premierului Tzachi Braverman a fost acuzat recent de Eli Feldstein, fost consilier al lui Netanyahu, că ar fi încercat să blocheze ancheta privind scurgerile de informații. Într-un interviu acordat televiziunii publice Kan, la începutul lunii ianuarie, Feldstein a afirmat că șeful de cabinet i-ar fi propus să împiedice desfășurarea anchetei. Feldstein susține, de asemenea, că Benjamin Netanyahu ar fi fost la curent cu scurgerea documentului. Documentul ar fi fost folosit pentru justificarea strategiei militare Potrivit declarațiilor lui Feldstein, scurgerea de informații ar fi avut rolul de a mobiliza opinia publică israeliană în favoarea continuării războiului, susținând ideea că doar presiunea militară, nu negocierile, poate duce la eliberarea ostaticilor. Această strategie a fost una centrală în discursul guvernului israelian pe parcursul conflictului. Percheziții și noi audieri în desfășurare Presa israeliană relatează că poliția a efectuat o percheziție la domiciliul lui Tzachi Braverman, duminică. Totodată, Eli Feldstein, care a fost deja pus sub acuzare și reținut timp de mai multe săptămâni în acest dosar, urmează să fie audiat din nou. Legături cu scandalul „Qatargate” Cazul este cu atât mai sensibil cu cât Feldstein este implicat și în așa-numitul scandal „Qatargate”, o altă afacere care a afectat imaginea premierului israelian. În acest dosar, Feldstein și alți colaboratori ai lui Netanyahu sunt suspectați că ar fi fost recrutați de Qatar pentru a-i promova imaginea în Israel. Qatarul, stat care găzduiește conducerea politică a Hamas, este unul dintre mediatorii-cheie în negocierile dintre Israel și mișcarea palestiniană. Opoziția cere suspendarea numirii lui Braverman Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, a cerut duminică suspendarea numirii lui Tzachi Braverman ca ambasador al Israelului în Regatul Unit. Lapid a catalogat drept „inacceptabil” ca o persoană suspectată de „obstrucționarea unei anchete serioase de securitate” să reprezinte Israelul într-una dintre cele mai importante țări europene. Ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a respins criticile și a denunțat ceea ce a numit o „vânătoare de vrăjitoare”, sugerând că ancheta ar fi motivată politic.

Secretarul american al Sănătății, fake news grosolan: Germania, dosare penale medicilor
Internațional

Secretarul american al Sănătății, fake news grosolan: Germania, dosare penale medicilor

Secretarul Sănătății din Statele Unite, John Robert Kennedy Jr., a acuzat guvernul german că ar fi inițiat procese motivate politic împotriva medicilor și pacienților în contextul pandemiei de COVID-19. Afirmațiile au fost respinse categoric de autoritățile de la Berlin, într-un moment în care relațiile dintre Germania și administrația președintelui american Donald Trump sunt marcate de tensiuni. Kennedy susține că Germania a urmărit penal peste 1.000 de medici Într-un video publicat sâmbătă pe platforma X, John Robert Kennedy Jr. afirmă că i-a transmis o scrisoare omoloagei sale germane, Nina Warken, cerându-i să „oprească procesele motivate politic”. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Potrivit secretarului american al Sănătății, autoritățile germane ar fi urmărit penal peste 1.000 de medici care ar fi emis scutiri de la purtarea măștii sau de la vaccinarea anti-COVID-19, precum și mii de pacienți ai acestora. „Guvernul german încalcă relația medic–pacient” În mesajul video, Kennedy acuză Germania că ar submina relația dintre medic și pacient, pe care o descrie drept „sacră”. „Guvernul german încalcă relația sacrosanctă medic-pacient, înlocuind-o cu un sistem periculos. Nicio democrație bazată pe încredere și transparență nu ar trebui să meargă pe această cale”, a declarat Kennedy, cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri. În mesajul care însoțește videoclipul, oficialul american a scris greșit numele ministrului german al Sănătății, folosind „Workin” în loc de „Warken”. Răspunsul Berlinului: „Acuzații nefondate și eronate” Ministrul german al Sănătății, Nina Warken, a respins ferm afirmațiile secretarului american. „Declarațiile secretarului american al Sănătății sunt complet nefondate, eronate din punct de vedere factual și trebuie respinse”, a transmis Warken într-un comunicat oficial. Aceasta a precizat că, în timpul pandemiei, medicii care se opuneau vaccinării nu au fost sancționați penal, nu li s-a interzis exercitarea profesiei și nu au fost amendați pentru opiniile lor. Ce cazuri au fost, de fapt, urmărite penal în Germania Potrivit autorităților germane, doar cazurile de falsificare a documentelor au făcut obiectul urmăririi penale, inclusiv: certificate false de vaccinare; adeverințe false privind purtarea măștii. Aceste măsuri au vizat încălcarea legii, nu exprimarea unor opinii medicale, a subliniat ministrul german al Sănătății. Relațiile SUA–Germania, tensionate Controversa apare pe fondul răcirii relațiilor dintre Washington și Berlin după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Administrația Trump și-a exprimat în mod repetat sprijinul pentru AfD, principalul partid de opoziție din Germania, formațiune de extremă dreapta cu poziții pro-ruse, anti-imigrație și profund critice față de Uniunea Europeană. De asemenea, SUA au acuzat mai multe state europene că ar submina libertatea de exprimare, acuzații respinse de capitalele europene ca fiind tentative de ingerință politică. Replica fostului ministru german al Sănătății Fostul ministru german al Sănătății, Karl Lauterbach, social-democrat, a reacționat dur pe platforma X, sugerând că oficialul american ar trebui să se concentreze asupra problemelor interne ale Statelor Unite. „John Robert Kennedy Jr. ar trebui să se ocupe de problemele de sănătate din propria țară: speranță de viață scăzută, costuri medicale exorbitante, zeci de mii de decese legate de droguri și numeroase victime ale criminalității”, a transmis Lauterbach.

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense
Internațional

Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense

O analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda, întrucât locuitorii de acolo vor independența, iar costurile protectoratului sunt foarte mari. Danemarca a subvenționat economia Groenlandei cu 610 milioane de dolari în 2025. În plus, Danemarca plătește pentru poliția și sistemul judiciar al acestui teritoriu.  Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas Un analist citat de acestă agenție arată că Danemarca nu ar trebui să intre în conflict cu SUA, în condițiile unei amenințări a Rusiei în creștere.  Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda “Profesorul Rasmussen din Copenhaga a declarat că orice discuție privind oportunitatea păstrării Groenlandei a fost acoperită de indignarea provocată de amenințările lui Trump (...) Aspirațiile Groenlandei către autodeterminare au început să se contureze încă din 1979, când fosta colonie a obținut o autonomie mai mare și propriul parlament. Un acord din 2009 a recunoscut în mod explicit dreptul groenlandezilor la independență, dacă aceștia o doresc. Toate partidele din Groenlanda spun că doresc independența, dar au opinii diferite cu privire la modul și momentul în care aceasta ar trebui obținută. Presiunea exercitată de Trump a accelerat un proces care era deja în curs, forțând Copenhaga să cheltuiască capital politic și resurse financiare pentru o relație cu un final din ce în ce mai incert“, scrie Reuters.  „Cât de mult ar trebui să luptăm pentru cineva care nu ține cu adevărat la noi?”, a declarat Joachim B. Olsen, comentator politic și fost parlamentar danez, pentru Reuters. Potrivit Reuters, Copenhaga acordă o subvenție anuală de aproximativ 4,3 miliarde de coroane daneze (610 milioane de dolari) economiei Groenlandei, care se află aproape de stagnare, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,2% în 2025. Banca centrală estimează un deficit financiar anual de aproximativ 800 de milioane de coroane daneze pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice actuale. Danemarca acoperă, de asemenea, cheltuielile pentru poliție, justiție și apărare, ceea ce duce cheltuielile anuale totale la puțin sub 1 miliard de dolari. În plus, Copenhaga a anunțat anul trecut un pachet de apărare arctică în valoare de 42 de miliarde de coroane daneze (6,54 miliarde de dolari) ca răspuns la criticile SUA potrivit cărora Danemarca nu a făcut suficient pentru a proteja Groenlanda.

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă
Internațional

SUA pot ataca iar Iranul pentru a sprijini protestele. Israel, în alertă maximă

Israelul se află în stare de alertă maximă din cauza riscului unei intervenții militare a Statelor Unite în Iran, în contextul celor mai ample proteste antiguvernamentale cu care se confruntă autoritățile de la Teheran în ultimii ani. Informația a fost confirmată de trei surse israeliene familiarizate cu situația de securitate. Amenințările lui Donald Trump Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri, în ultimele zile, cu o posibilă intervenție și a avertizat conducerea iraniană să nu recurgă la violență împotriva demonstranților. Citește și: Analiză Reuters sugerează că Danemarca face o greșeală încercând să păstreze Groenlanda: localnicii vor independența, costurile protectoratului sunt imense Sâmbătă, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite sunt „gata să ajute”. Consultări de securitate la nivel înalt în Israel Sursele israeliene, prezente la consultările de securitate desfășurate în weekend, nu au oferit detalii despre ce presupune concret starea de alertă maximă. Contextul este însă unul extrem de tensionat, având în vedere conflictul direct dintre Israel și Iran din luna iunie, când cele două state au fost implicate într-un război de 12 zile, la care s-au alăturat și forțele americane prin atacuri aeriene. Discuție Netanyahu–Rubio despre o eventuală intervenție SUA Potrivit unei surse israeliene, premierul Benjamin Netanyahu a discutat sâmbătă, telefonic, cu secretarul de stat american Marco Rubio despre posibilitatea unei intervenții a SUA în Iran. Un oficial american a confirmat existența convorbirii, fără a oferi detalii despre temele abordate. Israelul evită semnale de intervenție directă Deocamdată, Israelul nu a transmis public intenția de a interveni în Iran în contextul protestelor. Relațiile dintre cele două state rămân însă extrem de tensionate, în special din cauza preocupărilor israeliene legate de programele nucleare și de rachete balistice dezvoltate de Teheran. Netanyahu: „Consecințe oribile” în cazul unui atac iranian Într-un interviu acordat publicației The Economist, publicat vineri, Benjamin Netanyahu a avertizat că Iranul ar suporta „consecințe oribile” în cazul unui atac asupra Israelului. Referindu-se la situația internă din Iran, premierul israelian a adăugat: „În rest, cred că ar trebui să vedem ce se întâmplă în Iran.”

VIDEO Baie de sânge în Iran, spitalele au morgile pline, mulți protestatari împușcați în cap
Internațional

VIDEO Baie de sânge în Iran, spitalele au morgile pline, mulți protestatari împușcați în cap

Personalul medical din cel puțin trei spitale din Iran a declarat pentru BBC că unitățile sanitare sunt depășite de numărul mare de morți și răniți, pe fondul protestelor masive anti-guvernamentale care continuă în întreaga țară. Medicii vorbesc despre scene dramatice, în care nu a mai existat timp nici măcar pentru resuscitare. Împușcați direct în cap și în inimă Un cadru medical dintr-un spital din Teheran a relatat că mulți dintre protestatari au fost împușcați direct în zone vitale. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Au fost focuri trase în capul tinerilor, în inimă. Mulți au murit imediat ce au ajuns pe paturile de urgență. Alții nu au mai ajuns deloc la spital”, a spus aceasta. Potrivit mărturiilor, majoritatea victimelor erau tineri cu vârste între 20 și 25 de ani. Numărul cadavrelor a fost atât de mare încât morgile au devenit rapid neîncăpătoare, iar trupurile au fost depozitate inclusiv în săli de rugăciune. Gloanțe reale și alice folosite împotriva protestatarilor Doi medici au declarat că au tratat răni provocate atât de muniție reală, cât și de cartușe cu alice, armament folosit frecvent de forțele de securitate iraniene în confruntările cu civilii. Un doctor din orașul Kashan a confirmat că numeroși răniți prezentau leziuni grave la nivelul ochilor. „Am văzut o persoană împușcată în ochi, glonțul i-a ieșit prin ceafă”, a relatat un medic din Teheran. Spitale intrate în „mod de criză” Farabi Hospital, principalul centru oftalmologic din capitală, a intrat în regim de criză, potrivit unui medic care a reușit să contacteze BBC printr-o conexiune Starlink. Internările și intervențiile non-urgente au fost suspendate, iar personalul a fost chemat de urgență pentru a face față valului de răniți. Situații similare au fost raportate și în Shiraz, unde un cadru medical a avertizat că spitalele nu dispun de suficienți chirurgi pentru numărul mare de pacienți. Zeci de cadavre transportate într-o singură noapte BBC Persian a verificat că cel puțin 70 de cadavre au fost aduse vineri noaptea la spitalul Poursina din Rasht. Morgă era plină, iar trupurile au fost îndepărtate. Potrivit unei surse medicale, autoritățile ar fi cerut familiilor aproximativ 7 miliarde de riali pentru eliberarea cadavrelor în vederea înmormântării. Proteste extinse în peste 100 de orașe Manifestațiile au început în Teheran în urmă cu două săptămâni, declanșate de dificultățile economice, dar s-au extins rapid în peste 100 de orașe și localități din toate provinciile Iranului. Sute de persoane ar fi fost ucise sau rănite, iar mii arestate. BBC Persian a confirmat identitatea a 26 de victime, inclusiv șase copii. Și membri ai forțelor de securitate au fost uciși, un grup pentru drepturile omului estimând cel puțin 14 decese în rândul acestora. Represiune, blackout informațional și internet aproape complet blocat Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului, mai sever decât cel din timpul protestelor din 2022. Accesul este limitat inclusiv la intranetul intern, iar legăturile externe sunt aproape imposibile. Din acest motiv, verificarea informațiilor este extrem de dificilă, iar presa internațională nu poate relata direct din interiorul țării. Scene violente surprinse în imagini verificate Imaginile apărute arată confruntări violente în Teheran, Mashhad și alte orașe mari. Protestatarii sunt surprinși ascunzându-se în spatele containerelor și focurilor aprinse, în timp ce forțele de securitate trag focuri de armă. Vehicule sunt incendiate, iar clădiri guvernamentale au fost atacate. Armata iraniană a anunțat ulterior că se va alătura forțelor de securitate pentru „protejarea proprietății publice”. Avertismente dure și amenințări cu pedeapsa capitală Procurorul general al Iranului a declarat că protestatarii vor fi considerați „dușmani ai lui Dumnezeu”, o acuzație ce poate duce la pedeapsa cu moartea. Peste 2.500 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului. Reacții internaționale și tensiuni geopolitice Uniunea Europeană a condamnat „represiunea violentă” împotriva protestatarilor. ONU a transmis că este „profund îngrijorată” de pierderile de vieți omenești. Franța, Marea Britanie și Germania au cerut Iranului să permită libertatea de exprimare și de întrunire pașnică. Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că uciderea protestatarilor ar putea atrage un răspuns militar, deși a precizat că nu ia în calcul trupe la sol. Khamenei respinge protestele și promite represiune Liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei a declarat că regimul nu va ceda și că va acționa împotriva „elementelor distructive”. El a acuzat protestatarii că încearcă să „mulțumească președintele SUA”. Apeluri la continuarea protestelor Reza Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului, aflat în exil, a descris protestele drept „magnifice” și a îndemnat iranienii să continue manifestațiile, avertizând totodată asupra riscurilor. Experți avertizează însă că, în lipsa unei opoziții organizate, schimbarea de regim rămâne incertă, chiar dacă amploarea protestelor este fără precedent în ultimii ani. Cea mai gravă criză de la revolta din 2022 Actualele proteste sunt considerate cele mai ample de la revolta din 2022, declanșată de moartea Mahsei Amini în custodia poliției morale. Atunci, peste 550 de persoane au fost ucise și aproximativ 20.000 arestate, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră