vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Facturile la încălzire, mai mari cu 82% după renunțarea la gazul rusesc (Germania)

Consumatorii germani plătesc în 2025, în medie, cu 82% mai mult pentru încălzire față de anul 2021, potrivit datelor asociației administratorilor imobiliari din Germania. Creșterea abruptă vine după oprirea importurilor de gaze rusești și sabotorarea conductelor Nord Stream, evenimente care au schimbat radical piața energetică europeană. Costul mediu al încălzirii unui apartament: 1.180 de euro Conform datelor publicate de Techem, o companie germană specializată în servicii energetice și măsurarea consumului, încălzirea unui apartament de 70 m² costă în medie 1.180 de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Raportul, bazat pe consumul din peste 100.000 de clădiri rezidențiale, arată că majorarea facturilor este cea mai accentuată din ultimul deceniu. Deși guvernul german investește masiv în surse regenerabile de energie, aceste măsuri nu s-au tradus încă într-o reducere a costurilor pentru populație. Germania, dependentă în continuare de încălzirea pe gaz În prezent, majoritatea locuințelor din Germania sunt încălzite pe gaz, iar tranziția către alternative mai verzi este lentă. În 2020, 55% din gazul importat de Germania provenea din Rusia. După invazia rusă în Ucraina, autoritățile de la Berlin au decis să diversifice sursele de aprovizionare, importând gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și SUA. Sabotajul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2 din septembrie 2022 a accelerat procesul de renunțare la gazul rusesc. Conductele au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice, iar Germania a fost nevoită să oprească complet importurile. Sabotajul Nord Stream și investigațiile europene Explozia gazoductelor Nord Stream a declanșat anchete judiciare în Germania, Suedia și Danemarca. În timp ce țările scandinave și-au închis investigațiile în 2024, procurorii germani au identificat o celulă ucraineană compusă din cinci bărbați și o femeie, suspectați că ar fi plasat explozibilii pe conducte. Deși o secțiune a gazoductului Nord Stream 2 rămâne tehnic funcțională, Rusia a propus reluarea livrărilor către Germania, însă Berlinul a refuzat, invocând războiul din Ucraina și politica Uniunii Europene de reducere a dependenței de energia rusă. De ce au crescut prețurile la gaze în Germania Potrivit lui Andreas Fischer, expert în energie la Institutul German de Economie (IW), schimbarea surselor de aprovizionare reprezintă principalul factor care a dus la creșterea costurilor. „Gazul s-a scumpit. Se știa deja că aprovizionarea va deveni mai costisitoare, deoarece înainte provenea în principal din gazul rusesc livrat prin conducte. Acum ne aflăm într-o situație de criză”, explică Fischer. Pe lângă costurile logistice mai mari, gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA este semnificativ mai scump decât gazul transportat prin conducte, ceea ce afectează direct facturile consumatorilor. Norvegia, noul principal furnizor de gaze al Germaniei În 2025, Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale al Germaniei, acoperind aproximativ 48% din importuri. Alte surse importante sunt Olanda și Belgia, în timp ce Statele Unite furnizează tot mai mult gaz natural lichefiat, transportat cu nave specializate. Această reconfigurare a pieței energetice a permis Germaniei să-și reducă dependența de Rusia, dar a venit cu un preț ridicat pentru gospodării. Costurile mai mari de transport și infrastructură, combinate cu tensiunile geopolitice, continuă să mențină facturile la energie la un nivel ridicat.

Prețurile la gaze în Germania au crescut cu 82% (sursa: Pexels/Dilyar Sultan)
Congresul SUA critică retragerea trupelor din România (sursa: Facebook/Roger Wicker)
Internațional

BREAKING Retragerea trupelor SUA din România, criticată dur de șefii comisiilor de apărare (Congres)

Congresul SUA critică decizia Pentagonului de a reduce prezența militară americană în România Liderii comisiilor pentru apărare avertizează că măsura contrazice strategia președintelui Donald Trump Congresul SUA critică retragerea trupelor din România Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senatul și Camera Reprezentanților Statelor Unite, ambii republicani, și-au exprimat miercuri îngrijorarea față de decizia Pentagonului de a opri rotația unei brigăzi americane staționate în România. Citește și: Ne milogim de „străini” să ne apere de Rusia, după care înjurăm multinaționalele și sifonăm banii Apărării. Nu putea să țină la infinit această ipocrizie Într-o declarație comună, cei doi oficiali afirmă că hotărârea pare necoordonată și contrară strategiei anunțate de președintele Donald Trump, subliniind că aceasta ar putea afecta descurajarea NATO în Europa de Est. „Ne opunem ferm retragerii trupelor americane din România” „Ne opunem ferm deciziei de a nu menține rotația brigăzii americane în România și procesului de revizuire a prezenței forțelor americane care ar putea duce la retrageri suplimentare din Europa de Est”, se arată în comunicatul comun transmis de cei doi congresmeni. Wicker și Rogers au reamintit că, pe 19 martie, Congresul a stabilit că nu vor fi acceptate modificări majore ale prezenței militare americane fără o analiză riguroasă și fără coordonare între instituțiile guvernamentale și aliați. „Din păcate, pare că exact acest lucru se întâmplă acum”, au transmis aceștia, adăugând că decizia Pentagonului contrazice declarațiile recente ale președintelui Trump, care afirmase că Statele Unite „nu vor retrage forțe din Europa, ci doar le-ar putea repoziționa puțin”. România, „un aliat puternic și esențial pentru securitatea NATO” Cei doi congresmeni au subliniat în declarația lor rolul strategic al României în arhitectura de securitate a NATO. „România este un aliat puternic, care a făcut investiții substanțiale pentru a găzdui forțele americane și pentru a moderniza infrastructura militară. Țara cheltuiește de mai mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să ajungă la 5%”, au precizat Wicker și Rogers. Aceștia au amintit și importanța bazei antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, operațională din 2016, subliniind că România și-a asumat riscuri politice și militare semnificative pentru a contribui la apărarea colectivă a NATO. Critici la adresa Pentagonului: „Semnal greșit către Rusia” Liderii comisiilor de apărare avertizează că reducerea prezenței militare americane în România subminează descurajarea NATO și transmite un semnal greșit către Moscova, într-un moment delicat al conflictului din Ucraina. „Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, riscă să invite Rusia la noi agresiuni”, au declarat congresmenii. Aceștia consideră că măsura Pentagonului contrazice eforturile președintelui Trump de a exercita presiune asupra lui Vladimir Putin pentru a negocia o pace durabilă în Ucraina. Lipsa de consultare cu Congresul, motiv suplimentar de tensiune Roger Wicker și Mike Rogers au criticat și lipsa de transparență a procesului decizional, afirmând că Congresul nu a fost consultat înainte de anunțarea acestei măsuri. „Este îngrijorător că o astfel de decizie a fost luată fără consultarea Congresului, în ciuda sprijinului bipartizan pentru o prezență americană robustă în Europa”, au subliniat ei. Potrivit acestora, legea apărării pentru anul fiscal 2026 prevede clar că nicio modificare a prezenței militare americane în Europa nu poate fi făcută fără o analiză interinstituțională completă. Solicitări oficiale către Pentagon Congresmenii americani au cerut clarificări urgente din partea Pentagonului privind modul în care Departamentul Apărării intenționează să atenueze impactul deciziei asupra capacității de descurajare și apărare a NATO. De asemenea, au solicitat garanții că Statele Unite vor menține brigăzile mecanizate din Polonia și vor continua prezența rotațională persistentă în Polonia, statele baltice și România. Pentagonul confirmă oprirea rotației unei brigăzi în România Potrivit publicației Kyiv Post, administrația președintelui Trump a notificat aliații NATO că intenționează să retragă mii de soldați americani din România, decizia fiind deja comunicată partenerilor occidentali la începutul acestei săptămâni. Ministrul apărării naționale, Ionuț Moșteanu, a declarat miercuri că efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii, singura modificare fiind la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată Brigada a 2-a Infanterie din Divizia 101 Aeropurtată.

SUA ar putea relaxa tarifele pentru China (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump anunță posibilitatea reducerii tarifelor pentru China înaintea întâlnirii cu Xi Jinping

Președintele american Donald Trump a declarat, miercuri, că ia în considerare reducerea tarifelor impuse importurilor din China, în special celor legate de fentanil, înaintea întrevederii programate cu liderul chinez Xi Jinping. Cei doi urmează să se întâlnească joi, în Coreea de Sud, în marja summitului APEC, pentru a discuta despre relațiile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. SUA ar putea relaxa tarifele pentru China Trump a afirmat că speră să ajungă la „un acord excelent pentru ambele părți”, care să pună capăt tensiunilor economice dintre Washington și Beijing. Citește și: Lacrimi și Dumnezeu: cum a decurs circul organizat de Anca Alexandrescu pentru a-și anunța candidatura Potrivit Wall Street Journal, China ar putea accepta controale mai stricte asupra exporturilor de substanțe chimice precursoare pentru fabricarea fentanilului, în schimbul unei relaxări a tarifelor americane. Președintele SUA a subliniat că „întreaga lume urmărește” rezultatul acestor discuții. Fentanilul, în centrul disputei comerciale Donald Trump a acuzat în repetate rânduri China că are o contribuție indirectă la criza fentanilului din Statele Unite, un opioid sintetic de până la 50 de ori mai puternic decât heroina. Administrația americană susține că substanțele chimice folosite la fabricarea drogului provin în mare parte din China, iar măsurile de control mai stricte ar putea salva mii de vieți. Turneu asiatic și discuții cu aliații regionali Vizita în Coreea de Sud reprezintă a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, după Malaezia și Japonia. Trump s-a întâlnit miercuri cu președintele sud-coreean Lee Jae Myung, pentru a discuta atât cooperarea în domeniul apărării în fața amenințării Coreei de Nord, cât și relațiile comerciale bilaterale. Liderul american a declarat că un acord comercial între SUA și Seul „va fi finalizat foarte curând”, deși persistă diferențe legate de taxele pentru automobile și investițiile sud-coreene în Statele Unite. Summitul APEC, test pentru relațiile Washington–Beijing Întâlnirea Trump–Xi este așteptată cu interes global, fiind prima după șase ani între cei doi lideri. Deși negociatorii au convenit deja asupra unui cadru preliminar de discuții, rămâne de văzut dacă va fi semnat un acord concret care să reducă tensiunile comerciale și să stabilizeze piețele. Analiștii consideră că SUA caută o „victorie diplomatică rapidă”, în timp ce China încearcă să restabilească încrederea și echilibrul în relațiile bilaterale.

Proteste în Slovenia după uciderea unui bărbat (sursa: n1info.si)
Internațional

Mii de oameni protestează împotriva unei comunități de romi după uciderea unui sloven

Câteva mii de persoane au manifestat marți, în orașul Novo Mesto, situat în sudul Sloveniei, pentru a cere guvernului „măsuri de securitate radicale” după moartea unui bărbat atacat de un individ presupus a fi membru al comunității rome. Protest organizat la apelul primarului „Guvernul ne-a abandonat”, a declarat un tânăr recepționist de hotel, în vârstă de 24 de ani, în timp ce mulțimea purta tricouri negre cu mesajul „Suntem toți Aco”, porecla lui Aleš Šutar, victima agresiunii. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Bărbatul de 48 de ani a decedat sâmbătă, iar fotografii cu el au fost distribuite în întreg orașul de aproximativ 40.000 de locuitori. Manifestația a fost organizată la apelul primarului Gregor Macedoni, iar coloana de protestatari s-a format la ora 16:00 GMT, pornind din centrul orașului. Pe măsură ce marșul a înaintat, numărul participanților a crescut constant, transformând demonstrația într-una dintre cele mai ample din ultimii ani în regiune. Cereri pentru intervenția guvernului și demisii politice Manifestanții i-au cerut premierului liberal Robert Golob să adopte „măsuri radicale” pentru restabilirea securității publice, promisiune făcută după incidentul mortal de sâmbătă. Tragedia a dus deja la demisia miniștrilor de interne și al justiției, în contextul criticilor tot mai puternice privind creșterea infracționalității. Mulți protestatari au acuzat comunitatea romă de implicare în tot mai multe acte de violență și delicte, cerând autorităților o reacție mai fermă. Reacția Consiliului romilor: „Se amplifică ura” În replică, Darko Rudaš, membru al Consiliului romilor din Slovenia, a avertizat că măsurile radicale cerute nu vor face decât să „amplifice sentimentul antirom”. Acesta a denunțat pasivitatea autorităților locale din zona unde s-a produs tragedia, subliniind că în alte regiuni ale țării incidentele sunt rare acolo unde s-a colaborat cu comunitatea romă. Comunitatea romă, între marginalizare și instrumentalizare politică Potrivit Consiliului romilor, aproximativ 15.000 de membri ai comunității rome trăiesc în Slovenia, țară cu două milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene. Cei mai mulți locuiesc în aproximativ 100 de tabere, însă doar o treime dintre acestea dispun de apă și electricitate. Reprezentanții romilor se tem că tensiunile ar putea fi exploatate politic în perspectiva alegerilor legislative din martie 2026, pentru a alimenta resentimentele etnice. Amnesty International avertizează asupra intoleranței Organizația Amnesty International a atras atenția asupra riscului ca incidentul de sâmbătă să fie instrumentalizat pentru a alimenta intoleranța față de minoritatea romă. Premierul Robert Golob a anunțat desfășurarea de forțe suplimentare de poliție în orașul Novo Mesto și în regiunea Dolenjska. Totodată, a denunțat ani de neglijență în gestionarea problemelor comunității rome și a promis programe sociale suplimentare pentru integrarea locuitorilor din taberele ilegale.

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu ordonă lovituri imediate în Fâșia Gaza. Hamas, acuzat de încălcarea armistițiului

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat marți armatei să lanseze lovituri imediate asupra Fâșiei Gaza, după ce a acuzat gruparea islamistă palestiniană Hamas de încălcarea acordului de armistițiu. Potrivit autorităților israeliene, Hamas ar fi returnat rămășițele unui ostatic al cărui trup neînsuflețit fusese deja recuperat anterior. Hamas anunță predarea unui alt ostatic mort Brigăzile Ezzedin al-Qassam, ramura militară a Hamas, au declarat că la ora locală 20:00 (18:00 GMT) intenționează să predea un alt ostatic decedat, „găsit recent într-un tunel din Gaza”. Citește și: Judecătoarele lui Grindeanu, atac grupat împotriva lui Kelemen Hunor: judecătorii nu dau „consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale” Astfel de transferuri se realizează, de obicei, prin intermediul Crucii Roșii Internaționale, în baza procedurilor umanitare convenite anterior. Acordul de încetare a focului și obligațiile Hamas Conform primei faze a acordului de încetare a focului, intrat în vigoare la 10 octombrie, Hamas a eliberat la 13 octombrie toți cei 20 de ostatici aflați în viață, din totalul de 251 răpiți în timpul atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului. Organizația palestiniană s-a angajat, de asemenea, să returneze trupurile celor 28 de ostatici morți aflați în Gaza, însă până în prezent au fost predate doar 15 dintre acestea. Hamas a justificat întârzierea afirmând că resturile celorlalți ostatici sunt dificil de identificat în mijlocul ruinelor provocate de bombardamentele israeliene. Netanyahu cere „lovituri puternice” ca răspuns În urma incidentului, Netanyahu a reacționat dur, acuzând Hamas de nerespectarea acordului și cerând armatei israeliene să lanseze „lovituri puternice” asupra țintelor din Fâșia Gaza. Biroul premierului a transmis comunicatul oficial, fără a oferi detalii suplimentare privind amploarea operațiunilor militare ordonate. Israel Katz: Hamas va plăti scump Ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a declarat marți seara că Hamas va plăti un preț ridicat după ce a atacat forțele israeliene din Fâșia Gaza, încălcând acordul privind returnarea cadavrelor ostaticilor. Într-un comunicat oficial, Katz a subliniat că armata israeliană (Tsahal) va răspunde ferm acțiunilor comise de gruparea islamistă palestiniană. În același timp, Apărarea Civilă din Gaza a anunțat că Israelul a lansat cel puțin trei atacuri aeriene asupra teritoriului palestinian, în pofida armistițiului în vigoare din 10 octombrie. Reprezentanții Hamas au acuzat Israelul că a încălcat armistițiul și au anunțat amânarea predării trupului unui ostatic decedat, planificată pentru marți seară. Potrivit Brigăzilor al-Qassam, reluarea bombardamentelor face imposibilă continuarea căutărilor în tunelurile din sudul Gazei.

India va produce avionul rusesc SJ-100 (sursa: X/HAL)
Internațional

India va produce primul avion de pasageri din 1988: acord strategic cu Rusia pentru SJ-100

Compania aerospațială publică indiană Hindustan Aeronautics Limited (HAL) și compania rusă de stat United Aircraft Corporation (UAC) au semnat un acord istoric pentru producția în India a avionului de pasageri SJ-100, marcând prima fabricare integrală a unei aeronave civile în țară din 1988. Acord semnat la Moscova pentru producția avionului SJ-100 Potrivit unui comunicat oficial publicat de HAL pe rețeaua X, memorandumului de înțelegere a fost semnat la Moscova, pe 27 octombrie 2025. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „HAL și UAC au semnat la Moscova un memorandum de înțelegere pentru producția avionului civil SJ-100”, a transmis compania indiană, subliniind importanța strategică a proiectului. SJ-100, un avion dezvoltat de compania Suhoi Modelul SJ-100 este un avion cu fuselaj îngust, dezvoltat de compania rusă Suhoi la începutul anilor 2000. Până în prezent, au fost construite peste 200 de unități, utilizate de 16 companii aeriene comerciale din întreaga lume. Noua colaborare permite adaptarea producției acestui model la infrastructura industrială indiană, consolidând capacitatea locală de fabricație și transferul de tehnologie. Primul avion civil produs în India după 1988 HAL a subliniat că SJ-100 va fi prima aeronavă de pasageri fabricată în India după modelul AVRO HS-748, de concepție britanică, produs între 1961 și 1988. Proiectul este văzut ca un pas major în revitalizarea industriei aerospațiale indiene și în reducerea dependenței de importurile occidentale. Acordul, semnat pe fondul izolării Rusiei Parteneriatul vine într-un context geopolitic tensionat, în care Rusia se confruntă cu izolare internațională și sancțiuni severe din cauza războiului din Ucraina. În acest climat, India s-a remarcat ca unul dintre puținii parteneri comerciali care au menținut relațiile economice cu Moscova, adoptând o politică de echilibru între Occident și Est. Relațiile indo-ruse, consolidate la nivel diplomatic Apropierea dintre cele două țări a fost confirmată în august 2025, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), unde premierul indian Narendra Modi s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Acordul HAL–UAC este perceput ca o continuare practică a acestei cooperări, cu implicații majore pentru industria aeronautică și pentru poziția Indiei pe piața globală a aviației civile.

Criză la Ierusalim după greșeala Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas a returnat rămășițe umane care nu aparțineau unui ostatic israelian, acuză Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a convocat marți o reuniune de urgență a guvernului, după ce s-a confirmat că trupul returnat luni seara de gruparea islamistă Hamas nu aparținea niciunuia dintre cei 13 ostatici israelieni decedați aflați încă în Fâșia Gaza, ci unui ostatic identificat și înmormântat anterior în Israel. Trupul returnat aparținea lui Ofir Tzarfati, deja înmormântat în 2023 Biroul premierului israelian a anunțat că, după procesul de identificare, rămășițele predate luni s-au dovedit a fi ale lui Ofir Tzarfati, tânăr de 27 de ani răpit în timpul atacului de la festivalul de muzică Nova, pe 7 octombrie 2023. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș „Aceasta constituie o încălcare clară a acordului”, se arată în declarația oficială, în care se precizează că premierul va organiza o întâlnire cu înalți oficiali din domeniul securității pentru a stabili ce măsuri vor fi luate ca răspuns. Reuniunea este programată pentru ora 14:00, ora locală. Tzarfati fusese rănit și răpit de Hamas, iar trupul său fusese recuperat de armata israeliană în decembrie 2023. El a fost înmormântat în orașul Kiryat Ata, din districtul Haifa. Familia ostaticului: „Am fost din nou înșelați” Familia Tzarfati a reacționat dur, acuzând Hamas că manipulează emoțiile publice și sabotează acordul privind returnarea ostaticilor. „Este pentru a treia oară când ne vedem obligați să deschidem mormântul lui Ofir și să-l reînhumăm. Cercul se presupunea că a fost închis în decembrie 2023, dar nu se închide niciodată complet”, au transmis părinții tânărului. Aceștia au calificat gestul Hamas drept „o manipulare abominabilă menită să saboteze acordul și să abandoneze efortul de a aduce acasă toți ostaticii”. Presa israeliană confirmă eroarea Institutul Național de Medicină Legală al Ministerului Sănătății din Israel a confirmat, prin intermediul presei, că rămășițele returnate nu aparțin niciunuia dintre ostaticii decedați aflați încă în Gaza. Este a doua oară în ultimele luni când Hamas trimite corpuri identificate anterior, după un incident similar petrecut în octombrie 2024. Hamas anunțase luni seara că predă rămășițele unui „nou ostatic”, în cadrul acordului de încetare a focului. În realitate, trupul aparținea lui Tzarfati, deja înmormântat. Extremiștii cer represalii militare Incidentul a provocat reacții dure din partea miniștrilor de extremă dreapta din guvernul israelian. Itamar Ben Gvir, ministrul securității naționale, a cerut reluarea atacurilor asupra Fâșiei Gaza: „Hamas continuă să joace jocuri și să refuze transferul corpurilor. Este timpul să-i rupem picioarele odată pentru totdeauna.” De asemenea, Bezalel Smotrich, ministrul de finanțe, a declarat că va solicita premierului Netanyahu să ordone rearestarea tuturor prizonierilor palestinieni eliberați în temeiul acordului privind ostaticii. Opoziția cere prudență În opoziție, liderul Yair Lapid a pledat pentru reținere, subliniind că procesul de identificare și recuperare a cadavrelor este unul complex. „Aceasta nu justifică reluarea luptelor la scară largă, dar nici tăcerea Israelului. Trebuie să lucrăm până când toți ostaticii vor fi aduși acasă”, a declarat Lapid pentru publicația Ynet. Hamas acuză dificultăți în identificarea trupurilor ostaticilor Gruparea islamistă susține că întâmpină dificultăți în localizarea rămășițelor ostaticilor israelieni din cauza tonelor de moloz rezultate în urma bombardamentelor și pentru că mulți dintre comandanții care cunoșteau amplasamentele au fost uciși. Israelul a permis recent intrarea în Gaza a unei echipe tehnice egiptene și a Crucii Roșii, pentru a sprijini căutarea cadavrelor. Facțiunile palestiniene au extins operațiunile în zone aflate încă sub controlul armatei israeliene, care menține 53% din enclavă sub ocupație. Presiuni internaționale pentru finalizarea acordului Mediatorii internaționali, în special Statele Unite, presează Hamas să finalizeze procesul de returnare a trupurilor, condiție esențială pentru a doua fază a planului președintelui american Donald Trump, care prevede: dezarmarea completă a Hamas; demilitarizarea Fâșiei Gaza; formarea unei administrații civile care să înceapă reconstrucția.

Ucraina nu face concesii teritoriale Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina nu va ceda nici un teritoriu, insistă Zelenski

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că Ucraina nu va renunța la nicio parte a teritoriului său și nu va face niciun pas înapoi la eventualele negocieri de pace cu Rusia. Liderul de la Kiev a subliniat că țara sa este deschisă oricărui format de discuții, cu condiția ca Ucraina să nu fie exclusă de la masa negocierilor și ca acestea să aibă șanse reale de succes. Deschidere față de negocieri, dar fără compromisuri teritoriale „Nu vom face niciun pas înapoi și nu vom renunța la nicio parte a statului nostru”, a afirmat ferm Zelenski, respingând cerințele Moscovei privind cedări teritoriale. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Șeful Informațiilor Secrete de la Cotroceni, șomer oficial în Elveția. Cât a încasat Vlădică de la cantonul Luzern după ce a lucrat la Frank Timiș Președintele ucrainean a adăugat că Kievul rămâne deschis dialogului dacă acesta poate duce la rezultate concrete: „Dacă ar exista rezultate, negocierile pot să aibă loc oriunde – chiar și la Budapesta – cu condiția ca Ucraina să fie invitată.” Rezerve față de un eventual summit la Budapesta Zelenski s-a arătat reticent față de ideea unui summit la Budapesta, nu din cauza locației, ci a premierului ungar Viktor Orbán, despre care a spus că „blochează tot ceea ce privește Ucraina”. Președintele ucrainean a amintit de asemenea de Memorandumul de la Budapesta semnat în 1994, prin care Ucraina a primit garanții de securitate în schimbul renunțării la arsenalul nuclear moștenit de la URSS – un acord care, potrivit lui, „nu a fost respectat”. „Dacă întâlnirea tripartită va servi la încheierea războiului, suntem pregătiți, indiferent unde – dar numai nu în Rusia sau în Belarus”, a subliniat Zelenski. Sancțiunile împotriva Rusiei: „O lovitură puternică pentru Kremlin” Referindu-se la sancțiunile internaționale, Zelenski a afirmat că deciziile președintelui american Donald Trump de a sancționa companiile petroliere Rosneft și Lukoil au avut un impact major asupra Moscovei: „Kremlinul s-a speriat, iar o altă lovitură puternică este faptul că Europa este dispusă să folosească activele rusești înghețate – nu doar profiturile, ci și fondurile propriu-zise.” El a adăugat că, în funcție de evoluția conflictului, aceste fonduri vor fi folosite pentru reconstrucția țării sau, dacă războiul continuă, „pentru arme”. „Nu va exista epuizare financiară a Ucrainei” Zelenski a subliniat că decizia Europei de a utiliza activele rusești înghețate transmite un mesaj clar Kremlinului: „Cel mai oribil lucru pentru Putin este că Europa a dat semnalul că nu are rost să continue războiul până când Ucraina va fi epuizată, pentru că nu va exista epuizare financiară.” El a catalogat această abordare drept „direcția corectă de presiune asupra Rusiei”, bazată pe sancțiuni, sprijin militar și folosirea activelor confiscate. Putin „evită o întâlnire” cu Zelenski În ceea ce privește perspectivele unui acord direct, Zelenski a spus că președintele rus Vladimir Putin „va face tot posibilul să evite o întâlnire” cu el. „Pentru el, un acord Rusia–Ucraina nu este necesar în sine. Vrea doar să ne disprețuiască și să spună: ‘Cine sunteți voi? Eu decid fără voi’”, a declarat liderul ucrainean. „Pacea nu se poate face fără Ucraina” Zelenski a subliniat că nicio soluție diplomatică nu poate fi obținută fără participarea Ucrainei: „Sincer vorbind, nu mă interesează în ce format putem pune capăt războiului. Dar nu se poate face fără noi. Și asta este important.” El a adăugat că este dispus să accepte inclusiv un format de diplomație indirectă, în care alți lideri, precum Donald Trump, să joace un rol de intermediere: „Dacă președintele Trump se întâlnește cu Putin și apoi cu noi, să fie formatul respectiv. Întotdeauna am spus că nu ne pasă de format. Suntem gata să ne întâlnim.”

Japonia cere ajutorul armatei contra urșilor (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Urșii ucid necontrolat oameni și animale, s-a cerut ajutorul Armatei în nordul Japoniei

Guvernatorul regiunii Akita, din nordul Japoniei, a cerut marți intervenția armatei pentru a face față unei crize fără precedent provocate de atacurile tot mai dese ale urșilor. Zece persoane au fost ucise de la începutul anului, depășind recordul anterior de șase victime înregistrat în perioada aprilie 2023 – martie 2024, potrivit datelor Ministerului Mediului. Autoritățile locale, în alertă maximă Guvernatorul Kenta Suzuki a avertizat că situația a devenit „cu adevărat îngrozitoare” și că populația nu mai poate fi protejată fără sprijinul Forțelor de Autoapărare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară El a explicat că atacurile se concentrează adesea asupra feței și gâtului, provocând răni fatale, și a atras atenția că urșii ajung acum nu doar în zonele montane, ci și în orașe. „Nu este normal ca viața cotidiană să fie perturbată în acest mod”, a declarat oficialul japonez. Ministerele Apărării și Mediului promit măsuri ferme Noul ministru al apărării, Shinjiro Koizumi, a afirmat că armata va utiliza toate resursele disponibile pentru a restabili siguranța cetățenilor. La rândul său, ministrul Mediului, Hirotaka Ishihara, a catalogat situația drept „o problemă serioasă”, anunțând intensificarea pregătirii vânătorilor autorizați și măsuri suplimentare pentru controlul populației de urși. Urșii coboară tot mai des în orașe Numărul victimelor ar putea fi mai mare, întrucât ultimele cazuri – inclusiv cel al unei femei găsite moarte lângă un câmp de orez și al unui bărbat atacat împreună cu câinele său – sunt încă investigate. Urșii au fost observați recent lângă școli, parcuri și magazine din nordul Japoniei, semănând panică în comunități. Încălzirea globală și penuria de hrană, cauze majore Experții pun creșterea numărului de atacuri pe seama schimbărilor climatice, care au redus drastic cantitatea de ghinde – principala sursă de hrană pentru urși – și au perturbat ciclurile de hibernare. În căutarea hranei, animalele ajung tot mai frecvent în zone populate. Japonia este habitatul a două specii de urși: ursul negru asiatic și ursul brun din insula Hokkaido. Reguli relaxate pentru vânătorii urbani Pe fondul acestei crize, guvernul nipon a relaxat recent regulile privind folosirea armelor de foc în mediul urban, pentru a permite intervenții mai rapide în cazurile de urgență. Totodată, mii de urși sunt împușcați anual în arhipelag, în încercarea de a limita atacurile asupra oamenilor. Autoritățile japoneze au anunțat că vor întări măsurile de prevenție și educație pentru populație, cu scopul de a reduce riscurile pe termen lung.

Lavrov îl critică pe Donald Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lavrov îl acuză pe Trump de o „schimbare radicală” privind pacea în Ucraina

Poziția președintelui american Donald Trump față de soluționarea conflictului din Ucraina s-a „schimbat radical” sub influența liderilor europeni, a declarat duminică ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat canalului maghiar de YouTube Ultrahang. Lavrov a afirmat că Trump și-a modificat abordarea privind pacea durabilă în Ucraina după summitul din Alaska, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Trump, criticat de Lavrov Șeful diplomației ruse a amintit că, după întâlnirea din august de la Alaska, Trump promisese să urmărească o soluție de „pace pe termen lung”, nu doar un armistițiu temporar. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Totuși, în această lună, președintele american a anulat reuniunea de follow-up planificată la Budapesta și a cerut ambelor părți — Kiev și Moscova — „să ajungă la o înțelegere”. „Când aud acum oameni spunând: «nimic altceva decât o încetare imediată a focului, iar apoi istoria va judeca», aceasta este o schimbare radicală”, a declarat Lavrov, într-un interviu publicat integral pe site-ul Ministerului rus de Externe. Lavrov acuză presiuni uriașe din partea Europei și a Kievului Diplomatul rus a acuzat liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că exercită „o presiune enormă și incredibilă” asupra Washingtonului, pentru a bloca orice formă de cooperare între SUA și Rusia. „Europenii nu dorm, nu mănâncă, fac totul pentru a răsuci brațele acestei administrații”, a spus Lavrov, reluând retorica Kremlinului, potrivit căreia aliații europeni ai Ucrainei ar sabota eforturile de pace. Condițiile unui nou summit Trump-Putin Întrebat despre posibilitatea unei noi întâlniri între Donald Trump și Vladimir Putin, Lavrov a răspuns că acest lucru „depinde de cei care au inițiat procesul”. El a precizat că Washingtonul nu a propus nicio nouă întâlnire sau discuție cu secretarul de stat american Marco Rubio, de la convorbirea telefonică avută luni. „Nu am ridicat problema, deoarece întreaga inițiativă a venit din partea Statelor Unite. Noi suntem pregătiți să avansăm în ritmul care le convine americanilor”, a spus Lavrov.

Aderarea Ucrainei la UE, blocată de Ungaria (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria va bloca aderarea Ucrainei la UE cât timp Orbán Viktor va fi premier

Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a reafirmat luni că Budapesta se va opune în continuare deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, atâta timp cât actualul „guvern național” condus de Viktor Orban se află la putere. Oficialul a avertizat că începerea discuțiilor de aderare ar reprezenta „un pericol pentru Europa”, potrivit agenției ungare MTI. Ungaria, singurul stat care se opune negocierilor cu Ucraina Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria este în prezent singurul stat membru al UE care blochează lansarea discuțiilor substanțiale de aderare cu Ucraina. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Atât timp cât eu sunt ministru de externe și Viktor Orban este prim-ministru, deschiderea capitolelor de aderare cu Ucraina nu se va întâmpla”, a declarat Szijjarto, menționând „presiunea enormă” exercitată de Bruxelles asupra Budapestei pentru a-și schimba poziția. Budapesta: Aderarea Ucrainei ar aduce UE „în război” Șeful diplomației ungare a argumentat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar implica direct blocul comunitar în războiul cu Rusia și ar reprezenta o povară financiară masivă pentru contribuabilii europeni. Potrivit declarațiilor sale, la o reuniune recentă a Consiliului Afaceri Externe al UE, Ucraina ar fi solicitat 60 de miliarde de euro pentru susținerea armatei și 135 de miliarde de euro pentru finanțarea statului în următorii doi ani. Szijjarto a precizat că aceste sume ar urma să fie acoperite din fondurile publice europene, inclusiv de contribuabilii ungari. Szijjarto critică „strategia pro-război” a Bruxellesului Oficialul ungar a acuzat Comisia Europeană că promovează o „strategie pro-război”, prin care prioritizează finanțarea Ucrainei în detrimentul diplomației. El a afirmat că Bruxellesul ignoră dificultățile economice ale cetățenilor europeni, care se confruntă deja cu costuri tot mai mari la energie și inflație ridicată. „Este inacceptabil ca banii europenilor să fie redirecționați spre un conflict care nu are soluție militară”, a concluzionat Szijjarto, reiterând poziția fermă a Budapestei împotriva deschiderii negocierilor de aderare a Ucrainei.

Baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene (sursa: Planet Labs PBC)
Internațional

Un baraj din Belgorod, avariat de drone ucrainene: autoritățile ruse avertizează populația

Un baraj situat în orașul rus Belgorod, aflat aproape de granița cu Ucraina, a fost avariat în urma unui atac cu drone ucrainene, potrivit anunțului făcut luni de autoritățile ruse. Incidentul a dus la o scădere semnificativă a nivelului apei în lacul artificial din apropiere. Nivelul apei a scăzut cu un metru Conform datelor transmise de Agenția Federală pentru Resursele de Apă din Federația Rusă, nivelul apei din lacul de acumulare a scăzut cu aproximativ un metru după loviturile cu drone. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară Informația a fost confirmată luni de agenția de presă TASS. Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, i-a îndemnat pe locuitorii din zonele aflate în aval de baraj să manifeste prudență sporită și să urmărească anunțurile oficiale. Ucraina confirmă atacul asupra barajului Comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brovdi, a confirmat duminică loviturile asupra barajului din Belgorod, afirmând că apele râului au inundat pozițiile ruse din apropierea satului Grafovka. Râul afectat se varsă ulterior pe teritoriul ucrainean, în zona unde trupele ruse mențineau un mic cap de pod lângă localitatea Vovciansk, încă din anul 2024. Atacurile asupra barajelor, interzise de dreptul internațional Potrivit legislației umanitare internaționale, atacurile asupra barajelor sau altor structuri hidrotehnice sunt interzise, deoarece deteriorarea acestora poate provoca inundații masive și victime civile. Există însă o excepție: atunci când aceste instalații sunt folosite în scopuri militare, pentru a sprijini operațiuni de război. Precedente: barajul Kahovka și atacurile asupra hidrocentralelor Incidentul din Belgorod amintește de distrugerea barajului Kahovka, aruncat în aer de trupele ruse în vara anului 2023. Explozia a provocat inundații catastrofale în sudul Ucrainei, soldate cu numeroase victime și pagube majore. Totodată, Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că a țintit hidrocentrale de pe fluviul Nipru, într-o strategie de război menită să afecteze infrastructura energetică și civilă a Ucrainei.

Orbán Viktor îl critică pe Trump (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán Viktor îl critică pe Trump: sancțiunile împotriva companiilor petroliere ruse, o greșeală

Premierul Ungariei, Orbán Viktor, a declarat luni că președintele american Donald Trump a greșit atunci când a aprobat sancțiuni împotriva companiilor petroliere ruse, subliniind că măsura afectează grav economiile dependente de energie, precum cea a Ungariei. Liderul de la Budapesta a anunțat că va călători în curând la Washington pentru a discuta această problemă direct cu liderul american. Ungaria, dependentă de petrolul și gazele rusești Într-un interviu acordat publicației italiene La Repubblica, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu poate renunța brusc la importurile energetice din Rusia, întrucât acest lucru ar duce la o explozie a prețurilor și la blocaje de aprovizionare. Citește și: Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului, fabricate în Austria - trei ani după boicotul AUR împotriva produselor din această țară „Cu președintele Trump discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria este puternic dependentă de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând penurii de aprovizionare”, a declarat premierul ungar. Critici la adresa sancțiunilor: „O greșeală” Întrebat despre sancțiunile impuse de Washington companiilor petroliere ruse, ca reacție la lipsa unui angajament real al Moscovei față de procesul de pace din Ucraina, Orbán a afirmat că decizia a fost o greșeală din punctul de vedere al Ungariei. „Din perspectiva Ungariei, președintele american a făcut o greșeală cu sancțiunile. Vom căuta o soluție pentru a proteja interesele economiei ungare”, a spus liderul de la Budapesta. Întâlniri diplomatice la Vatican și la Roma În aceeași zi, Viktor Orbán s-a întâlnit la Vatican cu Papa Leon al XIV-lea, căruia i-a cerut sprijin pentru eforturile Ungariei de a opri războiul din Ucraina. Ulterior, premierul ungar a avut o întrevedere cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, cu care a discutat despre viitorul economiei europene. „Europa, exclusă din peisajul decizional al războiului” Orbán a declarat că Uniunea Europeană nu mai are un rol semnificativ în soluționarea conflictului din Ucraina. „Am delegat americanilor și rușilor capacitatea de a rezolva acest război. Din păcate, Europa este complet exclusă din peisaj”, a afirmat premierul ungar, subliniind că singura soluție realistă este o abordare diplomatică între Washington și Moscova, nu o implicare militară prelungită.

Serviciul de informații german BfV, puteri sporite (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania își consolidează apărarea: serviciul de informații BfV primește puteri sporite

Serviciul federal de informații interne al Germaniei (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV) va beneficia de noi competențe și instrumente legale, pentru a răspunde mai eficient provocărilor de securitate actuale. Decizia vine la 75 de ani de la înființarea instituției, într-un context marcat de intensificarea amenințărilor hibride și a influențelor străine. Reforma BfV: „imună la provocările viitorului” În cadrul ceremoniei dedicate aniversării, ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că Biroul Federal pentru Protejarea Constituției trebuie să devină „imun la provocările viitorului” prin reforme tehnice și juridice. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „În vremuri cu amenințări hibride și influențe străine, este mai important ca niciodată să ne apărăm Constituția în mod activ”, a subliniat ministrul. Guvernul Merz promite o legislație modernizată Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz a anunțat intenția de a reforma legislația privind funcționarea serviciilor de informații, pentru a permite un schimb de informații mai rapid și mai eficient între instituțiile de securitate. Reforma urmărește să reducă birocrația internă și să consolideze capacitatea Germaniei de a reacționa în timp real la amenințările emergente. „Securitatea a devenit o marfă rară” Directorul BfV, Sinan Selen, a afirmat că arhitectura de securitate a Germaniei trebuie consolidată „tehnic, fizic și mental”, avertizând că securitatea „este din nou o marfă extrem de rară, pe care rivalii noștri sistemici o fac și mai greu de obținut”. Declarațiile sale reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților germane față de războiul informațional, atacurile cibernetice și propaganda străină. Un bastion împotriva spionajului și infiltrării comuniste BfV a fost fondat pe 7 noiembrie 1950, cu aprobarea puterilor aliate occidentale, la începutul Războiului Rece. În primii ani, instituția a avut rolul de bastion împotriva spionajului sovietic și infiltrării comuniste în Germania de Vest. Astăzi, misiunea sa se extinde asupra unui spectru mult mai larg de amenințări – de la extremismul de dreapta și islamismul radical, până la campanii de dezinformare orchestrate de state ostile.

Aeronave ale Marinei SUA, prăbușite în Marea Chinei (sursa: Seaman Edward Jacome/Digital/USS Nimitz)
Internațional

Elicopter și avion militare americane, prăbușite în Marea Chinei de Sud, Trump - turneu în Asia

Un elicopter și un avion de luptă ale Marinei Statelor Unite s-au prăbușit duminică în Marea Chinei de Sud, în două incidente separate. Potrivit autorităților americane, nu au existat victime, iar toate persoanele implicate au fost salvate și se află în stare stabilă. Aeronave ale Marinei SUA, prăbușite în Marea Chinei Primul incident a avut loc în timpul unei misiuni de rutină, când un elicopter MH-60R Sea Hawk s-a prăbușit în mare după ce decolase de pe portavionul USS Nimitz. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori Flota SUA din Pacific a anunțat că cele trei persoane aflate la bord au fost recuperate rapid, fără răni grave. La aproximativ 30 de minute după prăbușirea elicopterului, un avion de vânătoare Boeing F/A-18F Super Hornet s-a prăbușit, de asemenea, în Marea Chinei de Sud, tot în timpul unei operațiuni de rutină de pe același portavion. Cei doi piloți s-au catapultat la timp și au fost recuperați în siguranță de echipele de intervenție. Anchete în desfășurare Marina SUA a confirmat că ambele accidente sunt investigate pentru a stabili cauzele exacte. Pierderea celor două aeronave are loc în timp ce președintele american Donald Trump efectuează primul său turneu în Asia din cel de-al doilea mandat. În acest an, alte două avioane militare americane s-au prăbușit în Marea Roșie, în incidente similare petrecute la interval de zece zile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră