duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5062 articole
Internațional

O nouă tentativă de a interzice partidul AfD, inițiată de social-democrații germani

Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD. Partidul Social Democrat din Germania (SPD) a adoptat duminică, în a treia zi a congresului său național de la Berlin, o moțiune prin care solicită interzicerea formațiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Decizia reflectă o schimbare fermă de atitudine în contextul escaladării tensiunilor politice și sociale din Germania, relatează agenția dpa. Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD Lars Klingbeil, copreședintele SPD și vicecancelar în noul guvern condus de Friedrich Merz, a declarat că datele furnizate de serviciile de informații interne justifică inițierea procedurilor legale împotriva AfD. Citește și: Spor de condiții periculoase pentru toți angajații primăriei Baia Mare, a decis primarul PSD „În momentul în care serviciile de informații interne susțin că există un partid de extremă dreapta confirmat, nu mai este loc de manevră”, a subliniat Klingbeil. Moțiunea solicită demararea procedurii de interzicere Textul moțiunii solicită organismelor constituționale relevante să creeze condițiile pentru deschiderea unui dosar în vederea declarării neconstituționalității AfD. Este cel mai clar apel de până acum venit din partea unui partid de guvernământ privind interzicerea formațiunii radicale. AfD, o amenințare în creștere pentru democrația germană Alternativa pentru Germania este cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, anti-musulmani, eurosceptice și naționaliste. În ultimul deceniu, AfD a capitalizat nemulțumirile legate de economie și imigrație, devenind cel mai mare partid de opoziție din Germania. Reclasificată oficial drept extremă dreapta Controversele s-au amplificat în mai 2024, când Biroul Federal pentru Protecția Constituției (BfV) a reclasificat AfD ca grup confirmat de extremă dreapta, ceea ce permite extinderea supravegherii. Totuși, această clasificare este contestată în instanță, iar până la un verdict, formațiunea este tratată doar ca „suspectă”. Context politic tensionat pentru SPD SPD, care a condus guvernul german sub Olaf Scholz, a suferit o scădere semnificativă în sondaje, ajungând la doar 16% în alegerile parlamentare din februarie. În prezent, partidul face parte dintr-o coaliție cu alianța conservatoare CDU-CSU, în încercarea de a redobândi stabilitatea politică.

Social-democrații din Germania cer interzicerea AfD (sursa: Facebook/AfD)
Serbia, protest masiv pentru alegeri anticipate (sursa: X/whatever)
Internațional

Protest masiv în Serbia: 140.000 de oameni au ieșit în stradă, cerând alegeri anticipate

Serbia, protest masiv pentru alegeri anticipate. Circa 140.000 de persoane au ieșit sâmbătă în stradă în Serbia, cerând organizarea de alegeri legislative anticipate. Mișcarea, condusă de studenți, continuă să pună presiune pe guvernul președintelui Aleksandar Vucic, la peste șapte luni de la declanșarea protestelor în urma unei tragedii naționale. Serbia, protest masiv pentru alegeri anticipate Potrivit unui organism independent, începând cu ora locală 18:00, protestatarii au ocupat cea mai mare piață din Belgrad și străzile adiacente. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Mulțimea a scandat „Vrem alegeri” și a arborat drapele sârbe, pancarte și bannere cu numele orașelor din care au venit. Ciocniri izolate cu forțele de ordine Seara a fost marcată de unele incidente: manifestanți au aruncat fumigene, iar forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare. Cu toate acestea, ciocnirile au fost rare, majoritatea protestelor de până acum desfășurându-se pașnic. Estimări contrastante privind numărul participanților Poliția sârbă a declarat că la manifestație au participat aproximativ 36.000 de persoane. Totuși, imagini aeriene și estimările independente au arătat o prezență mult mai mare – în jur de 140.000 de persoane, fiind una dintre cele mai ample mobilizări din ultimele luni, după protestul din 15 martie, care a reunit 300.000 de oameni. Studenții, în fruntea unei mișcări născute dintr-o tragedie Mișcarea de protest a început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, în urma căreia au murit 16 persoane, inclusiv doi copii. Lipsa de reacție din partea guvernului și acuzațiile de corupție au stârnit revolta tinerilor, care au cerut o anchetă independentă și organizarea de alegeri anticipate. Ultimatum pentru președintele Vucic Studenții i-au dat un ultimatum lui Aleksandar Vucic, solicitând dizolvarea parlamentului și îndepărtarea susținătorilor săi din fața sediului președinției. Termenul-limită a fost sâmbătă, ora 21.00. După expirarea acestuia, studenții au transmis mulțimii: „Timpul s-a scurs, dar nu pentru noi. Cerem cu toții alegeri”. Vucic respinge cererile și acuză „puteri străine” Președintele Vucic a respins vineri cererile studenților, acuzându-i că acționează în slujba unor „puteri străine”. Sâmbătă, în ziua protestului, a avertizat asupra riscului de violențe și a postat pe Instagram mesajul: „În final, Serbia câștigă mereu”. Tensiuni crescânde și apel la „radicalizare pașnică” Deși până acum protestele au fost pașnice, liderii mișcării au avertizat că ar putea trece la „nesupunere civilă pașnică” dacă revendicările nu sunt îndeplinite. Acuzațiile lansate de guvern, potrivit cărora protestatarii ar încerca să provoace o lovitură de stat, sporesc tensiunea într-o Serbie aflată într-un moment critic. Un guvern fragil și o presiune crescândă În ianuarie, președintele Vucic a fost nevoit să renunțe la premier și la câțiva miniștri, pe fondul presiunii publice. Totuși, liderul sârb își menține poziția, în timp ce protestatarii continuă să ceară schimbări profunde în viața politică a țării.

Marșul Pride (Budapesta), record de participare (sursa: Facebook/Karácsony Gergely)
Internațional

Marșul Pride din Budapesta, record de participare și un act de sfidare la adresa guvernului Orban

Marșul Pride (Budapesta), record de participare. Peste 200.000 de persoane au participat sâmbătă la Marșul Pride din Budapesta, cel mai numeros din istoria evenimentului, organizat în ciuda interdicției impuse de autoritățile ungare. Manifestația s-a desfășurat pașnic și a fost percepută ca un act de rezistență față de politicile restrictive ale guvernului condus de Viktor Orban. Marșul Pride (Budapesta), record de participare Sub sloganul „Libertatea și dragostea nu pot fi interzise”, marșul a pornit de la Universitatea de Inginerie și a traversat podul Erzsébet peste Dunăre. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Primarul ecologist al Budapestei, Gergely Karácsony, a condus manifestația alături de Yolanda Díaz, vicepremierul Spaniei. Evenimentul a fost inclus de primărie într-un cadru municipal oficial, ocolind astfel interdicția poliției. „Budapesta a devenit capitala Europei” În discursul său, Karácsony a lăudat diversitatea orașului: „Forța și măreția Budapestei rezidă în natura sa multilaterală”. El a adăugat că orașul „îi va apăra întotdeauna pe cei care sunt amenințați să fie privați de drepturile lor”, lansând o aluzie la alegerile parlamentare din 2026. „Fie suntem toți liberi, fie niciunul dintre noi nu este”, a mai spus primarul. Solidaritate internațională Gergely Karácsony a mulțumit primarilor din orașe europene precum Barcelona, Paris, Atena și Londra, care au fost prezenți la marș în semn de solidaritate. Participarea acestora a întărit mesajul european al Pride-ului și sprijinul internațional pentru drepturile LGBT+. Avertismentele premierului Viktor Orban Marșul fusese interzis anterior de poliția ungară, în baza unei legi promovate de partidul de guvernământ Fidesz, care permite autorităților să interzică evenimente publice considerate „dăunătoare dezvoltării adecvate a minorilor”. Premierul Viktor Orban a avertizat că participanții la eveniment se expun unor sancțiuni, inclusiv amenzi de până la 200.000 de forinți (aproximativ 500 de euro). Încercările de blocare din partea extremiștilor Un grup de circa 40 de militanți de extremă dreapta a încercat să blocheze podul Libertății, aflat pe traseul planificat al Marșului Pride. Cu toate acestea, manifestația s-a desfășurat fără incidente majore, sub protecția organizatorilor și a autorităților locale.

Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump cere anularea procesului de corupție împotriva lui Benjamin Netanyahu

Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu. Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite „nu vor tolera” continuarea procesului de corupție împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu. Trump solicită oficial anularea acestuia, în contextul negocierilor sensibile privind eliberarea ostaticilor din Gaza. Trump cere oprirea procesului lui Netanyahu Într-un mesaj postat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a subliniat că SUA investesc anual sume uriașe pentru a sprijini Israelul. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei „SUA cheltuie miliarde de dolari pe an, mai mult decât pentru orice altă națiune, pentru a proteja și susține Israelul”, a scris Trump, adăugând că „nu vom tolera acest lucru”, referindu-se la procesul în curs împotriva lui Netanyahu. Procesul, piedică pentru eliberarea ostaticilor Donald Trump consideră că premierul israelian este într-un moment crucial în negocierile cu gruparea Hamas. „Netanyahu este pe cale să negocieze un acord cu Hamas, care va include eliberarea ostaticilor. Cum este posibil ca prim-ministrul Israelului să fie constrâns să rămână în sala de audieri toată ziua?”, a întrebat retoric liderul de la Casa Albă. Respingerea cererii de suspendare a audierilor Vineri, instanța israeliană a refuzat solicitarea lui Benjamin Netanyahu de a amâna cu două săptămâni reluarea audierilor în dosarul său. Avocatul premierului a invocat contextul tensionat din regiune, menționând războiul cu Iranul și conflictul prelungit din Gaza, dar cererea a fost respinsă. Ulterior, a fost depusă o nouă solicitare pentru anularea următoarelor două audieri. Trump: „Este o vânătoare de vrăjitoare” Președintele american a criticat în termeni duri procesul, calificându-l drept o „vânătoare de vrăjitoare”. El a cerut ca premierului israelian să i se acorde o grațiere, pe care l-a numit „un Mare Erou”. Declarațiile au venit la scurt timp după încheierea unui armistițiu între Israel și Iran. Acuzațiile de corupție împotriva lui Netanyahu Procesul împotriva lui Benjamin Netanyahu a început în mai 2020 și a fost amânat de mai multe ori. În primul caz, premierul și soția sa, Sara Netanyahu, sunt acuzați că ar fi primit produse de lux – trabucuri, bijuterii și șampanie – în valoare de peste 260.000 de dolari de la miliardari, în schimbul unor favoruri politice. În alte două dosare, Netanyahu este acuzat că ar fi încercat să influențeze conținutul editorial al două publicații israeliene, în schimbul unei prezentări favorabile în presă.

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear (sursa: IRNA)
Internațional

Iranul dă semnale clare că este gata să negocieze pe programul nuclear, dar cere "respect"

Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear. Iranul este dispus să transfere stocurile sale de uraniu îmbogățit către o altă țară, în cazul în care se va ajunge la un acord cu Statele Unite privind programul nuclear, a declarat ambasadorul iranian la ONU, Amir-Saeid Iravani. Iranul, disponibil pentru un compromis nuclear Potrivit diplomatului, un transfer al uraniului îmbogățit la 20% și 60% nu reprezintă o linie roșie pentru Teheran. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Alternativ, Iranul ar putea păstra materialul pe teritoriul propriu, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Dreptul de a îmbogăți uraniu pe plan intern Deși Iranul pare deschis la negocieri, ambasadorul Iravani a subliniat că țara sa nu va renunța la dreptul de a produce uraniu îmbogățit în interiorul granițelor, o condiție respinsă categoric de administrația americană. Totodată, diplomatul iranian a exclus posibilitatea impunerii unor restricții asupra programului de rachete balistice, reiterând că orice nou acord va depinde de ridicarea sancțiunilor internaționale. Avertismente din partea Teheranului Declarațiile vin în contextul în care ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a transmis printr-o postare pe platforma X că Iranul este „în principiu” dispus să reia negocierile cu SUA. În același timp, l-a îndemnat pe Donald Trump să își tempereze limbajul la adresa liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. „Dacă președintele Trump este sincer în dorința sa de a obține un acord, ar trebui să renunțe la tonul lipsit de respect față de Liderul Suprem și să înceteze să jignească milioanele sale de adepți sinceri”, a scris Araghchi. „Bunăvoința atrage bunăvoință, iar respectul naște respect.” SUA și Israelul, acțiuni militare împotriva Iranului Tensiunile dintre Iran și Occident au escaladat puternic în urma unui conflict militar declanșat de Israel pe 13 iunie, în contextul acuzațiilor că Iranul se apropie periculos de posibilitatea de a dezvolta arma nucleară. Atacurile israeliene au vizat situri nucleare, orașe, infrastructură energetică și poziții defensive. Conflictul a durat 12 zile, timp în care și SUA au intervenit prin bombardamente asupra instalațiilor nucleare iraniene. Donald Trump a susținut ulterior că aceste atacuri au întârziat cu ani buni programul nuclear iranian. Întrebat dacă va ordona alte bombardamente dacă Iranul continuă să îmbogățească uraniu, Trump a răspuns afirmativ. Iranul suspendă cooperarea cu AIEA, dar nu notifică oficial Ca reacție la aceste atacuri, parlamentul iranian a votat o lege de suspendare a cooperării cu AIEA. Totuși, Teheranul nu a notificat oficial Agenția, iar experții avertizează că negocierile nu pot continua fără supravegherea tehnică a AIEA. Iranul insistă că programul său nuclear are exclusiv scopuri civile. Stocuri mari de uraniu îmbogățit: risc nuclear crescut Agenția Internațională pentru Energie Atomică estimează că Iranul a produs aproximativ 400 kg de uraniu cu o puritate de 60%. Potrivit experților, dacă acest uraniu ar fi îmbogățit până la 90%, el ar putea fi utilizat pentru fabricarea câtorva arme nucleare. Nu este clar, în acest moment, ce s-a întâmplat cu stocul după atacurile israeliene și americane.

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal (sursa: vm.ee)
Internațional

De teama Rusiei, Estonia se dotează cu mine antipersonal, retrăgându-se din Convenția de la Ottawa

Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal. Ministerul de Externe de la Tallinn a anunțat vineri seara că a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite (ONU) cu privire la retragerea Estoniei din convenția internațională care interzice folosirea minelor antipersonal. Decizia vizează sporirea capacității de apărare a țării în fața amenințării reprezentate de Rusia, în contextul războiului din Ucraina. Estonia părăsește tratatul privind minele antipersonal Retragerea din tratatul cunoscut drept Convenția de la Ottawa va deveni efectivă în termen de șase luni de la notificarea transmisă ONU. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Estonia susține că are nevoie de mai multă flexibilitate pentru a-și consolida granițele și securitatea națională. Sprijin regional pentru renunțarea la tratat Parlamentele celor trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și cel al Finlandei au aprobat deja măsura de retragere din convenție. În Polonia, camera inferioară a parlamentului a adoptat o inițiativă similară, care urmează să fie votată și în Senat.

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

Război comercial între SUA și Canada: Trump anunță sistarea oricăror negocieri

Trump oprește negocierile comerciale cu Canada. Președintele american Donald Trump a anunțat încetarea tuturor discuțiilor comerciale cu Canada, ca reacție la o măsură fiscală adoptată de autoritățile canadiene. Anunțul a fost făcut vineri, printr-un mesaj publicat pe rețeaua sa socială Truth Social. Trump oprește negocierile comerciale cu Canada Declarația lui Trump vine ca răspuns la taxa canadiană pe serviciile digitale, o măsură fiscală care vizează companiile din domeniul tehnologiei. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Liderul de la Casa Albă a calificat această taxă drept „un atac direct și flagrant împotriva țării noastre”. Mesajul transmis pe Truth Social „Pe baza acestei taxe scandaloase, sistăm acum TOATE discuțiile despre Comerț cu Canada, cu efect imediat”, a scris Trump, folosind majuscule în stilul său caracteristic. Trump a adăugat că, în termen de șapte zile, va anunța ce tarife va impune Canadei pentru a putea continua activitățile comerciale cu Statele Unite. Ce este taxa pe serviciile digitale? Taxa pe serviciile digitale (DST) din Canada vizează companiile uriașe care oferă servicii digitale – precum publicitate online sau comerț electronic – și care obțin venituri de peste 20 de milioane de dolari din surse canadiene. Giganți precum Amazon, Apple, Airbnb, Google, Meta și Uber vor fi impozitați cu trei la sută din veniturile generate de utilizatorii și clienții din Canada. Taxa este în vigoare din anul trecut, însă primele plăți sunt scadente începând de luni. Măsura are efect retroactiv din 2022, astfel că firmele vor ajunge să plătească o notă de plată de aproximativ 2 miliarde de dolari americani până la sfârșitul lunii iulie. De ce introduce Canada această taxă? Un beneficiu important este creșterea veniturilor la buget. Biroul pentru Buget al Parlamentului estima anul trecut că taxa va aduce peste 7 miliarde de dolari în următorii cinci ani. Liberalii au promis prima dată această taxă în timpul alegerilor federale din 2019, sub conducerea fostului prim-ministru Justin Trudeau. Totuși, aplicarea ei a fost amânată ani la rând, deoarece mai multe țări au dorit să colaboreze pentru un plan global de taxare digitală care să poată fi aplicat în mai multe state. Cum întârzierile se prelungeau, Canada a decis să meargă mai departe cu propriul plan fiscal. Pe lângă generarea de venituri, Ottawa a prezentat DST ca o modalitate de a actualiza legislația fiscală și de a taxa veniturile obținute în Canada de companii cu sediul în străinătate. Poziția Statelor Unite Statele Unite s-au opus taxei încă de la început, deoarece aceasta afectează în principal giganții americani din tehnologie. Oficialii americani au susținut că taxa discriminează companiile din SUA, iar Congresul american – de obicei divizat între democrați și republicani – a fost, în mod rar, unit în criticarea planului Canadei. Asociația Industriei de Calculatoare și Comunicații (Computer & Communications Industry Association) a estimat că firmele americane ar putea plăti până la 1 miliard de dolari anual dacă această măsură rămâne în vigoare.

Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția (sursa: Instagram/laurensanchezbezos)
Internațional

Nunta venețiană a lui Jeff Bezos - susținută de autorități, criticată de activiștii de mediu

Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, și jurnalista Lauren Sanchez s-au căsătorit simbolic vineri, 27 iunie 2025, într-o ceremonie fastuoasă desfășurată pe insula San Giorgio Maggiore din Veneția. Jeff Bezos, nuntă fastuoasă la Veneția Evenimentul s-a desfășurat departe de ochii publicului, dar a atras numeroase personalități și atenția presei internaționale. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei Nunta a avut loc într-o veche mănăstire benedictină, într-un cadru exclusivist, cu vedere spre Piața San Marco. Meniuri rafinate, invitați celebri Cina festivă a fost pregătită de chef-ul cu trei stele Michelin, Fabrizio Mellino, iar desertul de celebrul cofetar Cedric Grolet. În meniu s-au regăsit preparate din sudul Italiei, precum Spaghetti alla Nerano, pizza napolitană și deserturi cu lămâie și ricotta. Artistul Matteo Bocelli a interpretat „Can’t Help Falling in Love”, iar printre invitați s-au numărat Oprah Winfrey, Ivanka Trump, Leonardo DiCaprio, Tom Brady, Elton John și Kim Kardashian. Impact economic estimat la aproape un miliard de euro Autoritățile italiene estimează un impact economic major generat de eveniment, datorită vizibilității internaționale. Ministerul Turismului a anunțat cheltuieli directe de 28,4 milioane de euro, iar impactul estimat în media ajunge la 895 de milioane de euro. Jeff Bezos a anunțat și donații în valoare de 3 milioane de euro pentru protejarea lagunelor și susținerea unor instituții culturale, precum UNESCO și Universitatea Internațională din Veneția. Controverse și proteste locale Evenimentul nu a fost lipsit de controverse. Grupul local „No space for Bezos” a organizat proteste sub sloganul „Veneția nu este de vânzare”, acuzând blocaje în trafic, controale sporite și folosirea excesivă a spațiului public pentru elite globale. Greenpeace a denunțat impactul climatic negativ al nunții, în special folosirea avioanelor private. În Piața San Marco a fost proiectat un mesaj critic („FCK BZS”), în semn de protest față de miliardarul american. Un eveniment care divizează opinia publică În timp ce autoritățile susțin că nunta a fost un prilej de promovare globală a orașului și de stimulare economică, activiștii și o parte a localnicilor o văd ca pe o formă de colonizare simbolică a Veneției. Nunta lui Jeff Bezos este considerată de presa italiană „nunta anului”, dar ridică întrebări despre granițele dintre luxul privat și patrimoniul public, într-un oraș deja afectat de turismul excesiv și schimbările climatice.

Rutte îl numește „tati” pe Trump (sursa: Facebook/MinPres Mark Rutte)
Internațional

Moment neașteptat la summitul NATO: Mark Rutte l-a numit „tati” (daddy) pe Donald Trump

Rutte îl numește „tati” pe Trump. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a surprins pe jurnaliști miercuri, în timpul summitului de la Bruxelles, când l-a numit „tati” pe președintele Donald Trump. Gluma a venit într-un moment de aparentă destindere, într-un context marcat de discuții tensionate și teme serioase de securitate. Trump compară Israelul și Iranul cu „doi copii care se bat” Înaintea întâlnirilor oficiale, Donald Trump a fost întrebat despre limbajul dur folosit anterior la adresa Israelului și Iranului, pe care i-a acuzat că au încălcat armistițiul recent negociat. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități „S-au bătut rău, ca doi copii în curtea școlii. Se bat ca dracii și nu-i poți opri. Dar dacă îi lași două-trei minute, e mai ușor să-i desparți”, a spus Trump, într-o conferință comună cu Rutte, folosind o retorică similară celei aplicate în trecut conflictului dintre Ucraina și Rusia. Rutte îl numește „tati” pe Trump Fostul premier olandez a continuat pe același ton glumeț, adăugând: „Tati trebuie, uneori, să folosească un limbaj dur”. Termenul „daddy”, folosit într-un context colocvial anglo-saxon pentru a desemna autoritatea și controlul, a fost preluat de Trump cu umor: „Cred că mă place. ‘Tati, ești tăticul meu’”, a spus acesta zâmbind, stârnind râsete din partea presei internaționale și a secretarului de stat Marco Rubio. O relație tot mai strânsă între Trump și noul lider NATO Schimbul de replici a ilustrat relația tot mai apropiată dintre Trump și Mark Rutte, care ocupă funcția de secretar general NATO de nouă luni. Tonul prietenos și schimburile de complimente au arătat strategia lui Rutte de a flata în mod deschis liderul american, atât în declarațiile publice, cât și în discuțiile private. Un gest calculat din partea lui Rutte? Considerat de mulți un atlanticist pragmatic, Rutte pare să fi ales cu grijă momentul. Remarca sa ar putea fi interpretată ca o recunoaștere a influenței uriașe pe care Trump o are asupra deciziilor NATO, dar și ca o încercare de a-i hrăni nevoia de validare publică, mai ales în contextul în care Washingtonul joacă un rol-cheie în noul angajament militar al alianței. 5% din PIB până în 2035 Tot miercuri, statele membre NATO au anunțat că au convenit asupra unei noi ținte de cheltuieli pentru apărare: 5% din produsul intern brut până în anul 2035. Este un prag dublu față de obiectivul anterior de 2%. „Cred că la început vor avea nevoie de puțin ajutor”, a declarat Trump despre țările membre NATO care trebuie să se conformeze noii ținte. „Dar cred că vor ține minte această zi. A fost o zi importantă pentru NATO.” Trump îl desemnează pe Rutte drept garant al succesului Întrebat dacă acest nou angajament ar fi fost posibil fără implicarea sa, Trump a preferat să-l pună pe Rutte în centrul atenției: „Întrebați-l pe Mark. Cred că trebuie să-l întrebați pe Mark.” Reacții mixte, între aplauze și jenă Întrebat ulterior dacă apelativul „tati” nu implică o poziție de slăbiciune, Rutte a spus că este „o chestiune de gust”, dar a subliniat că merită recunoașterea pentru succesul în adoptarea noilor obiective NATO. Cu toate acestea, nu toți oficialii europeni au privit scena cu ochi buni. Un diplomat european, sub protecția anonimatului, a declarat: „Oamenii sunt rușinați. Da, summitul a fost un succes în ansamblu. Dar lingușeala a fost dusă la extrem.”

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

General iranian ucis în atacul israelian (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iranul a confirmat moartea generalului Ali Shadmani în urma unui atac israelian

General iranian ucis în atacul israelian. Armata iraniană a anunțat oficial, miercuri, decesul generalului Ali Shadmani, un important comandant al Gărzii Revoluționare, grav rănit în timpul unei lovituri aeriene israeliene efectuate pe 17 iunie. General iranian ucis în atacul israelian Potrivit comunicatului oficial citat de agenția de presă IRNA, generalul Shadmani conducea cartierul general central Khatam al-Anbiya, structură afiliată Gărzii Revoluționare. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a murit în urma rănilor provocate de „bombardamentul efectuat de regimul sionist agresor”. Armata israeliană anunțase încă din 17 iunie că l-a eliminat pe Shadmani, descriindu-l drept „cel mai înalt comandant militar iranian” și „figura cea mai apropiată de ayatollahul Ali Khamenei”. Atacul a vizat un „centru de comandament din inima Teheranului”. Funeralii naționale pentru comandanții iranieni Generalul Ali Shadmani fusese numit în funcție cu doar câteva zile înainte, pe 13 iunie, după moartea predecesorului său, Gholam Ali Rashid, ucis în timpul primelor lovituri aeriene israeliene. Autoritățile de la Teheran vor organiza sâmbătă funeralii naționale în memoria generalilor și a oamenilor de știință uciși în cele 12 zile de confruntări armate. Conflictul s-a încheiat marți, printr-o încetare a focului negociată sub medierea președintelui american Donald Trump. Confruntări intense între Israel și Iran Conform surselor internaționale, Israelul a lansat din 13 iunie o serie de lovituri aeriene asupra unor ținte strategice din Iran. În replică, Teheranul a atacat orașele israeliene Tel Aviv și Haifa cu rachete și drone. Iranul a respins acuzațiile legate de dezvoltarea unei arme nucleare, reafirmând că programul său nuclear are un scop exclusiv civil.

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cere SUA să intensifice presiunile asupra Moscovei

Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat miercuri, după summitul NATO de la Haga, că Uniunea Europeană și-a epuizat, în mod obiectiv, capacitatea de a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei prin sancțiuni. Merz a făcut apel la Statele Unite să preia inițiativa și să intensifice presiunile asupra Moscovei pentru a determina reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Germania cere SUA presiuni asupra Rusiei Într-o conferință de presă susținută după reuniunea liderilor NATO, Merz a subliniat că unele măsuri restrictive, precum reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc destinat statelor terțe, pot fi impuse doar cu sprijinul Statelor Unite. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Cancelarul a dezvăluit că a discutat acest subiect direct cu președintele american Donald Trump, reamintindu-i că acest dosar „este în mâinile sale”. UE nu poate acționa singură: apel la cooperare transatlantică „În UE, în mod obiectiv am epuizat ceea ce putem face”, a afirmat Merz, adăugând că procesul de adoptare a unei poziții unitare asupra sancțiunilor din partea Washingtonului „nu s-a încheiat încă”. Liderul german a insistat asupra necesității unui front comun euro-atlantic pentru a sprijini Ucraina și a contracara agresiunea rusă. Nu va exista o soluție militară Cancelarul german a atras atenția că este puțin probabil ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o soluție militară. Totuși, el a subliniat că eforturile actuale ale Uniunii Europene „nu sunt suficiente” pentru a asigura o dezescaladare durabilă a conflictului. Rusia amenință întreaga Europă, nu doar Ucraina Friedrich Merz a avertizat că pericolul reprezentat de Rusia nu se limitează la Ucraina. Potrivit acestuia, întreaga Europă și aliații din NATO sunt vizați de amenințarea rusă. „Nu știm dacă într-o zi nu ne vor testa pregătirea”, a declarat Merz, sugerând necesitatea unei vigilențe sporite din partea comunității internaționale.

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău (sursa: Facebook/Maia Sandu)
Internațional

Rusia, țară periculoasă pentru moldoveni. Chișinăul a emis o alertă de călătorie

Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a informat miercuri că a arestat doi cetățeni moldoveni, acuzați că ar fi agenți ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Incidentul survine pe fondul agravării relațiilor bilaterale dintre cele două țări. Acuzații grave din partea FSB: misiuni subversive în Rusia Potrivit unui comunicat oficial, cei doi bărbați ar fi intrat în Rusia cu acte false, în scopul îndeplinirii unor misiuni stabilite de SIS care „urmăresc subminarea securității Federației Ruse”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „cooperare confidențială cu un stat străin”, infracțiune pedepsită cu până la opt ani de închisoare. Înregistrări video și acuzații de spionaj FSB a publicat o înregistrare video în care cei doi presupuşi agenţi declară că au fost trimişi de serviciile moldovene pentru a colecta informaţii şi a intra în contact cu surse din Rusia. Autoritățile ruse susțin că aceștia ar fi stabilit legături cu activiști din organizații neguvernamentale și mișcări politice de pe teritoriul rus. Tensiuni crescute între Moscova şi Chişinău Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a respins acuzațiile FSB, catalogându-le drept „nefondate și speculative”. MAE a emis totodată o nouă alertă de călătorie pentru Federația Rusă, invocând cazuri repetate de hărțuire, intimidare și tratamente abuzive aplicate cetățenilor moldoveni pe teritoriul rus. „Comportamentul autorităţilor ruse reflectă o politică sistematică împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, se arată în comunicatul oficial. Accesul consular, blocat de Moscova Autoritățile moldovene susțin că Ambasada Republicii Moldova la Moscova a solicitat acces consular la cetățenii reținuți, însă partea rusă a refuzat. În prezent, se desfășoară demersuri diplomatice pentru a oferi asistență consulară moldovenilor arestați. Incident similar la mijlocul lunii aprilie Acesta nu este primul episod de acest fel. În luna aprilie, FSB a anunțat reținerea altor doi cetățeni moldoveni, acuzați de planificarea unor atacuri teroriste. Ulterior, portalul de investigații The Insider a relatat că persoanele respective ar fi fost, de fapt, arestate cu luni în urmă, între 2023 și 2024, iar informația a fost reambalată și mediatizată de presa apropiată Kremlinului. Moldova continuă parcursul european Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat semnificativ după începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022. Tensiunile au atins un nou nivel în martie 2024, când Republica Moldova a expulzat trei diplomați ruși, acuzați că ar fi ajutat un deputat pro-Kremlin să fugă de justiție. Drept represalii, Rusia a expulzat la rândul său trei angajați ai ambasadei moldovenești. Republica Moldova, stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană, acuză frecvent Rusia de ingerințe în politica internă și tentative de destabilizare. Acuzațiile sunt constant respinse de autoritățile de la Moscova.

Trump va respecta Articolul 5 (NATO) (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Trump s-a mai îmbunat, promit să respecte Articolul 5 din Tratatul NATO

Trump va respecta Articolul 5 (NATO). În cadrul summitului NATO de la Haga, mai mulți lideri internaționali, inclusiv secretarul general al alianței, Mark Rutte, și liderii din Regatul Unit, Norvegia și Lituania, au subliniat sprijinul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 al tratatului fondator al NATO. Deși declarațiile recente ale președintelui american Donald Trump au stârnit îndoieli, acesta a confirmat că SUA rămân angajate în apărarea colectivă a aliaților. „Statele Unite sunt pe deplin angajate față de NATO” Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a declarat că SUA, sub conducerea lui Donald Trump, vor apăra un stat membru în caz de atac. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Acesta a adăugat că nu există loc de interpretări: „Din punctul meu de vedere, există o claritate absolută că Statele Unite s-au angajat pe deplin față de NATO, pe deplin față de Articolul 5.” Rutte a punctat și contribuția esențială a Statelor Unite în alianță, menționând cheltuielile de aproape un trilion de dolari pentru apărare și rolul de principal aliat strategic: „SUA furnizează toți factorii-cheie pentru NATO și reprezintă 50% din economia totală a alianței.” Trump va respecta Articolul 5 (NATO) Chestionat din nou miercuri despre Articolul 5, Trump a declarat, înaintea unei reuniuni cu liderii NATO: „Suntem alături de ei până la capăt.” Anterior, el menționase că există „numeroase definiții” ale articolului de apărare colectivă, dar a adăugat că va oferi propria sa viziune în cadrul summitului, subliniind că este „angajat să salveze vieți”. Articolul 5 stipulează că un atac asupra unui stat membru din Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor membrilor. „SUA respectă sută la sută obligațiile față de NATO” Prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store și-a exprimat, la rândul său, încrederea în angajamentul american: „Cred că Statele Unite își respectă sută la sută obligațiile față de NATO și Articolul 5.” Store a evidențiat importanța istorică a summitului de la Haga, unde liderii au convenit să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB. De asemenea, a pledat pentru investiții comune în echipamente militare, creșterea prezenței în Arctica și sprijinirea Ucrainei. „NATO este la fel de relevantă și importantă ca întotdeauna” Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat angajamentul Regatului Unit față de NATO și apărarea colectivă: „Trăim într-o lume foarte volatilă, iar astăzi este vorba despre unitatea NATO, despre demonstrarea acestei forțe.” Starmer a anunțat că guvernul britanic intenționează să crească cheltuielile pentru securitate la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru securitatea internă și reziliență națională. Potrivit NATO, Regatul Unit va atinge 4,1% din PIB până în 2027. „Articolul 5 este clar: unul pentru toți, toți pentru unul” Gitanas Nauseda, președintele Lituaniei, a subliniat simplitatea și claritatea Articolului 5: „Este destul de clar și foarte simplu: unul pentru toți, toți pentru unul.” Nauseda a adăugat că, dacă Donald Trump nu ar fi interesat de NATO, nu ar susține creșterea contribuției la 5% din PIB, ceea ce dovedește, în opinia sa, implicarea reală a liderului american în apărarea colectivă.

Nicușor Dan, între Trump și Rutte (sursa: X/Koninklijk Huis)
Internațional

Nicușor Dan, între Donald Trump și Mark Rutte la fotografia de grup de la Summit-ul de la Haga

Nicușor Dan, între Trump și Rutte. Președintele României, Nicușor Dan, a sosit marți, 24 iunie, în Olanda pentru a participa la Summitul NATO organizat la Haga, ce se desfășoară în perioada 24–25 iunie 2025. Aterizarea a avut loc în jurul orei 17:00 (ora României), pe aeroportul din Amsterdam. Nicușor Dan, între Trump și Rutte Potrivit imaginilor transmise de televiziunile de știri, la scurt timp după sosire, președintele s-a întâlnit cu o delegație de senatori americani, printre care Jeanne Shaheen și Chris Coons. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Întâlnirea cu senatorii americani s-a încheiat puțin după ora 18:00, iar ulterior Nicușor Dan a participat la dineul oficial oferit de Regele Willem-Alexander și Regina Máxima a Țărilor de Jos, alături de ceilalți lideri prezenți la summit. La fotografia de grup a șefilor de stat și de guvern, președintele Nicușor Dan a fost poziționat în spatele fostului președinte american Donald Trump și în apropierea secretarului general NATO. Deși plasarea a fost una vizibilă, nu a existat o interacțiune notabilă între președintele României și Donald Trump. Până la acest moment, Nicușor Dan nu a oferit declarații de presă, precizând că o va face miercuri, la ora 15:00. Mesajul României la summit Potrivit Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan va susține angajamentele privind creșterea graduală a bugetelor pentru Apărare și consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO. În plus, președintele va cere o atenție sporită pentru Flancul Estic și regiunea Mării Negre, considerată esențială pentru securitatea euroatlantică. România își reafirmă sprijinul pe termen lung pentru Ucraina și își exprimă solidaritatea cu țările aflate sub presiunea agresiunii ruse, în special Republica Moldova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră