vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Americanii, îndemnați să părăsească de urgență Venezuela din cauza unor miliții locale

Administrația Statelor Unite a transmis sâmbătă un avertisment ferm către cetățenii americani aflați în Venezuela, îndemnându-i să părăsească țara „imediat”, invocând deteriorarea situației de securitate. Apelul vine la o săptămână după capturarea fostului președinte Nicolas Maduro și transferarea acestuia într-un centru de detenție din New York. Mesajul lui Nicolas Maduro din închisoare Într-un videoclip publicat de partidul de guvernământ din Venezuela, fiul lui Nicolas Maduro îl arată pe fostul lider declarând că se simte bine în detenție. Citește și: Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas „Suntem bine. Suntem luptători”, a transmis Maduro din centrul de detenție Brooklyn. Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, sunt acuzați de trafic de droguri și alte infracțiuni. Cei doi au pledat nevinovați în fața unui tribunal american și rămân încarcerați în așteptarea următoarei audieri, programată pentru 17 martie. Manifestații de susținere la Caracas, dar cu participare redusă Aproximativ o mie de susținători au mărșăluit sâmbătă pe străzile capitalei Caracas, purtând pancarte cu mesajul „Îi vrem înapoi” și scandând sloganuri de susținere pentru cuplul Maduro. Mobilizarea a fost însă mai slabă decât în zilele precedente, iar lideri importanți ai partidului de guvernământ PSUV au lipsit de la eveniment. Apelurile la proteste au devenit zilnice după operațiunea militară americană din 3 ianuarie, iar oboseala acumulată pare să fi afectat amploarea manifestațiilor. Aniversare controversată și mesajul Delcy Rodriguez Protestul a coincis cu aniversarea învestirii lui Nicolas Maduro pentru un al treilea mandat, obținut în urma alegerilor din 2024, scrutin contestat de opoziție și calificat drept fraudulos. Televiziunea publică a difuzat imagini cu Delcy Rodriguez, președinta interimară, aflată într-un cartier popular din Caracas, unde a avut loc o demonstrație simbolică în sprijinul fostului lider. „Nu ne vom odihni niciun minut până nu-l vom avea înapoi pe președinte”, a declarat Rodriguez. Negocieri tensionate cu Washingtonul și miza petrolului După înlăturarea neașteptată a lui Maduro, Delcy Rodriguez a preluat funcția de președinte interimar și poartă negocieri pe mai multe canale cu Washingtonul, interesat de vastele rezerve de petrol ale Venezuelei. Guvernul interimar a anunțat inițierea unui „proces exploratoriu” pentru restabilirea relațiilor diplomatice cu SUA, rupte din 2019. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că administrația americană menține un „contact strâns” cu autoritățile interimare de la Caracas. Declarațiile contradictorii ale lui Donald Trump Donald Trump a susținut că a „anulat” un nou atac asupra Venezuelei datorită cooperării autorităților de la Caracas și a afirmat că SUA își vor „dicta” toate deciziile. Venezuela a respins aceste afirmații, subliniind că nu este „nici subordonată, nici supusă” Statelor Unite. Alertă de securitate: miliții armate și controale rutiere Departamentul de Stat al SUA a reiterat avertismentul de călătorie, invocând prezența unor grupări armate cunoscute sub numele de „colectivos”, care instalează bariere rutiere și verifică vehicule în căutarea unor indicii privind cetățenia americană sau sprijinul pentru SUA. Autoritățile de la Caracas au respins alerta, catalogând-o drept o tentativă de creare a unei „percepții false de risc” și susținând că Venezuela se bucură de „calm și stabilitate absolute”. Eliberări de deținuți politici și speranțe fragile Donald Trump a afirmat sâmbătă, pe platforma Truth Social, că Venezuela a început „în mod spectaculos” să elibereze prizonieri politici, făcând referire la anunțul președintelui Adunării Naționale, Jorge Rodriguez. Potrivit ONG-urilor și opoziției, până în prezent au fost confirmate 21 de eliberări, dintr-un total estimat între 800 și 1.200 de deținuți politici. Zeci de familii ale opozanților și activiștilor continuă să aștepte vești în fața unor centre de detenție cunoscute, precum El Helicoide sau Rodeo I. Rudele aprind lumânări, se roagă și afișează pancarte cu numele celor închiși, oscilând între speranță și neliniște.

Americanii, îndemnați să părăsească de urgență Venezuela din cauza unor miliții locale
Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas
Internațional

Misteriosul atac american cu rachete asupra uriașului institut de cercetare din Caracas

La o săptămână după operațiunea militară americană care a vizat capitala venezueleană Caracas și zonele învecinate, amploarea distrugerilor provocate principalului institut științific al țării nu a fost încă evaluată complet. Operațiunile de curățare și îndepărtare a resturilor continuă, inclusiv recuperarea fragmentelor de rachete. Clădiri distruse și activități suspendate Potrivit unui comunicat al ministerului Cercetării, Institutul Venezuelean de Cercetare Științifică (IVIC), care adăpostea și unul dintre primele reactoare nucleare din America Latină, a fost lovit de două rachete în timpul atacurilor care au dus la capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores. Citește și: Garda lui Maduro povestește, îngrozită, cum a fost copleșită de doar 20 de militari americani din forțele speciale Autoritățile au raportat geamuri sparte, plafoane prăbușite, găuri în pereți și distrugerea completă a unor instalații. Din cauza pagubelor, reluarea activităților IVIC, programată inițial pentru 5 ianuarie după sărbători, a fost amânată până pe 19 ianuarie. Pe lângă distrugerile materiale, conducerea institutului vorbește despre un impact moral major și despre o lovitură gravă adusă științei și tehnologiei venezuelene. Rețeaua electrică și infrastructura vitală, grav avariate Directorul IVIC și viceministru pentru aplicarea cunoștințelor științifice, Alberto Quintero, a declarat că rețeaua electrică a fost serios afectată. Alimentarea cu energie a fost întreruptă în cel puțin jumătate din cele 24 de centre ale institutului, unde lucrează aproximativ 1.800 de persoane. De asemenea, a fost perturbat și sistemul de pompare a apei. Centrul de matematică, care găzduiește și Universitatea Națională de Științe, a fost complet distrus. Au suferit pagube importante și Centrele de fizică și chimie, esențiale pentru analizele utilizate în explorarea și rafinarea petrolului, principalul pilon al economiei venezuelene. Programe medicale și de cercetare, blocate Alberto Quintero avertizează că evaluarea pagubelor trebuie să depășească inventarierea distrugerilor materiale. José Cardiel, directorul Unității de terapie celulară, a precizat că reluarea activităților IVIC și ale Centrului de medicină regenerativă este serios afectată. Instituția avea planificate tratamente cu celule stem pentru copii, în special pentru cei cu malformații osoase. La rândul său, Noemí Chacón, directoarea Centrului de ecologie, a subliniat că atacul a perturbat grav activitatea științifică zilnică. Bilanț uman și reacția guvernului Potrivit guvernului condus de președinta Delcy Rodríguez, aproximativ 100 de persoane, civili și militari, și-au pierdut viața în urma atacurilor. Ministrul științei și tehnologiei, Gabriela Jiménez, a calificat evenimentele drept „un act de agresiune imperialistă fără precedent împotriva poporului venezuelean”, acuzând faptul că infrastructura civilă și științifică a fost vizată în mod direct.

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană
Internațional

Depozit petrolier rusesc din Volgograd, incendiat de o dronă ucraineană

Un atac ucrainean cu dronă a provocat un incendiu la un depozit petrolier din districtul Oktiabrski, situat în sudul regiunii ruse Volgograd, au anunțat sâmbătă dimineață autoritățile regionale. Incidentul se înscrie în seria loviturilor asupra infrastructurii energetice rusești din ultimele luni. Autoritățile: nu sunt victime, dar sunt posibile evacuări Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Boșarov, a transmis într-un mesaj publicat pe Telegram că nu au fost raportate victime în urma incendiului. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Totuși, acesta a precizat că autoritățile iau în calcul evacuarea locuitorilor din zonele apropiate depozitului afectat, ca măsură de precauție. Strategia Kievului: lovirea infrastructurii energetice ruse În ultimele luni, forțele ucrainene au intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, într-o strategie menită să reducă capacitatea Moscovei de a-și finanța campania militară împotriva Ucrainei. Depozitele de combustibil și instalațiile petroliere au devenit ținte frecvente ale acestor operațiuni. Ministerul Apărării de la Moscova a declarat sâmbătă că, pe parcursul nopții, până la ora 06:00 GMT, sistemele de apărare antiaeriană ale armatei ruse au doborât 67 de drone ucrainene.

Haos în Iran, armata se pregătește de represalii dure, protestele masive nu se opresc
Internațional

Haos în Iran, armata se pregătește de represalii dure, protestele masive nu se opresc

Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iranului și una dintre principalele voci ale opoziției iraniene din exil, le-a cerut sâmbătă manifestanților din Iran să se pregătească pentru a prelua centrele orașelor. Mesajul vine în a 13-a zi a unui amplu val de proteste antiguvernamentale care zguduie regimul de la Teheran. Opoziția iraniană cheamă protestatarii în stradă Stabilit în Statele Unite, Reza Pahlavi a transmis apelul printr-un mesaj publicat pe platforma X. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 În mesajul său, Reza Pahlavi i-a îndemnat pe iranieni „să coboare în stradă” sâmbătă și duminică seara, cu scopul declarat de a ocupa spațiul public. „Obiectivul nu mai este doar de a manifesta pe stradă, ci și de a prelua centrele orașelor, rămânând pe teren”, a subliniat liderul opoziției din exil, sugerând o schimbare de strategie a mișcării de contestare. Armata iraniană promite apărarea intereselor naționale În paralel cu apelurile opoziției, armata iraniană a transmis sâmbătă că va apăra interesele naționale, infrastructura strategică și proprietatea publică, pe fondul extinderii protestelor din întreaga țară. Într-o declarație oficială, armata le-a cerut cetățenilor iranieni să dea dovadă de vigilență pentru a contracara ceea ce a numit „conspirațiile inamicului”. Internetul rămâne blocat în Iran Organizația neguvernamentală Netblocks, specializată în monitorizarea securității cibernetice, a anunțat că întreruperea accesului la internet în Iran este în continuare în vigoare. Măsura a fost decisă de autorități joi, în încercarea de a limita coordonarea protestelor. Potrivit Netblocks, datele arată o întrerupere continuă de peste 36 de ore, care limitează sever capacitatea cetățenilor de a comunica și de a verifica siguranța apropiaților. Statele Unite își exprimă sprijinul pentru protestatari Secretarul de stat american Marco Rubio și-a exprimat public sprijinul față de poporul iranian, criticând decizia autorităților de la Teheran de a bloca accesul la internet. „Statele Unite sprijină curajosul popor iranian”, a transmis Rubio într-un mesaj publicat pe platforma X. Proteste declanșate de criza economică Valul de proteste a izbucnit pe 28 decembrie, inițial la Teheran, ca reacție la deteriorarea condițiilor economice. Mișcarea s-a extins rapid în alte orașe din Iran, devenind una dintre cele mai serioase provocări la adresa regimului în ultimii ani. Mesaj dur al liderului suprem iranian Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat vineri că Republica Islamică „nu va da înapoi” în fața contestării în creștere. Declarația sa subliniază gravitatea crizei politice și sociale cu care se confruntă regimul instaurat în 1979. Zeci de morți, potrivit ONG-urilor Numeroase organizații neguvernamentale au acuzat autoritățile iraniene că au deschis focul asupra manifestanților. Potrivit acestora, de la începutul protestelor s-au înregistrat zeci de morți, ceea ce amplifică tensiunile interne și reacțiile internaționale.

Proprietarul barului care a ars la Crans-Montana, arestat. Lipsa controalelor, șocantă
Internațional

Proprietarul barului care a ars la Crans-Montana, arestat. Lipsa controalelor, șocantă

Liderul cantonului elvețian Valais, Mathias Reynard, a denunțat public faptul că barul din stațiunea Crans-Montana, mistuit de un incendiu devastator în noaptea de Anul Nou, nu a fost inspectat de autoritățile competente timp de șase ani. Tragedia s-a soldat cu 40 de morți și 116 răniți, declanșând un val de reacții critice la nivel național. Barul Le Constellation nu mai fusese verificat din 2019 Primarul stațiunii Crans-Montana declarase anterior că barul Le Constellation nu a mai fost supus unor controale din anul 2019. Citește și: Datoriile mai vechi de 90 de zile ale statului au crescut masiv la finalul lui 2025 Informația a fost confirmată indirect de Mathias Reynard, care și-a exprimat public stupoarea într-un interviu acordat presei locale. „Am fost furios, evident, din cauza acestor erori grave. Este o reacție normală, dar trebuie să lăsăm justiția să își urmeze cursul”, a declarat liderul cantonului Valais pentru publicația Le Temps. Spuma antifonică trebuia verificată conform legii În această săptămână, șeful securității din cantonul Valais a precizat că materialul antifonic din subsolul barului Le Constellation ar fi trebuit să facă obiectul unor controale obligatorii, conform legislației în vigoare. Tocmai această spumă s-a dovedit a fi factorul-cheie în declanșarea incendiului. Dezvăluirea a intensificat presiunea publică asupra autorităților și a dus la înmulțirea apelurilor pentru identificarea și sancționarea celor responsabili. Proprietarii barului, audiați într-o anchetă penală Proprietarii barului Le Constellation au fost audiați vineri în cadrul anchetei penale deschise pentru posibile infracțiuni comise din culpă. La finalul interogatoriilor, Jacques Moretti, unul dintre cei doi proprietari, a fost plasat în arest preventiv pentru a preveni orice tentativă de fugă. Moretti și soția sa sunt cercetați pentru omor din culpă, vătămare corporală din culpă și incendiere din culpă. Cei doi au anunțat că vor coopera deplin cu autoritățile pe parcursul anchetei. Antecedente penale și măsuri preventive Jacques Moretti a mai fost condamnat în anul 2008 într-un dosar de proxenetism. Autoritățile au decis plasarea sa în arest preventiv având în vedere gravitatea faptelor investigate și riscul procedural identificat de anchetatori. Cauza probabilă a incendiului: artificii și materiale inflamabile Potrivit datelor preliminare ale anchetei, incendiul ar fi fost declanșat de artificii montate pe dopurile sticlelor de șampanie. Aprinse și ridicate de tineri spre tavanul barului, acestea au intrat în contact cu spuma antifonică inflamabilă din plafon, provocând un incendiu care s-a extins rapid în întreaga încăpere. Ancheta este în curs, iar autoritățile elvețiene urmează să stabilească responsabilitățile exacte pentru una dintre cele mai grave tragedii petrecute recent în Elveția.

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE și NATO
Internațional

Rusia testează limitele Occidentului: folosirea rachetei hipersonice Oreșnik aproape de granițele UE și NATO

Atacul rusesc cu racheta balistică hipersonică Oreșnik a avut un caracter „demonstrativ” și a fost lansat foarte aproape de frontiera Ucrainei cu Uniunea Europeană, a declarat vineri seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Mesajul a fost transmis în discursul său zilnic către populație, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra vestului Ucrainei. Amenințare directă pentru statele din estul Uniunii Europene Zelenski a avertizat că rachetele balistice cu rază medie de acțiune reprezintă o provocare directă pentru state membre ale UE precum Polonia, România și Ungaria. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Potrivit liderului ucrainean, utilizarea acestui tip de armament indică o escaladare periculoasă a conflictului și o extindere implicită a riscurilor de securitate în regiune. Atac asupra regiunii Liov, aproape de granița UE Atacul cu racheta Oreșnik a avut loc în noaptea de joi spre vineri și a vizat regiunea Liov (Lviv), din vestul Ucrainei, o zonă situată în imediata apropiere a granițelor Uniunii Europene. Lovitura a amplificat temerile privind intenția Rusiei de a transmite un mesaj strategic către Occident. Diplomația ucraineană: „o amenințare globală” Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiga, a avertizat la rândul său asupra gravității atacului, afirmând într-un mesaj publicat pe platforma X că Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază medie de acțiune în apropierea frontierelor UE și NATO. Oficialul ucrainean a catalogat acțiunea drept „o amenințare globală care necesită răspunsuri globale”. Apel la Washington pentru un răspuns ferm Anterior, Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să reacționeze clar la utilizarea de către Rusia a rachetei Oreșnik, capabilă să transporte focos nuclear. Președintele ucrainean a subliniat că Moscova reacționează la semnalele venite din partea Washingtonului și că lipsa unor consecințe încurajează escaladarea violenței. Atac masiv cu drone și rachete asupra Ucrainei Potrivit lui Zelenski, în atacurile din noaptea de joi spre vineri forțele ruse au folosit 242 de drone, 22 de rachete de croazieră și 13 rachete balistice. Informațiile nu au putut fi confirmate imediat din surse independente, însă amploarea atacului indică o ofensivă aeriană de mare intensitate. Reacția Moscovei și precedentul Oreșnik Rusia a susținut că utilizarea rachetei Oreșnik în vestul Ucrainei a fost un răspuns la un presupus atac ucrainean asupra uneia dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, la finalul anului trecut. Anterior, Moscova mai folosise racheta Oreșnik o singură dată, într-un atac asupra orașului Dnipro, în noiembrie 2024.

China forțează limitele fizicii: „soarele artificial” schimbă perspectivele fuziunii nucleare
Internațional

China forțează limitele fizicii: „soarele artificial” schimbă perspectivele fuziunii nucleare

Reactorul experimental EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak), supranumit „Soarele artificial” al Chinei, a reușit să mențină stabilă plasma la densități extreme, marcând un progres major în dezvoltarea tehnologiei de fuziune nucleară. Descoperirea, publicată la 1 ianuarie în revista Science Advances și citată de Live Science, deschide noi perspective pentru obținerea unei surse de energie curate și aproape nelimitate. Ce este reactorul EAST și de ce este important EAST este un reactor de tip tokamak, cu izolare magnetică, conceput pentru a menține plasma – a patra stare a materiei – la temperaturi extrem de ridicate, pentru perioade îndelungate. Citește și: EXCLUSIV Cine este elvețianul care, cu un gest spontan bine intenționat, a stârnit scandalul începutului de an în România Prin utilizarea unor câmpuri magnetice puternice, plasma este captată într-o cameră în formă de tor, permițând studierea fuziunii nucleare în condiții controlate. Deși reactoarele tokamak nu au atins încă aprinderea autosustenabilă, EAST a reușit să extindă semnificativ durata și stabilitatea plasmei. Depășirea Limitei Greenwald, un obstacol major în fuziunea nucleară Unul dintre cele mai mari obstacole în cercetarea fuziunii este Limita Greenwald, pragul de densitate peste care plasma devine instabilă și reacția se oprește. Cercetătorii chinezi au depășit această limită printr-un control atent al interacțiunii dintre plasmă și pereții reactorului, ajustând presiunea inițială a gazului și încălzirea electronilor. Astfel, plasma a rămas stabilă la densități cuprinse între 1,3 și 1,65 ori peste Limita Greenwald, mult peste intervalul operațional obișnuit al tokamak-urilor. Un nou regim teoretic confirmat experimental Performanța reactorului EAST a permis, pentru prima dată, obținerea unui așa-numit „regim fără densitate”, în care plasma rămâne stabilă chiar și pe măsură ce densitatea crește. Acest rezultat se bazează pe teoria autoorganizării pereților plasmei, care presupune un echilibru fin între plasmă și materialele reactorului. Potrivit cercetătorilor, această descoperire ar putea fi esențială pentru viitoarele reactoare de generație nouă. Fuziunea nucleară, între promisiune și realitate Fuziunea nucleară promite energie curată, fără emisii de gaze cu efect de seră și fără deșeuri radioactive pe termen lung, însă rămâne o tehnologie experimentală dezvoltată de peste 70 de ani. În prezent, majoritatea reactoarelor consumă mai multă energie decât produc. Cu toate acestea, progresele obținute în China și SUA aduc omenirea mai aproape de depășirea acestui prag. Rolul reactorului ITER și viitorul energiei de fuziune Rezultatele obținute la EAST vor influența direct dezvoltarea Reactorului Termonuclear Experimental Internațional (ITER), cel mai mare proiect de fuziune nucleară din lume, construit în Franța cu participarea a zeci de țări, inclusiv China și SUA. ITER este un reactor experimental destinat cercetării fuziunii susținute și ar putea deschide drumul către centrale electrice bazate pe fuziune. Conform estimărilor actuale, ITER ar urma să înceapă producerea reacțiilor de fuziune la scară largă în jurul anului 2039.

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara
Internațional

Internetul a fost blocat în Iran, unde protestele au cuprins toată țara

O mulțime numeroasă de manifestanți s-a adunat joi pe o arteră principală din nord-vestul Teheranului, în a douăsprezecea zi consecutivă a unei mișcări de protest care contestă regimul iranian.  Proteste de amploare în mari orașe Imaginile, publicate de BBC, arată protestatari care mărșăluiesc pe jos, dar și coloane de mașini ai căror șoferi claxonează, ocupând o porțiune a bulevardului Ayatollah Kashani, una dintre arterele importante ale capitalei Iranului. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Mobilizarea indică menținerea presiunii stradale, în pofida măsurilor de securitate adoptate de autorități. Posturi de televiziune de limbă persană cu sediul în afara Iranului, alături de numeroase conturi de pe rețelele sociale, au difuzat imagini similare din alte orașe ale țării. Proteste de amploare au fost raportate inclusiv în Tabriz, în nordul Iranului, și în orașul sfânt Mashhad, situat în est, semn că mișcarea are o răspândire națională. Momentul izbucnirii: 28 decembrie Protestele au izbucnit pe 28 decembrie, la Teheran, fiind declanșate de creșterea accentuată a costului vieții. Comercianți din mai multe zone ale capitalei și-au închis magazinele în semn de protest față de hiperinflație și de deteriorarea gravă a situației economice. De-a lungul zilelor, revendicările au evoluat, depășind sfera economică și incluzând critici directe la adresa regimului și a modului de guvernare. Internetul, blocat de autorități Pe fondul intensificării manifestațiilor, organizația specializată în monitorizarea internetului NetBlocks a anunțat că a detectat o „pană națională de internet” în Iran. Potrivit grupului, datele în timp real indică faptul că țara se confruntă cu o întrerupere extinsă a accesului la internet, care survine după o serie de măsuri de cenzură digitală adoptate de autorități pentru a limita comunicarea și coordonarea protestelor. Într-un comunicat, NetBlocks a precizat că întreruperea rețelei afectează grav dreptul populației de a comunica într-un moment critic, în care informațiile despre proteste și reacția forțelor de ordine sunt de interes public major. Situația confirmă utilizarea restricțiilor asupra internetului ca instrument de control în contextul mișcărilor de contestare.

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei: Printre cele mai stupide lucruri auzite de la Casa Albă
Internațional

Nici măcar republicanii nu sunt de acord cu invadarea Groenlandei: Printre cele mai stupide lucruri auzite de la Casa Albă

Mai mulți republicani din Congresul Statelor Unite au criticat public orice posibilă acțiune militară de anexare a Groenlandei, delimitându-se de declarațiile președintelui Donald Trump, care susține că SUA ar avea nevoie de insula arctică din motive de securitate națională. „Inadecvat, inutil și inacceptabil” Senatorul republican John Curtis, din statul Utah, a transmis într-un mesaj public că utilizarea forței militare în cazul Groenlandei este „inadecvată, inutilă și inacceptabilă”. Acesta a subliniat că prioritatea Statelor Unite ar trebui să fie consolidarea relațiilor de parteneriat cu Danemarca și cu autoritățile din Groenlanda, nu escaladarea tensiunilor prin amenințări militare. Groenlanda este un teritoriu autonom cu aproximativ 56.000 de locuitori, aflat sub suveranitatea Regatului Danemarcei, stat membru NATO și aliat apropiat al Statelor Unite. Poziția sa strategică în Arctica a atras de-a lungul timpului interes geopolitic, însă statutul său juridic este clar stabilit în cadrul internațional. „Stupid” Critici dure au venit și din partea congressmanului republican Don Bacon, din Nebraska, care a declarat că discuțiile administrației de la Washington privind Groenlanda sunt dăunătoare și riscă să afecteze relațiile Statelor Unite cu aliații săi din NATO. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un interviu acordat CNN, Bacon a calificat ideea de a absorbi Groenlanda drept una dintre cele mai „stupide” propuneri venite de la Casa Albă în ultimul an, îndemnându-și colegii republicani să transmită clar administrației Trump că această direcție este greșită. „O eroare majoră” La rândul său, senatorul John Kennedy, din Louisiana, a declarat după un briefing cu secretarul de stat Marco Rubio că ideea unei invazii a Groenlandei este lipsită de orice logică. El a afirmat că până și un elev de liceu ar înțelege că o asemenea acțiune ar fi „o eroare majoră”, adăugând că nu crede că președintele Trump sau secretarul de stat ar lua în calcul un scenariu militar. Totuși, Kennedy nu a exclus posibilitatea unor discuții privind identificarea unui nou cadru juridic pentru cooperarea în domeniul apărării între Statele Unite și Groenlanda. Critici apăsate și din UE Reacțiile critice nu s-au limitat la scena politică americană. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a avertizat că orice atac american asupra Groenlandei ar însemna un moment de ruptură pentru NATO și ar submina grav ordinea de securitate internațională stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial. În ultimele luni, Donald Trump a reiterat în mai multe rânduri că Statele Unite ar avea „nevoie” de Groenlanda pentru a-și asigura interesele strategice și securitatea națională. Afirmațiile au fost respinse ferm de Danemarca, de guvernul Groenlandei, de Uniunea Europeană și de mai multe state europene, care au subliniat caracterul inacceptabil al oricărei tentative de presiune sau intervenție. Tema Groenlandei a revenit în prim-planul dezbaterii internaționale în contextul recentelor acțiuni militare americane în Venezuela, alimentând îngrijorări privind o eventuală schimbare de abordare a politicii externe a SUA față de aliații săi tradiționali.

VIDEO Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări: furie, cinism și multe întrebări în SUA
Internațional

VIDEO Femeie împușcată în cap de aproape de un agent de la Imigrări: furie, cinism și multe întrebări în SUA

Un agent al Serviciului de Imigrare și Vamă al Statelor Unite (ICE) a împușcat mortal (VIDEO), miercuri, o femeie de 37 de ani, cetățean american, aflată în mașina sa, în orașul Minneapolis.  JD Vance susține necondiționat ICE Vicepreședintele SUA, JD Vance, a calificat cazul drept o „tragedie”, însă a afirmat într-o postare pe rețeaua X că victima „și-a provocat singură moartea”. Citește și: Ciolacu, fotografiat în Vietnam la un resort de lux, alături de Sorina Docuz Într-un mesaj ulterior, Vance a transmis sprijinul total al administrației pentru agenții ICE, declarând că președintele, vicepreședintele și întregul guvern susțin forțele federale de imigrare. Primarul Frey către ICE: „Plecați dracului din Minneapolis!” În contrast, guvernatorul democrat al statului Minnesota a declarat că a avertizat „de săptămâni” că operațiunile ICE din stat reprezintă „o amenințare la adresa siguranței publice”. Reacții critice au venit și din partea autorităților locale din Minneapolis, unde incidentul a avut loc. Primarul orașului, Jacob Frey, a respins ferm versiunea administrației federale potrivit căreia agentul ar fi acționat în legitimă apărare. Acesta a afirmat că imaginile video ale incidentului contrazic explicațiile oficiale și a catalogat declarațiile guvernului drept „mincinoase”. Într-o conferință de presă, Frey a spus că, după ce a vizionat personal înregistrarea video, consideră că relatarea autorităților federale nu corespunde realității. Primarul a acuzat agenții federali de imigrare că au adus haosul în oraș și a cerut public retragerea imediată a acestora din Minneapolis. El i-a îndemnat pe locuitori să rămână calmi, în timp ce lideri democrați din Minnesota, Washington și alte state au descris operațiunea ICE ca fiind o acțiune inutil provocatoare, care a dus la pierderea unei vieți omenești. Mii de persoane au protestat Consiliul municipal din Minneapolis a identificat victima drept Renee Nicole Good și a transmis că viața unei femei care, în dimineața respectivă, își ajuta vecinii „a fost curmată de guvernul federal”. Consiliul a cerut, la rândul său, ca ICE să părăsească imediat orașul. În cursul serii, mii de persoane s-au adunat la locul incidentului, într-o zonă rezidențială din cartierul Central, unde au aprins lumânări în memoria victimei. Pe parcursul zilei, o parte dintre protestatari au fost confruntați de agenți federali puternic înarmați, echipați cu măști de gaze, care au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea mulțimii. Noem spune că a fost „terorism intern” Varianta oficială a guvernului federal a fost prezentată de secretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem. Aceasta a declarat că agenții ICE au intervenit inițial în urma unui apel privind un vehicul blocat în zăpadă și că ulterior ar fi fost hărțuiți de o „mulțime de agitatori”. Potrivit lui Noem, Renee Nicole Good ar fi urmărit agenții pe parcursul zilei, le-ar fi blocat vehiculul și ar fi refuzat să se dea la o parte. Noem a afirmat că femeia ar fi încercat să își folosească mașina ca armă și să lovească un ofițer, susținând că vehiculul l-a atins pe agent. Incidentul a fost descris drept un act de terorism intern, iar cazul este anchetat de FBI, în paralel cu o investigație anunțată de autoritățile statale. Erau necesare focurile de armă? Imaginile video ale incidentului, distribuite pe rețelele de socializare, ridică însă semne de întrebare cu privire la versiunea guvernului. În înregistrări se vede un SUV Honda care blochează parțial drumul. Mașina înaintează lent, apoi se oprește pentru a permite trecerea unui alt vehicul. Șoferița, cu geamul coborât, pare să facă semn unei camionete să înainteze, însă aceasta se oprește, iar doi agenți se apropie pe jos. În momentul în care unul dintre ofițeri îi ordonă șoferiței să iasă din mașină și apucă mânerul portierei, SUV-ul dă ușor înapoi, iar un al treilea agent se poziționează în fața vehiculului, dinspre partea pasagerului. Mașina înaintează apoi și virează spre dreapta, într-o aparentă tentativă de a se îndepărta de agenți. Agentul aflat în fața vehiculului scoate arma și trage trei focuri, cel puțin unul dintre ele după ce partea frontală a mașinii trecuse deja de el. Din imagini nu reiese clar dacă ofițerul a fost lovit de mașină, acesta rămânând în picioare pe toată durata incidentului. După împușcături, vehiculul a accelerat și s-a izbit de alte mașini parcate și de un stâlp. Autoritățile federale au precizat că agentul implicat este unul cu experiență, a fost evaluat medical la spital și ulterior externat. Incidentul a declanșat un val de reacții la nivel național și a reaprins dezbaterea privind tacticile utilizate de agențiile federale de imigrare și impactul acestora asupra siguranței publice.

Prima opțiune a lui Trump este să „cumpere” Groenlanda prin diplomație (Casa Albă)
Internațional

Prima opțiune a lui Trump este să „cumpere” Groenlanda prin diplomație (Casa Albă)

Președintele american Donald Trump studiază „activ”, împreună cu echipa sa de securitate națională, posibilitatea ca Statele Unite să cumpere Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, care nu a exclus explicit nici opțiunea unei preluări militare. Casa Albă: toate opțiunile sunt pe masă Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a declarat că ideea cumpărării Groenlandei este „discutată activ” la nivelul administrației prezidențiale. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Ea a subliniat că, pentru președintele Trump, „toate opțiunile sunt pe masă” atunci când sunt analizate interesele Statelor Unite, dar a precizat că „prima opțiune rămâne diplomația”. Motivația Washingtonului: competiția strategică în zona arctică Reprezentanta Casei Albe a argumentat că președintele Trump consideră descurajarea influenței ruse și chineze în regiunea arctică o prioritate strategică. În acest context, administrația americană discută posibilitatea „achiziției” Groenlandei. Ea a amintit că ideea anexării insulei de către SUA nu este nouă și a fost luată în calcul și în trecut de alți președinți americani. Groenlanda: teritoriu autonom, bogat în resurse naturale Groenlanda aparține Danemarcei de peste 600 de ani și are statut de teritoriu semi-suveran. Insula are aproximativ 56.000 de locuitori, o economie bazată în principal pe pescuit și este finanțată semnificativ de guvernul danez, cu circa un miliard de dolari anual. Deși depinde bugetar de Copenhaga, Groenlanda dispune de importante resurse naturale, inclusiv petrol și gaze naturale. Tentative istorice ale SUA de a cumpăra Groenlanda După al Doilea Război Mondial, președintele american Harry Truman a încercat să cumpere Groenlanda pentru suma de 100 de milioane de dolari în aur, considerând-o un teritoriu strategic în contextul începutului Războiului Rece. Danemarca a respins atunci oferta. Astăzi, baza aeriană americană Pituffik din Groenlanda are un rol major în sistemul de avertizare timpurie împotriva rachetelor balistice și în monitorizarea rutelor navale din Atlanticul de Nord. Washingtonul vizează extinderea prezenței militare în Groenlanda Statele Unite și-au exprimat interesul de a-și extinde prezența militară în regiune, inclusiv prin instalarea de noi radare pentru supravegherea navelor și submarinelor rusești care tranzitează Atlanticul. Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că va avea discuții cu oficiali danezi pe tema Groenlandei, fără a oferi detalii suplimentare. Danemarca respinge în continuare ideea cedării insulei sub orice formă. Aliați europeni își exprimă sprijinul pentru Danemarca Mai mulți aliați europeni ai Danemarcei – inclusiv Spania, Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit – au emis o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Copenhaga. Aceștia subliniază că securitatea regiunii arctice reprezintă „o prioritate” pentru Europa.

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA
Internațional

Tot petrolul Venezuelei va fi sub control american, susține Casa Albă. O parte va ajunge în SUA

Statele Unite „vor continua să dicteze” deciziile noilor autorități din Venezuela, a declarat Casa Albă. În paralel, secretarul american al energiei a afirmat că Washingtonul va controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol venezuelean, iar veniturile vor fi depuse în conturi aflate sub control american. Casa Albă: presiune maximă asupra autorităților interimare din Venezuela Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că Washingtonul rămâne în „strânsă coordonare” cu autoritățile interimare venezuene și că Statele Unite „vor continua să le dicteze deciziile”. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Potrivit acesteia, SUA dispun de „efectul presiunii maxime” asupra autorităților de la Caracas. Declarații dure după capturarea lui Nicolas Maduro După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către trupele speciale americane, președintele Donald Trump a avertizat-o pe președinta interimară Delcy Rodriguez că „va plăti mai scump ca Maduro” dacă „nu va face ceea ce trebuie”. Delcy Rodriguez, aliată apropiată a lui Maduro, denunțase anterior „răpirea” acestuia și a subliniat că Venezuela „nu va deveni colonia nimănui”, acuzând SUA că urmăresc resursele petroliere ale țării. Control pe termen nelimitat al exporturile de petrol Secretarul american al energiei, Chris Wright, a anunțat că Statele Unite vor controla pe termen „nelimitat” exporturile de petrol ale Venezuelei. Veniturile obținute din aceste tranzacții vor fi depuse în conturi gestionate de autoritățile americane. Oficialul a precizat că există o cooperare directă cu partea venezueleană în acest proces. SUA vor comercializa petrolul venezuelean pe piața nord-americană Conform declarațiilor lui Chris Wright, Venezuela urmează să livreze între 30 și 50 de milioane de barili de petrol către Statele Unite pentru comercializare pe piața nord-americană. „Aceste vânzări vor fi efectuate de guvernul american, iar veniturile vor fi depuse în conturi controlate de guvernul american”, a precizat acesta. Pe termen nelimitat, Washingtonul intenționează să vândă pe piață producția de petrol care iese din Venezuela. Investiții uriașe necesare pentru relansarea industriei petroliere În fața scepticismului companiilor petroliere, secretarul american al energiei a recunoscut că relansarea industriei petroliere venezuelene va necesita „zeci de miliarde de dolari” și o perioadă îndelungată de timp. Cu toate acestea, oficialul a descris oportunitatea economică drept „enormă”, subliniind potențialul ridicat al sectorului energetic venezuelean.

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Proteste la Moscova
Internațional

SUA, cu sprijin britanic, au capturat un petrolier rusesc pus în slujba Iranului. Proteste la Moscova

Regatul Unit a acordat sprijin militar Statelor Unite în operațiunea de interceptare a petrolierului rusesc „Marinera” în Atlanticul de Nord, a anunțat Ministerul britanic al Apărării. Rusia a reacționat, acuzând o încălcare a normelor internaționale privind libertatea de navigație. Petrolierul, anterior „Bella 1”, se afla sub sancțiuni americane Nava, cunoscută anterior sub numele „Bella 1”, se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite din 2024, din cauza presupuselor legături cu Iranul. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Petrolierul era monitorizat de Garda de Coastă a SUA încă din 21 decembrie, în timp ce se deplasa fără încărcătură spre Venezuela, și a reușit inițial să evite o tentativă de interceptare americană. Nave militare ruse ar fi încercat să escorteze petrolierul Între timp, petrolierul a fost redenumit „Marinera”, înregistrat în Rusia și a început să navigheze sub pavilion rusesc. Nava a fost localizată miercuri dimineață în Atlanticul de Nord, unde marina americană a reușit să o intercepteze. Potrivit informațiilor apărute, Rusia ar fi trimis în zonă cel puțin o navă militară sau un submarin pentru escortă și a cerut Statelor Unite și aliaților occidentali să respecte libertatea de navigație în apele internaționale. Londra confirmă sprijinul operațional acordat Statelor Unite Ministerul britanic al Apărării a confirmat că operațiunea de interceptare s-a desfășurat cu sprijinul Regatului Unit. Acesta a precizat că forțele armate britanice au oferit sprijin operativ planificat, inclusiv permiterea utilizării bazelor britanice de către unități americane implicate în misiune, în zona dintre Marea Britanie, Islanda și Groenlanda. Rusia acuză „interceptare ilegală” și invocă dreptul mării Ministerul rus al Transporturilor a anunțat că a pierdut contactul cu petrolierul „Marinera” și a calificat incidentul drept „interceptare ilegală” în apele internaționale. Autoritățile ruse susțin că acțiunea ar încălca Convenția ONU privind Dreptul Mării, care garantează libertatea de navigație pe marea liberă. Potrivit Moscovei, petrolierul a primit permisiunea temporară de a naviga sub pavilion rusesc la 24 decembrie 2015, în conformitate cu legislația națională și dreptul internațional. Ministerul rus de Externe a solicitat Statelor Unite să asigure „un tratament uman și demn” membrilor echipajului petrolierului sechestrat, dintre care o parte sunt cetățeni ruși, precum și repatrierea lor rapidă.

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești
Internațional

Un nou petrolier din flota-fantomă rusă a fost lovit de Ucraina în ape turcești

Un petrolier care arborează pavilionul insulelor Palau și care ar putea fi implicat în exportul de petrol rusesc a fost lovit miercuri de o dronă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, au transmis surse media turcești. Incidentul a avut loc în largul provinciei Kastamonu Petrolierul „Elbus” se afla la aproximativ 30 de mile nautice (circa 55 km) de țărm, în largul provinciei turce Kastamonu, în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat Membrii echipajului nu au fost răniți, însă nava a suferit avarii în partea superioară. Nava a fost remorcată către portul Inebolu, cu sprijinul Gărzii de Coastă a Turciei. Atacuri anterioare asupra flotei-fantomă La sfârșitul lunii noiembrie, două petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, tot în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură spre portul rusesc Novorossiisk. Ucraina a revendicat atacurile, iar Turcia a protestat ferm, cerând Kyivului și Moscovei să evite acțiuni care pun în pericol siguranța navigației și comerțul în Marea Neagră. Cine deține petrolierul „Elbus” Petrolierul lovit miercuri este înregistrat pe numele unei companii din Hong Kong și navighează sub pavilionul statului Palau, considerat un „pavilion de complezență” și inclus pe mai multe liste negre internaționale. Datele de monitorizare a traficului maritim arată că „Elbus” a plecat din Singapore și a traversat strâmtoarea Bosfor cu câteva zile înainte de incident. După intrarea în Marea Neagră, nava și-a schimbat direcția către nord-est, părând să se îndrepte spre Rusia. Același petrolier a mai acostat în iulie anul trecut în portul Novorossiisk, hub major pentru exporturile de petrol rusesc, de unde pleacă aproximativ o cincime din cantitatea totală exportată de Rusia.

Maduro și soția au fost la un pas să scape de capturare, dar s-au lovit de tocul ușii camerei blindate
Internațional

Maduro și soția au fost la un pas să scape de capturare, dar s-au lovit de tocul ușii camerei blindate

Fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost răniți în timpul operațiunii de capturare desfășurate de forțele americane la Caracas, potrivit Fox News. Cei doi ar fi suferit traumatisme în timp ce încercau să fugă și să se ascundă. Cum s-a produs incidentul în timpul fugii Potrivit unor surse, Maduro și soția sa au încercat să se refugieze în spatele unei uși grele de oțel din interiorul complexului în care se aflau. Citește și: EXCLUSIV Directorul Autorității Aeronautice a distrus structura de securitate cibernetică. Obligat de lege să o refacă, a angajat personal necalificat În timpul manevrei de evadare, aceștia s-ar fi lovit la cap, deoarece cadrul ușii era prea jos. Cilia Flores, posibil traumatism cranian și leziuni la coaste Cilia Flores ar fi suferit răni la nivelul capului. Avocatul său a declarat în instanță că există suspiciuni privind o posibilă fractură sau contuzie serioasă la nivelul coastelor și a solicitat investigații medicale suplimentare, inclusiv radiografie și examen fizic complet. Apariție în instanță cu răni vizibile Maduro și soția sa au apărut în fața judecătorului cu răni vizibile. Martorii din sala de judecată au relatat că Flores părea slăbită și amețită, iar Maduro avea dificultăți de mobilitate. Schițe din sală o arată pe Flores cu bandaje la cap. Oficialii americani au calificat traumatismul cranian drept minor. Delta Force a intervenit și a acordat primul ajutor Cei doi au fost reținuți de membri ai unității americane de elită Delta Force, care le-au acordat primul ajutor la fața locului, după extragerea din complex, au mai precizat sursele citate. În timpul operațiunii, a avut loc un schimb intens de focuri între forțele americane și o unitate cubaneză de reacție rapidă aflată în apropiere. Mai mulți membri ai Delta Force au fost răniți. Doi militari continuă să se recupereze, în timp ce alți cinci s-au întors deja în serviciu activ. Rănile militarilor americani nu le pun viața în pericol Potrivit Pentagonului, militarii răniți au suferit leziuni provocate de gloanțe și șrapnel, însă viețile lor nu sunt în pericol. Oficialii au subliniat că misiunea a fost extrem de complexă și a fost dusă la bun sfârșit cu pierderi minime. Maduro și Cilia Flores, deținuți într-un penitenciar din New York Nicolas Maduro și soția sa se află în prezent într-un centru de detenție din New York. Aceștia au fost prezentați în fața unui judecător federal și sunt acuzați de mai multe infracțiuni legate de traficul de droguri, pentru care au pledat nevinovat.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră