vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Trump și Xi, întâlnire mult așteptată la finalul lunii, în Coreea de Sud

Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Scott Bessent, a declarat miercuri că Washingtonul nu dorește declanșarea unui nou război comercial cu China și a confirmat că președintele Donald Trump este pregătit să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping la sfârșitul lunii, în Coreea de Sud. Washingtonul și Beijingul, în contact zilnic Potrivit lui Bessent, oficiali americani și chinezi se află în dialog zilnic pentru a stabili detaliile întrevederii dintre cei doi lideri. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Nu dorim o escaladare și nu vrem să ne decuplăm de China, a doua cea mai mare economie a lumii”, a subliniat secretarul Trezoreriei la un eveniment organizat de CNBC. El a adăugat că relația de încredere dintre Donald Trump și Xi Jinping a împiedicat până acum izbucnirea unei confruntări comerciale majore. Tensiuni recente între SUA și China Declarațiile lui Bessent vin pe fondul unei creșteri a tensiunilor comerciale între cele două superputeri. Săptămâna trecută, China a extins controalele la exportul de pământuri rare, materiale esențiale pentru industria tehnologică globală. Ca reacție, președintele Trump a amenințat că va impune tarife vamale de ordinul sutelor de procente asupra bunurilor chinezești, declanșând volatilitate pe piețele financiare și îngrijorări privind stabilitatea relațiilor economice bilaterale. Bessent: „Trump și Xi pot restabili echilibrul” Secretarul Trezoreriei a încercat să transmită un mesaj de calm, subliniind că dialogul direct dintre Trump și Xi ar putea readuce echilibrul în relațiile economice dintre cele două țări. „Președintele Trump este pregătit să discute deschis cu președintele Xi pentru a evita o spirală a sancțiunilor. Ambele părți înțeleg ce mize uriașe sunt în joc”, a spus Bessent. Eforturi diplomatice pentru detensionarea relațiilor Scott Bessent și alți oficiali de la Washington au derulat, în această săptămână, o campanie de interviuri și declarații publice, menită să tempereze speculațiile privind un nou război comercial total între Statele Unite și China. Mesajul transmis de administrația Trump este clar: SUA vor proteja interesele economice naționale, dar vor evita, pe cât posibil, o ruptură strategică cu Beijingul, partener comercial esențial în echilibrul global.

Trump și Xi Jinping, întâlnire în Coreea de Sud (sursa: CNBC)
Rusia, amenințată de șeful Pentagonului (sursa: Facebook/Pete Hegseth)
Internațional

Rusia, amenințată de șeful Pentagonului: Vor fi costuri dacă nu încheie războiul

Secretarul apărării Statelor Unite, Pete Hegseth, a transmis miercuri un avertisment ferm către Rusia, declarând că SUA și aliații lor vor impune costuri semnificative în cazul continuării agresiunii împotriva Ucrainei. Declarațiile au fost făcute în cadrul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, desfășurate la sediul NATO din Bruxelles. Hegseth: „Suntem pregătiți să ne jucăm rolul” „Dacă trebuie să facem acest pas, Departamentul de Război al SUA este gata să își joace rolul cum doar Statele Unite sunt în stare”, a spus Hegseth. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Noua denumire a Pentagonului, Departamentul de Război, a fost propusă de președintele Donald Trump, înlocuind termenul tradițional „Departamentul Apărării”. Oficialul american nu a oferit detalii despre posibilele măsuri, însă surse susțin că administrația Trump analizează cererea Ucrainei de a primi rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Kievului. Mesaj către Moscova: „Acum e momentul păcii” În același discurs, Pete Hegseth a afirmat că SUA doresc o soluție pașnică și a sugerat că administrația Trump vrea să pună capăt conflictului cât mai curând. „Acum este momentul să se pună capăt acestui război tragic, să se oprească vărsarea de sânge inutilă și să se ajungă la masa păcii. Nu este un război început pe timpul președintelui Trump, dar se va termina pe timpul lui”, a spus Hegseth. Scădere cu 43% a ajutorului militar occidental Secretarul apărării a cerut statelor membre NATO să achiziționeze mai mult armament american pentru Ucraina, menționând că sprijinul occidental a scăzut considerabil. Un raport al Institutului pentru Economia Mondială din Kiel arată că, în lunile iulie și august, asistența militară acordată Ucrainei a scăzut cu 43%, în comparație cu perioada precedentă. NATO mizează pe programul PURL pentru finanțarea sprijinului militar Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că se așteaptă la noi investiții în programul PURL (Prioritized Ukraine Requirements List) — un mecanism care a înlocuit donațiile directe de armament din partea SUA. Prin acest program, aliații au angajat deja peste două miliarde de dolari pentru echipamente și muniție destinate Ucrainei. Totuși, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spera la un total de 3,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii octombrie. Contribuții noi din țările nordice, reticență în rândul marilor puteri În cadrul reuniunii de miercuri, Suedia, Estonia și Finlanda au anunțat noi pachete de sprijin pentru Ucraina. În schimb, Franța și Regatul Unit s-au abținut de la noi promisiuni, în pofida insistențelor lui Hegseth de a consolida sprijinul militar comun.

Marine Le Pen, ineligibilă politic (sursa: Facebook/Marine Le Pen)
Internațional

Marine Le Pen are în continuare interdicție de a candida în alegeri, a decis justiția franceză

Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța, a respins miercuri recursul depus de lidera extremei drepte, Marine Le Pen, împotriva deciziei care o declară ineligibilă pentru următoarele alegeri parlamentare sau prezidențiale. Marine Le Pen, ineligibilă în urma condamnării din dosarul europarlamentarilor Decizia Consiliului de Stat confirmă interdicția impusă în aprilie, în cadrul dosarului privind deturnarea fondurilor europarlamentare ale fostului partid Frontul Național (redenumit între timp Adunarea Națională). Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” Apelul în acest dosar urmează să fie judecat între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, însă până atunci Marine Le Pen nu poate candida, nici măcar în eventualitatea unui scrutin anticipat. Condamnare la patru ani de închisoare și amendă de 100.000 de euro În luna martie, Le Pen a fost condamnată la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, precum și la o amendă de 100.000 de euro, pentru deturnare de fonduri publice. Anchetatorii au descoperit un sistem fraudulos prin care, între 2004 și 2016, patru milioane de euro proveniți din fondurile Parlamentului European ar fi fost folosiți pentru plata salariaților partidului. Deși pedepsele nu sunt definitive, condamnarea a generat restricția temporară de candidatură, menținută acum de instanța supremă administrativă. Posibile scenarii înainte de alegerile prezidențiale din 2027 Curtea de Apel va emite o decizie înainte de campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2027. Dacă restricția va fi anulată, Le Pen va putea candida. În cazul în care condamnarea va fi confirmată, Consiliul Constituțional va fi singura instituție competentă să decidă dacă o eventuală candidatură este validă. Argumentele Marinei Le Pen și motivarea Consiliului de Stat Lidera partidului Adunarea Națională a sesizat Consiliul de Stat după ce numele ei a fost șters de pe listele electorale, considerând decizia neconstituțională. Ea a acuzat fostul premier François Bayrou că a refuzat nejustificat să abroge articolul din Codul Electoral care a dus la excluderea sa. Consiliul de Stat a respins însă argumentele, motivând că cererea presupunea modificarea legii, un act care depășește competențele prim-ministrului. Prin urmare, recursul Marinei Le Pen nu a fost înaintat Consiliului Constituțional pentru o decizie definitivă. O decizie cu impact major asupra extremei drepte franceze Respingerea recursului menține incertitudinea asupra viitorului politic al lui Marine Le Pen, care rămâne una dintre principalele figuri ale opoziției franceze. Dacă instanțele vor confirma interdicția, Adunarea Națională ar putea fi nevoită să-și desemneze un alt candidat pentru alegerile prezidențiale din 2027, o mișcare cu potențial de a schimba echilibrul politic din Franța.

Rusia va importa benzină, penurie de combustibil (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, umilit: Rusia va importa benzină, după decimarea rafinăriilor de dronele ucrainene

Guvernul rus a decis să elimine taxa de import pentru benzină, în contextul în care mai multe regiuni ale țării se confruntă cu un deficit de combustibil provocat de atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice. Vicepremierul Alexander Novak a declarat miercuri că această măsură le permite operatorilor economici să importe liber benzină și produse petroliere. Alexander Novak: „Importurile de benzină sunt permise” Potrivit oficialului rus, legislația în vigoare permite importurile, iar Executivul a acționat rapid pentru a facilita accesul companiilor la piața externă. Citește și: Kovesi, atac fără precedent la adresa pasivității autorităților române: „Vă promit, ajungem în Portul Constanța” „Această posibilitate există. Legislația noastră permite importurile, iar Guvernul Rusiei a redus taxa de import impusă anterior, de 5%, care era, în principiu, prohibitivă”, a explicat Novak. El a adăugat că, odată cu reducerea taxei la zero, operatorii pot aduce benzină și alte produse petroliere fără bariere fiscale. Penurie de combustibil în mai multe regiuni din Rusia Decizia vine pe fondul atacurilor repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești. Ținta principală a acestor lovituri au fost rafinăriile de petrol, esențiale pentru alimentarea economiei și a frontului militar. Ca urmare, ratele de procesare a țițeiului au scăzut cu cel puțin 7% în ultimele două luni, generând un deficit de benzină în mai multe regiuni ale Federației Ruse. Această criză a afectat lanțul de aprovizionare și a dus la creșterea tensiunilor pe piața internă a carburanților. Impact economic: Rusia anticipează o creștere modestă a PIB-ului Problemele din sectorul energetic se adaugă unei economii ruse aflate deja în încetinire accentuată. Guvernul de la Moscova estimează pentru 2025 o creștere a PIB-ului de doar 1%, comparativ cu 4,3% în 2024 și 4,1% în 2023. În același timp, Fondul Monetar Internațional a revizuit în sens negativ prognoza de creștere economică a Rusiei, de la 0,9% la 0,6%, semnalând vulnerabilitățile tot mai mari ale economiei bazate pe exportul de energie.

Ucraina negociază în SUA noi acorduri militare (sursa: X/Andriy Yermak)
Internațional

Șeful de cabinet al lui Zelenski, în vizită la producătorul rachetelor Tomahawk

O delegație ucraineană de rang înalt, aflată în Statele Unite, s-a întâlnit miercuri cu reprezentanți ai marilor companii americane de armament, printre care Raytheon și Lockheed Martin, în contextul posibilei livrări către Kiev a rachetelor de croazieră Tomahawk. Vizita are loc cu doar două zile înainte de întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu liderul american Donald Trump, programată pentru vineri. Întâlniri cu giganții industriei militare americane Delegația ucraineană, condusă de premierul Iulia Sviridenko și de șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak, a discutat la Washington despre extinderea cooperării militare dintre SUA și Ucraina. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA „Cooperarea noastră continuă să crească”, a transmis Andrii Iermak pe rețelele de socializare, după întâlnirile cu reprezentanți ai Lockheed Martin și Raytheon. Raytheon este compania care produce rachetele Tomahawk, armament de ultimă generație pe care Washingtonul ar putea decide să-l furnizeze Ucrainei pentru a consolida apărarea în fața agresiunii ruse. Trump amenință Rusia cu livrări de Tomahawk către Kiev Președintele american Donald Trump a sugerat duminică faptul că ar putea folosi posibilitatea livrării de rachete Tomahawk Ucrainei drept instrument de presiune asupra Kremlinului. Trump a declarat că îl va „amenința pe Vladimir Putin” cu această măsură dacă Rusia nu acceptă să pună capăt războiului declanșat în 2022. În replică, liderul rus Vladimir Putin a avertizat că trimiterea acestor arme către Kiev ar constitui o „nouă escaladare”, capabilă să tensioneze suplimentar relațiile dintre Moscova și Washington. Obiectivul Ucrainei: cooperare militară și producție locală Ucraina își dorește o cooperare mai strânsă cu aliații occidentali în domeniul producției de armament, pentru a-și reduce dependența de livrările externe și a-și consolida capacitatea internă de apărare. „Ucraina trebuie să devină un partener activ în producția de arme moderne, nu doar un beneficiar al ajutorului militar”, a subliniat Iermak. Companiile americane Lockheed Martin și Raytheon sunt esențiale în acest parteneriat, fiind producătoare ale celor mai performante sisteme de apărare aeriană și rachete tactice folosite de forțele NATO. Întâlniri economice și energetice la Washington În cadrul vizitei, premierul Iulia Sviridenko s-a întâlnit și cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru a discuta despre investiții comune și cooperare în domeniul energetic. Aceasta a subliniat importanța susținerii sectorului energetic ucrainean, grav afectat de bombardamentele rusești. „Reconstrucția infrastructurii energetice este vitală pentru a asigura lumină și căldură milioanelor de ucraineni în prag de iarnă”, a afirmat Sviridenko. Ucraina, sub presiunea atacurilor asupra infrastructurii energetice În ultimele zile, Ucraina a fost ținta unui nou val de bombardamente rusești, care au vizat instalațiile sale energetice. Aceste atacuri amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și încălzire, în condițiile apropierii sezonului rece. Guvernul ucrainean încearcă să obțină sprijin logistic și financiar din partea partenerilor occidentali pentru a repara rețeaua energetică și pentru a asigura funcționarea sistemelor esențiale de iarnă.

Stagiul militar obligatoriu, criză politică în Germania (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Stagiul militar obligatoriu declanșează o criză politică în Germania, nemții nu vor voluntariat

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reacționat miercuri la criticile aduse după eșecul unui compromis guvernamental privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Proiectul, considerat esențial pentru consolidarea armatei germane în fața amenințării ruse, a fost blocat chiar de către ministru, fapt ce a provocat tensiuni în coaliția aflată la putere. Serviciul militar, un proiect strategic blocat în Parlament Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi torpilat un compromis privind revenirea la serviciul militar. Citește și: Banca de stat Eximbank are credite neperformante de miliarde lei, acordate de politrucii din CIFGA El a catalogat acordul dintre social-democrați și conservatori drept „putred”, explicând că refuzul său nu este o criză politică majoră, ci o divergență firească într-o reformă complexă. „Disputa este mai puțin dramatică decât se spune”, a declarat Pistorius, subliniind că obiectivul său rămâne intrarea în vigoare, la 1 ianuarie, a unei legi care ar urma să mărească efectivele Bundeswehr de la 182.000 la cel puțin 260.000 de militari. Conservatorii îl acuză de sabotaj legislativ Decizia ministrului a provocat o reacție dură din partea conservatorilor din coaliția cancelarului Friedrich Merz. Norbert Röttgen, vicepreședinte al grupului parlamentar conservator, l-a acuzat pe Pistorius că a „cufundat propriul partid în haos”. „În 30 de ani de Bundestag, nu am văzut niciodată un ministru care să torpileze o procedură legislativă ce ține chiar de domeniul său de responsabilitate”, a declarat Röttgen pentru Süddeutsche Zeitung. Voluntariatul militar, soluția preferată de Pistorius În centrul disputei se află opțiunea unei trageri la sorți pentru completarea efectivelor armatei, în cazul în care recrutările voluntare nu ating obiectivele stabilite. Pistorius s-a opus ferm acestei variante, preferând o creștere a numărului de soldați prin stimularea voluntariatului. Totuși, armata germană se confruntă deja cu o criză de recrutare, într-un moment în care cancelarul Merz își propune ca Germania să dețină „cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul creșterii tensiunilor cu Rusia și al diminuării prezenței militare americane pe continent. Dispută și privind doborârea dronelor suspecte Conflictul politic privind serviciul militar se suprapune cu un alt subiect controversat: doborârea dronelor suspecte care survolează obiective sensibile din Germania. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, reprezentant al Uniunii Creștin-Sociale (CSU), propune implicarea armatei în protecția infrastructurilor critice, inclusiv a aeroporturilor — o sarcină aflată în prezent în responsabilitatea poliției federale. Pistorius: „Să vorbim întâi despre realități” Boris Pistorius a respins ferm propunerea, invocând probleme logistice și juridice în aplicarea unei astfel de măsuri. „Să vorbim întâi despre realități”, a spus el, criticând totodată retorica „de pistolar” a liderului bavarez Markus Söder, care a cerut doborârea imediată a dronelor suspecte. „Ceea ce ne ajută cel mai puțin este retorica de pistolar”, a declarat Pistorius pentru portalul The Pioneer.

Musk și Trump, uniți în fața Chinei (sursa: X/SpaceX)
Internațional

Trump nu se poate certa cu Musk: magnatul trebuie să ducă iar americani pe lună și să ia fața Chinei

Megaracheta Starship, dezvoltată de compania SpaceX a lui Elon Musk pentru viitoarele misiuni spre Lună și Marte, a efectuat luni un nou zbor de test reușit. Deși performanța consolidează progresul programului, experții avertizează că întârzierile și provocările tehnice rămân semnificative. Cel mai mare vehicul spațial din lume, un nou succes Racheta colosală, cu o înălțime de peste 120 de metri – echivalentul unui imobil de 40 de etaje – a fost lansată din Texas, ridicându-se spectaculos într-un nor dens de fum. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Starship, cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată, a încheiat cu succes cea de-a 11-a misiune de test suborbitală, dublând succesul înregistrat la zborul precedent, din luna august. Cele două trepte ale rachetei – Super Heavy (propulsorul) și Ship (etajul superior) – s-au separat în aer conform planului, fiecare executând manevre controlate înainte de amerizarea programată în Golful Mexic și Oceanul Indian. De la eșecuri explozive la perfecționare tehnologică Acest progres vine după o serie dificilă de teste, la începutul anului 2025, marcate de explozii și pierderi de vehicule. Primele zboruri de test (7, 8 și 9) au fost compromise de defecțiuni majore, iar o altă navă a explodat la sol în iunie. În contrast, Zborul 10 din august și Zborul 11 din această săptămână au fost considerate succese complete, confirmând îmbunătățirile aduse designului și sistemelor de control. Starship a reușit reaprinderea unuia dintre motoarele Raptor în spațiu, o manevră esențială pentru viitoarele misiuni interplanetare, și a lansat opt încărcături utile fictive – versiuni de test ale sateliților Starlink. Obiectivele zborului: testarea reutilizării și performanței Zborul 11 a urmărit aceleași obiective principale ca misiunea anterioară: recuperarea propulsorului Super Heavy în Golful Mexic și amerizarea navei Ship după o reaprindere controlată a motorului. De această dată, SpaceX a introdus o nouă strategie de aprindere la aterizare, menită să pregătească versiunea de generație următoare a propulsorului. De asemenea, racheta Ship a fost modificată pentru a testa zone vulnerabile ale ecranului termic, oferind date esențiale pentru viitoarele reveniri atmosferice. Elon Musk, prezent la lansare: „Va fi mult mai visceral” Elon Musk a asistat personal la lansare, declarând că este „prima dată” când urmărește un zbor Starship din afara centrului de control. „Va fi mult mai visceral așa”, a spus fondatorul SpaceX, zâmbind în timpul transmisiunii live. După reușita misiunii, inginerul-șef Jake Berkowitz a felicitat echipa: „A fost incredibil! Starship a livrat entuziasmul promis.” Miza uriașă: rivalitatea cu China Starship este vehiculul selectat de NASA pentru misiunea Artemis 3, programată pentru 2027, care va readuce astronauți americani pe Lună pentru prima dată după epoca Apollo. Totuși, un raport recent al experților avertizează că versiunea pentru aselenizare ar putea suferi întârzieri de câțiva ani, ceea ce ar amâna planurile NASA. În acest context, China ar putea fi prima națiune care trimite din nou oameni pe Lună, având o misiune similară programată pentru 2030. Fostul administrator NASA, Jim Bridenstine, a avertizat că „este puțin probabil ca SUA să ajungă pe Lună înaintea Chinei”, sugerând dezvoltarea unui „Plan B”. Provocări tehnice și ambiții interplanetare Elon Musk rămâne optimist, deși recunoaște că mai sunt „mii de provocări tehnice” de depășit. Starship este proiectată să transporte până la 165 de tone în spațiu și să fie complet reutilizabilă, o inovație care ar putea transforma radical costurile și frecvența misiunilor spațiale. Strategia de recuperare rapidă a componentelor ar putea permite, potrivit lui Musk, lansări multiple într-o singură zi din aceeași bază – un pas uriaș spre zborurile interplanetare. Un nou pas spre viitorul explorării spațiale Deși rămâne departe de obiectivele finale – Luna în 2027 și Marte în 2026 –, succesul Zborului 11 consolidează statutul SpaceX ca lider global în inovația spațială. „Am promis entuziasm maxim”, a spus Berkowitz la finalul misiunii. „Și Starship a livrat.”

Hamas, acuzat că nu respectă acordul (sursa: Facebook/IDF Spokesperson)
Internațional

Gaza, noi tulburări: Hamas nu a predat toate cadavrele, Israel blochează ajutoarele umanitare

În ciuda armistițiului recent și a discuțiilor privind un plan de pace, relațiile dintre Israel și Hamas rămân extrem de fragile. Punctul de trecere a frontierei către Egipt, situat la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, va rămâne închis până miercuri inclusiv, potrivit unor surse oficiale israeliene. Decizia vine în contextul tensiunilor reînnoite dintre Israel și Hamas, în ciuda acordului de încetare a focului convenit recent. Israelul acuză Hamas că nu și-a respectat angajamentele Reluarea livrărilor de ajutoare umanitare către Gaza prin punctul de trecere Rafah era planificată pentru marți. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu Totuși, autoritățile israeliene susțin că Hamas nu și-a îndeplinit obligația de a preda trupurile neînsuflețite ale tuturor ostaticilor israelieni decedați în captivitate. În cadrul acordului recent, gruparea palestiniană ar fi trebuit să returneze toate cele 28 de cadavre ale ostaticilor, după ce ultimii 20 de supraviețuitori au fost deja transferați în Israel. Israelul impune sancțiuni și restricții umanitare Ca reacție, Israelul a decis să sancționeze Hamas, reducând accesul ajutoarelor umanitare în Fâșia Gaza. Măsura a fost anunțată de COGAT, unitatea din cadrul Ministerului israelian al Apărării care gestionează fluxul de ajutoare. Potrivit unei note transmise către ONU, Israelul va permite doar 300 de camioane să treacă prin Rafah, jumătate din volumul convenit anterior. ONU confirmă reducerea ajutoarelor pentru Gaza Olga Cherevko, purtătoarea de cuvânt a Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) în Gaza, a confirmat primirea notificării israeliene. Documentul precizează că reducerea la jumătate a convoiului umanitar este o consecință directă a nerespectării de către Hamas a înțelegerii privind returnarea ostaticilor decedați.

Întâlnire Trump, Zelenski la Casa Albă (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Surpriză neplăcută pentru Putin: Zelenski, din nou la Casa Albă, îi va face propuneri lui Trump

Președintele american Donald Trump a confirmat că îl va primi vineri pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă. Vizita marchează a treia deplasare a liderului ucrainean la Washington de la revenirea miliardarului republican la putere. Declarația a fost făcută de Trump la bordul avionului său, în drum spre Washington, după vizitele oficiale din Israel și Egipt, dedicate viitorului Fâșiei Gaza. Zelenski: „Voi propune o serie de măsuri” La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a confirmat la rândul său întâlnirea cu liderul american, precizând că va merge la Washington în cursul acestei săptămâni. Citește și: ANALIZĂ Adevăratul șef PSD nu va fi Grindeanu, secundant de carieră, pentru Dragnea, pentru Ciolacu „Trebuie să discutăm o serie de măsuri pe care vreau să le propun președintelui Trump”, a declarat el într-o conferință de presă comună cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Zelenski a adăugat că va avea și alte întrevederi cu oficiali americani și reprezentanți ai companiilor militare. Apărarea aeriană și energia, teme principale ale discuțiilor Liderul ucrainean a precizat că subiectul principal al întâlnirii va fi consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, însă vor fi abordate și proiecte din domeniul energetic. În ultimele zile, infrastructura energetică a țării a fost puternic afectată de atacuri rusești, care amenință să lase milioane de oameni fără electricitate și căldură în pragul iernii. Delegatie ucraineană deja în drum spre Washington Zelenski a anunțat că o delegație formată din înalți oficiali ucraineni, printre care premierul Iulia Sviridenko, șeful administrației prezidențiale Andrii Iermak și secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, se află deja în drum spre Statele Unite. „Sunt recunoscător președintelui Trump pentru dialogul nostru și pentru sprijinul său”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Biden și Clinton îl felicită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden și Clinton l-au felicitat pe Trump pentru acordul de încetare a focului în Gaza

Foștii președinți americani Joe Biden și Bill Clinton l-au felicitat pe Donald Trump pentru contribuția sa la negocierea unui nou armistițiu în războiul din Gaza. Biden: „Orientul Mijlociu este pe calea spre pace” Într-un mesaj publicat pe platforma X, Joe Biden a transmis felicitări lui Donald Trump și echipei sale pentru „munca depusă în vederea obținerii unui acord reînnoit de armistițiu”. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Fostul președinte democrat a adăugat că, datorită sprijinului Statelor Unite și al partenerilor globali, Orientul Mijlociu se află „pe calea spre pace”. Totodată, Biden a subliniat rolul propriei sale administrații în facilitarea negocierilor, amintind eforturile depuse pentru aducerea ostaticilor acasă și sprijinirea civililor palestinieni. Clinton: „Un moment fragil ce trebuie transformat în pace” Bill Clinton a transmis un mesaj similar, afirmând că „președintele Trump, administrația sa, Qatarul și alți actori regionali merită recunoaștere pentru că au menținut dialogul până la obținerea acordului”. El a îndemnat Israelul și Hamas, cu sprijinul Statelor Unite, să transforme acest moment „fragil” într-o pace durabilă, menționând că acest lucru este posibil doar „dacă o fac împreună”. O rară apreciere bipartizană în politica americană Bill Clinton, care a condus SUA între 1993 și 2001, a fost în trecut un critic ferm al politicilor lui Donald Trump. Totuși, declarațiile sale recente, alături de cele ale lui Joe Biden, marchează o rară convergență între foști lideri democrați și actualul președinte republican în privința eforturilor de pace din Orientul Mijlociu.

Acord istoric de încetare a focului în Gaza (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

A fost semnat acordul de încetare a focului între Hamas și Israel. Nu este clar ce urmează în Gaza

Președintele american Donald Trump și liderii din Egipt, Qatar și Turcia au semnat luni, în stațiunea Sharm el-Sheikh, acordul de încetare a focului între Israel și Hamas, menit să pună capăt războiului din Fâșia Gaza. Ceremonia a reunit aproximativ 30 de lideri mondiali, marcând un moment considerat istoric pentru stabilitatea Orientului Mijlociu. O ceremonie simbolică la Marea Roșie La o masă lungă amplasată în fața liderilor mondiali, Donald Trump, președintele Egiptului Abdel-Fattah al-Sisi, emirul Qatarului Tamim bin Hamad Al Thani și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan au semnat documentul comun privind încetarea focului. Citește și: Nicușor Dan cere SRI să fie preocupat de corupție. Corupția, în noua Strategie de Securitate Națională Planul propus de Trump are ca scop consolidarea păcii și reconstrucția Fâșiei Gaza, la un an după izbucnirea conflictului din 7 octombrie 2023, când Hamas a lansat un atac masiv asupra Israelului. Lideri mondiali, prezenți la semnarea acordului Printre personalitățile internaționale care au asistat la ceremonie s-au numărat Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, prim-ministrul Regatului Unit; Emmanuel Macron, președintele Franței; Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei. Această participare amplă a fost percepută drept un semn de sprijin internațional pentru demersul de pace din Orientul Mijlociu. Trump: „Nu am mai văzut atâta fericire” După semnarea documentului, Donald Trump a declarat că momentul a fost „o mare cumpănă” în istoria recentă a regiunii: „Totul a mers atât de bine încât nimeni nu ar fi crezut că putem ajunge aici, certificând și încheind totul. Nu am mai văzut niciodată atâta fericire”, a spus liderul american. Trump a descris acordul drept „cel mai mare și mai complex” pe care l-a negociat vreodată, subliniind că a evitat „un potențial al Treilea Război Mondial” în Orientul Mijlociu. Un acord amplu, ale cărui detalii nu au fost publicate Președintele american a explicat că documentul semnat este „cuprinzător și detaliat”, conținând reguli și reglementări menite să garanteze pacea pe termen lung. Deocamdată, conținutul exact al acordului nu a fost făcut public, însă surse diplomatice afirmă că acesta include prevederi privind oprirea completă a ostilităților și inițierea unui plan de reconstrucție economică în Gaza. „Acesta a fost cel mai mare și cel mai dificil acord. Poate că în multe privințe așa a fost, dar am fost foarte talentați”, a mai spus Trump. Liderii regionali, în centrul negocierilor Donald Trump a elogiat sprijinul liderilor din Egipt, Qatar și Turcia, afirmând că fără cooperarea lor acordul nu ar fi fost posibil: „Acești lideri sunt cei mai mari, mai puternici și mai bogați. Toți s-au unit pentru a rezolva criza din Gaza. A devenit o nebunie, dar când am început să vorbim, totul s-a rezolvat”, a declarat președintele american. Președintele Egiptului, Abdel-Fattah al-Sisi, i-a spus lui Trump: „Ești singurul capabil să obții pacea în regiune.” Conferință pentru reconstrucția Gazei În cadrul discuțiilor, Egiptul a propus organizarea unei conferințe internaționale pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în colaborare cu Germania. Potrivit surselor egiptene, evenimentul ar urma să aibă loc în noiembrie, la Cairo, însă data exactă nu a fost încă stabilită. Un pas istoric spre pace în Orientul Mijlociu Semnarea acordului de la Sharm el-Sheikh marchează cel mai amplu demers diplomatic pentru pace în Orientul Mijlociu din ultimul deceniu. Deși conținutul complet al documentului rămâne confidențial, evenimentul este considerat un punct de cotitură în relațiile dintre Israel și Hamas, dar și o victorie diplomatică majoră pentru administrația Trump.

Nicolas Sarkozy, cinci ani de închisoare (sursa: Facebook/Nicolas Sarkozy)
Internațional

Sarkozy merge la închisoare pe 21 octombrie: condamnat la cinci ani (finanțare ilegală a campaniei)

Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost informat oficial luni despre data și locul în care trebuie să înceapă executarea condamnării la cinci ani de închisoare. Potrivit Le Monde, Sarkozy va merge la închisoare pe 21 octombrie. Sarkozy, condamnat pentru conspirație infracțională Fostul președinte a fost condamnat pentru implicare într-o conspirație infracțională, legată de presupusa finanțare ilegală a campaniei sale prezidențiale din 2007. Citește și: PSD se reformează: se retrage tractoristul Stănescu, vine soțul Olguței Vasilescu, Manda, care a scăpat de un dosar penal prin prescrierea faptelor Comisia juridică i-a comunicat personal lui Sarkozy procedura care va fi urmată în privința încarcerării, însă nici echipa sa de avocați, nici procuratura nu au oferit detalii publice. După întâlnirea cu reprezentanții comisiei, Sarkozy s-a întors la reședința sa din arondismentul 16 al Parisului, o zonă cunoscută pentru luxul și exclusivismul său. Condamnare executorie, chiar dacă a fost făcut apel La finalul lunii septembrie, instanța a decis ca Sarkozy să execute o pedeapsă de cinci ani de închisoare, dintre care unul cu suspendare. Hotărârea a fost însoțită de dispoziția ca sentința să fie aplicată imediat, în ciuda faptului că fostul președinte a formulat apel și a respins vehement toate acuzațiile. El a fost găsit vinovat de participarea la o organizație infracțională care ar fi încercat să obțină sprijin financiar din partea regimului condus de Muammar Gaddafi. Deși nu au fost identificate dovezi directe ale unor plăți, instanța a considerat că Sarkozy și apropiații săi au acționat activ pentru a obține fonduri ilegale. Posibilitatea executării pedepsei sub supraveghere Având peste 70 de ani, Nicolas Sarkozy poate solicita eliberarea condiționată sau executarea pedepsei în afara penitenciarului, sub supraveghere electronică. Legea franceză oferă această opțiune deținuților vârstnici, din motive umanitare și logistice. Închisoarea La Santé, locul probabil al detenției Potrivit informațiilor este foarte probabil ca Nicolas Sarkozy să fie încarcerat în închisoarea La Santé din Paris, una dintre cele mai cunoscute unități de detenție din Franța. Aceasta dispune de o aripă de înaltă securitate destinată deținuților celebri sau celor care necesită protecție specială. Cazul Sarkozy, un nou episod în lupta anticorupție din Franța Cazul fostului președinte francez marchează un moment fără precedent în istoria recentă a Republicii, consolidând imaginea unei justiții care acționează indiferent de statutul persoanei. Nicolas Sarkozy devine astfel primul fost șef de stat francez condamnat la închisoare cu executare, în urma unei sentințe definitive pentru fapte de corupție și conspirație.

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Hamas eliberează șapte ostatici israelieni în prima etapă a acordului de încetare a focului din Gaza

Gruparea islamistă palestiniană Hamas a predat luni șapte ostatici israelieni reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Fâșia Gaza, marcând prima etapă a acordului de încetare a focului cu Israelul. Hamas eliberează șapte ostatici israelieni Schimbul prevede eliberarea treptată a ostaticilor în schimbul deținuților palestinieni. Citește și: ANALIZĂ Coaliția de guvernare a mărit taxele și acum nu mai produce nimic Evenimentul are loc cu câteva ore înaintea unui summit internațional pentru pace programat în Egipt, la care participă președintele american Donald Trump. Primele transferuri de ostatici și reacțiile din Israel Hamas a publicat luni dimineață o listă cu 20 de ostatici care urmează să fie eliberați, iar armata israeliană a confirmat că vehiculele Crucii Roșii se îndreaptă spre un punct de predare convenit în nordul Fâșiei Gaza. În Piața Ostaticilor din Tel Aviv, zeci de persoane așteptau cu emoție în fața ecranelor care afișau portretele celor răpiți. Potrivit planului american, 48 de ostatici, vii sau morți, urmează să fie readuși în Israel, în paralel cu eliberarea a 250 de prizonieri palestinieni, dintre care mulți condamnați pentru atacuri mortale asupra israelienilor. Netanyahu: „Un eveniment istoric între tristețe și bucurie” În a patra zi a încetării focului, premierul Benjamin Netanyahu a descris eliberarea ostaticilor ca pe un „eveniment istoric”, ce îmbină „tristețea și bucuria”. Potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Shosh Bedrosian, cei 20 de ostatici aflați în viață urmau să fie predați Crucii Roșii simultan. O organizație internațională inclusă în planul de pace urmează să ajute la identificarea ostaticilor decedați care nu au fost încă returnați. Trump participă la summitul pentru pace din Egipt După o vizită oficială în Israel, unde va vorbi în fața Knessetului și se va întâlni cu familiile ostaticilor, Donald Trump va merge la Sharm el-Sheikh, în Egipt. Acolo va coprezida un summit pentru pace împreună cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, alături de lideri din peste 20 de țări și secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Reuniunea are ca temă centrală viitorul guvernării Fâșiei Gaza, devastată de doi ani de război. Țările mediatoare și planul american pentru Gaza Statele Unite, Egiptul, Qatarul și, posibil, Turcia vor semna un document de garantare a acordului de încetare a focului. Nici Israelul, nici Hamas nu vor participa la reuniune, iar Iranul, susținător al mișcării Hamas, a fost invitat, dar nu va fi prezent. Planul american prevede excluderea Hamas din conducerea Fâșiei Gaza și distrugerea arsenalului său militar, guvernarea urmând să fie preluată de un comitet palestinian tehnocrat aflat sub supervizarea unui organism internațional de tranziție condus de președintele Trump. Palestinienii se întorc în nordul devastat al Gazei Odată cu armistițiul, sute de mii de palestinieni strămutați s-au întors în nordul Gazei, transformat într-un câmp de ruine. Camioane încărcate cu ajutoare umanitare au început să intre în enclavă prin punctele Kerem Shalom și Rafah, deși unele transporturi ar fi fost jefuite, potrivit martorilor locali. Un conflict cu bilanț tragic Războiul din Gaza a fost declanșat pe 7 octombrie 2023, când Hamas a atacat teritoriul israelian, ucigând 1.219 persoane, majoritatea civili, și răpind 251 de ostatici. În urma campaniei de represalii, peste 67.000 de palestinieni au fost uciși în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății al guvernului Hamas, cifre considerate de ONU ca fiind credibile.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Hamas renunță la guvernarea Fâșiei Gaza (sursa: X/Global Sumud Flotilla)
Internațional

Hamas nu va guverna Gaza, dar nici nu acceptă să predea armele, în ciuda cererii lui Trump

Hamas nu va participa la guvernarea Fâșiei Gaza după încheierea războiului, a anunțat o sursă din cadrul mișcării islamiste palestiniene. Declarația vine în ajunul unui summit internațional dedicat viitorului enclavei palestiniene, care va avea loc luni în Egipt și va reuni aproximativ 20 de lideri mondiali, inclusiv președintele american Donald Trump. Armistițiu după doi ani de conflict sângeros După doi ani de război între Israel și Hamas, un armistițiu a intrat în vigoare vineri, pe baza unui plan în 20 de puncte propus de administrația Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Acesta prevede dezarmarea completă a Hamas și excluderea mișcării islamiste din viitoarea guvernare a Fâșiei Gaza. Potrivit sursei citate, Hamas consideră că problema guvernării este „rezolvată”: „Hamas nu va participa deloc la faza de tranziție. A renunțat la controlul asupra Fâșiei Gaza, dar rămâne un element fundamental al societății palestiniene.” Mișcarea islamistă refuză dezarmarea Deși există un consens intern privind retragerea din guvernare, refuzul de a preda armele rămâne ferm. „Propunerea de predare a armelor este exclusă și nu este negociabilă”, a declarat un oficial Hamas. Totuși, mișcarea acceptă un armistițiu pe termen lung, garantând că arsenalul său nu va fi folosit „decât în caz de atac israelian asupra Gazei”. Planul Trump Prima clauză a planului american de pace prevede transformarea Fâșiei Gaza într-o „zonă deradicalizată și liberă de terorism”, care să nu mai reprezinte o amenințare pentru statele vecine. În acest context, Hamas este exclus din orice rol politic sau administrativ, iar infrastructura militară a organizației urmează să fie distrusă complet. Guvern tehnocratic palestinian în perioada de tranziție Pe durata tranziției, un comitet palestinian tehnocratic și apolitic va prelua gestionarea serviciilor publice din Fâșia Gaza. Sursa apropiată echipei de negociatori Hamas a precizat că Egiptul, în calitate de mediator, a fost rugat să organizeze o întâlnire până la sfârșitul săptămânii viitoare pentru a stabili componența comitetului. „Lista de nume este aproape gata. Hamas, împreună cu celelalte facțiuni, a propus 40 de persoane. Niciunul dintre acestea nu aparține Hamas, iar asupra lor nu există drept de veto.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră