vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Bărbat ucis de un grup de romi, demisii în guvernul sloven

Miniștrii sloveni de Interne și de Justiție și-au dat demisia duminică, în urma morții unui bărbat de 48 de ani agresat de un grup de romi în orașul Novo Mesto, din sud-estul Sloveniei. Tragedia a provocat o undă puternică de indignare publică și a determinat guvernul să convoace o ședință de urgență. Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven Premierul liberal Robert Golob a anunțat că i-a acceptat demisiile ministrului de Interne, Boštjan Poklukar, și ale ministrei Justiției, Andreja Katič, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate după o ședință extraordinară a guvernului. Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Nu ar fi trebuit să se întâmple așa ceva. Miniștrii în cauză și-au asumat responsabilitățile și au demisionat”, a declarat Golob. Cei doi oficiali vor rămâne în funcție până la numirea succesorilor lor, a precizat premierul. Bărbatul, ucis în fața unui bar Incidentul a avut loc sâmbătă noaptea, în fața unui bar din Novo Mesto, potrivit agenției slovene de presă STA. Un bărbat de 48 de ani a fost atacat și bătut de un grup de persoane, după ce venise să-l ia pe fiul său, care fusese anterior amenințat. Victima a murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite. Poliția a anunțat arestarea unui tânăr de 21 de ani, cunoscut autorităților pentru fapte anterioare de violență. Tensiuni crescânde între comunitatea locală și minoritatea romă Potrivit presei slovene, atacatorii ar face parte din comunitatea romă din Novo Mesto, unde tensiunile s-au amplificat în ultimul an pe fondul creșterii infracționalității și violențelor minore. Tragedia a reaprins dezbaterea privind integrarea și răspunderea penală a membrilor acestei minorități, estimată la 7.000–12.000 de persoane la nivel național, într-o țară cu aproximativ 2 milioane de locuitori. Comunitatea din Novo Mesto, solidară cu familia victimei Sute de oameni s-au adunat duminică dimineața în centrul orașului Novo Mesto pentru a aduce un omagiu victimei. Participanții au aprins lumânări și au cerut măsuri ferme pentru restabilirea siguranței în oraș. „Aceste violențe arată că problema romilor, asupra căreia atragem atenția de mult timp, se agravează. Instituțiile publice nu au luat măsuri, deși situația este gravă”, a declarat primarul Gregor Macedoni, într-un comunicat publicat online. Primarul cere acțiuni din partea guvernului În urma tragediei, primarul din Novo Mesto a convocat o reuniune de urgență a autorităților locale și a anunțat organizarea unei manifestații publice marți după-amiază, pentru a cere guvernului măsuri concrete de securitate. Guvernul de la Ljubljana a confirmat că, într-o primă etapă, vor fi trimise unități suplimentare de poliție în regiune, pentru a preveni noi incidente și pentru a restabili ordinea publică. O problemă sensibilă în Slovenia Consiliul comunității rome din Slovenia estimează că în țară trăiesc între 7.000 și 12.000 de romi, majoritatea în regiunile sudice și sud-estice. Autoritățile au recunoscut în repetate rânduri dificultatea de a gestiona tensiunile dintre comunitățile locale și populația romă, un subiect care reapare periodic în dezbaterile publice din Slovenia.

Bărbat ucis de romi, demisii în guvernul sloven (sursa: Facebook/Boštjan Poklukar)
Acord comercial major între SUA și China (sursa: NBC)
Internațional

Șantajul lui Trump la China pare să funcționeze: tarife mai mici pentru minerale rare

Negociatorii americani și chinezi au ajuns la un „cadru semnificativ de acord” care ar putea preveni impunerea unor taxe vamale suplimentare de 100% asupra exporturilor chineze către Statele Unite. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul american al finanțelor, Scott Bessent, după cea de-a cincea rundă de discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng. Întâlniri la nivel înalt înainte de summitul Trump–Xi Discuțiile bilaterale s-au desfășurat la Kuala Lumpur, înaintea întâlnirii dintre președinții Donald Trump și Xi Jinping, programată pentru joi, în Coreea de Sud, în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). Citește și: VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori „Cred că avem șanse reale să ajungem la un acord global”, a declarat Trump sâmbătă, la bordul avionului prezidențial Air Force One. Beijingul ar amâna restricțiile la exportul de minerale rare Potrivit lui Scott Bessent, China intenționează să amâne cu un an introducerea restricțiilor la exportul de minerale rare, materii esențiale pentru industria tehnologică și energetică globală. În același timp, Beijingul ar urma să reia achizițiile de soia americană, o decizie care ar aduce beneficii majore fermierilor din SUA. În schimb, Washingtonul nu va mai impune taxele suplimentare de 100% asupra produselor chinezești, măsură pe care președintele Trump o anunțase anterior ca posibilă sancțiune comercială. „Cred că vom evita acest lucru, pentru ca taxele vamale să fie evitate”, a declarat Bessent pentru postul ABC. Acordul, o gură de oxigen pentru fermierii americani Ministrul american al finanțelor a subliniat că înțelegerea va include achiziții agricole substanțiale din partea Chinei, în special de soia. „După ce acordul va fi făcut public, fermierii americani vor fi foarte mulțumiți, atât pentru acest sezon, cât și pentru următorii ani”, a precizat Bessent, el însuși producător de soia. Discuțiile includ și cooperarea împotriva traficului de fentanil Într-un interviu acordat postului NBC, Scott Bessent a menționat că negocierile au vizat și alte domenii sensibile, inclusiv combaterea traficului de droguri sintetice. Beijingul ar fi acceptat să colaboreze cu Washingtonul pentru limitarea fluxurilor de precursori chimici folosiți la fabricarea fentanilului, care ajung în Statele Unite prin Mexic și Canada. „Acordul va include o cooperare foarte importantă pentru a bloca precursorii de droguri care alimentează criza fentanilului”, a explicat oficialul american. Trump și Xi vor discuta și despre „planul de pace global” În cadrul viitoarei întrevederi, Donald Trump și Xi Jinping ar urma să abordeze și „planul de pace global” propus de liderul american, potrivit lui Bessent. Detaliile nu au fost încă făcute publice, însă oficialii de la Washington descriu întâlnirea ca pe un moment decisiv pentru stabilitatea economică și diplomatică mondială.

Luptă violentă între migranți la Moscova (sursa: Facebook/Euromaidan Press)
Internațional

VIDEO Lupte de stradă foarte violente la Moscova, rușii sunt îngroziți de agresori

Ministerul de Interne din Rusia a anunțat că peste 80 de persoane au fost duse la secțiile de poliție pentru interogatorii, după o confruntare violentă între migranți într-o zonă rezidențială din Moscova (VIDEO). Autoritățile au precizat că toți străinii implicați în incident vor fi expulzați. Scene de violență pe străzile Moscovei Mass-media ruse au publicat mai multe înregistrări video care surprind zeci de persoane luptându-se pe stradă cu bâte și lopeți, spargând geamuri și avariind mașini parcate în apropierea complexului rezidențial Prokșino. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deocamdată, nu a fost stabilit motivul exact al altercației. 19 persoane arestate pentru huliganism Potrivit Ministerului de Interne, 19 persoane au fost arestate pentru huliganism. Într-un comunicat transmis duminică, autoritățile au precizat că migranților care dețin și cetățenie rusă li se poate revoca acest statut. Ceilalți străini implicați vor fi expulzați din țară. „Cetățenii străini implicați care nu sunt închiși vor fi expulzați și li se va interzice reintrarea în Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Irina Volk. Migrația, problemă politică tot mai tensionată în Rusia Migrația din fostele republici sovietice din Asia Centrală și Caucaz a devenit o temă sensibilă în politica internă rusă. Restricțiile asupra migrației s-au intensificat după atacul terorist de la sala de concerte Crocus City Hall, din martie 2024, atribuit de autoritățile ruse unor cetățeni din Tadjikistan. Peste 6 milioane de migranți în Rusia în 2024 Conform datelor Ministerului de Interne, aproximativ 6,3 milioane de migranți au sosit în Rusia în 2024. Aproape jumătate provin din Uzbekistan, Tadjikistan și Kârgâzstan. Deși economia rusă se bazează puternic pe forța de muncă ieftină provenită din aceste țări – mai ales în construcții și în industria bunurilor de larg consum – tot mai mulți cetățeni ruși reacționează negativ la ceea ce consideră un aflux masiv de persoane care nu se integrează cultural. Războiul din Ucraina a agravat criza forței de muncă De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia se confruntă cu un deficit sever de forță de muncă. Sute de mii de persoane s-au alăturat armatei, iar numeroși lucrători au părăsit țara. În acest context, dependența de migranții din Asia Centrală a crescut, amplificând tensiunile sociale și riscul de confruntări precum cea din Moscova.

Atac rusesc la Kiev, morți și răniți (sursa: Telegram/Ukraine’s State Emergency Service Kyiv)
Internațional

Atac cu drone rusești la Kiev: trei morți și aproape treizeci de răniți, inclusiv șase copii

Un nou atac cu drone rusești asupra Kievului a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor 27, printre care șase copii, a anunțat duminică primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko. Dronele rusești au lovit cartierele Desnianski și Obolonski „Conform primelor informații, trei persoane au murit și 27 au fost rănite în cartierul Desnianski din Kiev”, a scris Kliciko pe Telegram. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Atacul a provocat pagube materiale semnificative, iar în mai multe apartamente ale unei clădiri rezidențiale au izbucnit incendii care au fost ulterior stinse. În cartierul Obolonski, resturi ale unei drone au căzut peste o clădire cu 16 etaje, potrivit edilului. Ucraina, sub valuri repetate de bombardamente Atacul de duminică are loc la doar o zi după un alt val de bombardamente rusești asupra Ucrainei, soldate cu patru morți și aproximativ 20 de răniți în cursul nopții de sâmbătă spre duminică. Valurile succesive de atacuri confirmă intensificarea ofensivei rusești asupra infrastructurii civile ucrainene. Trump: „Nu îmi voi pierde timpul cu Putin fără un acord de pace” Pe plan diplomatic, președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu va organiza o nouă întâlnire cu Vladimir Putin până când nu va exista o perspectivă reală pentru încheierea conflictului din Ucraina. „Nu-mi voi pierde timpul. Am avut întotdeauna o relație excelentă cu Vladimir Putin, dar această situație a fost foarte dezamăgitoare”, a afirmat Trump. Trimis al Kremlinului, în discuții la Washington Între timp, Kirill Dmitriev, trimis al Kremlinului pentru afaceri economice, se află în Statele Unite din 25 octombrie, pentru discuții cu oficiali ai administrației Trump. Potrivit presei americane, Dmitriev s-a întâlnit sâmbătă în Florida cu Steve Witkoff, unul dintre consilierii apropiați ai lui Trump, și urmează să continue negocierile la Washington duminică.

Trump condiționează întâlnirea cu Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump condiționează o întâlnire cu Putin: Nu îmi voi pierde timpul fără o înțelegere de pace

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenționează să se întâlnească cu omologul său rus, Vladimir Putin, până când nu va considera că există un acord real care să asigure pacea între Rusia și Ucraina Trump condiționează întâlnirea cu Putin „Trebuie să știți că vom face o înțelegere, nu îmi voi pierde timpul”, a declarat Donald Trump jurnaliștilor prezenți la Doha, în cadrul unei escale din turneul său asiatic. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Liderul american a subliniat că o eventuală discuție cu Vladimir Putin va avea loc doar în momentul în care negocierile de pace vor avea o bază solidă. Discuții la Doha despre situația din Fâșia Gaza În cursul zilei de sâmbătă, Trump s-a întâlnit la bordul avionului său cu emirul și premierul Qatarului, pentru discuții privind fragilul armistițiu din Fâșia Gaza. Escala din capitala Qatarului a avut loc în drumul către Malaezia, unde sunt programate noi întrevederi diplomatice. „O pace durabilă” și o posibilă forță internațională în Gaza Trump a afirmat că eforturile de stabilizare a Fâșiei Gaza avansează, iar în curând ar putea fi desfășurată o forță internațională de menținere a păcii. „Ar trebui să fie o pace durabilă”, a spus președintele american, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor despre situația din Gaza. Qatarul, lăudat pentru rolul său în stabilitatea regională Donald Trump a adăugat că Qatarul ar putea contribui cu trupe de menținere a păcii, dacă situația o va impune. El a lăudat statul din Golf, pe care l-a descris drept un aliat important al Statelor Unite și un actor cheie în stabilitatea regională.

Nou atac armat al Israelului în Gaza (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Nou atac armat al Israelului în Gaza, în ciuda armistițiului. Ținta: Jihadul Islamic

Armata israeliană a anunțat sâmbătă seară că a lansat o lovitură aeriană în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, vizând un membru al organizației Jihadul Islamic. Atacul a avut loc în ciuda acordului de încetare a focului negociat de Statele Unite. Armistițiu fragil între Israel și Hamas De aproape două săptămâni, în regiune este în vigoare un armistițiu fragil între mișcarea islamistă palestiniană Hamas – aliată a Jihadului Islamic – și Israel. Citește și: Nici un șofer nu va mai scăpa de radar: cum funcționează sistemul de "viteză medie" cu camere multiple Deși acordul este încă activ, autoritățile israeliene au subliniat că își rezervă dreptul de a se apăra și de a acționa împotriva oricărei amenințări directe. Țintă: un membru al Jihadului Islamic suspectat de atac iminent „Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a lansat un atac țintit în zona Nuseirat, din centrul Fâșiei Gaza, care a vizat un terorist al organizației Jihadul Islamic ce plănuia să comită un atac terorist iminent împotriva trupelor armatei israeliene”, se arată în comunicatul oficial al armatei. Atacul a lovit o mașină civilă, incident confirmat și de spitalul Al-Awda, care a raportat patru persoane rănite. „Spitalul a primit patru răniți după ce armata de ocupație israeliană a vizat o mașină civilă în zona Clubului Al-Ahli, din tabăra Nuseirat, în centrul Gazei”, a transmis spitalul Al-Awda, citat de agențiile internaționale. Armata israeliană: „Vom continua operațiunile în Gaza” Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au precizat că operațiunile militare vor continua în Fâșia Gaza „pentru a elimina orice amenințare imediată” la adresa trupelor israeliene. Lovitura de sâmbătă vine pe fondul unei tensiuni persistente în regiune, în ciuda încetării oficiale a focului.

Pakistan, eșecul negocierilor cu Afganistanul (sursa: X/Team Khawaja Asif)
Internațional

Un nou război stă să izbucnească: Pakistanul avertizează Afganistanul

Ministrul pakistanez al apărării, Khawaja Muhammad Asif, a declarat sâmbătă că este convins că Afganistanul își dorește pacea, dar a avertizat că un eșec al negocierilor de la Istanbul ar putea declanșa „un război deschis” între cele două țări. Declarațiile vin la doar câteva zile după ce Pakistanul și Afganistanul au convenit asupra unui armistițiu, în urma unor confruntări armate sângeroase la frontieră. Negocierile de la Istanbul: o nouă încercare de a evita escaladarea violenței Discuțiile de la Istanbul, începute sâmbătă și programate să continue până duminică, reprezintă cea mai recentă tentativă de detensionare a relațiilor dintre cele două state vecine. Citește și: Pacient care a venit la spital pentru un accident minor, scăpat de pe targă, operat, în comă Scopul principal al întâlnirilor este stabilirea unui mecanism de implementare pe termen lung a armistițiului convenit anterior la Doha, pentru a preveni noi violențe de frontieră. Pakistanul și Afganistanul respectă armistițiul, dar tensiunile rămân ridicate Ministrul Khawaja Muhammad Asif a afirmat că, în ultimele zile, nu au mai avut loc incidente armate între cele două țări și că armistițiul este respectat de ambele părți. „Avem opțiunea, dacă nu se ajunge la un acord (la Istanbul), să avem un război deschis cu ei”, a declarat oficialul pakistanez într-o intervenție televizată. „Dar am văzut că afganii vor pace”, a adăugat acesta, exprimându-și speranța într-o soluție diplomatică. Confruntări sângeroase la frontieră între Pakistan și Afganistan Tensiunile au escaladat la începutul lunii, după ce Islamabadul a cerut regimului taliban să oprească militanții care atacă teritoriul pakistanez din baze situate în interiorul Afganistanului. Ca răspuns, Pakistanul a lansat atacuri aeriene pe teritoriul afgan, iar ambele părți au deschis focul în mai multe puncte de frontieră, soldându-se cu zeci de victime și cu închiderea unor puncte-cheie de trecere care continuă să rămână blocate. Schimb de acuzații între Islamabad și Kabul Autoritățile pakistaneze acuză guvernul taliban de la Kabul că adăpostește grupări militante care atacă forțele pakistaneze din regiunile de graniță. De cealaltă parte, talibanii resping acuzațiile și susțin că operațiunile militare ale Pakistanului încalcă suveranitatea Afganistanului. O situație fragilă cu potențial de escaladare Deși ambele state afirmă că își doresc menținerea păcii, lipsa unui acord clar la Istanbul ar putea reaprinde conflictele de frontieră și amenința stabilitatea unei regiuni deja fragile. Pentru moment, armistițiul de la Doha rămâne valabil, dar viitorul relațiilor dintre Islamabad și Kabul depinde de rezultatul discuțiilor diplomatice din Turcia.

Amenințarea rusă și contraofensiva franceză (sursa: Facebook/Armée française - Opérations militaires)
Internațional

Franța se pregătește pentru un posibil conflict cu Rusia. Hexagonul accelerează reînarmarea

Generalul Fabien Mandon, noul șef al Statului Major al Armatei franceze, avertizează că țara trebuie să fie „pregătită pentru un șoc în trei sau patru ani”, subliniind că Moscova ar putea fi tentată să extindă conflictul pe continentul european. Avertisment direct: Rusia, o amenințare potențială pentru Europa „Primul obiectiv pe care l-am trasat armatei este acela de a fi pregătită pentru un șoc în trei, patru ani”, a declarat generalul Fabien Mandon în fața Comisiei de Apărare a Adunării Naționale. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Potrivit acestuia, un astfel de șoc ar putea lua forma unui „test” militar, care există deja sub diverse forme hibride, dar care ar putea deveni „mult mai violent”. Generalul a precizat că Rusia „poate fi tentată să continue războiul pe continentul nostru”, ceea ce impune Franței o strategie de apărare solidă și o consolidare rapidă a capacităților militare. Analiza sa se aliniază avertismentelor recente venite din partea serviciilor secrete germane, care au estimat că Rusia s-ar putea afla „în poziția de a intra într-un conflict militar direct cu NATO înainte de 2029”. „Rusia ne percepe ca pe o Europă slabă colectiv” Generalul Mandon a explicat că Moscova are „percepția unei Europe colectiv slabe” și manifestă o tot mai mare „dezinhibare în recurgerea la forță”. Totuși, el a transmis un mesaj de încredere: „Avem totul pentru a fi siguri de noi. Din punct de vedere economic, demografic și industrial, europenii sunt superiori Rusiei.” În opinia sa, puterea colectivă a Europei este suficientă pentru a descuraja orice agresiune, cu condiția ca statele membre să manifeste unitate și hotărâre. „Rusia nu ne poate speria dacă vrem să ne apărăm”, a subliniat Mandon, pledând pentru fermitate și coeziune strategică la nivel european. Efortul de reînarmare al Franței: bugetul Apărării crește semnificativ Pentru a atinge acest nivel de pregătire, Franța își accelerează efortul bugetar pentru Apărare, care va ajunge la 57,1 miliarde de euro în 2026, potrivit ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin. Aceasta reprezintă o creștere de 13% față de anul precedent, ridicând cheltuielile militare la 2,2% din PIB, în concordanță cu angajamentele NATO. Generalul Mandon a subliniat importanța acestei investiții: „Dacă adversarii noștri percep că suntem hotărâți să ne apărăm, pot renunța. Dacă simt că nu suntem pregătiți, nimic nu-i va opri.” Pentru liderul militar francez, consolidarea apărării nu este doar o măsură militară, ci și una de descurajare psihologică, menită să transmită un mesaj clar de forță și reziliență. Dincolo de Rusia: o lume în criză multiplă Generalul Mandon avertizează că amenințarea rusă nu este singura provocare cu care se confruntă Franța. El a evocat și alte crize emergente, de la terorismul din Orientul Mijlociu până la instabilitatea globală crescută: „Situația crapă peste tot”, a declarat el, subliniind nevoia unei armate franceze capabile să reacționeze rapid în fața oricărui tip de amenințare.

Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei (sursa: Facebook/Robert Fico)
Internațional

Slovacia condiționează sprijinul pentru noile sancțiuni împotriva Rusiei

Premierul slovac Robert Fico a declarat miercuri că Slovacia ar putea susține cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei, dacă solicitările sale vor fi incluse în concluziile summitului liderilor europeni de la sfârșitul săptămânii. Slovacia condiționează susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei Slovacia este singurul stat membru UE care s-a opus până acum semnării noului pachet de sancțiuni, solicitând garanții privind impactul obiectivelor climatice asupra industriei auto și măsuri pentru reducerea prețurilor ridicate la energie în interiorul blocului comunitar. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Robert Fico a anunțat că va avea o întrevedere cu cancelarul german Friedrich Merz înainte de reuniunea de la Bruxelles, pentru a discuta despre energie și sectorul auto, domenii considerate strategice pentru economia slovacă. „Dacă vom vedea concluziile pe care le-am cerut, le voi analiza din nou în această seară și, probabil, îi voi spune cancelarului Merz că suntem de acord cu cel de-al 19-lea pachet”, a declarat Fico, menționând că o parte dintre cerințele Slovaciei au fost deja incluse în documentul final al summitului. Slovacia, un partener dificil în negocierile europene Bratislava a întârziat și adoptarea pachetului anterior de sancțiuni, invocând probleme legate de planul UE de eliminare treptată a importurilor de energie din Rusia. În timp ce sancțiunile necesită unanimitate între statele membre, planurile energetice pot fi adoptate prin majoritate calificată, ceea ce a generat tensiuni politice la nivel european. Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni include noi măsuri energetice și financiare, iar Slovacia și-a prezentat condițiile de sprijin încă din urmă cu o lună. Fico: „Sancțiunile afectează Europa mai mult decât Rusia” Premierul slovac și-a exprimat în repetate rânduri criticile față de politica de sancțiuni a Uniunii Europene, susținând că efectele negative se resimt mai puternic în economiile europene decât în Rusia. Robert Fico a rupt rândurile cu aliații europeni, adoptând o poziție deschis pro-Moscova. De la revenirea sa la putere, s-a întâlnit de trei ori cu președintele rus Vladimir Putin și a menținut relațiile comerciale cu Moscova, inclusiv importurile de energie, pe care le consideră esențiale pentru stabilitatea economică a Slovaciei.

Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului (sursa: Tass)
Internațional

Antreprenorii ruși, în pragul revoltei: taxele impuse pentru finanțarea războiului îi ruinează

Cel mai recent val de creșteri de impozite din Rusia, conceput pentru a consolida finanțele statului în contextul continuării războiului din Ucraina, amenință până la 10% dintre firmele mici. Antreprenorii ruși, sacrificați pentru bugetul războiului Mulți antreprenori avertizează că nu vor putea supraviețui noilor reguli fiscale și vor fi nevoiți să închidă afacerile sau să treacă în economia gri. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Rusia a început majorarea treptată a impozitelor încă din 2023, al doilea an de conflict, crescând impozitele pe venit și pe profit pentru a acoperi cheltuielile militare – cele mai ridicate de la sfârșitul Războiului Rece. Reducerea pragului de scutire de TVA lovește întreprinderile mici Noul regim fiscal prevede scăderea pragului anual de venituri pentru scutirea de TVA de la 60 de milioane la 10 milioane de ruble (aproximativ 123.000 de dolari). Măsura urmează să intre în vigoare în 2026, după aprobarea de către Parlament. „Este un șoc pentru toate întreprinderile mici”, a declarat Serghei Borisov, președintele organizației „Opora”, care reprezintă interesele sectorului IMM. Aceasta, împreună cu alte organizații, a trimis o scrisoare Parlamentului rus pentru a opri adoptarea inițiativei. Conform propunerilor, companiile cu venituri între 10 și 250 de milioane de ruble, până acum scutite de TVA, vor trebui să plătească un impozit de până la 5% și să angajeze contabili pentru gestionarea noilor obligații. Peste 700.000 de antreprenori, afectați direct Organizația Opora estimează că aproximativ 700.000 de antreprenori, adică o zecime din totalul clasei antreprenoriale din Rusia, vor fi afectați de noile reglementări. Un sondaj realizat în rândul a 11.000 de proprietari de afaceri arată că o treime plănuiesc să-și închidă activitatea, iar o proporție similară ar putea migra în economia informală, renunțând complet la plata impozitelor. „Am funcționat ani de zile într-un sistem simplificat și clar. Acum costurile vor exploda și nu știm cum vom supraviețui”, a declarat Serghei Pahomov, proprietar al unui magazin alimentar din centrul Moscovei. TVA mai mare pentru toți: 22% în loc de 20% Pe lângă schimbările care vizează IMM-urile, guvernul rus analizează și majorarea cotei generale de TVA de la 20% la 22%, o măsură care ar urma să aducă aproximativ 1.000 de miliarde de ruble la bugetul de stat. Banii ar urma să acopere cheltuielile militare și deficitul bugetar tot mai mare. Contribuția IMM-urilor la economia rusă Conform datelor Ministerului Economiei, întreprinderile mici și mijlocii generează peste 20% din PIB-ul Rusiei și angajează 31 de milioane de persoane, reprezentând circa 40% din forța de muncă națională. Guvernul speră ca noile măsuri fiscale să aducă 200 de miliarde de ruble (aproximativ 2,5 miliarde de dolari) în plus la buget. Însă organizația Opora estimează că impactul negativ asupra mediului de afaceri va depăși veniturile obținute: costurile suplimentare pentru companii ar putea ajunge la 420 de miliarde de ruble – dublul sumei pe care guvernul intenționează să o încaseze. Antreprenorii cer revizuirea măsurilor fiscale În scrisoarea adresată Parlamentului, reprezentanții mediului de afaceri au propus stabilirea pragului de TVA la 30 de milioane de ruble, în locul celor 10 milioane propuse. „Înțelegem necesitatea creșterii veniturilor bugetare pentru apărare și securitate, dar consecințele pentru microîntreprinderi vor fi devastatoare”, se arată în document. Confruntat cu criticile, ministrul Finanțelor, Anton Siluanov, a declarat în Parlament că este dispus să ajusteze propunerea, fără a oferi însă detalii suplimentare. Guvernul justifică măsura prin combaterea evaziunii Ministerul Finanțelor susține că reformele vor limita practicile frauduloase prin care companiile mari își împart activitatea în entități mai mici pentru a evita taxele. P rin reducerea pragului de scutire, autoritățile speră să descurajeze divizările artificiale și să crească transparența fiscală. „Luați bani de la cei mari, nu de la noi” – reacțiile micilor afaceri Antreprenorii consideră însă că vor fi victimele colaterale ale reformei. „Luați bani de la marii rechini, nu de la noi, cei mici. Deja ne storc de viață”, a spus Irina Pankratova, proprietara unui atelier de croitorie din Moscova. Și Anna Slavutina, creatoare de bijuterii cu trei magazine, avertizează că noul regim fiscal ar putea forța închiderea unor afaceri de familie. „Unul dintre magazinele noastre a fost pe pierdere tot anul. Clienții ne întreabă dacă vom închide. Ce le pot spune? Vom vedea. Dacă se întâmplă asta, statul va pierde impozite”, a spus antreprenoarea. O reformă fiscală care riscă să slăbească economia reală Deși Kremlinul justifică măsurile prin nevoia de a finanța efortul de război și de a reduce deficitul, efectele secundare asupra mediului de afaceri ar putea fi dramatice. Cu mii de firme mici în pragul falimentului, Rusia riscă să își împingă o parte semnificativă a economiei în zona informală, diminuând pe termen lung baza fiscală și încrederea antreprenorilor.

Germania plătește salariile angajaților bazelor americane (sursa: Facebook/Ramstein Air Base, Germany)
Internațional

Germania va plăti salariile angajaților bazelor americane, afectate de blocajul bugetar din SUA

Germania va acoperi salariile pe luna octombrie pentru aproximativ 11.000 de angajați civili care lucrează la bazele militare americane de pe teritoriul său, a anunțat Ministerul de Finanțe de la Berlin. Guvernul german intervine pentru a evita întârzieri salariale „Guvernul federal va angaja o cheltuială excepțională pentru a garanta că salariile pe octombrie sunt achitate la timp”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Acesta a precizat că sumele vor fi rambursate ulterior de Statele Unite. Decizia vine pe fondul blocajului bugetar din SUA, care a afectat plata salariilor în mai multe instituții federale americane. Sindicatele cer protejarea angajaților Sindicatul german Verdi, care reprezintă lucrătorii din sectorul serviciilor, a solicitat marți guvernului de la Berlin să se asigure că angajații bazelor americane își primesc la timp salariile, indiferent de situația din SUA. Potrivit estimărilor sindicatului, este vorba de aproximativ 12.000 de angajați care lucrează în bazele americane de pe teritoriul german. Blocajul bugetar american afectează și bazele din Germania De la 1 octombrie, o parte a administrației federale americane se confruntă cu așa-numitul shutdown, cauzat de neaprobarea creditelor bugetare de către Congres. Sute de mii de funcționari publici americani au fost trimiși în șomaj tehnic, iar efectele se extind și în afara SUA. În Germania, problema riscă să afecteze băncile militare americane de la Ramstein, Kaiserslautern (Renania-Palatinat), Oberpfalz (Bavaria), Wiesbaden (Hesse) și Stuttgart (Baden-Württemberg) – toate situate în sudul țării. Precedente și măsuri de protecție pentru personalul local Ministerul de Finanțe german a reamintit că, în situații similare din trecut, personalul local a fost plătit conform contractului colectiv aplicabil forțelor armate americane din Germania, fără să fie afectat de blocajele bugetare din SUA. Angajații civili din aceste baze asigură servicii esențiale de logistică, alimentație, asistență medicală, securitate și stingerea incendiilor, fiind indispensabili funcționării infrastructurii militare americane din Europa.

Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Mark Rutte, chemat la Washington pentru discuții cu Donald Trump. Ucraina, în centrul discuțiilor

NATO a anunțat marți seară, printr-un comunicat scurt, că secretarul general Mark Rutte se va întâlni miercuri la Washington cu președintele american Donald Trump. Întâlnire neașteptată, Mark Rutte și Donald Trump Potrivit purtătoarei de cuvânt a Alianței, Allison Hart, nu sunt planificate evenimente publice sau declarații de presă după întrevedere. Citește și: Siegfried Mureșan: „Adevărul este că PSD-ul este partidul care s-a opus mereu reformelor” Întâlnirea are loc pe fondul eforturilor continue ale lui Donald Trump de a pune capăt conflictului din Ucraina. Săptămâna trecută, liderul de la Casa Albă a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, menționând posibilitatea unei întâlniri directe la Budapesta. Potrivit surselor citate de presa americană, reuniunea ar fi fost însă amânată sau suspendată. Ucraina cere sprijin militar suplimentar din partea SUA Autoritățile de la Kiev speră că, în cazul în care Putin nu face concesii, Trump va relua sprijinul militar pentru Ucraina, inclusiv prin aprobarea vânzării de rachete de croazieră Tomahawk produse în Statele Unite. „Cu cât armele ucrainene ajung mai departe, cu atât va fi mai mare disponibilitatea Rusiei de a pune capăt războiului”, a declarat președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj video transmis marți seara. Sprijinul politic și militar acordat Ucrainei va fi discutat și vineri, la Londra, în cadrul reuniunii Coaliției Voluntarilor, prezidate de premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron. Mark Rutte este așteptat, de asemenea, să participe la această întâlnire, alături de principalii susținători ai Kievului.

Întâlnirea dintre Putin și Trump, incertă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul temperează așteptările unui summit Putin–Trump: planul, amânat pe termen nedeterminat

Kremlinul a declarat marți că nu există încă o dată concretă pentru un potențial summit între Vladimir Putin și Donald Trump, subliniind că discuțiile privind o astfel de întâlnire sunt abia în faza preliminară. Moscova: „Nu putem amâna ceva ce nu a fost încă stabilit” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că nu a fost stabilită nici o dată oficială pentru o întâlnire între cei doi lideri. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD „Avem o înțelegere a președinților, însă nu putem amâna ceva ce nu a fost încă finalizat. Nici președintele Trump, nici președintele Putin nu au avansat vreo dată exactă”, a declarat Peskov. Acesta a explicat că o eventuală reuniune „necesită o pregătire serioasă”, motiv pentru care „nu s-a stabilit de la bun început o dată exactă”. Divergențe între Washington și Moscova Donald Trump a anunțat, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin pe 16 octombrie, că secretarul de stat Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov urmează să se întâlnească în această săptămână pentru a discuta detaliile unui posibil summit la Budapesta, care ar putea avea loc „în cel mult două săptămâni”. Însă CNN a relatat că întrevederea Rubio–Lavrov a fost amânată, potrivit unui oficial al Casei Albe care a vorbit sub protecția anonimatului. Acesta a menționat că cei doi au așteptări divergente cu privire la condițiile unei eventuale încetări a războiului din Ucraina. Lavrov: contactele vor continua prin discuții telefonice Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a confirmat că a convenit cu Marco Rubio să continue contactele telefonice, fără a menționa vreo dată pentru o întâlnire față în față. „Nu există o înțelegere privind o dată concretă pentru summit”, a reiterat Dmitri Peskov, respingând speculațiile apărute în presă. Trump: „Pacea în Ucraina e mai greu de obținut decât un armistițiu în Gaza” Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că vrea să pună capăt războiului din Ucraina, dar a recunoscut că acest obiectiv este mai dificil decât obținerea unui armistițiu în Gaza sau a unei încetări a conflictului dintre India și Pakistan. Liderul american consideră totuși că o pace între Kiev și Moscova este posibilă, deși l-a avertizat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski că „nu are cărțile câștigătoare” în actualul context militar. Trump a descris Rusia drept un „tigru de hârtie”, afirmând că Moscova a eșuat în a-și atinge obiectivele, în ciuda superiorității sale militare. Putin: disponibil pentru negocieri, dar cu condiții clare Președintele Vladimir Putin a declarat în mai multe rânduri că este pregătit pentru negocieri de pace, dar a reiterat că acestea trebuie să se desfășoare în conformitate cu condițiile impuse de Moscova. Putin a ordonat invadarea Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de conflict în estul țării între forțele ucrainene și separatiștii susținuți de Rusia. De atunci, Kremlinul susține că „operațiunea militară specială” va continua până la atingerea obiectivelor stabilite. O întâlnire tensionată în Alaska, urmată de incertitudine diplomatică Trump și Putin au avut o întâlnire pe 15 august, la o bază aeriană din orașul Anchorage, Alaska, fost punct strategic în timpul Războiului Rece. Scopul declarat al întrevederii a fost identificarea unor soluții pentru încetarea războiului din Ucraina, însă surse americane și ruse au relatat că discuțiile au fost marcate de divergențe semnificative între cei doi lideri. Contacte diplomatice, dar fără perspective clare Potrivit Moscovei și Washingtonului, Lavrov și Rubio au discutat luni la telefon despre „următorii pași”, însă niciuna dintre părți nu a confirmat stabilirea unei date pentru o nouă întâlnire directă. În acest moment, Kremlinul menține o atitudine rezervată, insistând că orice eventual summit „va necesita timp și o pregătire atentă”, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și Statele Unite.

Inteligența artificială poate influența alegerile (sursa: Pexels/Element5 Digital)
Internațional

Autoritățile olandeze avertizează alegătorii: nu întrebați Inteligența Artificială cu cine să votați

Autoritatea olandeză pentru protecția datelor (AP) a transmis un avertisment public alegătorilor, cu doar câteva zile înaintea alegerilor din 29 octombrie: nu apelați la inteligența artificială (AI) pentru recomandări de vot, deoarece răspunsurile pot fi părtinitoare și înșelătoare. Chatboturile testate au înclinat către stânga sau extrema dreaptă Într-un raport recent, AP a anunțat că a testat patru chatboturi bazate pe inteligență artificială, menite să ofere asistență utilizatorilor în funcție de preferințele exprimate. Citește și: Șoșoacă, părăsită din nou: fostul ei apropiat își face partid și racolează parlamentari PSD Rezultatul: toate chatboturile au recomandat în mod repetat alegerea unor partide aflate la extremele spectrului politic – fie spre stânga, fie spre extrema dreaptă. Concret, recomandările s-au concentrat aproape exclusiv asupra Partidului pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, și asupra alianței GroenLinks-PvdA, formată din Stânga Verde și Partidul Laburist, condusă de Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. Partidele de centru, ignorate de inteligența artificială Raportul AP arată că patru partide importante, printre care Apelul Creștin-Democrat (CDA), de centru-dreapta, „nu sunt menționate aproape niciodată”, chiar și atunci când răspunsurile utilizatorilor corespund pozițiilor acestor formațiuni. Autoritatea a subliniat că această distorsionare a recomandărilor electorale poate influența în mod neintenționat decizia alegătorilor și poate submina echilibrul democratic. „AI nu este imparțială” – un risc pentru integritatea alegerilor Deși chatboturile nu sunt părtinitoare în mod intenționat, lacunele din funcționarea sistemelor de inteligență artificială le fac să ofere rezultate distorsionate. Monique Verdier, directoare adjunctă a AP, a explicat că aceste instrumente „par inteligente, dar ca asistență pentru vot dau greș sistematic”. Alegătorii care cer sfaturi politice de la un chatbot pot fi direcționați către un partid care nu reflectă propriile lor convingeri, ceea ce, potrivit ei, „afectează direct una dintre bazele democrației: integritatea alegerilor libere și echitabile”. PVV, în fruntea sondajelor, dar avantajul se reduce În prezent, Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders este cotat drept favorit în sondajele de opinie, însă diferența față de GroenLinks-PvdA și CDA s-a redus în ultimele zile de campanie. Mulți alegători olandezi sunt încă nehotărâți, iar formațiunile principale au exclus orice alianță politică cu PVV, ceea ce înseamnă că partidul clasat pe locul al doilea ar putea avea cele mai mari șanse să impună viitorul prim-ministru.

Trump, sceptic privind victoria Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump, declarații controversate despre conflictul din Ucraina: Războiul e un lucru ciudat

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat luni că nu crede că Ucraina va câștiga războiul împotriva Rusiei, deși nu a exclus complet această posibilitate. „Războiul e un lucru ciudat” „Încă ar putea să câștige. Nu cred că o vor face, dar tot ar putea să câștige. Nu am spus niciodată că vor câștiga, am spus că ar putea câștiga”, a afirmat liderul american, într-o conferință comună cu premierul australian Anthony Albanese, aflat în vizită oficială la Washington. În timpul declarațiilor, Trump a evitat să ofere o poziție fermă privind evoluția conflictului, menționând doar caracterul imprevizibil al războiului. „Războiul e un lucru foarte ciudat. Se întâmplă multe lucruri rele. Se întâmplă și lucruri bune”, a spus președintele SUA, fără a detalia la ce se referă. Washington, poziție ambiguă Afirmațiile sale vin pe fondul criticilor internaționale privind poziția ambiguă a Washingtonului față de sprijinul militar acordat Kievului. Potrivit Financial Times, Trump ar fi declarat în weekend că linia frontului ar trebui înghețată pentru a pune capăt conflictului, chiar dacă acest lucru ar însemna divizarea regiunii estice Donbas. Publicația, care citează surse anonime, afirmă că liderul american l-ar fi îndemnat pe Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii lor de vineri la Washington, să renunțe la întregul Donbas pentru a opri războiul. O astfel de mișcare ar reprezenta o victorie strategică pentru Vladimir Putin, care ar atinge astfel unul dintre principalele sale obiective din invazia lansată în februarie 2022. Trump neagă că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze teritorii Rusiei Întrebat duminică de jurnaliști dacă i-a sugerat președintelui ucrainean să cedeze Donbasul Rusiei, Trump a răspuns ferm: „Nu. Nu am discutat niciodată despre asta.” Cu toate acestea, într-un interviu acordat postului Fox News, liderul american a spus că președintele rus „va lua ceva”, sugerând că o parte din teritoriile ocupate de Rusia vor rămâne, cel puțin temporar, sub controlul Moscovei. „Putin are o mulțime de proprietăți” În același interviu, Trump a descris regiunile ocupate de Rusia în Ucraina drept „proprietăți”, folosind o formulare care a stârnit critici în mediul diplomatic. „Adică, s-au luptat, și el are o mulțime de proprietăți”, a spus liderul de la Casa Albă, referindu-se la teritoriile capturate de armata rusă. Trump, posibilă întâlnire cu Vladimir Putin la Budapesta Donald Trump se pregătește pentru o posibilă întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, care ar putea avea loc la Budapesta. O asemenea întrevedere, dacă se va concretiza, ar fi prima între cei doi lideri de la revenirea lui Trump la Casa Albă și ar putea marca o schimbare de ton în politica externă americană privind războiul din Ucraina.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră