sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5062 articole
Internațional

Rusia și China își consolidează alianța diplomatică. Lavrov și Wang Yi discută despre Ucraina și SUA

Rusia și China, discuții despre Ucraina. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit duminică, la Beijing, cu ministrul chinez de Externe, Wang Yi, pentru a discuta despre relațiile bilaterale cu Statele Unite și perspectivele unei soluții diplomatice în conflictul din Ucraina. Organizația de Cooperare de la Shanghai Lavrov se află în China pentru a participa la reuniunea șefilor diplomațiilor din cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OSC), după o vizită recentă efectuată în Coreea de Nord. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Întâlnirea cu Wang Yi a avut loc într-un context regional tensionat și cu multiple dosare deschise la nivel global. Rusia și China își coordonează pozițiile pe scena internațională Potrivit comunicatului diplomației ruse, discuțiile au vizat consolidarea colaborării între cele două țări în cadrul organizațiilor internaționale, precum ONU, Consiliul de Securitate, BRICS, G20 și APEC. Moscova și Beijingul au subliniat „importanța întăririi coordonării strânse” în fața provocărilor globale. Rusia și China, discuții despre Ucraina O temă centrală a întrevederii a fost conflictul din Ucraina. Cele două părți au discutat despre „perspectivele pentru o rezolvare” a crizei ucrainene, fără a fi oferite detalii suplimentare privind posibile inițiative concrete. Dosarele fierbinți: Israel-Palestina și Peninsula Coreeană Lavrov și Wang Yi au abordat și alte subiecte tensionate de pe agenda internațională. Potrivit sursei oficiale, cei doi miniștri au discutat despre conflictul israeliano-palestinian și situația instabilă din Peninsula Coreeană, ambele considerate priorități în politica externă a celor două țări.

Rusia și China, discuții despre Ucraina (sursa: mid.ru)
Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

La un an de la atentatul asupra lui Trump, Congresul acuză erori „de nescuzat” ale Secret Service

Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat”. Un raport dur al unei comisii senatoriale americane, publicat la exact un an de la tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump, acuză Serviciul Secret al SUA de grave erori de securitate. Serviciile secrete americane, erori „de nescuzat” Documentul descrie un lanț de greșeli „evitabile” care au pus în pericol viața președintelui Trump. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Pe 13 iulie 2024, în timpul unui miting de campanie la Butler, Pennsylvania, Donald Trump a fost ținta unui atac armat. Trump a fost rănit ușor la ureche, dar un participant la miting a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Atacatorul, Thomas Crooks, un tânăr de 20 de ani, a fost împușcat mortal de forțele de ordine. Raportul Senatului: „O cascadă de erori evitabile” Comisia senatorială pentru securitate națională afirmă în raport că incidentul nu a fost o simplă eroare, ci rezultatul unor disfuncționalități majore în lanțul de securitate. „Nu a fost o greșeală izolată, ci o cascadă de erori evitabile care aproape au costat viața președintelui Trump”, se arată în raport. Autorii raportului denunță incapacitatea forțelor de ordine de a detecta și neutraliza din timp amenințarea. Thomas Crooks a reușit să urce pe un acoperiș din apropierea scenei și să tragă fără a fi reperat de agenții de securitate. „Un eșec total al securității” Președintele republican al comisiei, Rand Paul, a criticat dur atitudinea instituțională care a permis acest eșec. „A fost un eșec de securitate la toate nivelurile, cauzat de indiferența birocratică, lipsa protocoalelor clare și refuzul de a acționa în fața unor amenințări directe”, a scris senatorul. Paul subliniază că, în ciuda gravității situației, nicio persoană responsabilă nu a fost concediată imediat după incident. Sancțiuni minime și o demisie la vârf La zece zile după atac, directoarea Secret Service, Kimberly Cheatle, și-a dat demisia. Totuși, doar șase agenți ai serviciului au fost sancționați disciplinar, fapt considerat insuficient de către comisie. Apeluri pentru reformă Raportul comisiei nu aduce noi informații despre motivațiile atacatorului, care rămân în continuare neclare. Cu toate acestea, documentul reafirmă concluziile unei anchete independente din octombrie 2024, care vorbea despre „probleme sistemice” în interiorul Secret Service. Comisia cere reforme profunde și măsuri concrete de responsabilizare pentru a evita repetarea unui astfel de incident.

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian (sursa: iranintl.com)
Internațional

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, rănit într-un atac israelian în timpul războiului de 12 zile

Președintele iranian, rănit într-un atac israelian. Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a fost rănit în timpul războiului de 12 zile cu Israelul. Incidentul a avut loc în contextul intensificării conflictului militar dintre cele două țări. Președintele iranian, rănit într-un atac israelian Potrivit agenției de presă iraniene Fars, pe 16 iunie – la trei zile după începerea conflictului – forțele aeriene israeliene au bombardat un complex de clădiri al Consiliului Național de Securitate din Iran. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” În urma atacului, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă. Participanții la o reuniune de criză aflată în desfășurare s-au pus la adăpost, însă mai mulți dintre ei, inclusiv președintele Pezeshkian, au suferit răni la nivelul picioarelor, potrivit relatărilor. Pezeshkian a vorbit despre o tentativă de asasinat Într-un interviu recent acordat jurnalistului american Tucker Carlson, președintele Pezeshkian a menționat o tentativă de asasinat, sugerând că ar fi fost posibilă o scurgere de informații din interior. Agenția Fars a adăugat că există speculații privind infiltrarea unui agent, dar informațiile nu au fost confirmate oficial. Videoclipuri cu bombardamente, distribuite în presa iraniană Mass-media iraniană a publicat imagini video cu bombardamente care ar fi avut loc asupra unui versant muntos din vestul Teheranului. În contextul războiului, astfel de materiale au stârnit îngrijorări suplimentare cu privire la securitatea liderilor politici și militari iranieni. Războiul dintre Israel și Iran: victime, atacuri și intervenția SUA Conflictul a izbucnit pe 13 iunie, când Israelul a lansat un atac la scară națională asupra Iranului, vizând instalații nucleare și eliminând mai mulți oameni de știință și lideri militari iranieni. Ca răspuns, forțele iraniene au ripostat cu atacuri cu rachete. De ambele părți s-au înregistrat victime, inclusiv în rândul civililor. Situația a degenerat rapid, determinând o reacție internațională. SUA au intervenit și au bombardat situri nucleare iraniene La puțin peste o săptămână de la începutul conflictului, Statele Unite au intervenit militar, bombardând trei dintre cele mai importante situri nucleare ale Iranului. Acțiunea a fost văzută ca o încercare de a limita escaladarea confruntării și de a proteja echilibrul regional. Armistițiu neașteptat după 12 zile de lupte După 12 zile intense de conflict, a fost anunțat un armistițiu surpriză. Cu toate acestea, temerile privind reluarea atacurilor persistă în Iran, autoritățile menținând un nivel ridicat de alertă.

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane (sursa: Facebook/Jakob Blasel)
Internațional

Tineretul Verzilor cere naționalizarea marilor companii energetice din Germania

Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane. Jakob Blasel, copreședintele organizației de tineret a Partidului Verzilor din Germania, solicită naționalizarea companiilor energetice și a marilor oțelării, ca măsură urgentă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Verzii cer naționalizarea industriei energetice germane Într-un interviu pentru Der Spiegel, Blasel a numit direct trei dintre cele mai mari companii industriale din Germania care ar trebui naționalizate. Citește și: Sever Voinescu: „PNL, PSD, USR sunt complet epuizate. Singurul lucru mai rău decât ele e AUR” Este vorba despre RWE, LEAG (giganți din sectorul energetic) și Thyssenkrupp, cel mai mare producător german de oțel „Acestea sunt primele trei companii care afectează cel mai mult clima. Germania poate și trebuie să le naționalizeze”, a declarat Blasel. Critici la adresa modelului axat pe profit Tânărul lider verde acuză aceste companii că sunt motivate exclusiv de profitul pe termen scurt și cotațiile bursiere, în detrimentul sustenabilității. „Dar dacă sunt în mâinile consumatorilor și muncitorilor, stimulentul de a opera sustenabil crește. Nimeni nu vrea să lucreze pentru o companie care îi distruge propriul viitor”, a adăugat el. Blasel: Politica actuală nu este suficientă Copreședintele tineretului Verzilor recunoaște că propunerea sa depășește cadrul discuțiilor politice actuale din Germania. „Dar ceea ce se întâmplă în prezent la nivel politic nu este suficient pentru a combate schimbarea climatică”, a subliniat Blasel, criticând influența lobby-ului combustibililor fosili asupra deciziilor guvernamentale. Angajații din industrie ar trebui relocați fără pierderi Blasel propune ca lucrătorii din industriile poluante să fie transferați în domenii verzi, fără pierderi salariale sau de beneficii. „Oricine are acum un job permanent și beneficii în urma unor acorduri colective bune trebuie încadrat în sectoare care nu lucrează cu combustibili fosili, fără niciun fel de tăieri”, a precizat acesta. Aripa de tineret, mai radicală decât partidul mamă Organizația de tineret a Partidului Verzilor este în mod tradițional mai orientată spre stânga decât formațiunea principală. Aceștia promoveazză măsuri mai radicale în domeniul justiției sociale și al tranziției ecologice.

Phenianul promite Rusiei un sprijin total (sursa: Ministerul rus de Externe/RIA Novosti)
Internațional

Kim Jong Un promite sprijin total Rusiei în războiul din Ucraina: O cauză „sacră”

Phenianul promite Rusiei un sprijin total. Liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a transmis ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, susținerea sa „necondiționată” în conflictul din Ucraina. Kim a declarat că victoria Moscovei este „sigură”. Phenianul promite Rusiei un sprijin total Potrivit KCNA, Kim și Lavrov s-au întâlnit „într-o atmosferă de încredere și caldă camaraderie”, în contextul în care relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia devin tot mai strânse, atât pe plan diplomatic, cât și militar. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Ministerul rus de Externe a publicat pe Telegram imagini video în care cei doi lideri se salută și se îmbrățișează. Sprijin militar direct din partea Phenianului Anul trecut, Moscova și Phenianul au semnat un pact de apărare reciprocă, consolidând alianța militară dintre cele două state. Coreea de Nord a trimis mii de soldați pentru a sprijini Rusia în tentativa de recucerire a regiunii Kursk, pierdută în fața armatei ucrainene în vara anului 2024. În plus, regimul nord-coreean furnizează Rusiei obuze și rachete, confirmând angajamentul activ în sprijinul Kremlinului. Kim Jong Un susține cauza Rusiei ca fiind „sacră” În declarația sa, Kim a afirmat că Phenianul este „gata să sprijine și să încurajeze necondiționat toate măsurile luate de liderii ruși pentru a elimina de la rădăcină cauza principală a crizei ucrainene”. Liderul nord-coreean și-a exprimat „ferma convingere că armata și poporul rus vor obține o victorie sigură îndeplinind cauza sacră de apărare a demnității și intereselor fundamentale ale țării”. Implementarea pactului de apărare semnat în 2024 Cei doi oficiali au abordat „chestiuni importante pentru punerea fidelă în aplicare a acordurilor încheiate” în cadrul summitului din 2024, când președintele rus Vladimir Putin a efectuat o rară vizită în Coreea de Nord. Atunci a fost semnat și pactul de apărare reciprocă dintre cele două țări. Putin dorește o nouă întâlnire cu Kim Serghei Lavrov a transmis că președintele rus Vladimir Putin „speră să continue contactele directe” cu Kim Jong Un „cât mai curând posibil”, potrivit agenției TASS. Întrebat despre o posibilă vizită a liderului nord-coreean în Rusia, Kremlinul a precizat că nu există deocamdată un plan concret în acest sens. Întâlnirea de la Wonsan Întâlnirea Kim-Lavrov s-a desfășurat la Wonsan, o localitate de pe coasta de est a Coreei de Nord. Acolo a fost inaugurat recent un complex turistic de amploare, semn al dorinței regimului de a-și promova deschiderea economică – cel puțin în plan simbolic – în paralel cu consolidarea relațiilor militare cu Rusia.

Trump acuză lipsa clopotelor din Texas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump critică sistemul de alertă din Texas: Ar fi trebuit să aibă clopote

Trump acuză lipsa clopotelor din Texas. Donald Trump a declarat că Texasul „ar fi trebuit să aibă clopote” pentru a avertiza populația în fața inundațiilor care au făcut cel puțin 120 de morți și au dus la dispariția a peste 170 de persoane. Trump acuză lipsa clopotelor din Texas Deși a susținut că a existat „o avertizare timpurie”, Trump a sugerat că sistemul actual de alertă a fost ineficient. Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă Într-un interviu acordat norei sale, Lara Trump, la Fox News, fostul președinte a spus: „Poate că ar fi trebuit să aibă clopote, ceva care să sune, dar este un teritoriu foarte periculos când te gândești de câte ori au avut această problemă. Au avut suficiente avertizări, dar era noapte târziu și oamenii dormeau”. Altercații cu o jurnalistă CBS Declarațiile lui Donald Trump vin la o zi după vizita sa în zona grav afectată din comitatul Kerr, lângă San Antonio. Acolo, președintele SUA s-a confruntat cu o jurnalistă CBS care a întrebat despre deficiențele sistemului de alertă de urgență din zonă. „Doar o persoană foarte rea ar pune o întrebare astfel”, i-a răspuns Trump, respingând criticile legate de reacția autorităților. „A fost un eveniment fără precedent”, susține Trump În apărarea autorităților, Trump a adăugat: „E ușor să stai și să spui 'Ce ar fi putut să se întâmple aici?' și să te întrebi dacă am fi putut face altceva. Aceasta a fost ceva ce nu s-a mai întâmplat înainte și nimeni nu a văzut nimic similar.” Critici privind lipsa de finanțare pentru sistemul de alertă Controversele privind eficiența sistemului de alertă au fost alimentate de o investigație The New York Times, care a scos la iveală faptul că comitatul Kerr nu a primit finanțarea necesară pentru îmbunătățirea sistemului de alerte pentru inundații. Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) avertizase că regiunea are șanse ridicate de inundații în 2025, dar fondurile promise nu au fost alocate. Costuri estimate Potrivit unui raport publicat de FEMA în 2024, un nou sistem de avertizare bazat exclusiv pe creșterea nivelului fluviului Guadalupe ar fi costat un milion de dolari. Cu toate acestea, investiția nu a fost aprobată, deși riscurile erau cunoscute.

SUA impune taxe vamale, UE reacționează (sursa: X/Ursula von der Leyen)
Internațional

Reacții dure din Europa la tarifele lui Trump: liderii din UE pregătesc contramăsuri

SUA impune taxe vamale, Europa reacționează. Uniunea Europeană este pregătită să își apere interesele dacă Statele Unite vor introduce taxe vamale de 30% asupra bunurilor provenite din UE, începând cu 1 august. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un comunicat transmis sâmbătă. SUA impune taxe vamale, UE reacționează Șefa executivului european a subliniat că blocul comunitar dorește în continuare să ajungă la o înțelegere cu Washingtonul: Citește și: Premieră: primar PSD condamnat la pușcărie pentru că a furat alegerile. Decizia nu este definitivă „UE rămâne pregătită să continue lucrările pentru obținerea unui acord până la 1 august”, a declarat von der Leyen. Totodată, ea a atras atenția că Uniunea Europeană este una dintre cele mai deschise economii din lume și adepta practicilor comerciale corecte. „Vom proteja interesele europene” În cazul în care SUA vor merge înainte cu introducerea tarifelor suplimentare, Comisia Europeană nu exclude măsuri de retorsiune: „Vom face toți pașii necesari pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea de contramăsuri proporționale dacă va fi necesar”, a avertizat Ursula von der Leyen. Ea a mai subliniat că aplicarea unor taxe de 30% asupra exporturilor europene ar avea un impact major asupra lanțurilor de aprovizionare transatlantice, afectând direct companiile, consumatorii și pacienții de pe ambele maluri ale Atlanticului. Reacții din statele membre: apel la unitate și negociere Premierul Olandei, Dick Schoof, a calificat pe platforma X măsura americană drept „preocupantă” și a exprimat susținerea totală față de Comisia Europeană. „UE trebuie să rămână unită și hotărâtă în a obține un rezultat reciproc avantajos cu SUA”, a subliniat acesta. Giorgia Meloni: „Este posibil un acord corect” La rândul său, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a pledat pentru menținerea negocierilor comerciale și evitarea escaladării tensiunilor. Ea s-a declarat optimistă în privința obținerii unui „acord corect” între UE și SUA privind regimul taxelor vamale și a reiterat sprijinul deplin al Italiei pentru eforturile Comisiei Europene. Emmanuel Macron condamnă ferm intențiile lui Trump Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, pe platforma X, un mesaj de „dezaprobare foarte puternică” față de amenințarea președintelui american Donald Trump. Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să își apere „cu hotărâre interesele europene”, solicitând în mod special Comisiei Europene să accelereze pregătirea unor contramăsuri credibile, prin mobilizarea tuturor instrumentelor disponibile. Acțiunea ar urma să fie luată în cazul în care nu se ajunge la un acord cu Washingtonul până la 1 august. UE negociază „cu bună credință”, susține Macron Președintele Franței a reamintit că Bruxelles-ul negociază cu administrația americană de mai multe săptămâni, pe baza unei oferte „solide și de bună credință”. În opinia sa, este esențial ca executivul european să demonstreze „determinarea Uniunii de a-și apăra interesele”. Parisul sprijină eforturile Comisiei Europene Macron a reafirmat sprijinul deplin al Franței pentru Comisia Europeană în cadrul acestui dialog sensibil: „Este nevoie de un acord reciproc acceptabil, care să reflecte respectul datorat unor parteneri comerciali precum UE și SUA, cu interese comune și lanțuri de valori integrate”, a subliniat liderul francez. Industria germană cere evitarea unui conflict comercial Federația germană a industriei (BDI) a lansat un apel ferm către Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a găsi „rapid soluții” care să evite o escaladare a tensiunilor comerciale. „Anunțul președintelui Trump este un semnal de alarmă pentru industria de pe ambele maluri ale Atlanticului”, a transmis BDI într-un comunicat oficial. Escaladarea tarifară amenință redresarea economică globală Wolfgang Niedermark, membru al conducerii BDI, a avertizat că un conflict comercial între două economii atât de interconectate, precum UE și SUA, ar afecta grav relansarea economică, capacitatea de inovare și încrederea în cooperarea internațională. Solicitare de dialog urgent între Bruxelles, Berlin și Washington Federația germană cere un efort comun și urgent din partea guvernului german, Comisiei Europene și administrației americane: „Este necesar un dialog obiectiv și soluții rapide pentru a evita o escaladare periculoasă”, subliniază comunicatul. BDI insistă că săptămânile rămase până la 1 august trebuie folosite „pentru a negocia de la egal la egal”. Germania, principală vizată de eventualele taxe Germania ar resimți cel mai acut efectele unei ofensive comerciale americane, având o economie puternic dependentă de exporturile către SUA. Cele mai expuse sectoare sunt industria chimică, farmaceutică, auto, siderurgică și fabricarea de mașini-unelte. Cancelarul Friedrich Merz propune un acord simplificat În ultimele săptămâni, cancelarul german Friedrich Merz a pledat pentru semnarea unui acord „simplu” cu SUA, care să protejeze sectoarele esențiale ale economiei germane. Merz a sugerat că UE ar putea accepta unele suprataxe pe alte produse, dacă acest compromis ar asigura stabilitatea pentru industriile strategice.

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

Represiunea politică din Georgia, condamnată de guverne europene și "Externele" UE

Îngrijorare europeană privind situația din Georgia. Șaptesprezece țări europene, alături de Uniunea Europeană, au exprimat sâmbătă o profundă îngrijorare față de deteriorarea situației politice și a statului de drept în Georgia. Îngrijorare europeană privind situația din Georgia „Nu vom ezita să folosim toate instrumentele unilaterale și multilaterale disponibile dacă autoritățile georgiene continuă să submineze democrația și drepturile omului”, se arată în declarația semnată de Franța, Germania, Regatul Unit și alte 14 state europene, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Declarația comună denunță valul de represiune împotriva opoziției și avertizează cu posibile sancțiuni diplomatice și economice. Condamnări controversate pentru lideri ai opoziției Cel puțin cinci figuri marcante ale opoziției georgiene au fost condamnate în ultimele săptămâni pentru că au refuzat să depună mărturie într-o anchetă parlamentară legată de presupusele abuzuri din timpul mandatului fostului președinte Mihail Saakașvili (2004–2013), aflat în detenție din 2021. Potrivit semnatarilor, aceste condamnări au motivații politice evidente. Represiune, regres democratic și autoritarism Miniștrii de externe semnatari au denunțat ceea ce consideră a fi o încercare clară de „sufocare a opoziției” în Georgia, cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. Ei susțin că această represiune contribuie la destrămarea democrației și transformarea accelerată a țării într-un regim autoritar, ceea ce a dus deja la „o degradare accentuată a relațiilor și reducerea sprijinului pentru Georgia”. Soluția propusă: eliberarea deținuților și reluarea dialogului Declarația transmite și un apel la autoritățile georgiene: „Nu este prea târziu pentru a schimba direcția”. Semnatarii cer eliberarea imediată a liderilor politici, jurnaliștilor și activiștilor arestați pe nedrept, retragerea legislației represive și reluarea unui dialog național autentic. Criza politică se adâncește după alegerile din 2024 Tensiunile politice din Georgia s-au amplificat după victoria partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile legislative din octombrie 2024, considerate frauduloase de opoziție. Criza s-a agravat la sfârșitul lunii noiembrie, când guvernul a anunțat suspendarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, declanșând ample proteste reprimate violent de autorități, cu numeroase arestări.

Trump impune taxe vamale pentru Europa (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump s-a hotărât: tarife de 30% pe produse importate din Europa de la 1 august

Trump impune taxe vamale pentru Europa. Într-un anunț făcut sâmbătă pe rețelele sociale, Donald Trump a declarat că, de la 1 august, Statele Unite vor impune taxe vamale de 30% pentru toate produsele importate din Uniunea Europeană și Mexic. Trump impune taxe vamale pentru Europa Uniunea Europeană își exprimase speranța că va putea încheia un acord comercial global cu Statele Unite, care să includă toate cele 27 de state membre. Citește și: Nazare vrea să le taie salariul bugetarilor din Ministerul de Finanțe care au protestat spontan față de tăierea sporurilor Decizia anunțată de Trump riscă însă să tensioneze relațiile economice transatlantice și să afecteze exporturile europene către piața americană. Produsele din cupru, taxate cu 50% Anunțul privind taxele pentru UE și Mexic vine la scurt timp după ce, în cursul aceleiași săptămâni, Donald Trump a informat că intenționează să introducă taxe vamale suplimentare și pentru alte țări. Printre acestea se numără Japonia, Coreea de Sud, Canada și Brazilia. În plus, Trump a precizat că produsele din cupru vor fi supuse unei taxe vamale de 50%, măsură care se adaugă noii politici protecționiste anunțate pentru diverse sectoare de import.  

Tragedia aviatică din India, raportul preliminar (sursa: X/aircraftmaintenancengineer)
Internațional

Tragedia Air India: alimentarea cu combustibil s-a întrerupt inexplicabil înainte de impact

Tragedia aviatică din India: raportul preliminar arată o oprire inexplicabilă a alimentării cu combustibil înainte de prăbușirea avionului. 260 de morți în urma catastrofei aviatice Un avion Boeing 787-8 Dreamliner aparținând companiei Air India s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe aeroportul din Ahmedabad, vestul Indiei, pe 12 iunie. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Din cele 241 de persoane aflate la bord, doar una a supraviețuit. Alte 19 persoane au murit la sol, ridicând bilanțul total al tragediei la 260 de victime. Tragedia aviatică din India, raportul preliminar Biroul Indian de Investigare a Accidentelor Aeriene (AAIB) a publicat sâmbătă dimineață un raport preliminar privind accidentul. Documentul nu formulează concluzii definitive și nu atribuie vina niciunei persoane, însă oferă detalii importante despre ultimele momente ale zborului. Oprirea alimentării cu combustibil, înainte de impact Potrivit datelor din raport, întrerupătoarele de alimentare cu combustibil ale ambelor motoare ale avionului au trecut în poziția „cutoff” (oprit) chiar înainte de impact. În timpul decolării, aeronava atinsese o viteză de 180 de noduri (aproximativ 333 km/h) când motorul din stânga a fost oprit, urmat la o secundă de motorul din dreapta. Dialog tensionat în cabina de pilotaj Înregistrările din cabina de pilotaj dezvăluie o conversație tensionată între cei doi piloți. Unul dintre ei întreabă de ce a fost oprită alimentarea cu combustibil, iar celălalt răspunde că nu a efectuat această manevră. La scurt timp, unul dintre piloți transmite semnalul de urgență: „Mayday, Mayday, Mayday”. Prăbușirea, la scurt timp după decolare Avionul a început să piardă altitudine imediat după ce a părăsit pista, fără a mai ieși din perimetrul aeroportului. Acesta s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, provocând victime și la sol. Sistemul de urgență s-a activat automat Imaginile de supraveghere ale aeroportului confirmă că eoliana de urgență a fost activată automat la scurt timp după decolare. Acest sistem auxiliar, folosit pentru a furniza energie în cazuri critice, a fost pus în funcțiune înainte ca avionul să iasă de pe raza aeroportului. Nu s-au observat păsări în zonă, ceea ce elimină ipoteza unui impact aviatic cu fauna locală. Ancheta continuă Autoritățile indiene continuă investigațiile pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii. Deocamdată, scenariul în care întrerupătoarele de combustibil au fost comutate accidental sau din motive necunoscute rămâne în centrul analizei.

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

SUA livrează din nou armament Ucrainei, după ce Trump a criticat atitudinea lui Putin

SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski. Statele Unite au decis să reia sprijinul militar promis Ucrainei, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. SUA livrează armament Ucrainei, anunță Zelenski Președintele ucrainean a confirmat că, începând de luni, trimisul special al SUA, Keith Kellogg, va sosi la Kiev pentru o vizită de o săptămână. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Acesta va colabora direct cu comandanții militari ucraineni pentru coordonarea viitoarelor operațiuni și livrări de armament. Washingtonul reia livrările suspendate anterior Într-un mesaj video, Zelenski a precizat că livrările de armament american au fost reluate, după o scurtă perioadă de suspendare decisă săptămâna trecută de administrația de la Washington. Este vorba despre arme deja promise Ucrainei, dar blocate temporar din motive politice și logistice. Sprijin european și sancțiuni noi împotriva Rusiei Pe lângă ajutorul militar american, Ucraina pregătește și noi pachete de arme din partea țărilor europene. Zelenski a adăugat că se așteaptă la „pași puternici” privind impunerea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Atacuri ruse intensificate Conflictul din Ucraina durează de peste trei ani, iar în ultimele săptămâni forțele ruse au intensificat atacurile cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. Situația de securitate rămâne critică, iar sprijinul militar occidental este esențial pentru apărarea teritoriului ucrainean.

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon (sursa: vaticannews.va)
Internațional

Volodimir Zelenski, întâlnire strategică cu Papa Leon al XIV-lea

Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost primit miercuri de Papa Leon al XIV-lea la reședința de vară din Castel Gandolfo, în apropiere de Roma. Întâlnirea a avut loc cu o zi înaintea conferinței internaționale dedicate reconstrucției Ucrainei, organizată în capitala Italiei. Volodimir Zelenski, întâlnire cu Papa Leon În urma întrevederii, care a durat aproximativ 30 de minute, Zelenski a declarat că a discutat cu Papa despre întoarcerea copiilor ucraineni duși ilegal în Rusia și despre repatrierea cetățenilor reținuți. Citește și: Dobânzile cu care statul român s-a împrumutat, la cel mai mic nivel din 2025 Sfântul Scaun joacă din 2022 un rol activ în facilitarea schimburilor de prizonieri și în recuperarea minorilor din zonele ocupate. Papa, solidar cu poporul ucrainean Potrivit comunicatului Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea „și-a exprimat tristețea pentru victime și și-a reînnoit rugăciunile și solidaritatea cu poporul ucrainean”. Suveranul Pontif a încurajat toate eforturile pentru eliberarea prizonierilor și a reiterat dorința de a găzdui la Vatican negocieri directe între Rusia și Ucraina. Moscova refuză negocierile propuse de Vatican În comunicatul său oficial, Zelenski a precizat că, în prezent, doar Rusia continuă să respingă inițiativa Vaticanului, așa cum a respins și alte propuneri de pace. Totodată, liderul ucrainean l-a invitat pe Papa Leon al XIV-lea să viziteze Ucraina. Întâlnire cu emisarul lui Trump După întrevederea cu Papa, Zelenski urma să aibă o întâlnire cu generalul Keith Kellogg, emisarul fostului președinte american Donald Trump pentru Ucraina. În aceeași zi, Zelenski a fost primit la Castel Gandolfo, unde Papa american își petrece vacanța până pe 20 iulie. Un nou apel pentru pace din partea Vaticanului Aceasta nu este prima întâlnire dintre cei doi. Papa Leon al XIV-lea l-a primit anterior pe Zelenski pe 18 mai, în cadrul unei audiențe private la Vatican, cu ocazia inaugurării pontificatului. Atunci, Papa a afirmat: „Ucraina așteaptă în sfârșit negocieri pentru o pace justă și durabilă”. Predecesorul său, Papa Francisc, fusese aspru criticat în Ucraina după ce, în martie 2024, a îndemnat Kievul „să aibă curajul să ridice steagul alb” în fața Rusiei. În ciuda apelurilor sale la pace, Papa Francisc nu a reușit să obțină rezultate concrete în medierea conflictului. Conferință internațională la Roma pentru reconstrucția Ucrainei Zelenski se află la Roma pentru a participa joi și vineri la o conferință menită să mobilizeze sprijin politic și economic pentru reconstrucția Ucrainei. Evenimentul este deschis de premierul italian Giorgia Meloni, iar printre participanți se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și aproximativ 15 lideri internaționali. Obiectiv: investiții și securizarea rețelei energetice Conferința reunește oficiali de rang înalt, directori de companii și reprezentanți ai societății civile, urmărind atragerea de investiții pentru refacerea infrastructurii Ucrainei. Printre priorități se află semnarea de acorduri pentru securizarea rețelei energetice, afectată grav de atacurile ruse. Rusia intensifică atacurile În paralel cu eforturile diplomatice, Ucraina a anunțat miercuri că Rusia a lansat în timpul nopții cel mai mare atac cu drone și rachete de la începutul invaziei din februarie 2022. Intensificarea loviturilor vine într-un context tensionat, în care sprijinul occidental pentru Kiev începe să scadă.

American condamnat refuză grațierea lui Trump (sursa: nhpr.org)
Internațional

Un american, condamnat pentru asaltul asupra Capitoliului, refuză grațierea lui Trump

American condamnat refuză grațierea lui Trump. Jason Riddle, fost militar al Marinei americane și participant la asaltul asupra Capitoliului din ianuarie 2021, a refuzat public grațierea oferită de Donald Trump și a afirmat că fostul președinte „merită să ajungă la închisoare”. American condamnat refuză grațierea lui Trump Riddle, care a fost condamnat la 90 de zile de închisoare și trei ani de eliberare condiționată, a declarat că a comis fapte grave în timpul participării la evenimentele violente din 6 ianuarie 2021. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată „Am rănit mulți oameni pe parcurs și am spus lucruri urâte. Nu pot accepta nicio formă de grațiere care neagă această realitate”, a spus el într-un interviu acordat WMUR News 9. Veteranul a precizat că a cerut ajutorul biroului senatoarei democrate Maggie Hassan pentru a refuza oficial grațierea prezidențială. De la admirație la deziluzie: „Eram obsedat de Trump” Jason Riddle a recunoscut că a fost profund influențat de figura lui Donald Trump, participând constant la mitingurile acestuia. „Mental, eram ținut ostatic de ceva ce mă seca. A fost un lucru oribil, iar Trump trebuie să răspundă pentru ce a provocat”, a declarat el, exprimându-și convingerea că președintele SUA va trebui să plătească într-o zi. Deși credea că Trump a pierdut corect alegerile din 2020, veteranul a participat la deplasarea la Washington „pentru a face parte din experiență”, atras de sentimentul de comunitate cultivat în jurul liderului republican. Alt caz: Pamela Hemphill Riddle nu este singurul care a refuzat grațierea oferită de Donald Trump. În ianuarie, Pamela Hemphill, o femeie de 71 de ani condamnată pentru agresiune, a respins la rândul ei iertarea prezidențială. Ea a declarat că s-a simțit parte a unei „secte” care o făcuse să creadă în teoria fraudei electorale din 2020. „Acceptarea unei grațieri ar fi o insultă la adresa polițiștilor de la Capitoliu, a statului de drept și a națiunii noastre”, a afirmat Hemphill. Grațiere în masă semnată de Trump în 2021 Donald Trump a semnat o grațiere colectivă pentru aproximativ 1.500 de persoane implicate în atacul asupra Capitoliului. Măsura, adoptată pe 20 ianuarie 2021, a fost contestată de unii dintre cei condamnați, care consideră că acceptarea iertării ar însemna negarea responsabilității și a realității.

Doi spioni chinezi arestați în Ucraina (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Doi cetățeni chinezi, arestați în Ucraina pentru spionaj militar

Doi spioni chinezi arestați în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat arestarea a doi cetățeni chinezi, tată și fiu, acuzați de tentativă de spionaj privind tehnologia rachetelor de croazieră antinavă Neptun. Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Doi spioni chinezi arestați în Ucraina Cei doi au fost reținuți în Kiev în timp ce încercau să obțină și să transmită ilegal documente clasificate către China. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Potrivit unui comunicat al SBU, cei doi cetățeni ai Republicii Populare Chineze intenționau să transfere către Beijing informații secrete legate de racheta R-360 Neptun, armă care a jucat un rol cheie în conflictul cu Rusia. Ucraina a folosit cu succes rachetele Neptun pentru a distruge crucișătorul rusesc Moskva în aprilie 2022, în ceea ce este considerat cel mai important succes naval al Kievului de la începutul invaziei ruse. Suspecții: un fost student și tatăl său Cei doi suspecți sunt un tânăr de 24 de ani, fost student la o universitate tehnică din Kiev și tatăl său, cu reședința în China, dar care călătorea frecvent în Ucraina pentru a-i coordona activitatea. SBU susține că l-a identificat pe fiul acestuia drept agent încă de la începutul activității sale și l-a prins în flagrant, în momentul în care primea documente clasificate. Dovezi confiscate și riscuri legale În urma perchezițiilor, autoritățile ucrainene au confiscat telefoane și alte posibile mijloace de comunicare. Cei doi bărbați riscă până la 15 ani de închisoare pentru spionaj militar. China, aliat tăcut al Rusiei China, considerată un aliat strategic al Rusiei, nu a condamnat invazia din Ucraina și nu a cerut retragerea trupelor ruse. Deși Beijingul face apeluri la „încetarea ostilităților”, acuză în paralel țările occidentale că alimentează conflictul prin sprijin militar acordat Kievului.   Arestările SBU se înmulțesc: Ungaria, un alt caz recent Incidentul vine în contextul unei intensificări a operațiunilor de contraspionaj în Ucraina. La începutul lunii mai, SBU a anunțat arestarea a doi presupuşi spioni ungari, confirmând interesul sporit al mai multor state pentru complexul militar-industrial ucrainean pe fondul războiului cu Rusia.

Poliția germană dejoacă un atentat terorist (sursa: X/Polizei NRW)
Internațional

Germania dejoacă un atentat terorist islamist. Un cetățean bosniac a fost arestat

Poliția germană dejoacă un atentat terorist. Poliția germană a anunțat miercuri reținerea unui cetățean bosniac și desfășurarea mai multor percheziții în Renania de Nord-Westfalia, în cadrul unei anchete privind o posibilă finanțare a unui atentat terorist de inspirație islamistă. Poliția germană dejoacă un atentat terorist Suspectul, în vârstă de 27 de ani, a fost arestat în cursul unei intervenții a unității speciale SEK, miercuri dimineață, în orașele Essen și Dortmund. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Poliția și procuratura locală au confirmat acțiunea, însă nu au oferit detalii privind posibila locație a atacului sau modalitatea prin care urma să fie comis. Informații despre suspect: posibile legături cu instruirea militară Conform cotidianului Bild, bărbatul are o pregătire militară, ceea ce ridică suspiciuni suplimentare asupra nivelului de pericol reprezentat de acesta. Totuși, autoritățile nu au confirmat aceste informații în mod oficial. Percheziții simultane în patru orașe Perchezițiile s-au desfășurat simultan în șase locații din orașele Essen, Dortmund, Düsseldorf și Soest. Poliția și procurorii din Essen au precizat că acțiunile au vizat nu doar suspectul principal, ci și locuințele unor persoane terțe considerate, în prezent, drept martori. Ancheta a pornit de la o suspiciune de fraudă organizată Investigația a început inițial ca o anchetă privind fraude comise în bandă organizată. Ulterior, autoritățile au descoperit că fondurile obținute în acest mod ar fi fost destinate finanțării unui atac terorist islamist. Autoritățile încearcă să prevină o tragedie Scopul raidurilor, potrivit anchetatorilor, a fost de a preveni eventualul atentat și de a aduna dovezi esențiale pentru clarificarea intențiilor suspectului. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă verificările. Renania de Nord-Westfalia, un land dens populat Regiunea unde au avut loc perchezițiile, Renania de Nord-Westfalia, este cel mai populat land german, cu peste 18 milioane de locuitori. Acest context accentuează importanța măsurilor preventive luate de autorități în fața riscurilor de securitate.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră