vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Interdicție a vălului integral în spațiile publice în Italia, lege propusă de partidul lui Meloni

Partidul Fratelli d’Italia (FdI), condus de premierul italian Giorgia Meloni, a anunțat miercuri depunerea în Parlament a unui proiect de lege care interzice purtarea vălului integral în școli, universități și alte spații publice. Proiect de lege „împotriva separatismului” Inițiativa legislativă face parte dintr-un amplu proiect „împotriva separatismului”, prezentat în Camera Deputaților de parlamentarii Fratelli d’Italia, printre care și Andrea Delmastro, subsecretar de stat la Ministerul Justiției. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Potrivit autorilor, legea urmărește să prevină formarea de comunități paralele care nu respectă normele statului italian și promovează valori contrare democrației occidentale. Reglementări suplimentare: finanțarea moscheilor și pedepse pentru căsătorii aranjate Proiectul de lege include și noi reguli privind finanțarea moscheilor, alături de pedepsirea mai severă a celor care constrâng persoane să accepte căsătorii aranjate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unei strategii naționale pentru consolidarea securității și protejarea drepturilor individuale, în special ale femeilor. Argumentul Fratelli d’Italia: „Nu Sharia, ci legea italiană” Deputata Sara Kelany, reprezentantă a Fratelli d’Italia, a declarat pentru ANSA că scopul proiectului este de a apăra statul de drept italian și valorile sale fundamentale: „Este nevoie să combatem crearea de enclave, contra-societăți în care se aplică legea Sharia, nu sistemul juridic italian, și unde înflorește fundamentalismul islamic.” Ea a adăugat că proiectul dorește să întărească principiul egalității între cetățeni și să descurajeze orice formă de separare culturală care contravine Constituției Italiei. Context politic și reacții anticipate Proiectul depus de FdI vine în contextul unei dezbateri intense privind integrarea comunităților musulmane și libertatea religioasă în Europa. Italia are deja legislații locale care limitează acoperirea feței în spațiile publice, însă această inițiativă ar reprezenta prima interdicție națională explicită privind vălul integral, similară celei adoptate anterior în Franța. Deocamdată, opoziția italiană nu a reacționat oficial, dar analiștii politici se așteaptă la o dezbatere aprinsă în Parlament, între tabăra conservatoare și cea liberal-progresistă.

Fără văl integral în Italia, propune Partidul Fratelli d’Italia (sursa: Facebook/Giorgia Meloni)
Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia nu va mai acorda ajutor militar direct Ucrainei dacă populistul Babiš va face Guvernul

Cehia nu va mai trimite arme Ucrainei. Oligarhul ceh Andrej Babis, liderul mișcării populiste ANO și câștigător al alegerilor legislative din Cehia, a declarat miercuri că, în cazul în care va reuși să formeze un guvern, va pune capăt oricărei forme de ajutor militar direct acordat Ucrainei. Anunțul său marchează o ruptură clară față de politica pro-Kiev a actualului executiv de centru-dreapta, Babis: „Nu vom da Ucrainei nicio coroană pentru arme” „Nu vom da Ucrainei nicio coroană din bugetul nostru pentru arme”, a declarat Babis, reafirmând o promisiune făcută în timpul campaniei electorale. Citește și: Ciolacu vrea să scoată USR de la guvernare și critică violent măsurile luate de Bolojan Fostul premier a subliniat că Uniunea Europeană oferă deja ajutor militar, umanitar și economic Ucrainei din fonduri comune, la care Cehia contribuie cu aproximativ 2,4 miliarde de euro. În opinia sa, suplimentarea acestui sprijin cu fonduri naționale ar fi inutilă. Revocarea „inițiativei cehe privind muniția” Andrej Babis a anunțat și intenția de a revoca inițiativa cehă privind achiziția de muniție pentru Ucraina, prin care Praga cumpăra proiectile de calibru mare din afara Uniunii Europene pentru a le livra armatei ucrainene. Măsura ar contrazice apelul președintelui ceh Petr Pavel, care a cerut menținerea programului. Babis consideră însă că inițiativa este „puțin transparentă”, deși a fost lăudată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timpul recentei sale vizite la Praga, cu ocazia celui de-al doilea summit internațional dedicat apărării, organizat sub egida Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS). Critici privind lipsa de transparență „Nu știm ce este, știm doar că entități private câștigă zeci de miliarde de coroane pe seama ucrainenilor”, a declarat Babis. Liderul ANO a recunoscut că inițiativa „a fost bună, cu siguranță”, însă a criticat lipsa de claritate și supraveghere publică asupra fondurilor implicate. Apel la un rol mai activ al NATO Andrej Babis a pledat pentru ca NATO să coordoneze transparent achizițiile comune de armament și activitățile de mentenanță, pentru a reduce costurile și a evita suprapunerile între statele membre. „Alianța ar trebui să coordoneze un program comun, cu transparență totală, pentru a eficientiza cheltuielile și logistica”, a afirmat politicianul populist. O schimbare de direcție în politica externă cehă Dacă Andrej Babis va reuși să formeze un guvern, Cehia s-ar putea confrunta cu o schimbare majoră de orientare în politica sa externă, după ani de sprijin activ pentru Ucraina. Guvernul actual, condus de premierul Petr Fiala, a fost printre cei mai vocali susținători ai Kievului în Uniunea Europeană, furnizând arme, muniție și echipamente încă din primele luni ale invaziei ruse din 2022.

Danemarca limitează accesul minorilor la internet (sursa: Facebook/Mette Frederiksen)
Internațional

Danemarca va interzice rețelele sociale pentru minorii sub 15 ani. Pragul poate fi de 13 ani

Danemarca limitează accesul minorilor la internet. Guvernul danez pregătește o lege prin care copiii sub 15 ani nu vor mai putea folosi rețelele de socializare, a anunțat marți premierul Mette Frederiksen, în discursul său de deschidere a sesiunii parlamentare. Danemarca limitează accesul minorilor la internet „Guvernul va propune interzicerea mai multor rețele de socializare pentru copiii și tinerii sub 15 ani”, a declarat șefa executivului. Citește și: Panica autorităților de la București, care au închis școlile de teama ciclonului, contrazisă de prognozele externe Potrivit acesteia, măsura urmărește protejarea sănătății mintale a tinerilor, tot mai dependenți de mediul online. Frederiksen a subliniat că 60% dintre băieții danezi cu vârste între 11 și 19 ani preferă să rămână acasă în fiecare săptămână, în loc să iasă afară cu prietenii. „Telefoanele mobile și rețelele de socializare fură copilăria copiilor noștri”, a avertizat premierul. Părinții ar putea decide excepțiile Proiectul de lege, care urmează să fie prezentat în perioada următoare, prevede și o clauză de flexibilitate pentru părinți. Aceștia vor putea autoriza accesul copiilor lor la rețelele de socializare de la vârsta de 13 ani, cu consimțământ explicit. Detaliile privind modalitățile de aplicare și control ale interdicției nu au fost, deocamdată, făcute publice. Guvernul danez urmează să stabilească, împreună cu specialiștii în educație digitală și protecția minorilor, mecanismele tehnice care ar putea limita accesul copiilor la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook sau X (fostul Twitter). O tendință globală: protejarea minorilor în mediul online Danemarca nu este prima țară europeană care ia în considerare o astfel de măsură. În iunie 2024, Grecia a propus introducerea unei „vârste digitale a majoratului” la nivelul Uniunii Europene, sub care copiii nu ar putea accesa rețelele de socializare fără acordul părinților. La nivel internațional, Australia a devenit una dintre țările-pionier în reglementarea internetului pentru minori. Parlamentul australian a adoptat, la sfârșitul anului 2024, o lege care interzice accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, X, Facebook și Instagram. O dezbatere tot mai amplă în Europa Inițiativa Danemarcei deschide o nouă etapă în dezbaterile europene despre siguranța digitală a copiilor. Mulți experți susțin că expunerea timpurie la rețelele de socializare are efecte negative asupra atenției, stimei de sine și interacțiunilor sociale reale. Prin acest proiect, guvernul danez își propune să ofere copiilor „un timp real al copilăriei, nu un timp al ecranelor”, potrivit mesajului transmis de Mette Frederiksen în Parlament. Dacă legea va fi adoptată, Danemarca ar putea deveni prima țară europeană care limitează accesul minorilor la rețelele de socializare printr-un cadru legal clar, consolidând mișcarea globală de protecție a generației digitale.

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin împlinește 73 de ani, felicitat de liderul din Coreea de Nord și de cel din Belarus

Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei. Președintele rus Vladimir Putin a împlinit marți 73 de ani, prilej cu care a primit mesaje de felicitare din partea unor lideri apropiați Moscovei, printre care liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. Putin primește elogiile liderilor apropiați Moscovei Într-o telegramă transmisă prin Agenția Centrală de Știri Coreeană (KCNA), liderul nord-coreean Kim Jong Un i-a adresat „cele mai sincere și călduroase felicitări” lui Putin, pe care l-a elogiat pentru „conducerea înțeleaptă și devotamentul patriotic”. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Kim a afirmat că Rusia se află „în fruntea edificării unei lumi multipolarizate”, lăudând rolul acesteia în „lupta dreaptă pentru integritatea sa teritorială” — o formulare interpretată ca o referire indirectă la războiul din Ucraina. „Phenianul și Moscova vor fi mereu împreună, iar prietenia noastră va fi nemuritoare”, a transmis Kim, subliniind că alianța ruso-nord-coreeană a atins „un apogeu” și va rămâne „de nezdruncinat”. Declarația vine în contextul apropierii strategice dintre Rusia și Coreea de Nord, o schimbare notabilă de orientare față de China, aliatul tradițional al regimului de la Phenian. Ortega: Putin luptă „pentru o lume a păcii și dialogului” Copreședinții Nicaraguei, Daniel Ortega și Rosario Murillo, i-au transmis lui Vladimir Putin că aniversarea sa îl găsește „angajat în bătălii formidabile pentru o lume care promovează pacea, dialogul și binele tuturor”. Mesajul, publicat de El 19 Digital, subliniază solidaritatea guvernului nicaraguan cu Rusia, aliat important al acestuia în plan geopolitic. Lukașenko: „Numele lui Putin este asociat cu marile realizări ale Rusiei” Președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a elogiat la rândul său „realizările sociale, dezvoltarea economică dinamică și consolidarea suveranității Rusiei” sub conducerea lui Vladimir Putin. Liderul de la Minsk, considerat unul dintre cei mai fideli aliați ai Kremlinului, a subliniat că numele lui Putin este „ferm asociat cu progresul și stabilitatea Federației Ruse”. Reacția Kremlinului și mesajele din Rusia Potrivit Kremlinului, președintele rus a primit numeroase mesaje de felicitare interne, inclusiv din partea Patriarhului Rusiei, guvernatorilor regionali și altor oficiali de rang înalt. Consilierul prezidențial Vladimir Medinski, implicat în negocierile cu Ucraina, a afirmat că Putin „a oprit dezintegrarea Rusiei și a readus-o pe cursul său istoric”. Putin, aniversare marcată de un program oficial încărcat Conform anunțului Kremlinului, de ziua sa, Vladimir Putin urmează să poarte convorbiri telefonice cu mai mulți lideri mondiali, inclusiv din fostele republici sovietice, așa cum procedează tradițional. În ciuda aniversării, liderul de la Moscova are un program de lucru complet, care include o ședință a Consiliului de Securitate al Rusiei, semnalând că, și la 73 de ani, Putin rămâne activ în centrul deciziilor politice și militare ale țării.

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia alunecă în hău politic: coaliție de guvernare între populiști, eurosceptici și extrema dreaptă

Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale. Miliardarul populist ceh Andrej Babis, liderul partidului ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a anunțat marți că poartă negocieri pentru formarea unui nou guvern care ar putea include miniștri propuși de formațiuni eurosceptice și de extremă dreapta. Cehia, alianță guvernamentală cu partide radicale Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Partidul ANO a obținut cel mai mare număr de voturi în alegerile parlamentare din 3-4 octombrie, însă nu a reușit să atingă majoritatea necesară pentru a guverna singur. Inițial, Babis a declarat că își dorește un cabinet minoritar, sprijinit în Parlament de formațiunea Motoristé sobě (Șoferii împreună) și de partidul SPD, cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE și anti-NATO. Cele două partide au respins, însă, ideea de a susține guvernul din afară, cerând să facă parte direct din noul executiv. Babis: „Negociem un guvern comun” „Negociem un guvern comun”, a anunțat Babis marți. Acesta a explicat că SPD ar urma să dețină câteva ministere conduse de experți independenți, în timp ce Motoristé sobě ar dori ca politicienii care au candidat în alegeri să ocupe posturi ministeriale. Atât ANO, cât și Motoristé sobě fac parte din grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European, un bloc politic ce promovează naționalismul economic și euroscepticismul. ANO se opune pactelor UE privind migrația și decarbonizarea. Motoristé sobě respinge interdicția asupra motoarelor cu combustie internă și alte politici de mediu considerate excesive. SPD merge mai departe, cerând referendumuri privind ieșirea Cehiei din UE și NATO, precum și încetarea oricărui ajutor pentru Ucraina, inclusiv pentru refugiații stabiliți în Cehia. Babis a declarat totuși că nu susține ideea unor referendumuri pentru părăsirea UE sau NATO, încercând să păstreze un echilibru între partenerii săi potențiali. O politică externă mai rezervată față de Ucraina Fostul premier a sugerat o reevaluare a implicării Cehiei în sprijinirea Ucrainei, comparativ cu actualul guvern de centru-dreapta aflat la final de mandat. Printre măsurile puse sub semnul întrebării se numără programul de livrare de muniție de artilerie către Kiev, pe care Babis îl critică pentru supraevaluare și lipsă de transparență. În replică, președintele ceh Petr Pavel, unul dintre arhitecții programului, a cerut luni partidelor să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Formarea noului guvern, posibil peste câteva săptămâni Chiar dacă Andrej Babis va reuși să ajungă la un acord de coaliție, formarea efectivă a guvernului ar putea dura câteva săptămâni. Președintele Petr Pavel a convocat prima ședință a noii camere inferioare a Parlamentului pentru data de 3 noiembrie, moment în care va fi ales și noul președinte al camerei. Abia după demisia oficială a actualului cabinet poate fi desemnat un nou prim-ministru, ceea ce face ca procesul de tranziție politică din Cehia să rămână încă deschis.

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Conflict Ungaria-Ucraina: Budapesta vorbește de "mafia ucraineană" care nu trebuie să intre în UE

Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a afirmat marți că Ucraina ar încerca să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria de anul viitor. Ungaria acuză Ucraina de ingerință politică Declarația vine ca reacție la informații potrivit cărora ucrainenii ar fi contribuit la dezvoltarea aplicației digitale a partidului de opoziție Tisza. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis „Dacă cineva mai avea îndoieli cu privire la faptul că ucrainenii se amestecă în alegerile legislative din Ungaria, acestea au fost risipite”, a transmis Szijjarto într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta. El a susținut că Ucraina este profund interesată de rezultatul scrutinului, încercând să influențeze scena politică prin intermediul formațiunii Tisza. „Guvernul ungar va apăra interesele naționale” Oficialul ungar a declarat că autoritățile de la Kiev sunt conștiente că, dacă actualul guvern condus de Viktor Orbán rămâne în funcție, deciziile de politică internă și externă vor continua să servească exclusiv intereselor naționale ale Ungariei. În viziunea sa, o asemenea poziție ar împiedica aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Critici dure la adresa Bruxelles-ului și Kievului Peter Szijjarto a acuzat Bruxelles-ul că încearcă să impună o agendă favorabilă Ucrainei și a afirmat că guvernul ungar nu va permite Uniunii Europene „să dezlănțuie mafia ucraineană, produsele agricole substandard și războiul în sine asupra Europei”. Declarațiile amplifică tensiunile diplomatice dintre Budapesta și Kiev, aflate deja la cote ridicate în contextul războiului din Ucraina.

Rusia pregătește producția internă de banane (sursa: TASS)
Internațional

Rusia începe să cultive banane și alte fructe exotice în sere, a anunțat ministra Agriculturii

Rusia pregătește producția internă de banane. Rusia se pregătește să înceapă producția internă de banane și alte fructe tropicale, a anunțat luni ministrul rus al Agriculturii, Oxana Lut, în cadrul unui forum internațional dedicat industriei și tehnologiei, desfășurat în orașul Ghelendjik, pe coasta Mării Negre. Rusia pregătește producția internă de banane „Am început construirea primelor sere pentru banane”, a declarat Oxana Lut, adăugând că există și propuneri pentru cultivarea altor fructe exotice în Rusia. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Ministrul a menționat că un cercetător specializat în selecția plantelor a solicitat recent sprijin pentru a cultiva kiwi roșu, specie care nu a mai fost produsă niciodată pe teritoriul rus. „În Rusia se poate cultiva orice” Oxana Lut a afirmat că, datorită noilor tehnologii, în Rusia se poate cultiva aproape orice, inclusiv fructe tropicale. După o vizită recentă în Kazahstan, unde a observat sere de banane, oficialul rus a subliniat că un proiect similar ar putea fi lansat în Rusia, cu condiția ca acesta să fie profitabil pentru fermierii locali. Bananele, incluse pe lista culturilor agricole ruse În februarie 2025, guvernul rus a inclus bananele pe lista produselor agricole care pot fi cultivate în țară. Guvernatorul regiunii Stavropol, Vladimir Vladimirov, a declarat anterior că prima recoltă de banane rusești ar putea ajunge pe piață în 2027. Proiect de 36 de milioane de dolari în Stavropol Guvernul rus a alocat un buget echivalent cu 36 de milioane de dolari pentru dezvoltarea unei culturi de banane pe o suprafață de aproximativ 46 de hectare, la periferia orașului Nevinnomissk, în sudul țării. Proiectul prevede o producție anuală estimată la 21.500 de tone de banane, care ar urma să reducă dependența Rusiei de importuri. Rusia, dependentă în prezent de importurile tropicale În momentul de față, bananele comercializate în Rusia provin în principal din Ecuador, Columbia și Costa Rica. Prin lansarea acestui proiect agricol, autoritățile ruse urmăresc să diminueze importurile și să crească autonomia alimentară într-un context economic marcat de sancțiuni și restricții internaționale.

Judecător ucis în sala de judecată (sursa: gazetatema.net)
Internațional

Un judecător, executat în instanță cu trei focuri de armă de un bărbat, parte în proces (Albania)

Judecător ucis în sala de judecată. Un incident șocant a avut loc luni la Curtea de Apel din Tirana, unde un judecător albanez a fost împușcat mortal în timpul unei ședințe de judecată. Atacatorul, parte într-un proces aflat în desfășurare, a fost arestat imediat la fața locului, potrivit poliției albaneze. Judecător ucis în sala de judecată Victima, judecătorul Astrit Kalaja, prezida ședința de judecată când atacatorul a scos o armă și a deschis focul asupra sa. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Magistratul a fost transportat de urgență la spital, însă a murit pe drum din cauza rănilor suferite. Alte două persoane rănite în atac În incident au fost răniți și doi bărbați, tată și fiu, implicați la rândul lor în proces. Cei doi au fost transportați la spital, iar medicii au anunțat că viața lor este în afara oricărui pericol. Atacatorul, parte în procesul aflat pe rol Conform presei locale, atacatorul era parte într-un litigiu privind dreptul de proprietate asupra unui teren. Surse judiciare citate de jurnaliștii albanezi susțin că acesta ar fi declarat, după arestare, că a comis crima pentru că avea convingerea că va pierde procesul. Ancheta, preluată de autoritățile albaneze Poliția a anunțat că ancheta este în curs, iar procurorii încearcă să stabilească modul în care atacatorul a reușit să introducă arma în sala de judecată. Incidentul a stârnit emoție și indignare în rândul opiniei publice albaneze, fiind considerat un atac grav la adresa independenței justiției și a siguranței sistemului judiciar din țară.

Criză politică în Franța, premierul demisionează (sursa: Facebook/Sébastien Lecornu)
Internațional

Criză politică fără sfârșit în Franța: premierul Lecornu demisionează după nici o lună în funcție

Criză politică în Franța, premierul demisionează. Premierul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat luni demisia, iar președintele Emmanuel Macron a acceptat-o, a anunțat Palatul Élysée. Criză politică în Franța, premierul demisionează Numit în funcție pe 9 septembrie, Lecornu urma să-și prezinte marți declarația de politică generală în Parlament, însă demisia sa neașteptată adâncește criza politică din Franța, aflată deja într-o perioadă de instabilitate accentuată. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Sébastien Lecornu, considerat un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron, a fost desemnat premier în urma mai multor săptămâni de consultări cu partidele din întreg spectrul politic. Duminică, el își anunțase componența guvernului, care urma să se reunească luni după-amiază pentru prima ședință. Totuși, noul cabinet a stârnit controverse din toate părțile: opoziția l-a acuzat că este „prea de dreapta”, în timp ce o parte dintre aliați l-au considerat „insuficient de ferm”. Criticile au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea executivului, într-un moment în care Franța se confruntă cu un Parlament extrem de fragmentat. „Domnul Sébastien Lecornu a înmânat demisia guvernului său președintelui Republicii, care a acceptat-o”, a transmis Palatul Élysée într-un comunicat oficial. Lecornu: „Nu erau întrunite condițiile pentru a guverna” Într-o declarație făcută în curtea Palatului Matignon, Lecornu a explicat că a demisionat pentru că „nu erau întrunite condițiile” pentru a conduce guvernul. „Eram pregătit pentru compromis, dar fiecare partid vrea să se adopte întregul său program. Toate formațiunile politice se comportă ca și cum ar avea majoritate în Parlament”, a spus el. Demisia vine la mai puțin de o lună după numirea sa, ceea ce face din Lecornu al cincilea premier al lui Macron în ultimii doi ani. O Franță fără majoritate stabilă De la realegerea lui Emmanuel Macron în 2022, politica franceză se confruntă cu o instabilitate cronică. Niciun partid nu deține majoritatea parlamentară, iar decizia președintelui de a convoca alegeri anticipate anul trecut a amplificat fragmentarea. Parlamentul rezultat este și mai divizat, iar dificultatea formării unei coaliții stabile a transformat fiecare nou guvern într-un test de supraviețuire politică. Reacții în lanț: cereri de dizolvare și atacuri la Macron Demisia lui Lecornu a declanșat o avalanșă de reacții din partea opoziției. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella (RN), a cerut dizolvarea imediată a Parlamentului: „Macron trebuie să aleagă: dizolvă sau demisionează, și repede!”. Marine Le Pen a mers mai departe, afirmând că „gluma a ajuns la final, iar farsa a mers prea departe”. Și Republicanii au reacționat prompt. Eurodeputatul François-Xavier Bellamy a spus că partidul său „nu se teme de o dizolvare”, iar primarul din Cannes, David Lisnard, a cerut chiar demisia președintelui Macron, considerându-l „principalul responsabil pentru criza actuală”. Critici și din interiorul stângii franceze Parlamentarul socialist Arthur Delaporte a scris pe platforma X că „demisia era inevitabilă”, subliniind că „macronismul aruncă din nou țara în haos”. De asemenea, ministra mediului din guvernul demisionar, Agnès Pannier-Runacher, a declarat că „disperarea vine din acest circ în care toată lumea joacă un rol, dar nimeni nu își asumă responsabilitatea”. Ea a avertizat că Franța nu poate avansa „fără a implica Stânga” și fără „semnale clare de unitate națională”. Jean-Luc Mélenchon cere destituirea președintelui Macron Liderul partidului Franța Nesupusă, Jean-Luc Mélenchon, a cerut „luarea în considerare imediată a moțiunii semnate de 104 parlamentari pentru destituirea lui Emmanuel Macron”. Mélenchon a afirmat că președintele „a eșuat în misiunea de a garanta stabilitatea și buna guvernare a Republicii”. Analiști: „Franța discută mai mult despre persoane decât despre soluții” Fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, a comentat că este „greu de înțeles ce a fost în mintea lui Macron și Lecornu când au prezentat aproape același guvern, cu figuri profund nepopulare”. El a remarcat că „dezbaterea publică franceză pare captivă într-o discuție despre persoane, nu despre probleme”. O nouă etapă a crizei politice franceze Demisia lui Sébastien Lecornu, la doar câteva săptămâni de la numire, deschide un nou capitol de incertitudine politică în Franța. Cu un Parlament divizat și o opoziție tot mai vocală, președintele Macron se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din al doilea său mandat. O eventuală dizolvare a Adunării Naționale sau o remaniere rapidă ar putea fi următoarele mișcări ale Palatului Élysée — însă ambele variante riscă să prelungească impasul politic al unei Franțe aflate în plină turbulență.

Componente occidentale identificate în rachetele rusești (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Peste 100.000 de componente occidentale în dronele și rachetele rusești care au lovit Ucraina

Componente occidentale identificate în rachetele rusești. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat luni utilizarea de echipamente și componente produse de companii străine în sistemele de arme folosite de Rusia pentru atacurile aeriene recente asupra Ucrainei. Componente occidentale identificate în rachetele rusești Zelenski a afirmat că, în noaptea de 5 octombrie, Rusia a folosit 549 de sisteme de arme care conțineau 102.785 de componente fabricate în străinătate. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Președintele ucrainean a acuzat nouă țări că nu fac suficient pentru a opri fluxurile de aprovizionare care permit Moscovei să-și mențină capacitatea militară: Acestea sunt: SUA, China, Taiwan, Regatul Unit, Germania, Elveția, Japonia, Coreea de Sud și Olanda. Tehnologie occidentală în rachetele Iskander și Kinjal Potrivit lui Zelenski, rachetele balistice rusești Iskander și Kinjal utilizează tehnologii importate din Statele Unite, inclusiv microprocesoare și convertoare analog-digitale. De asemenea, micro-controlerele folosite la drone provin din Elveția, iar micro-ordinatoarele de control al zborului sunt fabricate în Regatul Unit. „Companii din aceste țări furnizează componente informatice și electronice esențiale pentru funcționarea dronelor și rachetelor”, a subliniat liderul ucrainean. Ucraina cere acțiuni concrete împotriva exporturilor sensibile Zelenski a anunțat că a transmis partenerilor occidentali propuneri menite să blocheze lanțurile de aprovizionare care alimentează industria de armament a Rusiei. „Partenerii noștri dețin deja date detaliate despre ce companie și ce produs trebuie vizat și cum să reacționeze”, a precizat președintele. Apelul vine în contextul eforturilor Ucrainei de a limita evaziunea sancțiunilor internaționale, prin care Rusia continuă să obțină piese de înaltă tehnologie. Val de atacuri asupra Ucrainei: sute de drone și rachete În paralel, Rusia a lansat un nou val de atacuri aeriene nocturne, vizând în special infrastructura energetică a Ucrainei. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Moscova a folosit aproape 500 de drone și peste 50 de rachete. Aceste lovituri au provocat întreruperi masive de curent și victime civile în mai multe regiuni. Liov și Zaporojie, printre cele mai afectate orașe La Liov (Lviv), regiune din vestul Ucrainei care fusese până acum relativ ferită de bombardamente, patru persoane au murit în cel mai grav atac din zonă de la începutul invaziei ruse, potrivit guvernatorului Maksîm Kozîțkîi. La Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte zece au fost rănite, conform autorităților locale. Atacurile au avut loc în contextul intensificării ofensivei aeriene ruse asupra infrastructurii energetice ucrainene, menită să provoace penurii și haos în sistemul civil înaintea iernii.

Atac masiv cu drone asupra Rusiei (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rusia, ferfenițită de dronele ucrainene: fabrică de explozibili și un terminal petrolier, vizate

Atac masiv cu drone asupra Rusiei. O fabrică de explozibili din Rusia și un terminal petrolier din orașul Feodosia, în Crimeea ocupată, au fost vizate în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv cu drone lansat de Ucraina. Atac masiv cu drone asupra Rusiei Potrivit Statului Major ucrainean, una dintre țintele atacului a fost o fabrică de explozibili situată în regiunea rusă Nijni Novgorod, la est de Moscova. Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Uzina produce muniție pentru artilerie, bombe aeriene și alte tipuri de armament folosite de armata rusă. Sursele ucrainene afirmă că atacul cu drone a provocat mai multe deflagrații puternice, însă amploarea pagubelor nu este clară deocamdată. Terminal petrolier din Feodosia, incendiat în urma atacului Cea de-a doua țintă principală a fost un terminal petrolier din orașul Feodosia, din peninsula Crimeea, utilizat pentru transportul produselor petroliere din Rusia către regiune. Terminalul este folosit pentru descărcarea combustibilului provenit din vagoane, camioane cisternă și nave. Potrivit Statului Major ucrainean, atacul a declanșat un incendiu masiv, iar în Crimeea ar fi fost lovit și un depozit de muniții. Moscova susține că a doborât peste 250 de drone În replică, autoritățile ruse au anunțat că apărarea antiaeriană a interceptat în noaptea de duminică spre luni nu mai puțin de 251 de drone ucrainene deasupra teritoriului Rusiei, Mării Negre și zonelor ucrainene aflate sub control rusesc. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat oficial informațiile privind incendiul din Feodosia sau pagubele de la fabrica de explozibili. Criză de combustibil în Crimeea: raționalizarea benzinei Ca urmare a atacurilor repetate asupra infrastructurii energetice, autoritățile din Crimeea au decis, săptămâna trecută, reducerea rației de benzină de la 30 la 20 de litri per autoturism. Măsura vine în contextul unei crize de combustibil accentuate, cauzată de deteriorarea lanțurilor de aprovizionare și de distrugerea parțială a rafinăriilor rusești. Ucraina lovește constant infrastructura energetică a Rusiei În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor și depozitelor petroliere din Rusia. Aceste lovituri au determinat reducerea producției rafinăriilor ruse și au contribuit la creșterea prețurilor la combustibil pe piața internă rusă. Analizele internaționale arată că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie de slăbire economică a Rusiei prin perturbarea lanțurilor logistice de alimentare ale armatei.

UE critică alegerile locale din Georgia (sursa: Facebook/Kaja Kallas)
Internațional

UE critică iar puterea de la Tbilisi: a pus presiune pe opoziție și media la alegerile locale

UE critică alegerile locale din Georgia. Uniunea Europeană a condamnat ferm alegerile locale desfășurate în weekend în Georgia, calificând scrutinul drept unul organizat „într-o perioadă de reprimare extinsă a celor care sunt în dezacord cu guvernul”. UE critică alegerile locale din Georgia Într-o declarație comună, Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și Marta Kos, comisarul pentru extindere, au subliniat că alegerile nu pot fi considerate libere și competitive, din cauza climatului politic restrictiv. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Potrivit oficialilor europeni, raziile asupra media independente, arestările opozanților și activiștilor, precum și modificările legislative favorabile partidului de guvernământ au subminat grav procesul democratic. „Aceste acțiuni au redus drastic posibilitatea de a avea alegeri competitive”, au precizat reprezentantele UE, menționând și boicotul unei mari părți a opoziției, care a dus la o prezență scăzută la urne. Proteste masive la Tbilisi după anunțarea rezultatelor După publicarea rezultatelor, zeci de mii de georgieni au ieșit în stradă la Tbilisi pentru a protesta împotriva derivei autoritariste a partidului aflat la putere, Visul Georgian. În timpul confruntărilor dintre protestatari și forțele de ordine, 21 de polițiști și 6 manifestanți au fost răniți, potrivit Ministerului Sănătății. Premierul Irakli Kobahidze a descris protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”, acuzând opoziția de instigare la violență. Tensiuni în creștere și avertismente din partea autorităților Ministerul de Interne al Georgiei a avertizat protestatarii în legătură cu „continuarea acțiunilor ilegale”, amenințând cu intervenții în forță dacă demonstrațiile persistă. Până duminică seara, câteva sute de manifestanți au rămas în apropierea Parlamentului de la Tbilisi, fără alte incidente majore. Criza politică din Georgia se adâncește Georgia se confruntă cu o criză politică profundă de la alegerile parlamentare controversate din anul precedent, când partidul Visul Georgian s-a autoproclamat câștigător. Opoziția pro-occidentală a boicotat Parlamentul, iar decizia premierului Kobahidze de a suspenda obiectivul integrării europene, prevăzut în Constituție, a amplificat protestele în întreaga țară. Bruxelles-ul avertizează că astfel de derapaje pot îndepărta Georgia de parcursul european și de valorile democratice asumate.

Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Serviciul militar obligatoriu revine, spune cancelarul german

Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu. Cancelarul german Friedrich Merz consideră că serviciul militar obligatoriu va fi reintrodus, mai devreme sau mai târziu, în Germania. Deocamdată, el susține propunerea ca serviciul să înceapă pe bază de voluntariat, însă anticipează că această formă nu va rămâne permanentă. Germania, revenirea la serviciul militar obligatoriu Declarațiile cancelarului au fost făcute duminică, într-un interviu acordat postului public ARD. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor „Susțin ceea ce am convenit în acordul de coaliție, să începem cu serviciul voluntar, deocamdată. Dar bănuiesc că acesta nu va rămâne voluntar”, a declarat Merz, liderul blocului conservator din Bundestag. În prezent, Germania are aproximativ 350.000 de tineri bărbați eligibili pentru înrolare, precum și un număr similar de femei, însă Constituția nu permite recrutarea femeilor. Armata germană are nevoie de 80.000 de soldați Potrivit estimărilor NATO, Germania ar avea nevoie de 260.000 de militari activi pentru a face față unui potențial atac, inclusiv din partea Rusiei. În acest moment, Bundeswehr ar trebui să suplimenteze efectivele cu cel puțin 80.000 de soldați. Ministrul apărării, Boris Pistorius, propune un sistem bazat pe înrolare voluntară, menit să atragă tinerii prin condiții mai bune și salarii atractive. Conservatorii cer măsuri ferme, nu „jumătăți de drum” Politicienii conservatori au criticat proiectul de lege, afirmând că nu definește clar când ar trebui să se treacă de la sistemul voluntar la cel obligatoriu. Premierul bavarez Markus Söder a declarat pentru Bild că „nu există nicio cale de a evita recrutarea obligatorie”, avertizând că o politică de apărare „incertă nu ajută pe nimeni”. Discuțiile în Bundestag, amânate cu două săptămâni Proiectul noii legi a serviciului militar urma să fie dezbătut în prima lectură joi, însă coaliția de guvernare a anunțat amânarea dezbaterilor cu două săptămâni. Între timp, cancelarul Merz a comentat și recentele apariții de drone în spațiul aerian german, pe care le-a atribuit Rusiei, calificându-le drept „o amenințare serioasă la adresa securității naționale”. Totuși, el a precizat că nu s-au înregistrat incidente cu drone înarmate, ci doar tentative de recunoaștere menite să „tulbure populația”. Merz a asigurat publicul că executivul german va lua măsuri ferme împotriva acestor provocări, subliniind că securitatea Germaniei și consolidarea capacităților militare ale Bundeswehr sunt priorități strategice pentru perioada următoare.

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă (sursa: president.gov.ua)
Internațional

Zelenski critică lipsa de reacție a Occidentului după un nou atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei

Zelenski cere Occidentului o reacție fermă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a denunțat duminică „lipsa de răspunsuri reale” din partea Occidentului, după cel mai recent atac masiv al Rusiei cu rachete și drone, soldat cu victime și distrugeri majore. Zelenski cere Occidentului o reacție fermă În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a subliniat că reacția internațională este insuficientă, în timp ce Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Citește și: O nouă descoperire oferă speranță în lupta cu Alzheimer: indiciul care ar semnala debutul bolii cu ani înainte de apariția simptomelor Zelenski a avertizat că slăbiciunea reacției internaționale îi dă curaj președintelui rus Vladimir Putin să continue agresiunea: „Din nefericire, nu există o reacție adecvată, puternică a lumii la tot ce se întâmplă. Putin râde pur și simplu de Occident, de tăcerea lui și de absența contramăsurilor decisive.” Liderul ucrainean a descris atacurile ca parte a unei strategii deliberate de distrugere a infrastructurii civile, mai ales în pragul iernii. Cel mai mare atac asupra regiunii Lvov Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a atacat în cursul nopții cu 53 de rachete și mai multe valuri de drone kamikaze. Bilanțul provizoriu indică cinci morți și 18 răniți, patru victime fiind raportate în regiunea Lvov, iar una în Zaporijia. Guvernatorul Maksim Kozîțki a precizat că a fost cel mai mare atac asupra regiunii Lvov de la începutul războiului, iar primarul orașului, Andrii Sadovî, a anunțat că un complex industrial a luat foc în urma bombardamentelor. În regiunea Vinnița, o altă întreprindere industrială a fost, de asemenea, vizată de atacuri. Zelenski: „Dronele rusești conțin piese livrate din Occident” Președintele ucrainean s-a arătat nemulțumit de persistența livrărilor de componente tehnologice către Rusia, utilizate în fabricarea dronelor de atac. „Dronele rusești de atac conțin componente care sunt în continuare livrate din țări occidentale și din diferite state vecine cu Rusia”, a declarat Zelenski, exprimându-și uimirea că, după peste trei ani și jumătate de război, nu există încă un mecanism eficient de oprire a acestor livrări. El a exemplificat că cele aproape 500 de drone folosite într-o singură noapte conțin peste 100.000 de componente fabricate în străinătate. Armata rusă a anunțat că a lansat în cursul nopții „un atac masiv cu arme de înaltă precizie”, inclusiv rachete hipersonice Kinjal, vizând instalații ale complexului militaro-industrial ucrainean și infrastructura energetică și de gaze care asigurau funcționarea acestora.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră