vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Tornadă devastatoare lângă Paris: o persoană a murit, mai mulți răniți în stare gravă

O tornadă bruscă și extrem de violentă a lovit luni după-amiază mai multe localități situate la nord de Paris, provocând moartea unui tânăr de 23 de ani și rănirea gravă a altor patru persoane. Tornadă în nordul Franței Autoritățile franceze au confirmat că fenomenul a afectat cel puțin zece comune din departamentul Val-d’Oise, printre care orașul Ermont, aflat la aproximativ 21 de kilometri de capitală. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „A fost un episod de vânt puternic, brusc și violent, localizat într-o zonă restrânsă, care a avut loc la ora 17:50”, a declarat prefectul Philippe Court, evocând „un fel de mini-tornadă” ce a traversat mai multe localități. Un mort și mai mulți răniți Tragedia s-a produs pe un șantier din Ermont, unde rafalele violente au doborât trei macarale, potrivit procurorului din Pontoise, Guirec Le Bras. „Sunt zece victime, dintre care una decedată – un bărbat de 23 de ani, angajat al firmei de construcții aflată pe șantier”, a precizat procurorul. Prefectura a anunțat că patru persoane se află „în stare de urgență absolută”, iar alte cinci „în stare de urgență relativă”. Mai multe acoperișuri au fost smulse, iar clădirile din zonă au suferit pagube importante. Imagini dramatice: macaralele se prăbușesc una după alta Clipuri video publicate pe rețeaua X (fostul Twitter) arată momentul în care cele trei macarale se prăbușesc în câteva secunde, una după alta, sub forța vântului. Unul dintre utilaje a căzut peste un centru medico-social, din fericire fără a provoca victime, iar o altă macara s-a prăbușit peste o clădire rezidențială, a declarat prefectul Philippe Court. Ministrul de Interne: „Un episod de o intensitate rară” Ministrul francez de Interne, Laurent Nunez, a confirmat pe platforma X că este vorba despre „un episod de tornadă brusc și de o intensitate rară”, adăugând că autoritățile locale sunt mobilizate pentru sprijinirea sinistraților și evaluarea pagubelor. Pentru gestionarea situației, autoritățile au mobilizat aproximativ 80 de pompieri, 50 de polițiști și 20 de membri ai Serviciului de urgență medicală (SAMU). Aceștia au intervenit pentru salvarea persoanelor blocate, securizarea clădirilor afectate și degajarea infrastructurii. Ancheta privind circumstanțele exacte ale incidentului este în desfășurare, iar observatorii meteo analizează caracteristicile tornadei, considerată una dintre cele mai puternice produse în regiunea pariziană în ultimii ani.

Tornadă în nordul Franțe (sursa: X/Reed Timmer, PhD)
Trump demolează o parte din Casa Albă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump demolează o parte din Casa Albă: vrea o sală de bal de 250 de milioane de dolari

O parte a Casei Albe a fost demolată luni pentru a face loc viitoarei săli de bal a președintelui SUA, Donald Trump. Proiectul marchează începutul unuia dintre cele mai ample șantiere desfășurate la celebra reședință prezidențială din ultimul secol. „Va fi grandioasă și magnifică” „Sunt încântat să anunţ că au început lucrările la Casa Albă pentru a construi noua, grandioasa şi magnifica sală de bal”, a scris Donald Trump pe platforma sa Truth Social. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Noua construcție, estimată la 250 de milioane de dolari, va avea o suprafață de peste 8.000 de metri pătrați și o capacitate de până la 1.000 de persoane. Potrivit liderului de la Washington, sala va fi destinată dineurilor fastuoase oferite șefilor de stat străini și altor evenimente oficiale de amploare. Sala de bal va înlocui aripa de est a Casei Albe Conform planurilor prezentate, noua clădire impunătoare, cu ferestre mari și arhitectură monumentală, va fi ridicată pe locul actualei East Wing, aripa unde se află tradițional birourile Primei Doamne. Trump a declarat că aripa este „pe cale de a fi complet modernizată” și că va fi „mai frumoasă ca niciodată când va fi finalizată”. Finanțare privată de la „patrioți generoși” și corporații gigant Președintele a subliniat că proiectul va fi finanțat exclusiv din fonduri private, venite de la „patrioți generoși și companii superbe”. Săptămâna trecută, Trump a organizat un dineu la Casa Albă pentru a le mulțumi donatorilor, printre care s-au aflat miliardari și reprezentanți ai unor companii de top precum Amazon, Apple, Meta, Google, Microsoft, Palantir și gigantul din industria apărării Lockheed Martin. Mar-a-Lago, inspirația pentru noul decor prezidențial De la revenirea sa la putere, Donald Trump s-a inspirat din luxoasa sa reședință din Florida, Mar-a-Lago, pentru a remodela Casa Albă. Biroul Oval a fost redecorat cu ornamente aurite, iar două steaguri americane uriașe au fost instalate pe peluzele din fața clădirii, într-un stil caracteristic magnatului imobiliar devenit președinte. O clădire istorică în transformare Casa Albă, reședința și locul de muncă al președinților Statelor Unite încă din anul 1800, a fost locuită pentru prima dată de John Adams, al doilea președinte al Americii. Proiectul lui Donald Trump reprezintă cea mai amplă intervenție asupra clădirii din ultimii o sută de ani și promite să schimbe semnificativ aspectul simbolului puterii americane.

Bulgaria oferă culoar aerian pentru Putin (sursa: Facebook/Georg Georgiev)
Internațional

Bulgaria ar putea permite avionului lui Putin să survoleze teritoriul său pentru întâlnirea cu Trump

Avionul preşedintelui rus Vladimir Putin, care urmează să-l transporte pe liderul de la Kremlin la Budapesta pentru o posibilă întâlnire cu preşedintele american Donald Trump, ar putea primi autorizaţie specială de survol a spaţiului aerian bulgar. Bulgaria ia în calcul o excepţie pentru un zbor „al păcii” Informaţia a fost confirmată de ministrul bulgar de externe, Georg Georgiev, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai Uniunii Europene de la Luxemburg. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Potrivit presei bulgare, nu există informații că Moscova ar fi făcut o solicitare oficială în acest sens. „Dacă se depun eforturi pentru a obţine pacea, iar condiţia pentru aceasta este să aibă loc o întâlnire, atunci cel mai logic lucru este ca o astfel de întâlnire să fie facilitată într-un mod realizabil”, a declarat Georgiev, sugerând că Sofia ar putea face o excepţie temporară de la interdicţia impusă zborurilor ruseşti. Aceasta ar fi prima încercare a lui Putin de a vizita capitala unei țări din Uniunea Europeană de la începutul invaziei din februarie 2022. Avionul președintelui rus are interdicție de zbor și deasupra Statelor Unite, dar în vara anului 2025 a primit o autorizație specială pentru a ateriza în Alaska, pentru ca acolo să poată avea loc prima întâlnire dintre Vladimir Putin și Donald Trump de la începutul războiului. Posibile rute de zbor: peste Marea Neagră sau prin Belarus O rută directă între Moscova şi Budapesta ar presupune traversarea Mării Negre, Bulgariei şi Serbiei, însă spaţiul aerian bulgar este închis avioanelor ruseşti de peste doi ani. Alte opţiuni includ rute mai lungi şi mai costisitoare, precum cea prin Belarus şi Polonia sau prin Marea Baltică, Germania şi Republica Cehă. Totuşi, o eventuală autorizare specială din partea Sofiei ar scurta semnificativ traseul şi ar facilita întâlnirea ruso-americană planificată la Budapesta. Trump anunţă pe Truth Social o posibilă întâlnire cu Putin Donald Trump a confirmat, joi, pe platforma Truth Social, că echipele de consilieri de nivel înalt lucrează la organizarea unei întâlniri cu Vladimir Putin. „Preşedintele Putin şi cu mine ne vom întâlni apoi într-un loc convenit, la Budapesta, în Ungaria, pentru a vedea dacă putem pune capăt acestui război 'lipsit de glorie', dintre Rusia şi Ucraina”, a scris Trump, fără a oferi o dată exactă a întrevederii. Budapesta, posibil centru diplomatic între Est şi Vest O eventuală întâlnire Trump–Putin la Budapesta ar transforma capitala ungară într-un nou pol al diplomaţiei internaţionale, în condiţiile în care premierul Viktor Orbán menţine relaţii apropiate cu Moscova, dar şi un dialog constant cu Washingtonul. Această iniţiativă ar putea marca prima interacţiune directă dintre liderii american şi rus de la începutul invaziei Ucrainei, într-un moment în care negocierile de pace par blocate, iar tensiunile geopolitice din regiune ating noi cote.

Londra autorizează doborârea dronelor suspecte (sursa: Facebook/John Healey)
Internațional

Guvernul britanic dă undă verde armatei să doboare dronele rusești suspecte

Guvernul britanic a decis să acorde forțelor armate dreptul de a doborî dronele neidentificate care survolează bazele militare. Măsura vine pe fondul unei creșteri alarmante a numărului de drone suspecte observate în spațiul aerian al mai multor țări europene în ultimele săptămâni. Măsura anunțată de ministrul britanic al apărării, John Healey Într-un discurs programat luni seara, extrase din care au fost publicate în avans, ministrul apărării John Healey a precizat că noile reglementări vor permite „doborârea dronelor neidentificate deasupra siturilor militare britanice”. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Vom face întotdeauna tot ce este necesar pentru a proteja poporul britanic”, a declarat Healey, subliniind că siguranța națională rămâne o prioritate absolută pentru guvernul de la Londra. Incidentul din München, semnal de alarmă pentru Europa Anunțul Londrei vine după o serie de incursiuni ale dronelor în spațiul aerian al unor state europene, inclusiv Polonia, Danemarca și Germania. Activitatea aeroportului din München a fost paralizată timp de 48 de ore din cauza unor astfel de aparate de zbor neidentificate, care au fost atribuite dronelor rusești. Potrivit aliaților europeni ai Kievului, Moscova ar testa sistemele de apărare aeriană ale NATO, într-o strategie de escaladare a tensiunilor în Europa. Schimbare majoră în protocolul militar britanic Până acum, armata britanică era autorizată doar să devieze sau să bruieze dronele suspecte, intervenind fizic asupra lor doar în circumstanțe extreme. Noile reguli oferă libertate de acțiune totală în cazul dronelor care amenință securitatea națională, permițând doborârea acestora imediat ce sunt identificate ca pericol. Dronelor necunoscute, tot mai frecvente deasupra bazelor americane din Marea Britanie În 2024, mai multe baze aeriene britanice folosite de forțele americane au raportat prezența unor drone de origine necunoscută. O anchetă comună a fost lansată de armatele Statelor Unite și Regatului Unit, însă până în prezent nu au fost comunicate rezultate concrete privind proveniența aparatelor. Aceste baze, precum cea de la Lakenheath (estul Angliei), sunt de importanță strategică pentru forțele americane, care au desfășurat aici avioane de vânătoare F-22A după bombardamentele SUA asupra siturilor nucleare iraniene, din iunie. Europa se pregătește de o nouă eră a apărării anti-drone Confruntată cu amenințarea tot mai mare a dronelor, Comisia Europeană a anunțat, în octombrie, planuri pentru construirea unui „zid anti-drone” la nivel continental. De asemenea, Germania a permis, la începutul lunii octombrie, poliției federale să doboare dronele care reprezintă un risc pentru securitatea națională.

Olanda limitează schimbul de informații cu SUA (sursa: Facebook/Ministerie van Defensie)
Internațional

Serviciile de informaţii olandeze limitează cooperarea cu SUA

Pentru prima dată, serviciile de informaţii olandeze au recunoscut public că transmit mai puţine informaţii către partenerii americani, în special către CIA şi NSA. Motivul: îngrijorările privind politizarea informaţiilor şi posibilele încălcări ale drepturilor omului în timpul administraţiei preşedintelui Donald Trump, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Volkskrant. Olanda, mai prudentă în colaborarea cu CIA şi NSA Directorul AIVD (Serviciul General de Informaţii şi Securitate), Erik Akerboom, şi şeful serviciului militar de informaţii MIVD, Peter Reesink, au confirmat în interviu că Olanda a devenit mai selectivă în partajarea informaţiilor sensibile cu partenerii americani. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL „Într-adevăr, uneori nu mai comunicăm anumite lucruri”, a recunoscut Reesink. La rândul său, Akerboom a declarat că „decidem de la caz la caz dacă împărtăşim sau nu informaţii”. Cei doi oficiali au subliniat că relațiile cu SUA rămân funcționale și cordiale, dar că evaluarea fiecărui schimb de informații este acum obligatorie pentru a preveni eventuale abuzuri politice sau încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului. „Suntem foarte atenţi la politizarea serviciilor de informaţii” „Nu evaluăm ceea ce se întâmplă la nivel politic în SUA, dar suntem foarte atenți la politizarea serviciilor de informații și la încălcarea drepturilor omului”, a explicat Akerboom. Afirmațiile marchează o schimbare notabilă de ton în raport cu partenerul strategic american, într-un context global dominat de neîncredere și tensiuni geopolitice. Cooperarea europeană, consolidată în contextul războiului din Ucraina Pe fondul deteriorării încrederii în parteneriatul transatlantic, Țările de Jos și-au intensificat colaborarea cu serviciile europene – în special cu cele din Regatul Unit, Germania, Franţa, Polonia și țările nordice. Războiul din Ucraina și amenințarea tot mai mare din partea Rusiei au accelerat acest proces, au subliniat cei doi șefi ai serviciilor olandeze. Avertisment: crește numărul atacurilor cibernetice din Rusia și China Akerboom și Reesink au tras un semnal de alarmă privind atacurile cibernetice tot mai frecvente și sofisticate lansate de Rusia și China. Potrivit Akerboom, Rusia reușește zeci de atacuri cibernetice pe an împotriva țintelor din Olanda, vizând instituții, infrastructuri și companii strategice. China, avertizează oficialii, a devenit o „superputere cibernetică”, capabilă să rivalizeze cu Statele Unite. Beijingul, acuzat de operațiuni de spionaj asupra cetățenilor olandezi Conform datelor AIVD, serviciile chineze desfășoară „operațiuni de acces apropiat” asupra jurnaliștilor, funcționarilor și angajaților companiilor olandeze care călătoresc în China. În cadrul acestor operațiuni, dispozitivele electronice ale țintelor sunt accesate și datele extrase sunt analizate ulterior cu ajutorul inteligenței artificiale, în scop de supraveghere și control informațional.

Zelenski, dispus să se întâlnească cu Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Volodimir Zelenski, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la Budapesta

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că este pregătit să-l întâlnească pe omologul său rus, Vladimir Putin, la Budapesta. Afirmația a fost făcută într-un interviu acordat postului de televiziune american NBC, după discuțiile purtate cu președintele Statelor Unite, Donald Trump. Comparație dură: Putin, asemănat cu Hamas În același interviu, liderul ucrainean l-a comparat pe Vladimir Putin cu organizația teroristă Hamas, subliniind caracterul violent și distructiv al acțiunilor Kremlinului. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Cu toate acestea, Zelenski a afirmat că este dispus să participe la un summit de pace planificat să se desfășoare la Budapesta, în speranța găsirii unei soluții diplomatice la conflictul ruso-ucrainean. „Fără concesii teritoriale suplimentare” Întrebat dacă Ucraina ar putea ceda teritorii în schimbul păcii, Zelenski a admis că războiul ar putea fi încheiat prin mijloace diplomatice. Totuși, liderul ucrainean a sugerat clar că țara sa nu intenționează să facă alte concesii teritoriale Federației Ruse. Posibile negocieri de pace Declarația lui Zelenski vine într-un moment de intensificare a discuțiilor diplomatice privind viitorul conflictului din Ucraina și posibilele negocieri de pace. Budapesta, aflată între Moscova și Kiev atât geografic, cât și politic, ar putea deveni un punct cheie în tentativa de relansare a dialogului între cele două părți.

Tensiuni majore între Trump și Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Trump îl presează pe Zelenski să accepte termenii lui Putin pentru încheierea războiului (FT)

Preşedintele american Donald Trump l-ar fi îndemnat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul întâlnirii de vineri de la Casa Albă, să accepte propunerile formulate de Vladimir Putin pentru încheierea conflictului ruso-ucrainean. Potrivit Financial Times, Trump l-ar fi avertizat pe Zelenski că președintele rus a amenințat cu „distrugerea” Ucrainei dacă nu sunt acceptate condițiile Moscovei. Întâlnirea tensionată de la Casa Albă Sursele publicației afirmă că Putin și-ar fi redus pretențiile față de cele prezentate la summitul din august cu Trump. Citește și: Pentru ce primește Adrian Ursu un salariu imens de la Antena 3: laude deșănțate pentru Dan Voiculescu, patronul de facto al trustului Intact Vizita lui Zelenski la Washington a avut ca scop principal obținerea de noi arme, în special rachete de croazieră Tomahawk. Solicitarea a fost însă respinsă de Trump, iar discuția celor doi s-a transformat într-o confruntare verbală intensă, descrisă de surse ca o „ceartă cu strigăte” în care președintele american „înjura constant”. Trump a cerut cedarea Donbasului Conform relatărilor, Trump i-ar fi cerut președintelui ucrainean să cedeze Rusiei întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. În prezent, trupele ruse controlează aproape complet Luganskul, dar doar parțial Donețkul. La întâlnirea din august dintre Trump și Putin, liderul rus ar fi cerut retragerea totală a Ucrainei din Donbas, promițând înghețarea restului frontului. Joi, înaintea întrevederii de la Casa Albă, Putin ar fi făcut un pas înapoi, oferind restituirea unor porțiuni din regiunile Herson și Zaporojie în schimbul controlului total asupra Donbasului. Zelenski ar fi reușit să obțină o schimbare de poziție din partea lui Trump Potrivit Financial Times, Zelenski a reușit să-l convingă pe Trump să revină la ideea înghețării actualei linii a frontului. Într-un mesaj postat ulterior pe Truth Social, Trump a scris: „Ei trebuie să se oprească acolo unde sunt. Să-i lăsăm pe amândoi să revendice victoria. Să lăsăm istoria să decidă.” Președintele american a mai cerut celor doi lideri „să încheie un acord și să oprească vărsarea de sânge”. Avertismentul transmis lui Zelenski În spatele ușilor închise, Trump i-ar fi spus lui Zelenski că Ucraina pierde războiul și că singura alternativă este negocierea. „Dacă Putin vrea, te va distruge”, ar fi spus liderul american, potrivit unei surse europene citate de publicația britanică. Alte trei surse europene au confirmat că Trump „a ținut prelegeri” lui Zelenski, repetând argumentele lui Putin și îndemnându-l să accepte propunerea rusă. Reacția lui Zelenski După întâlnirea de la Casa Albă, Zelenski a declarat că ambii lideri au convenit asupra „diminuării tensiunilor” cu Rusia. Totuși, odată revenit la Kiev, președintele ucrainean a cerut aliaților occidentali să adopte „măsuri decisive” împotriva Moscovei. El a anunțat și pregătirea unei noi reuniuni a „Coaliției de Voință” — alianța țărilor europene care susțin militar Ucraina și doresc să-i ofere garanții de securitate post-război. „În Europa, avem nevoie de poziții comune și ferme. Și le vom avea”, a spus Zelenski în mesajul său zilnic către națiune. Rusia vrea teritorii, Ucraina cere garanții Primul summit dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurat pe 15 august în Alaska, nu a adus progrese semnificative în direcția păcii. Rusia continuă să insiste pe revendicări teritoriale, în timp ce Ucraina și aliații săi cer garanții de securitate clare, inclusiv posibilitatea staționării de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o propunere respinsă categoric de Kremlin. Un al doilea summit Trump–Putin urmează să aibă loc la Budapesta, la o dată încă neprecizată.

Proteste masive în SUA, împotriva lui Trump (sursa: Facebook/Brice A. Mosher)
Internațional

VIDEO Oribil: Trump aruncă cu excremente peste protestatari - film AI postat de președintele SUA

Statele Unite au fost cuprinse sâmbătă de o amplă mișcare de protest îndreptată împotriva președintelui Donald Trump, în cadrul unei zile de mobilizare națională organizate sub sloganul „No Kings”. Potrivit organizatorilor, circa 7 milioane de americani au participat la peste 2.700 de manifestații desfășurate în marile orașe, de la New York la Los Angeles, dar și în localități mici din centrul țării. „No Kings”: o mișcare pentru apărarea democrației Coaliția de organizații civice care a lansat inițiativa „No Kings” a mai organizat o mobilizare similară în iunie, la care susține că au luat parte 5 milioane de manifestanți. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Sâmbătă, protestele au avut un caracter jovial, dar ferm, cu participanți de toate vârstele, care au denunțat ceea ce consideră a fi o derivă autoritară a administrației Trump. „Sunt pe cale să distrugă democrația”, a declarat un licean prezent la protestul din Washington, unde s-au adunat între 8.000 și 10.000 de persoane. „Asta nu este America, este fascism”, a adăugat el. Mobilizare masivă la New York și Los Angeles La New York, peste 100.000 de persoane au defilat pașnic, potrivit poliției locale. Proteste semnificative au avut loc și la Los Angeles, unde poliția a intervenit sâmbătă seara cu gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea. Manifestanții au scandat lozinci anti-Trump și au afișat pancarte satirice, unele reprezentându-l pe președinte în ipostaze de Stalin, regina Angliei sau Regele Soare. Mesaje ironice și pancarte inedite În orașe din Texas și Florida, fiefuri republicane, manifestațiile au fost mai tensionate. La Houston, pancarta „Combateți ignoranța, nu migranții” a devenit simbolul protestului, într-un stat unde aproape un sfert din populație este formată din imigranți. Mulți participanți au ales umorul ca formă de protest, defilând costumați în pinguini, homari sau hipopotami, în timp ce fluturau drapelul american. Reacția Casei Albe: clipuri generate de inteligența artificială Ca reacție la proteste, Donald Trump a publicat pe platforma sa Truth Social o serie de clipuri video generate de inteligența artificială, în care se prezintă ca un „rege”. Într-unul dintre videoclipuri, Trump apare purtând o coroană și pilotând un avion de vânătoare care lansează ceea ce par a fi excremente asupra manifestanților anti-Trump. Republicanii au denunțat mobilizarea drept „o mișcare de ură împotriva Americii”, acuzându-i pe protestatari că doresc să submineze valorile naționale. Tensiuni pe fondul crizei bugetare și al măsurilor militare Ziua de protest a avut loc în contextul paraliziei bugetare a statului federal și al controverselor legate de decizia președintelui Trump de a desfășura militari în mai multe fiefuri democrate, sub pretextul combaterii imigrației ilegale și a criminalității. În orașe precum Chicago și Los Angeles, unde a fost trimisă Garda Națională, manifestanții au ieșit în stradă pentru a contesta măsurile prezidențiale. Sprijin politic din partea liderilor progresiști Protestele au fost susținute public de mai multe figuri importante ale stângii americane, între care Bernie Sanders și Chuck Schumer, liderul senatorilor democrați. „Avem un președinte care vrea tot mai multă putere între mâinile sale și ale acoliților săi oligarhi”, a declarat Bernie Sanders în fața mulțimii adunate la Washington, în apropierea Capitoliului. America, divizată între furie și rezistență civică Protestele de sâmbătă marchează una dintre cele mai mari mișcări civice din istoria recentă a Statelor Unite, semnalând o polarizare accentuată între tabăra susținătorilor lui Donald Trump și opoziția progresistă. În timp ce președintele se prezintă ca apărător al „ordinii și libertății”, milioane de americani consideră că democrația americană se află într-un moment critic, în care participarea civică devine singura formă reală de rezistență.

Ucraina atacă uzina de gaze din Orenburg (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra uzinei de gaze din Orenburg (Rusia), cea mai mare din lume

Un atac cu drone ucrainene a vizat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, uzina de procesare a gazului din Orenburg, considerată cea mai mare din lume de acest tip. Guvernatorul regiunii, Evgheni Solnțev, a anunțat că atacul a provocat pagube semnificative și rănirea unui angajat. Incendiu la uzina Gazprom din complexul chimic Orenburg Guvernatorul Solnțev a transmis pe canalul său oficial de Telegram că lovitura cu dronă a declanșat un incendiu la unul dintre atelierele uzinei, iar echipele de urgență intervin pentru stingerea flăcărilor. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere Este prima dată când această uzină este lovită de un atac. Instalațiile fac parte din complexul chimic Orenburg, unde se află și facilitățile de producție și procesare a gazului ale Gazprom, cu o capacitate anuală de 45 de miliarde de metri cubi. Obiectiv strategic: procesarea gazului rusesc și kazah Uzina atacată procesează gaz condensat din zăcământul Orenburg, precum și din zăcământul Karachaganak din Kazahstan. Complexul are o importanță strategică majoră pentru exporturile rusești de gaze și produse petroliere. Deocamdată, autoritățile nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, însă incendiul a fost descris drept „semnificativ”, iar activitatea uzinei a fost parțial suspendată. Alte regiuni lovite: Samara și Saratov sub atac Separat, guvernatorul regiunii Samara, Viaceslav Fedorișcev, a anunțat că apărările antiaeriene au acționat intens în cursul nopții pentru a respinge atacurile ucrainene cu drone. În urma intervenției, aeroportul local și serviciile de internet au fost temporar suspendate, măsură luată pentru siguranța populației. Ucraina a vizat anterior o rafinărie de petrol din regiunea Samara, într-o serie de atacuri menite să lovească infrastructura energetică rusă. Ministerul rus al Apărării: 45 de drone doborâte Într-un comunicat oficial, Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele antiaeriene au doborât 45 de drone ucrainene pe teritoriul Rusiei în cursul nopții. Cele mai multe au fost interceptate în regiunea Samara (12) și regiunea Saratov (11), iar una a fost distrusă în Orenburg, unde atacul a reușit să producă daune infrastructurii industriale. Escaladare a conflictului și vulnerabilitate energetică Atacul asupra uzinei din Orenburg marchează o nouă etapă în strategia Ucrainei de a viza infrastructura energetică rusească, amplificând tensiunile și riscurile pentru aprovizionarea cu gaz. Analiștii consideră că lovitura asupra unui obiectiv atât de important din lanțul Gazprom semnalează extinderea razei operaționale a dronelor ucrainene, care au atins deja ținte la peste 1.000 de kilometri de graniță. Deși Moscova susține că majoritatea dronelor au fost neutralizate, atacul asupra cele mai mari uzine de procesare a gazului din lume evidențiază vulnerabilitatea infrastructurii energetice ruse într-un conflict care continuă să se intensifice.

Israel lansează noi atacuri asupra Fâșiei Gaza (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Noi atacuri israeliene în Gaza: armistițiul este tot mai fragil

Armata israeliană a lansat duminică noi atacuri asupra Fâșiei Gaza, potrivit presei israeliene, reducând considerabil speranțele privind o pace de durată în enclava palestiniană. Incidentul vine pe fondul acuzațiilor reciproce dintre Israel și Hamas privind încălcarea armistițiului intrat în vigoare la 11 octombrie. Confruntări în zone controlate de Israel Un oficial militar israelian a declarat că Hamas a lansat sâmbătă mai multe atacuri asupra forțelor israeliene aflate în Gaza, inclusiv un atac cu lansator de grenade și unul comis de un lunetist. Citește și: Intenția de vot pentru Ciucu, în creștere puternică, potrivit unui sondaj CURS, controlat de soțul unei deputate PSD. Ciucu, reacție de neîncredere „Ambele incidente s-au întâmplat într-o zonă controlată de Israel. Este o încălcare curajoasă a armistițiului”, a spus oficialul citat. În replică, Hamas a negat acuzațiile, afirmând că Israelul este cel care a încălcat în mod repetat acordul de încetare a focului. Hamas acuză Israelul de zeci de încălcări ale armistițiului Oficialul Hamas de rang înalt Izzat Al Risheq a declarat că gruparea militantă palestiniană rămâne angajată respectării armistițiului, dar a acuzat Israelul de 47 de încălcări ale acordului, soldate cu 38 de morți și 143 de răniți. Aceste informații au fost confirmate și de Biroul media al guvernului din Gaza, care a acuzat forțele israeliene de atacuri aeriene și tiruri de artilerie asupra mai multor zone din enclavă. Loviturile israeliene de duminică, cele mai grave de la 11 octombrie Potrivit presei locale, loviturile de duminică sunt considerate cele mai severe de la intrarea în vigoare a încetării focului. Impactul exact al acestor atacuri nu este încă clar, iar autoritățile din Gaza investighează amploarea distrugerilor. Deși oficialii israelieni nu au confirmat direct atacurile, surse militare au declarat că operațiunile au vizat „obiective teroriste identificate recent” în nordul Gazei. Rafah rămâne închis, tensiunile cresc Israelul a anunțat că punctul de trecere Rafah, situat la granița dintre Gaza și Egipt, va rămâne închis până la noi ordine, invocând motive de securitate. Acest punct strategic, esențial pentru intrarea ajutoarelor umanitare, a fost în mare parte închis încă din mai 2024, afectând grav aprovizionarea cu alimente și medicamente a populației civile. Dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor Un alt subiect tensionat între cele două părți îl reprezintă returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut ca Hamas să predea corpurile celor 28 de ostatici morți care nu au fost încă returnate. Până în prezent, Hamas a eliberat 20 de ostatici în viață și cadavrele a 12 persoane, declarând că restul trupurilor se află sub dărâmături și că este nevoie de echipament special pentru recuperare. Pace fragilă și incertitudine în Orientul Mijlociu Atacurile recente și acuzațiile reciproce au amplificat temerile privind prăbușirea armistițiului și reluarea unui conflict de amploare în Fâșia Gaza. Deși ambele părți afirmă că doresc menținerea încetării focului, tensiunile de pe teren arată că pacea rămâne fragilă și departe de a fi consolidată. Observatorii internaționali avertizează că orice nouă escaladare ar putea submina definitiv eforturile diplomatice din ultimele luni și ar adânci criza umanitară din regiune.

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului (sursa: X/Ministry of Foreign Affairs - Qatar)
Internațional

Pakistan și Afganistan, acord de încetare a focului după discuții în Qatar

Pakistanul și Afganistanul au ajuns duminică la un acord privind o încetare imediată a focului, după discuții tensionate desfășurate în Qatar. Decizia vine pe fondul celor mai grave confruntări armate dintre cele două state vecine din ultimele decenii, potrivit agenției dpa. Anunțul ministrului pakistanez al apărării Ministrul apărării din Pakistan, Khawaja Asif, a confirmat în cursul dimineții de duminică, printr-o postare pe platforma X, că înțelegerea a fost finalizată. Citește și: BREAKING Încă o explozie într-un bloc, duminică dimineața, din cauza unei acumulări de gaze „Un acord de încetare a focului între Pakistan și Afganistan a fost finalizat. Seriile de atacuri teroriste din Afganistan pe teritoriul Pakistanului vor fi oprite imediat”, a declarat oficialul pakistanez. Angajamentul reciproc privind respectarea teritoriului Khawaja Asif a subliniat că ambele țări au convenit să respecte integritatea teritorială una alteia și să evite viitoare provocări la frontieră. Totodată, o nouă rundă de discuții bilaterale este programată pentru 25 octombrie, la Istanbul, unde vor fi abordate „chestiuni detaliate” privind cooperarea de securitate. Kabulul confirmă acordul Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a confirmat la rândul său semnarea acordului, afirmând că Afganistanul „nu va susține grupurile care comit atacuri împotriva guvernului Pakistan”. Ambele guverne au mulțumit Qatarului și Turciei pentru rolul lor de mediere în negocieri. Relații tensionate după venirea talibanilor la putere Fostele state aliate au intrat într-o spirală a violenței după ce talibanii au preluat puterea în Afganistan în 2021, iar atacurile asupra Pakistanului s-au intensificat. Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în urma loviturilor aeriene lansate de Islamabad asupra capitalei Kabul, pe 9 septembrie, și asupra unei piețe din provincia Paktika. Confruntări armate de-a lungul Liniei Durand Forțele afgane au răspuns prin atacuri de-a lungul Liniei Durand, frontiera disputată care separă cele două state. Înainte de acordul de încetare a focului, trupele de la sol au folosit artilerie și arme grele, intensificând tensiunile la graniță. Islamabad acuză Kabulul de complicitate cu talibanii pakistanezi Guvernul pakistanez acuză regimul taliban că oferă adăpost militanților din Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), o grupare insurgentă care luptă pentru impunerea unui regim islamic în Pakistan. Autoritățile de la Kabul resping acuzațiile, insistând că nu tolerează activitățile grupurilor teroriste pe teritoriul afgan.

Prinţul Andrew renunţă oficial la titlul regal (sursa: Facebook/Royal Family Windsor)
Internațional

Prințul Andrew, afectat puternic de relația cu agresorul sexual Epstein, a renunțat la titlul regal

Prinţul Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, a anunţat vineri seară că renunţă la titlul său regal, în contextul controverselor legate de relaţia sa cu fostul agresor sexual american Jeffrey Epstein. În ciuda deciziei, ducele de York a negat ferm toate acuzaţiile aduse împotriva sa. Decizia, luată după consultarea cu regele Charles Într-o declaraţie publică, prinţul Andrew a precizat că a luat hotărârea după discuţii cu fratele său, regele Charles al III-lea, şi cu restul familiei regale. Citește și: Va permite România survolul avionului lui Putin, spre Budapesta? Precedente și rute alternative „Am ajuns la concluzia că acuzaţiile continue împotriva mea sunt în detrimentul muncii Majestăţii Sale şi al familiei regale. Am decis, aşa cum am făcut-o întotdeauna, să-mi prioritizez datoria faţă de familie şi ţară”, a transmis acesta. „Nu voi mai folosi titlul meu” Prinţul Andrew a declarat că nu va mai utiliza titlul sau onorurile aferente acestuia. „Nu voi mai folosi titlul meu sau onorurile pe care le conferă”, a afirmat el, precizând că decizia are scopul de a proteja instituţia monarhiei de efectele scandalului. Retras din viaţa publică încă din 2019 Fiul reginei Elisabeta a II-a se retrăsese deja din viaţa publică în urmă cu cinci ani, în 2019, după ce a fost criticat intens pentru legăturile sale cu Jeffrey Epstein. Deşi a negat constant orice implicare în faptele incriminate, reputaţia sa a fost grav afectată, iar activităţile sale publice au fost suspendate.

Trump refuză rachetele Tomahawk pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din nou laș în fața lui Putin: a refuzat să dea Ucrainei rachete Tomahawk

Ucraina nu poate spera să primească rachete Tomahawk din Statele Unite, potrivit presei americane. Informaţia a apărut la scurt timp după întâlnirea dintre preşedintele american Donald Trump şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Întâlnire tensionată între Trump şi Zelenski Surse citate de publicaţia Axios au descris discuţiile drept dificile. Citește și: Flavia Groșan, medicul antivaccinist, în comă profundă cu metastaze pulmonare, cerebrale, hepatice Una dintre surse a declarat că dialogul „nu a fost uşor”, iar alta a afirmat că a decurs „rău”. CNN a relatat că întâlnirea a fost „emoţională” şi, pe alocuri, „incomodă”. Kievul cere rachete Tomahawk, Washingtonul refuză Zelenski a încercat să obţină acordul Statelor Unite pentru achiziţia unor rachete de croazieră Tomahawk, cu rază lungă de acţiune, care ar fi oferit Ucrainei o capacitate ofensivă sporită în războiul cu Rusia. Preşedintele Trump s-a arătat deschis la discuţii, dar a precizat în repetate rânduri că SUA au, la rândul lor, nevoie de aceste rachete. Nici o menţiune despre Tomahawk în mesajul lui Trump După întâlnirea de la Casa Albă, Donald Trump a publicat un mesaj pe reţeaua sa Truth Social, însă nu a menţionat deloc subiectul rachetelor Tomahawk. Într-o conferinţă de presă ulterioară, Volodimir Zelenski a declarat că partea americană i-a cerut să nu discute public tema rachetelor, pentru a evita o escaladare a tensiunilor. Totuşi, liderul ucrainean a subliniat că subiectul nu este închis: „Trebuie să mai lucrăm la asta.”

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Foto: The White House
Internațional

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie apropiat de Zelenski - FT

Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie ale lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski: Financial Times relatează, azi, că, la întâlnirea din Alaska cu conducătorul Rusiei, președintele SUA a trebuit să suporte o lungă și enervantă lecție de istorie.  Citește și: EXCLUSIV Șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, nu a declarat niciodată vreun cont bancar. A dat un împrumut de 127.000 de euro la sacoșă Cum l-au determinat pe Trump prelegerile de istorie a lui Putin să fie mai apropiat de Zelenski Discursul lui Putin, care a început cu respingerea oricărui acord de oprire a focului și a continuat cu ceea ce Financial Times numește „o digresiune istorică” despre prinții medievali Rurik de Novgorod și Iaroslav cel Înțelept sau căpetenia cazacilor din secolul al XVII-lea, Bohdan Hmelnițki, l-a făcut pe Trump să ridice tonul și să amenințe că va părăsi discuțiile.  În plus, președintele Rusiei a spus că războiul se va încheia doar cu capitularea Ucrainei și cedarea de noi teritorii în Donbas.  Spre final, președintele SUA a scurtat întâlnirea și a anulat un prânz cu delegația rusă extinsă.  „Summitul s-a dovedit a fi un punct de cotitură (...): un punct culminant negativ în relația dintre Trump și Putin, care a declanșat o schimbare a poziției SUA în favoarea Ucrainei”, apreciază FT.  Relatarea summitului din Alaska se bazează pe interviuri cu opt oficiali și diplomați occidentali și ucraineni informați cu privire la întâlnire, precum și cu persoane din Moscova, precizează publicația britanică.  „Pe măsură ce Trump devine din ce în ce mai exasperat de Putin, administrația sa a permis aliaților europeni să achiziționeze arme din stocurile SUA pentru Ucraina, a contribuit la coordonarea atacurilor asupra infrastructurii energetice rusești și l-a amenințat pe Putin cu vânzarea către Kiev a rachetelor cu rază lungă de acțiune capabile să lovească Moscova. Washingtonul a impus, de asemenea, o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene, ca răspuns la achizițiile continue de petrol rusesc, îndemnând în același timp și alte țări să ia măsuri”, arată Financial Times. 

Interdicția adopțiilor pisicilor negre de Halloween (sursa: Pexels/Marcelo Chagas)
Internațional

Pisicile negre nu mai pot fi adoptate înainte de Halloween. Interdicția, într-un oraș din Spania

Autoritățile din orașul Terrassa, situat în regiunea Catalonia, Spania, au decis să suspende temporar adopțiile pisicilor negre până pe 10 noiembrie, pentru a preveni posibile abuzuri sau ritualuri asociate sărbătorii de Halloween. Măsura are caracter preventiv și urmărește protejarea animalelor în perioada în care superstițiile și simbolistica asociată culorii negre pot genera comportamente iresponsabile. Decizia a fost luată pentru a evita abuzurile de Halloween Într-un comunicat oficial, Serviciul pentru Protecția Animalelor din Terrassa a anunțat că toate cererile de adopție a pisicilor negre vor fi respinse temporar. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această măsură urmărește evitarea potențialelor riscuri legate de superstiții, ritualuri sau alte acțiuni iresponsabile”, au transmis autoritățile. Decizia este în vigoare până la 10 noiembrie, adică la zece zile după Halloween, perioadă în care fenomenul adopțiilor crește semnificativ. Terrassa, un oraș cu peste 200.000 de locuitori Orașul Terrassa, situat la nord-vest de Barcelona, are o populație de aproximativ 200.000 de locuitori și aproape 10.000 de pisici, potrivit datelor oficiale. Autoritățile locale au explicat că interdicția a fost impusă „în spiritul precauției”, având în vedere experiențele anterioare și recomandările asociațiilor pentru protecția animalelor. „Cereri în creștere pentru pisici negre în perioada Halloween” Potrivit lui Noel Duque, consilierul municipal responsabil cu bunăstarea animalelor, cererile de adopție pentru pisici negre cresc semnificativ în fiecare an înainte de Halloween. „Am observat o tendință îngrijorătoare: pisicile negre sunt adoptate ca parte a unor ritualuri sau pur și simplu folosite ca decor. Nu putem închide ochii la o problemă atât de gravă”, a declarat Duque. Consilierul, un cunoscut susținător al protecției animalelor, a atras atenția asupra riscului ca aceste animale să fie rănite, abandonate sau chiar ucise după sărbătoare. Excepții doar în cazuri justificate Serviciul pentru protecția animalelor a precizat că se pot face excepții, dar doar în situații „justificate și evaluate riguros”, în care este garantată siguranța deplină a animalului. Procesul normal de adopție va fi relansat în luna noiembrie, după încheierea sărbătorilor de Halloween. Autoritățile nu exclud aplicarea unei măsuri similare și în anii următori. O problemă recurentă în Spania Organizațiile pentru protecția animalelor din Spania avertizează periodic asupra riscurilor la care sunt expuse pisicile negre în perioada Halloweenului. În unele cazuri, acestea sunt folosite în ritualuri, maltratate sau abandonate după evenimente. Interdicția din Terrassa reflectă o preocupare tot mai mare pentru bunăstarea animalelor, dar și o dorință de a combate prejudecățile legate de simbolistica culorii negre, considerată în cultura populară aducătoare de ghinion.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră