vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Germania, mai dură cu migranții: Berlinul va deporta sirieni, chiar dacă nu au cazier judiciar

Germania se pregăteşte să deporteze tineri sirieni chiar şi în absenţa unui cazier judiciar, a anunţat Ministerul de Interne de la Berlin. Decizia marchează o schimbare majoră în politica germană de azil, după o pauză de peste un deceniu. Procesarea cererilor de azil siriene, reluată oficial O purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne german a confirmat că autoritățile au început din nou procesarea cererilor de azil provenite de la cetățeni sirieni. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Este pentru prima dată din 2012 când Germania face acest pas, după ce războiul civil din Siria determinase suspendarea oricărei forme de deportare directă către Damasc. Berlinul vizează „tinerii apți de muncă” Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a declarat pentru publicația Bild că obiectivul imediat este returnarea în Siria a „tinerilor apți de muncă” care solicită azil în Germania. Oficialul a subliniat că aceste deportări vor necesita, totuși, un acord prealabil cu noul guvern sirian instalat la Damasc. Schimbare de direcție după căderea regimului Assad Potrivit agenției dpa, schimbarea de poziție a Berlinului este legată de răsturnarea regimului lui Bashar al-Assad, survenită în decembrie 2024. Până atunci, Germania se limita la transferarea solicitanților sirieni către alte state membre ale Uniunii Europene, în funcție de țara prin care au pătruns prima dată în blocul comunitar. Noua coaliție Merz adoptă o linie dură în privința migrației Guvernul de centru-dreapta condus de cancelarul Friedrich Merz, aflat la putere din luna mai, a promis o abordare mai strictă în materie de imigrație. Printre priorități se numără respingerea cererilor de azil ale persoanelor cu antecedente penale și o reducere a fluxului migrator, în special din zonele de conflict. Refuzul azilului pentru sirienii care își vizitează țara natală Ministrul Alexander Dobrindt a mai anunțat că Germania intenționează să refuze azilul sirienilor care, deși susțin că fug de pericol, se întorc ulterior în Siria pentru a-și vizita familia. În opinia sa, aceste cazuri demonstrează că persoanele respective nu se mai află într-o situație de risc real, ceea ce le face neeligibile pentru protecție umanitară.

Germania reia deportările către Siria (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Donald Trump ordonă plata militarilor americani (sursa: Inquam Photos/Eduard Vînătoru)
Internațional

Militarii vor fi plătiți în ciuda blocajului bugetar, deja a fost dat ordinul de către Trump

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dispus ca militarii americani să își primească salariile pe 15 octombrie, în ciuda paraliziei bugetare („shutdown”) care afectează guvernul federal. Decizia, anunțată sâmbătă, a fost făcută publică pe platforma sa Truth Social. Salarii plătite „cu orice preț” „Îmi folosesc autoritatea de comandant-șef pentru a-i ordona secretarului nostru de război, Pete Hegseth, să utilizeze toate fondurile disponibile pentru a se asigura că trupele noastre sunt plătite pe 15 octombrie”, a declarat Trump. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” De regulă, în timpul blocajului bugetar, niciun salariu nu este plătit angajaților federali, inclusiv militarilor, până la adoptarea unui nou buget. Congresul american, blocat între republicani și democrați Impasul politic din Congres durează de peste o săptămână. Republicanii și democrații nu au ajuns la un acord privind bugetul federal, ceea ce a dus la închiderea parțială a guvernului. Peste 700.000 de angajați federali din funcții neesențiale au fost trimiși în șomaj tehnic, iar alți 2,3 milioane de funcționari și 1,3 milioane de militari lucrează fără a fi plătiți. „Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră” Donald Trump a acuzat opoziția democrată, condusă de Chuck Schumer, că este responsabilă pentru blocajul bugetar. „Dacă nu se face nimic din cauza liderului Schumer și a democraților, bravii noștri soldați vor fi fără salariul care li se cuvine pe 15 octombrie. Nu-i voi lăsa pe democrați să țină ostatici armata noastră și întreaga securitate a țării”, a scris președintele republican. Negocieri blocate în Senat Republicanii propun prelungirea bugetului actual, menținând aceleași niveluri de cheltuieli, în timp ce democrații cer extinderea finanțării pentru programele de sănătate destinate familiilor cu venituri mici. Deoarece Senatul necesită o majoritate calificată, voturile democraților sunt esențiale pentru adoptarea unui nou buget. Totuși, Donald Trump a respins orice negociere privind asigurările de sănătate înainte de redeschiderea guvernului federal, condiție pe care o consideră prioritară. Concedieri și presiune asupra opoziției Casa Albă a confirmat vineri că a început concedierile în rândul angajaților federali, o măsură anticipată de Trump pentru a accentua presiunea asupra democraților. Blocajul bugetar, unul dintre cele mai tensionate din ultimii ani, evidențiază polarizarea politică profundă din SUA și testul de rezistență la care este supusă administrația Trump în fața unui Congres divizat.

Summit al păcii la Sharm el-Sheikh (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump merge luni în Egipt să-și "revendice" rolul de pacificator în Gaza (summit)

Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, și președintele american Donald Trump vor prezida luni, la Sharm el-Sheikh, un amplu Summit al păcii, la care vor participa lideri din peste 20 de țări, potrivit unui comunicat oficial transmis de președinția egipteană. Obiectivul principal: încetarea războiului din Fâșia Gaza Evenimentul are ca scop principal punerea capăt conflictului din Fâșia Gaza și consolidarea eforturilor internaționale pentru pace și stabilitate în Orientul Mijlociu. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Summitul se desfășoară în contextul celei de-a doua zile de armistițiu între Israel și Hamas, un moment considerat esențial pentru deschiderea unui dialog diplomatic real. Un nou capitol pentru securitatea regională Conform declarației oficiale, summitul de la Sharm el-Sheikh își propune să „deschidă un nou capitol în securitatea și stabilitatea regională”, printr-o cooperare mai strânsă între liderii lumii arabe, americani și europeni. Organizat într-un context geopolitic tensionat, evenimentul este văzut ca o încercare de relansare a procesului de pace și de reducere a violenței care afectează regiunea de mai bine de un an. Participare internațională extinsă Potrivit autorităților egiptene, la summit vor lua parte reprezentanți ai peste 20 de state, inclusiv din Orientul Mijlociu, Europa și America de Nord, confirmând astfel interesul global pentru stabilitatea regiunii. Reuniunea de la Sharm el-Sheikh ar putea marca un moment-cheie în reluarea dialogului diplomatic dintre principalele puteri implicate în conflictul israelo-palestinian.

Supraviețuitor al masacrului Hamas s-a sinucis (sursa: jpost.com)
Internațional

Supraviețuitor al atacului Hamas de pe 7 octombrie 2023 s-a sinucis. Mama sa se sinucisese după atac

Tragedie în Israel: sinuciderea lui Roei Shalev, supraviețuitor al masacrului de la festivalul Nova a provocat un val de emoții în Israel. Trupul său a fost descoperit vineri seară, în mașina sa carbonizată, în nordul Tel Aviv-ului, la doar câteva ore după intrarea în vigoare a unei noi încetări a focului între Israel și gruparea Hamas. Ultimul mesaj: „Nu mai pot suporta această durere” Cu puțin timp înainte de moarte, Roei Shalev a publicat un mesaj sfâșietor pe Instagram: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu mai pot suporta această durere, ard din interior (...). Vreau doar ca această durere să înceteze.” Tânărul fusese profund marcat de pierderea iubitei sale, Mapal Adam, și a celui mai bun prieten, Hili Solomon, uciși sub ochii lui în timpul atacului armat de la festival. Reacții și apeluri la sprijin pentru supraviețuitorii masacrului Tragedia a stârnit reacții puternice din partea liderilor politici israelieni, în special din opoziție, care au folosit rețelele sociale chiar și în timpul shabatului pentru a-i aduce un omagiu lui Roei Shalev. Fostul ministru și lider al partidului Israel Beiteinou, Avigdor Lieberman, a declarat: „Este timpul ca Statul Israel să-i trateze pe cei care suferă de probleme de sănătate mentală ca pe niște eroi, nu ca pe niște statistici.” La rândul său, Yair Golan, liderul formațiunii de stânga Democrații, a subliniat importanța sprijinului pentru cei care încă încearcă să-și refacă viața: „Roei nu a putut suporta durerea, dar alții sunt încă acolo, luptându-se, încercând să trăiască. Trebuie să le oferim tot ajutorul posibil pentru ca ei să nu se simtă singuri.” Masacrul de la festivalul Nova, cel mai sângeros episod al atacului Hamas Festivalul de muzică Nova, desfășurat în sudul Israelului, a devenit scena celui mai grav masacru din 7 octombrie 2023. Atunci, comandouri Hamas venite din Fâșia Gaza au atacat participanții, ucigând peste 370 de persoane. În total, atacurile din acea zi s-au soldat cu 1.219 morți, majoritatea civili israelieni. Roei Shalev a fost rănit în timpul atacului, în timp ce încerca, alături de iubita și prietenul său, să se ascundă sub mașini pentru a scăpa de focurile armate. O familie distrusă de durere Tragedia lui Roei Shalev a fost dublată de un alt gest disperat. La doar două săptămâni după masacru, mama sa s-a sinucis. Potrivit presei israeliene, femeia era extrem de apropiată de prietena fiului ei și a fost profund afectată de moartea acesteia. Apel la conștientizarea traumei și sprijin psihologic Cazul lui Roei Shalev readuce în atenția publică problema sănătății mintale a supraviețuitorilor atacului din 7 octombrie, o temă recurentă în dezbaterea israeliană. Societatea israeliană este chemată, din nou, să acorde sprijin real și empatie celor care trăiesc cu traume profunde, într-o țară marcată de conflict, frică și pierdere.

Proteste violente în Madagascar (sursa: X/Jon Elliot#FreeMadagascar)
Internațional

Criză în Madagascar: armata se alătură protestatarilor. MAE avertizează românii să evite călătoriile

Republica Madagascar traversează cea mai gravă criză politică din ultimii ani, după ce o parte din armată s-a alăturat protestatarilor din capitala Antananarivo. Nemulțumiri sociale transformate în revoltă politică Demonstrațiile, care au început la sfârșitul lunii septembrie, s-au transformat rapid într-o revoltă împotriva președintelui Andry Rajoelina, reales în 2023. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Pentru prima dată de la debutul manifestațiilor, soldați au escortat protestatarii până în Piața 13 Mai, simbol al mișcărilor populare malgașe, cerând camarazilor lor „să nu mai asculte ordinele” și „să nu tragă asupra civililor”. "Madagscar Gen Z" Protestele au fost inițiate de colectivul „Madagascar Gen Z”, care denunță penuriile de apă, electricitate și corupția endemică. Mișcarea s-a extins rapid, iar revendicările au devenit politice: demisia președintelui, dizolvarea Senatului și formarea unei comisii electorale independente. Președintele Rajoelina, ajuns la putere în 2009 printr-o mișcare populară, a încercat să calmeze spiritele prin remanierea guvernului și numirea generalului Ruphin Fortunat Zafisambo ca premier, însă măsura nu a avut efect. Implicarea armatei și apeluri la nesupunere Un moment decisiv l-a reprezentat intervenția unității CAPSAT, care l-a sprijinit pe Rajoelina în 2009, dar care acum îl contestă. Militarii au cerut colegilor să se alăture protestatarilor și au îndemnat la oprirea traficului aerian, inclusiv prin blocarea aeroportului internațional Ivato. Potrivit Națiunilor Unite, bilanțul confruntărilor a ajuns la cel puțin 22 de morți și peste 100 de răniți, în timp ce autoritățile malgașe admit doar 12 victime. Zborurile internaționale, suspendate pe termen nedeterminat Pe fondul violențelor, traficul aerian spre și dinspre Madagascar a fost suspendat, inclusiv cursele operate de Air France. Ministerul Afacerilor Externe al României a transmis sâmbătă un avertisment de călătorie de nivel 6 din 9 – „Evitați călătoriile neesențiale”, menționând că nu există o perspectivă clară pentru reluarea zborurilor. Recomandările MAE pentru cetățenii români aflați în Madagascar MAE îi sfătuiește pe românii care se află în Madagascar să: respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, evite zonele cu proteste și adunările publice, manifeste vigilență sporită, contacteze companiile aeriene pentru informații actualizate privind programul zborurilor. Asistență consulară și informații utile Pentru asistență consulară, cetățenii români pot contacta Ambasada României la Pretoria (acreditată pentru Republica Madagascar) la numărul +27 012 346 4231 – apelurile sunt preluate de Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS), disponibil permanent. În cazuri de urgență, este disponibil și numărul de urgență al misiunii diplomatice: +27 82 819 1765. Informații actualizate pot fi consultate pe paginile oficiale: https://pretoria.mae.ro/ https://www.mae.ro/

Nobelul pentru Pace, suspiciuni de spionaj (sursa: nobelprize.qbank.se)
Internațional

Controversele premiului Nobel pentru Pace continuă: Institutul suspectează un caz de spionaj

Institutul Nobel a anunțat sâmbătă că o posibilă scurgere de informații privind laureata Premiului Nobel pentru Pace, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, ar putea fi legată „foarte probabil de spionaj”. Scurgere de informații Pe platforma de pariuri predictive Polymarket, șansele ca Machado să câștige premiul au crescut cu 3,75%, ajungând la aproape 73%, în doar câteva ore, în noaptea de joi spre vineri – cu puțin timp înainte de anunțul oficial de la Oslo. Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Este vorba foarte probabil de spionaj”, a declarat Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel, pentru postul norvegian TV2. Acesta a precizat că instituția a fost vizată de acțiuni similare de-a lungul anilor: „Nu este un secret pentru nimeni că Institutul este victima spionajului. Acest lucru durează de decenii. Este evident că instituția interesează actori dornici să obțină informații, fie că este vorba de state sau de alte organizații.  Motivațiile pot fi atât politice, cât și economice.” Ancheta este în curs; securitatea va fi consolidată Harpviken a anunțat că Institutul Nobel va deschide o anchetă internă pentru a verifica sursa scurgerii și nu exclude măsuri suplimentare de securitate. Doar un număr foarte restrâns de persoane cunoșteau numele laureatului înainte de anunțul oficial, fapt care ridică suspiciuni privind o eventuală infiltrare informatică. Precedente și reacții De-a lungul anilor, presa norvegiană a speculat ocazional despre posibile scurgeri de informații privind laureații Premiului Nobel, însă în ultimii ani astfel de incidente nu au mai fost semnalate. De această dată, schimbările bruște de pe platformele de pariuri au atras atenția comunității internaționale. Maria Corina Machado, premiată pentru lupta democratică Lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, a fost exclusă din cursa prezidențială din 2024, însă a fost recompensată de Comitetul Nobel „pentru munca sa neobosită în favoarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa pentru o tranziție pașnică de la dictatură la democrație”. Alegerea Comitetului Nobel a fost privită critic de Casa Albă, care a considerat că prin această decizie, „politica a fost pusă înaintea păcii” — o aluzie la faptul că Donald Trump aspirase de mai mult timp la Premiul Nobel pentru Pace.

Danemarca investește miliarde în apărare (sursa: Facebook/Troels Lund Poulsen)
Internațional

Danemarca investește miliarde de dolari pentru a-și consolida apărarea

Guvernul danez a anunțat o investiție impresionantă de 8,7 miliarde de dolari pentru a întări securitatea în regiunile arctice și atlantice, inclusiv în Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Potrivit BBC, această decizie vine într-un context geopolitic tensionat, în care Groenlanda a devenit un punct strategic disputat, dorit chiar și de președintele american Donald Trump. Acord cu Statele Unite pentru 16 avioane F-35 Pe lângă investiția de 4,2 miliarde de dolari anunțată anterior pentru consolidarea apărării regiunii, Danemarca a semnat un acord politic cu Statele Unite privind achiziția a 16 avioane de luptă F-35, în valoare de 4,5 miliarde de dolari (aproximativ 3,9 miliarde de euro). Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția Astfel, flota daneză de F-35 ajunge la 43 de aparate. „Prin acest acord, consolidăm semnificativ capacitățile forțelor armate daneze din regiune. Sunt investiții necesare într-o perioadă dificilă, în care, din păcate, războiul a revenit pe continentul european”, a declarat Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării. Arctica, o zonă de interes strategic global Regiunea arctică, situată la intersecția dintre America de Nord, Rusia și Europa, are o importanță strategică majoră în actualul context geopolitic. Guvernul de la Copenhaga își propune să consolideze apărarea acestei zone în cadrul alianței NATO, în eventualitatea unei escaladări militare. Planul de investiții prevede achiziția a două nave arctice noi, dronelor militare, avionelor de patrulare și radarelor de avertizare timpurie. Totodată, Danemarca a colaborat cu Guvernele Groenlandei și Insulelor Feroe pentru a elabora un nou plan de apărare regională. Groenlanda caută sprijin în Uniunea Europeană Pentru prima dată în istorie, Guvernul Groenlandei s-a îndreptat către Uniunea Europeană, după ce părăsise blocul comunitar în 1985. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescânde exercitate de Statele Unite și Rusia. „Groenlanda are nevoie de Uniunea Europeană, iar Uniunea Europeană are nevoie de Groenlanda”, a declarat Jens Frederik Nielsen, premierul Groenlandei, în fața Parlamentului European. Cartier general militar la Nuuk Ca parte a noii strategii de apărare, Danemarca va înființa un cartier general militar la Nuuk, capitala Groenlandei. Tot acolo va fi creată o unitate militară subordonată Comandamentului Arctic Comun, responsabilă de coordonarea operațiunilor din regiune, conform BBC. Această amplă strategie marchează o nouă etapă în politica de securitate a Danemarcei, care își consolidează prezența militară într-una dintre cele mai sensibile și disputate regiuni ale lumii.

Alertă de securitate la Notre-Dame (sursa: Pexels/Adrienn)
Internațional

Alertă de securitate catedrala la Notre-Dame din Paris: o scrisoare avertizează asupra unui atac

Autoritățile franceze au intrat din nou în alertă după descoperirea unei scrisori anonime în curtea catedralei Notre-Dame din Paris. Incidentul a avut loc vineri după-amiază, când țârcovnicul bisericii a găsit plicul lângă zona cu lumânări aprinse. Alertă de securitate la Notre-Dame În interiorul plicului se afla un mesaj dactilografiat, cu un avertisment explicit: Citește și: Șeful Armatei Române, generalul Gheorghiță Vlad, spune că și-ar dori ca fiecare cetățean să știe să tragă cu arma, ca în Israel sau Elveția „Nu deschideți catedrala în 11 și 12 octombrie! Vor fi vizitatori străini care, cu ajutorul altor vizitatori, au ascuns deja cuțite în catedrală și vor face un măcel. Nu deschideți catedrala, vă rog!”, se arăta în scrisoare, potrivit publicației Le Parisien. Măsuri rapide de verificare și securitate Angajatul diocezei a alertat imediat echipa de pază, care a intervenit în timp ce în catedrală se aflau turiști. Autoritățile au decis să nu evacueze clădirea, pentru a evita panică, însă au efectuat controale riguroase în interior pentru a verifica dacă au fost ascunse arme. Conform informațiilor transmise ulterior, nu a fost descoperit niciun obiect suspect. Protecție sporită Sâmbătă dimineață, catedrala Notre-Dame a fost redeschisă publicului, conform programului obișnuit. Într-un comunicat oficial, Prefectura de Poliție din Paris a precizat că o inspecție comună, realizată de serviciul de pază al catedralei și de Direcția pentru Ordinea Publică și Circulație, a confirmat că nu există niciun risc pentru vizitatori. „Înaintea redeschiderii, o verificare minuțioasă a permis îndepărtarea oricărui pericol”, se arată în comunicat. Antecedente: o altă scrisoare de amenințare în aprilie Nu este prima dată când catedrala Notre-Dame devine ținta unor mesaje alarmiste. În aprilie, o altă scrisoare anonimă ce evoca un atentat terorist de Paște a fost descoperită în interiorul edificiului. Mesajul, lăsat pe o bancă, conținea o amenințare directă: „În duminica Paștelui va fi un atentat în catedrală.” Autoritățile au tratat incidentul cu maximă seriozitate, deschizând o anchetă pentru „amenințare concretă de crimă” și „răspândirea de informații false menite să inducă în eroare în legătură cu o distrugere periculoasă”. Posibile conexiuni Poliția franceză investighează dacă există o legătură între cele două scrisori anonime și alte incidente recente, precum coletele-capcană trimise unor personalități publice. Catedrala Notre-Dame, unul dintre cele mai vizitate monumente din lume, rămâne sub supraveghere permanentă, în contextul unui climat tensionat de securitate la nivel european.

Rafinărie rusă atacată de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Ucraina lovește o rafinărie rusă aflată la 1.400 km de front: explozii și incendiu în Bashkortostan

Dronele Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit în dimineața zilei de 11 octombrie o rafinărie de petrol din Republica Bashkortostan, provocând explozii și un incendiu, potrivit unei surse din cadrul SBU, citată de publicația Kyiv Independent. Atac asupra unei rafinării-cheie care alimentează armata rusă Ținta atacului a fost uzina Bashnafta-UNPZ din orașul Ufa, unul dintre cele mai mari centre ale industriei petroliere din Rusia. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Complexul produce combustibil și lubrifianți pentru Forțele Armate ale Federației Ruse, potrivit sursei din cadrul SBU. Atacul s-a soldat cu mai multe explozii, urmate de un incendiu izbucnit în zona unității de procesare a țițeiului ELOU-AVT-6. Martorii au raportat o coloană densă de fum negru ridicându-se deasupra instalației, în timp ce echipaje de pompieri au fost trimise la fața locului. Deocamdată, amploarea pagubelor nu a fost stabilită. Rusia susține că a doborât cinci drone ucrainene Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale ar fi doborât cinci drone ucrainene deasupra Bashkortostanului, în aceeași dimineață. Autoritățile regionale nu au oferit comentarii oficiale privind eventualele victime sau daune materiale. Atacul asupra acestei instalații – situată la aproximativ 1.400 de kilometri de linia frontului – este al treilea atac cu drone SBU asupra regiunii Bashkortostan în ultima lună. Seria de atacuri asupra infrastructurii petroliere ruse Anterior, dronele cu rază lungă ale SBU au lovit de două ori, pe 18 și 24 septembrie, complexul petrochimic Gazprom Neftekhim Salavat, aflat în aceeași regiune. Separat, la 12 septembrie, o altă lovitură cu drone efectuată de Direcția Principală de Informații a Armatei Ucrainene (HUR) a vizat rafinăria Bashneft-Novoyl, tot în Ufa. Impactul atacurilor: scădere a capacității de rafinare a Rusiei Comandantul-șef al forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a anunțat pe 11 octombrie că, în urma acestor atacuri repetate, capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia a scăzut cu 21%. Potrivit oficialilor ucraineni, mai multe regiuni ruse se confruntă deja cu penurii de benzină, în timp ce Moscova este nevoită să crească importurile de combustibil pentru a-și acoperi nevoile interne. Răspunsul Moscovei: atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene Ca reacție, Rusia a intensificat la rândul său loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene. Pe 10 octombrie, un val de atacuri cu drone și rachete a provocat pene masive de curent în Kiev și alte orașe, vizând rețelele de energie ale Ucrainei. Aceste atacuri reciproce confirmă escaladarea războiului energetic dintre Moscova și Kiev, în contextul în care ambele părți încearcă să lovească sursele economice și logistice ale adversarului.

Misiune comună NATO la frontiera Rusiei (sursa: raf.mod.uk)
Internațional

Misiune comună NATO: aeronave britanice au patrulat granița rusă alături de SUA

Aeronave de supraveghere ale Forțelor Aeriene Regale Britanice (RAF) au efectuat o misiune de patrulare de 12 ore la granița Rusiei, în cooperare cu Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică, a anunțat Ministerul britanic al Apărării într-un comunicat difuzat sâmbătă. Operațiune de 12 ore de-a lungul flancului estic al NATO Potrivit autorităților britanice, misiunea a avut loc joi și a implicat un avion de supraveghere electronică RAF RC-135 Rivet Joint și un avion de patrulare maritimă P-8A Poseidon. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Cele două aparate au parcurs în total peste 16.000 de kilometri, zburând din Extremul Nord și de-a lungul flancului estic al NATO, pe direcția Belarus–Ucraina. Tehnologie de interceptare și război antisubmarin Avionul RC-135 Rivet Joint este proiectat să capteze o gamă extinsă de semnale electromagnetice, fiind capabil să intercepteze comunicațiile militare. La rândul său, P-8A Poseidon, specializat în războiul antisubmarin, poate transporta torpile și rachete antinavă. Acesta a efectuat o rută concentrată pe zona Mării Baltice, regiune strategică pentru NATO. SUA au susținut misiunea cu un avion cisternă Operațiunea comună a fost sprijinită de un avion cisternă KC-135 Stratotanker al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, care a asigurat realimentarea în aer și a „extins raza de acțiune operațională” a aeronavelor britanice. Ministerul britanic al Apărării a subliniat că această colaborare reprezintă „o demonstrație clară a unității transatlantice” între partenerii Alianței Nord-Atlantice. Mesajul Londrei pentru Kremlin Ministrul britanic al apărării, John Healey, a descris misiunea ca fiind „importantă”, menționând că aceasta furnizează informații esențiale pentru consolidarea conștientizării operaționale a armatei britanice. „Această acțiune transmite un mesaj puternic al unității NATO către Vladimir Putin și către adversarii noștri. Ea face Regatul Unit mai sigur acasă și mai puternic în străinătate”, a declarat Healey, felicitând personalul RAF implicat în operațiune. Incursiuni repetate ale dronelor ruse în spațiul aerian NATO Oficialii britanici au explicat că misiunea are loc pe fondul incidentelor tot mai dese provocate de drone și aeronave rusești în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv în Polonia, România și Estonia. La începutul lunii, liderii Uniunii Europene au anunțat noi măsuri pentru întărirea apărării blocului comunitar împotriva amenințărilor provenite din utilizarea dronelor rusești.

The New York Times refuză acordul Pentagonului (sursa: X/Pentagon Force Protection Agency)
Internațional

The New York Times refuză să semneze acordul Pentagonului care limitează libertatea presei

Cotidianul american The New York Times a anunțat vineri că refuză să semneze documentul propus de Departamentul Apărării al Statelor Unite, care ar împiedica redacțiile să publice informații neautorizate dacă doresc să își mențină accesul în facilitățile Pentagonului. The New York Times refuză acordul Pentagonului „Jurnaliştii de la The New York Times nu vor semna politica revizuită a Pentagonului privind acreditarea presei, care ameninţă să-i pedepsească pentru activitatea lor de rutină de culegere de ştiri, protejată de Primul Amendament”, a declarat Richard Stevenson, redactorul-şef al publicației, într-un comunicat oficial. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Noua politică a Pentagonului, anunțată în septembrie, condiționează accesul jurnaliștilor de acceptarea unor reguli stricte privind publicarea informațiilor. Măsura ar conferi Departamentului Apărării un control fără precedent asupra conținutului difuzat de presă, limitând transparența instituțională. „Cetățenii au dreptul să știe cum funcționează guvernul și armata” Stevenson a subliniat că The New York Times respinge această abordare, pe care o consideră o limitare directă a libertății presei. „Politica impusă restrânge modul în care jurnaliştii pot relata despre armata americană, care este finanţată anual cu aproape un trilion de dolari din banii contribuabililor. Cetăţenii au dreptul să ştie cum funcţionează guvernul şi armata”, a afirmat redactorul-șef. El a adăugat că publicația rămâne dedicată apărării interesului public prin reportaje „amănunţite şi corecte” și printr-o „urmărire neclintită a faptelor”. Pentagonul impune o declarație de confidențialitate pentru jurnaliști Potrivit purtătorului de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, reporterii vor fi obligați să semneze o declarație prin care se angajează să nu dezvăluie informații clasificate sau documente considerate sensibile — chiar dacă acestea nu sunt etichetate oficial ca secrete. Noua regulă urmează să intre în vigoare în termen de două până la trei săptămâni și se va aplica tuturor instituțiilor media care acoperă activitatea Departamentului Apărării. Decizia Pentagonului a fost criticată de numeroase organizații de presă și de experți în libertatea de exprimare, care avertizează că aceasta deschide calea către cenzură și subminează principiile democrației americane.  

Trump nu are probleme de sănătate, raport oficial (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, perfect sănătos, potrivit raportului oficial. Vânătăile de pe mână, explicate de Casa Albă

Președintele american Donald Trump, în vârstă de 79 de ani, se află într-o stare de sănătate excelentă, potrivit celui mai recent raport medical publicat de Casa Albă după un control de rutină la Spitalul Militar Walter Reed. Trump nu are probleme de sănătate, raport oficial Documentul, semnat de medicul prezidențial Sean Barbabella, afirmă că Trump are o vârstă cardiacă cu 14 ani mai mică decât cea biologică și menționează performanțe „cardiovasculare, pulmonare, neurologice și fizice foarte bune”. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Examinarea efectuată săptămâna aceasta este al doilea control medical de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie. Raportul arată că liderul republican a fost vaccinat antigripal și a primit o doză de rapel împotriva COVID-19, măsură luată „în pregătirea călătoriilor internaționale”. Decizia vine în contextul în care secretarul pentru sănătate, RFK Jr., cunoscut pentru scepticismul său față de vaccinuri, a limitat accesul la dozele anti-COVID. Vânătăile de pe mâna dreaptă, explicate de Casa Albă Imaginile recente care îl arată pe Trump cu vânătăi vizibile pe mâna dreaptă au alimentat speculațiile privind starea sa de sănătate. Casa Albă a explicat că aceste urme sunt consecința strângerilor de mână frecvente și a tratamentului cu aspirină, administrat ca parte a unei terapii cardiovasculare standard. Administrația americană a mai precizat că fostul președinte suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună și benignă, manifestată prin umflarea gleznelor. Cel mai în vârstă președinte din istoria SUA, sub atenția publică Donald Trump rămâne cel mai în vârstă președinte învestit în funcție în Statele Unite, motiv pentru care sănătatea sa este monitorizată atent de presă și opinia publică. Deși speculațiile persistă, raportul oficial confirmă o stare generală foarte bună, similară cu cea constatată la controlul din aprilie. Spre deosebire de predecesorul său, Joe Biden, Trump pare să gestioneze mai ușor presiunea publică legată de vârstă și sănătate.

Zaporojie, atacat masiv de Rusia (sursa: Telegram/State Emergency Service)
Internațional

Atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Zaporojie: 679 de atacuri în 24 de ore

Forțele ruse de invazie au lansat, într-un interval de 24 de ore, nu mai puțin de 679 de atacuri asupra regiunii ucrainene Zaporojie, potrivit guvernatorului Ivan Fedorov. Zaporojie, atacat masiv de Rusia În urma bombardamentelor, o femeie de 66 de ani și un copil de 7 ani au fost uciși, iar 11 persoane au fost rănite, a relatat oficialul pe Telegram. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Ivan Fedorov a precizat că 14 localități din regiune au fost vizate de loviturile rusești. Printre ele, orașul Zaporojie a fost ținta a patru atacuri cu rachete, în timp ce alte localități – Bilenke, Zaliznîșne, Uspenivka, Malînivka și Poltavka – au fost bombardate în 11 atacuri aeriene succesive. Pagube majore la clădiri și infrastructură civilă Autoritățile locale au raportat 68 de distrugeri cauzate de atacuri, inclusiv blocuri de locuințe, case private, mașini și instalații de infrastructură socială. Forțele ucrainene continuă operațiunile de salvare și evaluare a pagubelor, în contextul intensificării atacurilor asupra regiunii Zaporojie, una dintre cele mai afectate zone de la începutul invaziei ruse.

Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump susține că Maria Corina Machado i-ar fi dedicat Premiul Nobel pentru Pace

Președintele american Donald Trump a declarat că a fost sunat de lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2025. Machado, Nobelul și ego-ul lui Trump Potrivit afirmațiilor sale, Machado i-ar fi spus că acceptă premiul „în onoarea ta, pentru că tu îl meritai cu adevărat”. Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Trump a făcut declarația în fața reporterilor din Biroul Oval, fără a-i menționa numele, dar a adăugat cu umor că „nu i-am spus să mi-l dea mie, dar cred că ar fi făcut-o”. Nobel pentru „lupta neobosită pentru democrație în Venezuela” Comitetul Norvegian pentru Nobel a anunțat că Maria Corina Machado a fost recompensată pentru „munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice pentru poporul Venezuelei”. În reacția sa, Machado a dedicat premiul „poporului suferind din Venezuela” și a mulțumit lui Donald Trump pentru „sprijinul său decisiv” acordat cauzei democratice. Trump: „Am ajutat-o pe parcurs. Venezuela este un dezastru” Donald Trump a subliniat că a sprijinit-o pe Machado de-a lungul luptei sale politice și a comentat situația dificilă din Venezuela, pe care a numit-o „un dezastru”. Fosta candidată la președinție, în vârstă de 58 de ani, este considerată o figură unificatoare a opoziției și una dintre cele mai ferme adversare ale președintelui Nicolas Maduro, aflat la putere din 2013. Machado a fost exclusă din alegerile din 2024, după ce autoritățile i-au invocat presupuse nereguli.

Rusia amenință SUA cu represalii (sursa: Tass)
Internațional

Trump se mai gândește dacă dă Ucrainei rachete Tomahawk, rușii amenință că le vor distruge

Rusia a avertizat miercuri că va intercepta rachetele de croazieră Tomahawk şi va lovi poziţiile de lansare în cazul în care Statele Unite decid să le furnizeze Ucrainei, a declarat Andrei Kartapolov, preşedintele Comisiei pentru Apărare din Duma de Stat. Declaraţia dură a oficialului rus „Răspunsul nostru va fi dur, ambiguu, măsurat şi asimetric. Vom găsi modalităţi de a-i atinge pe cei care ne fac probleme”, a spus Andrei Kartapolov, fost ministru adjunct al Apărării, citat de RIA. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan El a adăugat că Rusia cunoaşte foarte bine aceste rachete „— cum zboară, cum să le doborâm” — după experienţa confruntărilor din Siria. Kartapolov a subliniat că, în opinia sa, Tomahawk-urile, dacă ar fi furnizate, vor veni în număr relativ mic — „zeci, nu sute” — şi nu vor schimba esenţial situaţia de pe câmpul de luptă, dar „probleme” vor exista pentru cei care le furnizează şi pentru cei care le folosesc. Avertisment privind ţintele de lansare Oficialul rus a mai afirmat că Moscova nu a observat până în prezent semne că Ucraina ar pregăti situri de lansare pentru Tomahawk-uri. Totuși, a avertizat că, în cazul în care astfel de facilităţi vor apărea, Rusia le va viza cu drone şi rachete pentru a le distruge. Poziţia SUA şi apelul la prudenţă Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că vrea să ştie în ce scop ar folosi Ucraina astfel de rachete înainte de a aproba livrările, pentru a evita o escaladare a conflictului cu Rusia. Totuşi, el a spus că „a luat într-un fel o decizie” în această privinţă, fără a oferi detalii definitive. Partea rusă, prin vocea adjunctului ministrului de externe Serghei Riabkov, a cerut Washingtonului să trateze posibilitatea furnizării de Tomahawk-uri „într-o manieră sănătoasă şi responsabilă”, avertizând că o astfel de decizie ar constitui un pas serios către escaladare şi ar „schimba calitativ” situaţia. Riscuri şi implicaţii regionale Anunţul lui Kartapolov marchează o creştere a retoricii militare ruse în contextul dezbaterilor internaţionale privind ajutorul de lungă rază pentru Ucraina. Dacă SUA ar decide livrările, ele ar putea declanşa o spirală de replici strategice: interceptări, lovituri împotriva infrastructurii de lansare şi presiune diplomatică intensificată între Washington şi Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră