sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5062 articole
Internațional

Rusia, atac sălbatic asupra Ucrainei: 728 de drone, 13 rachete. Trump promite interceptoare Patriot

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei. Forțele aeriene ucrainene au anunțat miercuri că Rusia a declanșat cel mai masiv atac aerian din ultimele luni, lansând un număr record de 728 de drone și 13 rachete în noaptea de marți spre miercuri. Apărarea antiaeriană a reușit să distrugă 718 drone și 7 rachete. Donald Trump a promis Ucrainei interceptoare Patriot Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei Atacurile au vizat în special regiunile vestice ale Ucrainei, departe de linia frontului, inclusiv orașele Luțk, Hmelnițki și Ternopil. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată La Luțk, sirenele au răsunat în timpul nopții, iar locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească. Conform relatărilor din presa locală, exploziile s-au produs înainte de ora 04:00, Luțk fiind printre cele mai grav afectate orașe în acest val de atacuri. Guvernatorul regiunii Volîn, Ivan Rudnițki, a declarat că peste 50 de drone și rachete au fost lansate spre regiune, majoritatea îndreptându-se spre Luțk. Primarul orașului, Ihor Polișciuk, a confirmat că un sit industrial și un garaj au fost avariate, calificând acțiunea drept „cel mai masiv atac rusesc asupra orașului” de la începutul invaziei pe scară largă. Explozii și în Kiev, Zaporojie și Dnipro Explozii au fost raportate și în zone mai apropiate de linia frontului, precum Sumî, Zaporojie și Dnipro. În Kiev, primarul Vitali Kliciko a confirmat că centrul orașului a fost lovit, iar apărarea antiaeriană a fost activă toată noaptea. În localitatea Brovarî, o femeie a fost rănită în urma atacurilor, potrivit administrației militare regionale. Rachetă hipersonică Kinjal lansată spre vestul Ucrainei Forțele aeriene ucrainene au raportat marți seara că Rusia a lansat și o rachetă hipersonică Kinjal spre regiunea Jitomir, una dintre cele mai greu de interceptat arme din arsenalul rus. Sirenele de raid aerian au răsunat pe tot teritoriul Ucrainei în timpul nopții, semn al gravității și amploarei atacului. Polonia își ridică avioanele de vânătoare Ca reacție la atacurile nocturne, Forțele aeriene poloneze au ridicat mai multe avioane de vânătoare pentru a proteja spațiul aerian național. Alerta de raid aerian în vestul Ucrainei a fost ridicată abia la ora locală 06:15, după aproape șapte ore de tensiune. Ucraina cere sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană Pe fondul intensificării atacurilor ruse, Kievul a cerut din nou ajutor militar din partea aliaților occidentali. Moscova a adoptat o strategie tot mai agresivă de copleșire a sistemului ucrainean de apărare, prin atacuri succesive cu drone kamikaze și rachete balistice, care au ucis zeci de civili în ultimele săptămâni. Trump promite interceptoare Patriot În acest context, fostul președinte american Donald Trump a promis trimiterea a 10 interceptoare Patriot în Ucraina, într-o declarație făcută pe 8 iulie. Trump a criticat în mod neașteptat acțiunile președintelui rus Vladimir Putin, afirmând: „Sunt dezamăgit că președintele Putin nu a oprit atacurile. Este un lucru oribil.”

Atac rusesc fără precedent asupra Ucrainei (sursa: kyivindependent.com)
Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump aprobă trimiterea de arme defensive Ucrainei, după o convorbire tensionată cu Putin

Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat marți că a aprobat reluarea livrărilor de arme defensive către Ucraina, în contextul continuării conflictului cu Rusia. Declarația a fost făcută în cadrul unei reuniuni a cabinetului desfășurată la Casa Albă și transmisă televizat. Critici dure la adresa lui Vladimir Putin Liderul american s-a declarat nemulțumit de atitudinea președintelui rus, Vladimir Putin, care nu a făcut „niciun pas concret spre pace”. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Trump a afirmat că Putin „spune o mulțime de prostii” despre Ucraina și a adăugat că impunerea de sancțiuni dure împotriva Rusiei rămâne o opțiune luată în calcul de administrația sa. „Dacă vreţi să ştiţi adevărul, Putin ne aruncă o mulţime de prostii. Este întotdeauna foarte drăguţ, dar asta nu înseamnă nimic”, a spus Trump. Donald Trump trimite Ucrainei arme defensive Președintele american a subliniat că războiul din Ucraina „nu ar fi trebuit să înceapă niciodată” și l-a criticat din nou pe Putin pentru refuzul de a opri bombardamentele. Trump a anunțat că susține o propunere a Senatului de a impune sancțiuni foarte severe împotriva Rusiei. Referindu-se la decizia de a trimite arme Ucrainei, Donald Trump a subliniat că forțele ucrainene au nevoie de echipamente defensive pentru a face față agresiunii ruse: „Putin nu tratează bine ființele umane și ucide prea mulți oameni”, a spus președintele american. Livrările de armament fuseseră suspendate temporar, pe fondul unei revizuiri anunțate de Pentagon. Convorbirea tensionată dintre Trump și Putin Decizia privind reluarea livrărilor de arme a fost luată după o convorbire telefonică recentă între Trump și Putin. Potrivit surselor oficiale, liderul rus i-ar fi transmis omologului său american că nu va renunța la obiectivele militare în Ucraina și nici la cererile formulate de Kremlin. Kievul salută decizia, Kremlinul o minimizează Guvernul ucrainean a salutat prompt decizia lui Trump, văzând-o ca pe un semnal important de sprijin. În schimb, Kremlinul a încercat să minimalizeze declarațiile președintelui american. Negocierile dintre Rusia și Ucraina rămân blocate Între timp, nu s-a stabilit încă o dată pentru cea de-a treia rundă de negocieri ruso-ucrainene, la mai bine de o lună de la ultima întâlnire, care a avut loc la Istanbul, în Turcia. Primele două runde, desfășurate în mai și iunie, s-au încheiat cu acorduri limitate, în special privind schimburile umanitare de prizonieri și repatrierea trupurilor soldaților căzuți.

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale (sursa: Facebook/Yale University)
Internațional

Rusia a declarat Universitate Yale „indezirabilă”: instituția ar încerca să destabilizeze țara

Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale. Autoritățile ruse au anunțat marți că au declarat „indezirabilă” activitatea Universității Yale pe teritoriul Federației Ruse, acuzând instituția americană că ar încerca să destabilizeze țara. Decizia a fost transmisă oficial de Parchetul general rus. Rusia a declarat „indezirabilă” Universitatea Yale În comunicatul emis de Parchetul rus se precizează că activitățile universității americane ar avea ca scop aducerea de prejudicii integrității teritoriale a Rusiei. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată De asemenea vrea să impună o blocade internaționale, subminează fundamentele economice ale statului rus și destabilizează situația socio-economică și politică din țară. Ce înseamnă eticheta de „organizație indezirabilă” Etichetarea unei organizații ca „indezirabilă” în Rusia implică interzicerea activităților acesteia pe teritoriul Federației Ruse. Pot exista urmăriri penale împotriva cetățenilor ruși care colaborează cu organizația sau o finanțează. Aceeași măsură a fost aplicată în trecut și unor ONG-uri importante, precum Amnesty International. Ce legături are Yale cu opoziția rusă Parchetul rus susține că printre absolvenții Universității Yale se numără și militanți ai Fondului de Luptă împotriva Corupției (FBK), organizația fondată de opozantul Aleksei Navalnîi. Oficialii ruși afirmă că aceștia ar fi folosit cunoștințele dobândite la Yale pentru a stimula acțiuni de protest în Rusia. Navalnîi și legătura cu Yale Aleksei Navalnîi, care a murit în februarie 2024 la vârsta de 47 de ani într-o închisoare din zona arctică, studiase și el la Yale în cadrul unui program internațional de formare a liderilor. Moartea sa a survenit în circumstanțe încă neclare, iar dispariția sa a generat reacții internaționale puternice. Yale, una dintre cele mai prestigioase universități din SUA Fondată în 1701, Universitatea Yale este situată în statul Connecticut, în nord-estul Statelor Unite. Face parte din celebra Ivy League, care reunește cele mai prestigioase opt universități americane. Peste 200 de organizații considerate „indezirabile” în Rusia Rusia a introdus în 2015 lista oficială a organizațiilor străine considerate „indezirabile”. Potrivit autorităților, lista cuprinde în prezent peste 200 de organizații internaționale și instituții acuzate de activități percepute ca ostile intereselor Federației Ruse.

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede (sursa:kremlin.ru)
Internațional

Rusia se adaptează la sancțiuni: plăți internaționale prin compensări, aur și criptomonede

Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede. Companiile rusești folosesc cu succes compensările, aurul și criptomonedele pentru a facilita plățile internaționale, a declarat Yuri Chikhanchin, șeful Serviciului federal pentru monitorizare financiară, într-o informare adresată marți președintelui Vladimir Putin. Ce sunt compensările și cum funcționează Prin sistemul de compensare, băncile gestionează plățile pentru importuri și exporturi prin intermediul unor agenți verificați, asigurându-se că tranzacțiile sunt echilibrate, iar toate părțile implicate își primesc fondurile. Citește și: După ce PSD a trimis la CCR un ex-tablagiu, Nicușor Dan a nominalizat un universitar fără pată Chikhanchin a explicat că, în unele cazuri, exportatorii permit importatorilor să folosească direct câștigurile din exporturi, evitând astfel transferurile internaționale de fonduri. Importatorul introduce mărfurile în avans, iar sistemul de plăți se finalizează în interiorul țării. Criza plăților internaționale și adaptarea Rusiei În primăvara anului 2024, plățile internaționale ale Rusiei aproape au stagnat, după ce mai multe bănci din țări partenere importante – inclusiv China, India, Turcia și Emiratele Arabe Unite – au fost afectate de riscul sancțiunilor secundare impuse de SUA. Între timp, situația s-a îmbunătățit. Potrivit oficialilor ruși, firmele s-au adaptat rapid și au găsit metode alternative pentru a efectua plăți transfrontaliere, evitând sistemele financiare occidentale. Plăți internaționale rusești prin aur, criptomonede „În ceea ce privește fluxurile financiare externe, ne concentrăm pe Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est și regiunea asiatică în general”, a afirmat Chikhanchin. Acesta a precizat că metodele alternative de plată sunt folosite activ, inclusiv aurul, criptomonedele și operațiunile de clearing. Este pentru prima dată când un oficial rus de rang înalt oferă detalii publice despre metodele utilizate pentru plăți internaționale în contextul sancțiunilor. Sistemul „Transparent Blockchain” Chikhanchin a menționat și dezvoltarea unui sistem digital de urmărire a tranzacțiilor cripto, denumit „Transparent Blockchain”, realizat în colaborare cu Banca Centrală și banca VTB, al doilea cel mai mare creditor din Rusia. Acest sistem va permite autorităților de reglementare și băncilor să monitorizeze eficient tranzacțiile cu criptomonede și este planificat să devină operațional până la finalul anului 2025. Utilizarea aurului în tranzacții ilegale și măsuri de reglementare Potrivit Ministerului rus de Finanțe, aurul a început să înlocuiască dolarul și euro în numerar în multe tranzacții ilegale. Ca urmare, autoritățile au propus un plafon de 10.000 de dolari pentru cantitatea de aur pe care o persoană fizică o poate scoate din țară.

Incident grav între Germania și China (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Gest extrem de periculos al Chinei, care a șicanat cu laser un avion german în misiune

Incident grav între Germania și China. Ministerul de Externe german l-a convocat marți, 8 iulie, pe ambasadorul Chinei la Berlin, acuzând armata chineză că a vizat cu un laser un avion militar german. Incident grav între Germania și China Aeronava participa la operațiunea militară ASPIDES a Uniunii Europene, desfășurată pentru protejarea securității maritime în zone critice precum Marea Roșie și Oceanul Indian. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Autoritățile germane au transmis un mesaj ferm prin intermediul platformei X (fosta Twitter), condamnând gestul Beijingului: „Punerea în pericol a personalului german și perturbarea operațiunii sunt complet inacceptabile”, a declarat Ministerul german de Externe. Până în prezent, nu au fost furnizate alte detalii oficiale privind circumstanțele precise ale incidentului. Tensiuni sporite între UE și China pe tema securității Incidentul intervine într-un context tensionat, marcat de îngrijorări crescute în rândul statelor membre UE cu privire la influența tot mai mare a Chinei asupra tehnologiilor critice și infrastructurii strategice europene. Acțiunile agresive, precum cele raportate în cadrul operațiunii ASPIDES, nu fac decât să amplifice suspiciunile privind agenda militară a Beijingului în regiuni cheie pentru comerțul global. Fără reacții din partea Chinei sau Comisiei Europene Până la ora redactării, nici Ministerul de Externe chinez și nici ambasada Chinei la Berlin nu au emis un punct de vedere oficial. De asemenea, Comisia Europeană nu a oferit un răspuns imediat. Ce este misiunea ASPIDES a UE Operațiunea militară ASPIDES este parte a politicii comune de securitate și apărare a Uniunii Europene. Scopul acesteia este de a asigura libertatea de navigație și protejarea navelor comerciale în zone maritime strategice, precum Marea Roșie, Oceanul Indian și regiunea Golfului, afectate de atacuri și riscuri de securitate maritime.

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Poliția ungară refuză să deschidă anchete împotriva participanților la Marșul Pride din Budapesta

Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride. Poliția din Budapesta a anunțat că nu va lua măsuri împotriva celor care au participat la Marșul Pride din 28 iunie, desfășurat în ciuda unei interdicții oficiale. Evenimentul, care a atras între 200.000 și 400.000 de persoane, a fost cel mai numeros din istoria Ungariei, devenind totodată cea mai mare demonstrație pentru drepturile omului de la căderea Cortinei de Fier. Poliția ungară refuză amendarea participanților Pride Într-un comunicat emis luni, Poliția a explicat că nu va iniția proceduri împotriva participanților, motivând că „există interpretări divergente” cu privire la legalitatea marșului desfășurat la sfârșitul lunii iunie. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Totuși, deși până în prezent autoritățile nu au aplicat sancțiuni generale, care ar fi putut ajunge la 500 de euro, un caz individual a fost confirmat. Este vorba despre activista Lili Pankotai, care face obiectul unei anchete, după ce un cetățean ungar a depus plângere pentru participarea sa la marșul interzis. Guvernul Orban continuă restricționarea drepturilor LGBTI Guvernul condus de Viktor Orban a impus în ultimii ani mai multe reforme legislative și constituționale menite să interzică desfășurarea Marșului Pride. Măsurile fac parte dintr-o campanie mai amplă de restrângere a drepturilor comunității LGBTI, începută odată cu venirea la putere a lui Orban, în 2010. Noile reglementări interzic organizarea de evenimente care, în viziunea guvernului, ar putea afecta „dezvoltarea adecvată” a minorilor. În acest context, autoritățile centrale au refuzat să autorizeze Marșul Pride de anul acesta. Primarul Budapestei a susținut desfășurarea Pride Primarul progresist al capitalei, Gergely Karácsony, a propus ca Pride-ul să fie organizat ca eveniment municipal, ceea ce nu ar fi necesitat aprobarea guvernului. În ciuda avertismentelor premierului Orban, care a vorbit despre posibile „consecințe juridice”, zeci de mii de oameni au ales să participe.  

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată (sursa: tass.ru)
Internațional

Frustrare la Moscova după anunțul lui Trump privind reluarea livrării de armament pentru Ucraina

Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată. Rusia a anunțat că este nevoie de timp pentru a înțelege ce tipuri de arme au fost și vor fi livrate Ucrainei de către Statele Unite. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a afirmat că Washingtonul va continua să trimită arme Kievului, în special echipamente defensive, pentru a sprijini apărarea țării în fața intensificării atacurilor ruse. SUA promite noi livrări de arme defensive către Ucraina Într-o declarație făcută luni, Donald Trump a precizat că SUA vor trimite „mai multe arme” Ucrainei, accentuând caracterul defensiv al acestora. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Afirmațiile au reaprins discuțiile privind implicarea Statelor Unite în sprijinul militar acordat Kievului. Trump ajută Ucraina, Rusia e rezervată Întrebat despre aceste afirmații, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că există „multe declarații contradictorii” din partea SUA în ceea ce privește livrările de arme către Ucraina. Totuși, el a recunoscut că sprijinul militar european continuă într-un mod constant și activ. „Evident, livrările continuă, asta este clar. Evident, europenii sunt implicați activ în furnizarea de arme Ucrainei”, a spus Peskov. În ceea ce privește sprijinul militar american, Peskov a precizat că va fi nevoie de timp pentru a înțelege cu exactitate natura și cantitatea armelor livrate Ucrainei de către Statele Unite. „Va fi nevoie de timp pentru a clarifica acest lucru definitiv”, a adăugat el. Peskov a reamintit că Rusia continuă să avanseze în mai multe puncte de-a lungul liniei frontului și controlează, în prezent, puțin sub o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și întreaga regiune Lugansk. Kremlinul salută eforturile lui Trump pentru negocieri Oficialul rus a afirmat că Moscova apreciază intenția lui Donald Trump de a iniția negocieri directe între Rusia și Ucraina. De asemenea, Kremlinul consideră că există un potențial semnificativ pentru relansarea relațiilor comerciale și economice cu Statele Unite. Peskov: Sancțiunile SUA sunt ilegale și dăunătoare În ciuda acestei deschideri declarative, Peskov a criticat dur actualele sancțiuni americane, calificându-le drept „ilegale” și afirmând că acestea afectează nu doar economia rusă, ci și companiile americane. „Credem că aceste sancțiuni sunt ilegale și dăunează nu numai antreprenorilor noștri, ci și antreprenorilor din Statele Unite”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Reacție la moartea ministrului rus al Transporturilor Pe un alt plan, Kremlinul a comentat și moartea subită a fostului ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, despre care presa a relatat că s-ar fi sinucis la scurt timp după demitere. Peskov a spus că autoritățile așteaptă rezultatele anchetei în curs și a exprimat șocul față de acest incident. „Acest lucru nu poate decât să șocheze oamenii obișnuiți. Bineînțeles, ne-a șocat și pe noi”, a declarat el. „O anchetă este în desfășurare și tocmai această anchetă ar trebui să răspundă la toate întrebările”, a concluzionat Peskov.

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 (sursa: Pexels/Alesia Kozik)
Internațional

Bulgaria trece la moneda euro din ianuarie 2026, în ciuda opoziției populației majoritare

Bulgaria adoptă moneda euro din 2026. Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene urmează să aprobe marți, în mod oficial, adoptarea monedei euro de către Bulgaria. Bulgaria adoptă moneda euro din 2026 Decizia vine după ce Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană (BCE) au confirmat că țara îndeplinește toate criteriile necesare. Citește și: INSCOP: Sprijin puternic pentru Nicușor Dan, inclusiv din partea electoratului PSD Astfel, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro va avea 21 de membri. Votul UE, o formalitate după avizele pozitive Votul miniștrilor din cele 27 de state membre este programat pentru începutul după-amiezii și este considerat o simplă formalitate. Bulgaria, stat membru al UE din 2007, a primit deja evaluări favorabile din partea Bruxelles-ului și BCE, care au apreciat îndeplinirea criteriilor economice, inclusiv stabilitatea prețurilor și disciplina bugetară. Nemulțumiri în rândul populației: teama de scumpiri În Bulgaria, trecerea de la leva la euro nu se bucură de consens public. Mii de oameni au protestat recent la Sofia, purtând pancarte cu mesaje precum „Nu euro”, exprimându-și teama că schimbarea monedei va duce la creșterea accelerată a prețurilor. Sondajele indică faptul că aproape jumătate dintre bulgari se opun aderării la zona euro în 2026. Euro, între integrare occidentală și rezistență politică Susținătorii monedei unice consideră aderarea drept un pas esențial pentru consolidarea orientării pro-occidentale a Bulgariei și reducerea influenței Kremlinului în regiune. Deși autoritățile de la Sofia ar fi dorit o tranziție mai rapidă, procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a unei crize politice prelungite. Zona euro se extinde: Bulgaria, al 21-lea membru Moneda euro a fost lansată în 1999 pentru tranzacții electronice, iar începând cu 1 ianuarie 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale în 12 state fondatoare. Ulterior, au aderat alte opt țări, ultima fiind Croația în 2023. Bulgaria va fi a 21-a țară din zona euro, în timp ce Danemarca rămâne singura excepție, în urma unui referendum care a respins euro în anul 2000.

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump, iritat de Putin, anunță trimiterea de noi arme defensive în Ucraina

SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina. Donald Trump a declarat luni că intenționează să trimită arme defensive suplimentare în Ucraina, la scurt timp după ce administrația sa suspendase unele livrări de armament. SUA reia trimiterea armamentului către Ucraina „Vom trimite mai multe arme. Trebuie – trebuie să se poată apăra”, a afirmat Trump înaintea unei cine oficiale cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg El a adăugat că „sunt loviți foarte puternic” și că este nevoie de sprijin militar suplimentar. Livrările, reluate după o reevaluare a bugetului militar Declarațiile vin după ce un oficial de rang înalt de la Casa Albă a confirmat pentru CNN că administrația Trump a pus temporar în așteptare anumite livrări, inclusiv rachete de apărare aeriană. Decizia a fost luată în urma unei evaluări a cheltuielilor militare și a ajutorului extern al SUA, aprobată de secretarul Apărării, Pete Hegseth. Anna Kelly, purtătoare de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a explicat la acel moment că decizia a avut la bază principiul „America pe primul loc”. Sprijinul pentru Ucraina continuă Unele surse americane au sugerat că reevaluarea sprijinului pentru Ucraina ar fi fost influențată de dorința Pentagonului de a-și concentra resursele pe China și posibile conflicte în zona Pacificului. Această direcție strategică este promovată de Elbridge Colby, responsabilul cu politica de apărare din cadrul Pentagonului. „Departamentul Apărării continuă să îi ofere președintelui opțiuni solide pentru a susține Ucraina, în acord cu obiectivul său de a pune capăt acestui război tragic. În același timp, reevaluăm riguros abordarea pentru a menține pregătirea forțelor noastre în funcție de prioritățile de apărare”, a transmis Colby. Rusia salută oprirea livrărilor, dar SUA promite sprijin defensiv Kremlinul a salutat oprirea temporară a anumitor transporturi de armament, susținând – fără dovezi – că aceasta ar fi fost cauzată de lipsa resurselor americane. În replică, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a precizat luni că, la ordinul lui Trump, SUA vor trimite arme defensive suplimentare pentru a ajuta Ucraina să se apere, subliniind că „evaluarea globală a livrărilor militare rămâne în vigoare” și este parte esențială a strategiei „America pe primul loc”. SUA, principalul donator de armament pentru Ucraina Statele Unite rămân cel mai mare furnizor de ajutor militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse din 2022, oferind sisteme de apărare aeriană, drone, lansatoare de rachete, radare, tancuri și arme anti-blindaj. Această generozitate a stârnit însă îngrijorări legate de scăderea stocurilor proprii ale SUA. În luna martie, Trump a întrerupt temporar toate transporturile de ajutor militar către Ucraina, după o dispută tensionată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Ajutorul a fost reluat o săptămână mai târziu. Discuții telefonice cu Putin și Zelenski Decizia de a trimite noi arme vine la scurt timp după ce Trump a avut convorbiri separate cu președinții Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. El a declarat ulterior că discuția cu liderul rus a fost „dezamăgitoare” și că nu s-au înregistrat progrese privind un posibil armistițiu. Între timp, Zelenski le-a cerut aliaților occidentali să consolideze apărarea antiaeriană a Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruse. Vineri noapte, Rusia a lansat un număr record de drone asupra Ucrainei, la doar câteva ore după convorbirea Trump-Putin. Trump, iritat de Putin Vineri, Trump a declarat că SUA iau în considerare solicitarea Ucrainei de a primi sisteme de apărare antirachetă Patriot, după o „conversație foarte bună” cu Zelenski. Liderul ucrainean a spus sâmbătă că aceasta a fost cea mai productivă discuție avută cu Trump până acum. Luni, Trump și-a reafirmat poziția față de liderul rus: „Nu sunt deloc mulțumit de președintele Putin.”

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace de către premierul israelian Benjamin Netanyahu

Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a sosit luni la Casa Albă cu un gest simbolic de susținere pentru președintele american Donald Trump: o scrisoare de nominalizare la Premiul Nobel pentru Pace. Acest premiu a devenit o obsesie declarată a lui Trump, care susține că îl merită pentru eforturile sale de a pune capăt conflictelor globale, inclusiv războiului dintre Israel și Hamas în Gaza. Trump, nominalizat pentru Nobel de Netanyahu O rezolvare durabilă a conflictului, care durează de 21 de luni, depinde în mare parte de disponibilitatea lui Netanyahu de a accepta o înțelegere care să oprească complet luptele. Citește și: Cum conducea Coldea rețeaua acuzată de procurori de trafic de influență în justiție. Dezvăluiri din rechizitoriul cazului Hideg Trump intenționa să-l convingă în acest sens în cadrul cinei oficiale de la Casa Albă. Chiar înainte de masă, Netanyahu l-a lăudat pe Trump pentru rolul său de pacificator: „Construiește pace, chiar acum, în regiune după regiune. De aceea, domnule președinte, vă ofer această scrisoare de nominalizare pentru Premiul Nobel pentru Pace. Este pe deplin meritat.” Vizibil emoționat, Trump a răspuns: „Nu știam asta. Wow. Venind din partea ta, înseamnă foarte mult.” Trump vrea oprirea războaielor Pentru Trump, un acord de încetare a războiului din Gaza ar constitui un nou pas în direcția obținerii Premiului Nobel și consolidarea moștenirii sale de lider al păcii în Orientul Mijlociu. „Oprirea războaielor este scopul meu. Urăsc să văd oameni uciși”, a spus el în timpul cinei. Deși îl consideră un aliat important, Trump a criticat uneori dur deciziile lui Netanyahu, mai ales atunci când i-au încurcat planurile. În prezent, are nevoie ca atât Hamas, cât și Netanyahu să accepte termeni respinși anterior, în special cu privire la formularea care ar consacra sfârșitul definitiv al războiului. Presiune asupra lui Netanyahu Trump l-a invitat pe Netanyahu la cină, l-a susținut în războiul cu Iranul și chiar a cerut anularea procesului său pentru corupție, dar și-a exprimat clar așteptările: încetarea conflictului din Gaza. „Am avut rezultate excelente recent”, a spus Trump, făcând aluzie la bombardamentele recente asupra unor situri nucleare iraniene. El speră să obțină alte succese în urma întâlnirii cu Netanyahu. Michael Oren, fost ambasador israelian în SUA, a comentat: „Președintele poate exercita presiune, dar și să ofere stimulente, cum ar fi menținerea unei opțiuni militare împotriva Iranului.” Acest scenariu este totuși delicat, având în vedere opoziția opiniei publice americane față de o implicare militară extinsă. Negocieri intense în Qatar Negociatorii din Israel și Hamas s-au reunit la Doha pentru a pune la punct o încetare a focului de 60 de zile, care include eliberarea treptată a ostaticilor și deschiderea accesului pentru ajutoare umanitare. Emisarul american Steve Witkoff urmează să se alăture discuțiilor în cursul săptămânii. Planul propus de Qatar a fost acceptat rapid de Israel. Deși Hamas a cerut unele modificări, considerate „inacceptabile” de partea israeliană, negocierile continuă, iar ambele părți par dispuse să participe la discuții indirecte, pas decisiv către un acord final. „Vor să ajungă la o încetare a focului”, a spus Trump, exprimând optimismul în legătură cu procesul de pace. Dinamică regională schimbată Conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran a modificat echilibrul de forțe în regiune și a oferit ambilor lideri o poziție mai favorabilă. „Netanyahu vine întărit de victoria militară asupra Iranului, iar Trump vine la rândul lui cu un câștig politic clar”, a declarat Michael Oren. Trump speră că un acord cu Hamas va fi finalizat chiar în această săptămână. „Cred că avem o șansă bună să încheiem un acord cu Hamas zilele următoare, privind mai mulți ostatici”, a spus el înainte de a pleca spre Washington. Normalizarea relațiilor Israel – Arabia Saudită Pentru Trump, oprirea războiului din Gaza este un pas esențial în direcția unui obiectiv mai ambițios: integrarea Arabiei Saudite în Acordurile Abraham. Acest demers ar putea deschide calea pentru alte state arabe sau musulmane să recunoască Israelul. Prințul moștenitor Mohammed bin Salman a declarat că normalizarea relațiilor nu este posibilă cât timp conflictul din Gaza continuă, motiv pentru care încetarea focului este crucială. După război: ce se va întâmpla cu Gaza? O altă temă-cheie pentru Trump și Netanyahu este viitorul Gazei după război. Israelul insistă că Hamas nu mai poate conduce teritoriul. Rămâne incert ce rol ar putea juca Autoritatea Palestiniană, dar implicarea sa ar putea fi esențială pentru obținerea sprijinului financiar din partea statelor din Golf. Una dintre propunerile controversate ale lui Trump, prezentată în februarie, viza transformarea Gazei într-o „Riviera a Orientului Mijlociu”, după evacuarea populației palestiniene. Deși ideea a fost ulterior trecută sub tăcere, a fost menționată din nou la Casa Albă. Întrebat luni dacă planul mai este valabil, Trump a pasat răspunsul către Netanyahu. Premierul israelian a replicat: „Președintele Trump are o viziune genială. Se numește alegere liberă. Cine vrea să plece, poate pleca. Gaza nu ar trebui să fie o închisoare.”

Gravă epidemie de rujeolă în SUA (sursa: Pexels/Matilda Wormwood)
Internațional

Efectul Trump: rujeola revine în SUA - cea mai gravă epidemie din ultimele trei decenii

Gravă epidemie de rujeolă în SUA. Statele Unite se confruntă în 2025 cu cea mai severă epidemie de rujeolă din ultimii peste 30 de ani, potrivit unui raport publicat de Universitatea Johns Hopkins. Peste 1.200 de cazuri confirmate și trei decese, dintre care doi copii mici, conturează un peisaj epidemiologic alarmant. Gravă epidemie de rujeolă în SUA Rujeola, considerată eradicată oficial în SUA în anul 2000 datorită campaniilor de vaccinare, a revenit în forță pe fondul scăderii ratei de imunizare și al neîncrederii crescânde în autoritățile sanitare. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Specialiștii trag un semnal de alarmă: boala este extrem de contagioasă și poate avea complicații grave, inclusiv pneumonie și encefalită. De la începutul anului, au fost raportate 1.277 de cazuri de rujeolă în aproape 40 din cele 50 de state americane. Statul cel mai afectat este Texas, unde se înregistrează peste 60% din totalul cazurilor. Specialiștii de la Universitatea Johns Hopkins avertizează că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari, din cauza subraportării. Epicentrul: o comunitate religioasă Epidemia a izbucnit la sfârșitul lunii ianuarie, într-o comunitate rurală menonită din sudul Texasului, unde reticența față de vaccinuri este ridicată. Rata scăzută de imunizare a facilitat răspândirea accelerată a bolii în întreaga regiune. Robert Kennedy Jr., acuzat că alimentează criza sanitară Secretarul american al Sănătății, Robert Kennedy Jr., este acuzat de experți și oficiali din domeniul sănătății că a contribuit la agravarea epidemiei. Cunoscut pentru poziția sa antivaccin, Kennedy ar fi alimentat neîncrederea în vaccinul contra rujeolei prin promovarea de informații false și teorii conspiraționiste. Epidemii majore și în Canada și Mexic Revenirea rujeolei nu se limitează la SUA. Și Canada și Mexicul se confruntă cu epidemii majore în 2025: Canada a înregistrat peste 3.500 de cazuri, cele mai multe în provincia Ontario, și un deces al unui sugar. Mexic a raportat aproape 2.600 de cazuri și nouă decese, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. Specialiștii avertizează Medicii și epidemiologii atrag atenția că rujeola nu este o simplă boală a copilăriei, ci o afecțiune periculoasă care poate avea consecințe fatale în lipsa vaccinării. Ei subliniază că revenirea bolii reflectă efectele directe ale campaniilor antivaccin și ale erodării încrederii publice în știință și autorități.

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort (sursa: kommersant.ru)
Internațional

Fostul ministru rus al Transporturilor, Roman Starovoit, găsit mort, după câteva ore de la demitere

Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort. Fostul ministru rus al Transporturilor, Romain Starovoit, în vârstă de 53 de ani, a fost găsit mort într-un parc din localitatea Odintsovo, aflată în regiunea Moscovei. Moartea sa a survenit la doar câteva ore după ce fusese demis oficial din funcția ministerială. Fostul ministru rus Starovoit, găsit mort Potrivit publicației Kommersant, lângă trupul neînsuflețit al lui Starovoit a fost descoperit un pistol Makarov, oferit drept distincție în anul 2023 pentru merite deosebite în asigurarea securității cetățenilor. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Svetlana Petrenko, reprezentanta Comitetului de Anchetă al Rusiei, a declarat că trupul fostului oficial a fost găsit în propriul său autoturism. Principala ipoteză luată în considerare de autorități este sinuciderea. Cazul este anchetat de către Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Anchetă din regiunea Moscova. Acuzații de corupție și legătura cu frontiera ucraineană Înainte de moarte, Romain Starovoit ar fi fost vizat într-un dosar penal privind deturnarea a cel puțin un miliard de ruble, fonduri alocate pentru construcția de structuri de apărare la granița cu Ucraina. Mai multe persoane implicate în acest dosar ar fi oferit declarații compromițătoare împotriva lui Starovoit, printre care și fostul guvernator al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov. Cariera politică a lui Roman Starovoit Romain Starovoit a ocupat funcția de guvernator al regiunii Kursk între octombrie 2018 și mai 2024, fiind considerat un apropiat al cercurilor de putere de la Kremlin. Cariera sa s-a încheiat brusc odată cu demiterea din funcția de ministru al Transporturilor, survenită în dimineața zilei în care a fost găsit decedat.

Partidul lui Musk scade acțiunile Tesla (sursa: X/America Party)
Internațional

Acțiunile Tesla, în scădere după ce Donald Trump a ironizat partidul politic lansat de Elon Musk

Partidul lui Musk scade acțiunile Tesla. Acțiunile Tesla au înregistrat o scădere de până la 7,6% în tranzacțiile pre-market de luni, ca urmare a anunțului lui Elon Musk privind lansarea unui nou partid politic american. Reacția președintelui Donald Trump a fost imediată și dură: l-a acuzat pe Musk că a „deraiat complet”. Trump: „Musk a devenit un dezastru” Duminică seară, pe platforma sa Truth Social, Trump a scris: Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ „Sunt întristat să-l văd pe Elon Musk că a deraiat complet, devenind un dezastru, în ultimele cinci săptămâni.” Declarația a fost făcută după ce Musk anunțase, sâmbătă, lansarea „America Party”, un partid menit să rivalizeze cu cele două mari formațiuni tradiționale, Partidul Republican și Partidul Democrat. Înainte de a se îmbarca în Air Force One din New Jersey, Trump a calificat inițiativa lui Musk drept „ridicolă” și a avertizat că astfel de mișcări creează doar confuzie și haos: „Partidele alternative nu au avut niciodată succes în Statele Unite. Tot ce aduc este perturbare completă și haos total.” Musk: „Trăim într-un sistem cu un singur partid” Pe platforma sa X (fosta Twitter), Musk a criticat dur sistemul politic american: „Când vine vorba de falimentarea țării prin risipă și corupție, trăim într-un sistem cu un singur partid, nu într-o democrație.” El a adăugat că „America Party se naște pentru a reda cetățenilor libertatea.” Partidul lui Musk scade acțiunile Tesla Tesla se confruntă cu o perioadă dificilă, marcată de o scădere record a vânzărilor în T2 2025, cu 13,5% mai puține vehicule față de aceeași perioadă din 2024 și rima scădere anuală a vânzărilor din istoria companiei (circa 1%); În acest an s-a înregistrat o depreciere de aproape 23% a valorii acțiunilor. Neil Wilson, analist la Saxo Markets, a explicat că investitorii Tesla sunt afectați de două mari temeri. În primul rând, relația tensionată cu Trump ar putea duce la reducerea subvențiilor guvernamentale pentru mașinile electrice. Apoi, Musk pare din nou distras de politică, ceea ce riscă să afecteze performanța Tesla. „Investitorii s-au bucurat când Musk s-a retras din prim-planul politic, dar acum se tem că revine în forță și își va neglija companiile,” a precizat Wilson. Implicarea politică a lui Musk stârnește proteste globale După ce a condus Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, Elon Musk a fost implicat în concedieri masive în administrația federală, ceea ce a declanșat proteste în fața showroom-urilor Tesla din mai multe țări. În mai, Musk anunța că va părăsi funcția guvernamentală, iar investitorii sperau că se va concentra din nou pe Tesla, SpaceX și platforma X. Însă conflictul deschis cu Trump și planurile politice ale noului partid par să-l readucă în centrul scenei politice.

Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale (sursa: Facebook/European Commission)
Internațional

Ursula von der Leyen și Donald Trump, „schimb bun” de opinii privind tarifele vamale

Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut un dialog telefonic cu președintele american Donald Trump pe tema tarifelor comerciale impuse Uniunii Europene. Potrivit unui purtător de cuvânt al executivului european, convorbirea a fost „un schimb bun de opinii”. Negocieri UE, SUA privind tarifele vamale Comisia Europeană, care negociază în numele celor 27 de state membre, încearcă să evite tarifele vamale ridicate pe care Donald Trump amenință să le aplice începând cu 9 iulie. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ În acest sens, eforturile diplomatice s-au intensificat în ultimele zile. Comisarul european Maros Sefcovic, responsabil de aceste negocieri, a efectuat mai multe vizite recente la Washington, pentru a discuta direct cu oficialii americani și a preveni un conflict comercial deschis între cele două blocuri economice. Comisia Europeană speră într-un acord de principiu Un alt purtător de cuvânt al Comisiei, Olof Gill, a declarat că prioritatea este obținerea unui acord de principiu cu Statele Unite. „Suntem la începutul sfârșitului bătăliei”, a afirmat oficialul, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul concret al negocierilor. Trump amenință UE cu o suprataxă de 50% Președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea unei suprataxe de 50% asupra produselor europene, o creștere considerabilă față de nivelul de 20% menționat anterior în aprilie. În cadrul conferinței de presă de luni, Comisia Europeană nu a comentat posibilitatea amânării termenului-limită de 9 iulie până la 1 august, așa cum a sugerat Donald Trump. Oficialii europeni au transmis că orice întrebări suplimentare trebuie adresate administrației americane. Declarația surprinzătoare a lui Trump De la revenirea sa în funcție în ianuarie, Donald Trump a avut contacte limitate cu Ursula von der Leyen. Cu toate acestea, în ciuda retoricii sale frecvent critice la adresa Uniunii Europene, Trump a descris-o recent pe șefa Comisiei Europene drept „o lideră fantastică”.

Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia (sursa: informator.ua)
Internațional

Dronele ucrainene provoacă haos pe aeroporturile din Rusia: peste 2.000 de zboruri afectate

Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia. Atacurile cu drone lansate de Ucraina au provocat haos în traficul aerian din Rusia, în special pe aeroporturile din Moscova și Sankt Petersburg. Dronele ucrainene paralizează aeroporturile din Rusia În ultimele trei zile, peste 2.000 de zboruri au fost anulate sau întârziate din motive de securitate. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ Conform datelor publicate de agenția federală de transport aerian Rosaviația, începând de sâmbătă au fost anulate 485 de zboruri, iar alte aproape 2.000 au fost amânate. Afectate în mod special sunt aeroportul Șeremetievo din Moscova și aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, unde zeci, respectiv peste o sută de zboruri, înregistrau luni întârzieri. Mii de pasageri blocați, biletele de tren epuizate Sute de pasageri au rămas blocați în terminale, în plin sezon estival. Mulți au fost nevoiți să aștepte mai mult de 24 de ore pentru a ajunge la destinație. În plus, biletele la trenurile de mare viteză și cele de noapte, care leagă cele două metropole rusești aflate la peste 600 km distanță, au fost complet epuizate. 91 de drone doborâte într-o singură noapte Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că, în noaptea de duminică spre luni, 91 de drone ucrainene au fost doborâte de sistemele de apărare antiaeriană. Dintre acestea, opt se îndreptau, cel mai probabil, spre Moscova. Ucraina a lansat peste 200 de drone în 24 de ore În paralel, forțele ucrainene au lansat peste 200 de drone cu aripi fixe pe teritoriul Rusiei în decursul zilei și nopții de duminică. Aceste atacuri fără precedent, de amploare sporită, indică o escaladare a utilizării dronelor în conflictul ruso-ucrainean.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră