duminică 07 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5062 articole
Internațional

Trump scrie negru pe alb că Iranul pregătea o armă nucleară, criticii îl contrazic

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump. Donald Trump susține că Iranul dezvoltă arme nucleare, contrar evaluărilor serviciilor secrete americane Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump Președintele american a justificat recentele atacuri asupra Iranului invocând existența unui program nuclear, deși serviciile de informații nu confirmă acest lucru. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Donald Trump a informat Congresul SUA că instalațiile iraniene bombardate de armata americană găzduiau un „program de dezvoltare a armelor nucleare”. Declarația a fost făcută într-o scrisoare oficială adresată președintelui Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, și publicată pe site-ul Casei Albe. Potrivit documentului, atacul ar fi vizat trei obiective considerate esențiale pentru presupusul program nuclear al Iranului. Serviciile secrete americane neagă existența unui program activ Cu toate acestea, cele mai recente evaluări ale serviciilor americane de informații nu susțin afirmațiile lui Trump. În martie, directoarea Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a informat Congresul că liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, nu a dat ordin pentru reluarea unui program nuclear militar, închis încă din 2003. O sursă apropiată de aceste evaluări a confirmat că această analiză nu s-a schimbat până în prezent. Divergențe publice între Trump și serviciile de informații Trump a contestat public raportul prezentat de Tulsi Gabbard, declarând că nu are încredere în afirmațiile ei și susținând că Iranul era „foarte aproape” de a obține o armă nucleară. În replică, Gabbard a clarificat că informațiile serviciilor indicau că Iranul ar putea produce o armă nucleară „în săptămâni sau luni” dacă ar decide să facă acest pas, însă acest lucru nu se întâmplase până în prezent. Paralele istorice cu Irak Contextul amintește de justificarea invaziei Irakului din 2003 de către fostul președinte George W. Bush, care a invocat existența armelor de distrugere în masă – o afirmație ulterior discreditată. Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la folosirea informațiilor clasificate pentru a valida acțiuni militare, în lipsa unui consens din partea comunității de informații. Iranul, între timp, susține în continuare că programul său nuclear este destinat exclusiv scopurilor pașnice.

Iranul pregătea arme nucleare, susține Trump (sursa: Facebook/The White House)
Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump susține că articolul 5 din Tratatul NATO ("toți pentru unul" în caz de atac) e interpretabil

Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump. Președintele american Donald Trump a evitat marți să confirme angajamentul ferm al Statelor Unite față de Articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unui stat membru. Declarațiile sale au venit în contextul în care liderii NATO s-au reunit la un summit desfășurat la Haga. Articolul 5 (NATO), interpretabil pentru Trump Întrebat la bordul avionului prezidențial Air Force One despre hotărârea de a respecta Articolul 5, Trump a răspuns evaziv: Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar „Depinde ce definiție îi dați. Sunt mai multe moduri de a interpreta articolul 5.” El a adăugat că este „angajat să salveze vieți și securitatea” și că va oferi „o definiție exactă” după sosirea la summit. Presiuni pentru majorarea bugetelor de apărare Anterior, președintele american le-a cerut statelor membre NATO să își majoreze bugetele de apărare la 5% din PIB, semnificativ peste actualul angajament de 2%. Trump a avertizat că, în lipsa acestui efort financiar, SUA ar putea refuza să apere membrii „rău-platnici”. Acord general asupra pragului de 5% până în 2035 În cadrul summitului de la Haga, statele NATO – cu excepția Spaniei – au fost de acord să crească progresiv cheltuielile de apărare până la 5% din PIB până în anul 2035. Structura acestui prag prevede 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru domenii conexe, cum ar fi infrastructura strategică și apărarea cibernetică. Spania, singura excepție: „5% e disproporționat” Spania a obținut o derogare de la angajamentul comun, motivând că un efort de 5% din PIB ar fi „disproporționat și incompatibil cu protejarea prestațiilor sociale”. Premierul Pedro Sánchez a anunțat că țara sa va aloca 2,1% din PIB pentru apărare – „nici mai mult, nici mai puțin”. Trump critică Spania: „A devenit o problemă” În declarația sa de presă, Donald Trump a criticat în mod direct Spania pentru refuzul de a susține majorarea bugetului de apărare. El a afirmat că această atitudine „a devenit o problemă” în cadrul Alianței și a sugerat că lipsa de implicare financiară afectează unitatea NATO.

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Netanyahu dă asigurări că a încetat atacul asupra Iranului, după o discuție cu Trump

Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului. Israelul a confirmat marți că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, în urma unei convorbiri telefonice între premierul Benjamin Netanyahu și președintele american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a declarat că un acord de încetare a focului între cele două state a intrat în vigoare și trebuie respectat. Israelul anunță încetarea atacurilor asupra Iranului Potrivit biroului de presă al premierului israelian, în urma discuției cu președintele Trump, Israelul s-a abținut de la noi atacuri. Citește și: Magistrații, noi amenințări voalate către Guvern: vor să fie consultați când se decid măsurile pentru reducerea deficitului bugetar Cu toate acestea, autoritățile israeliene acuză Iranul că a încălcat acordul de armistițiu de cel puțin două ori, motiv pentru care armata israeliană a distrus un radar situat la nord de capitala Teheran. Trump acuză ambele părți de încălcarea armistițiului Președintele american Donald Trump a criticat atât Israelul, cât și Iranul, pentru încălcarea încetării focului. În replică, președintele iranian Masoud Pezeshkian a transmis că Iranul va respecta armistițiul doar dacă și Israelul se va conforma. Atacuri masive lansate de Israel pe 13 iunie În contextul acuzațiilor că Iranul este aproape de a produce o armă nucleară, Israelul – stat considerat o putere nucleară neoficială – a declanșat pe 13 iunie o amplă campanie de bombardamente. Țintele vizate au inclus infrastructura militară iraniană, sisteme de apărare antiaeriană, depozite de rachete balistice și instalații nucleare precum cele de la Natanz, Isfahan, Fordo și Arak. Eliminarea liderilor iranieni și reacția Teheranului În cadrul operațiunilor, Israelul a eliminat membri de rang înalt ai armatei iraniene, ai Gardienilor Revoluției și cercetători din sectorul nuclear. Ca răspuns, Iranul a lansat o serie de atacuri asupra teritoriului israelian, într-o escaladare rapidă a conflictului. „Operațiunea Ciocanul de la Miezul Nopții”  Pentru a lovi instalațiile nucleare iraniene situate în subteran – în special uzina de la Fordow, construită la 80 de metri sub un munte, Israelul a avut nevoie de sprijinul Statelor Unite, întrucât nu deține bombe anti-buncăr suficient de puternice. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, SUA au lansat o operațiune masivă denumită „Ciocanul de la Miezul Nopții”. În cadrul acesteia, au fost atacate instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului din Fordow, Natanz și Isfahan. Operațiunea a implicat 14 bombe anti-buncăr GBU-57, zeci de rachete de croazieră Tomahawk și peste 125 de aeronave militare, inclusiv șapte bombardiere invizibile B-2. Acestea au provocat cel puțin șase cratere uriașe vizibile din satelit în zona uzinei de la Fordow.

Rusia susține că a sprijinit Iranul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul susține că a ajutat Iranul prin poziția de condamnare a loviturilor americane

Rusia susține că a sprijinit Iranul. Președinția Rusiei a respins marți acuzațiile conform cărora nu ar fi sprijinit suficient Iranul, subliniind că Moscova a adoptat o „poziție clară” în condamnarea atacurilor aeriene lansate de SUA și Israel împotriva Republicii Islamice Rusia susține că a sprijinit Iranul Președintele rus Vladimir Putin a condamnat ferm loviturile americane asupra siturilor nucleare din Iran, pe care le-a catalogat drept „nejustificate”. Citește și: EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent În plus, a reamintit tratatul de cooperare strategică încheiat între Rusia și Iran în ianuarie. Moscova promite ajutor pentru Iran, fără detalii concrete Putin a declarat luni că Rusia va încerca să ajute poporul iranian, însă fără a furniza detalii despre natura acestui sprijin. Între timp, surse iraniene au transmis că Teheranul este dezamăgit de sprijinul oferit până în prezent de Moscova. Kremlinul respinge comparațiile cu Siria Întrebat despre o eventuală paralelă cu situația din Siria, unde Rusia a refuzat suplimentarea forțelor pentru susținerea regimului Assad, Kremlinul a afirmat că astfel de comparații sunt „menite să submineze parteneriatul ruso-iranian”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că Rusia a sprijinit efectiv Iranul prin poziționarea sa fermă, și a menționat că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a apreciat acest lucru în cadrul întâlnirii cu Vladimir Putin. Daunele din Iran, încă neclare Peskov a precizat că este prea devreme pentru o evaluare clară a daunelor provocate instalațiilor nucleare iraniene. „Informațiile continuă să sosească, dar nimeni nu are în acest moment o imagine clară”, a adăugat el. Kremlinul neagă primirea unei scrisori oficiale de la Khamenei Întrebat despre o presupusă scrisoare a liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, transmisă prin Abbas Araghchi, Peskov a negat existența unui document oficial. „Au existat mesaje, dar nu s-a transmis nicio scrisoare scrisă, așa cum a relatat Reuters”, a declarat acesta. Rusia salută încetarea focului anunțată între Israel și Iran Președintele american Donald Trump a anunțat luni o încetare completă a focului între Israel și Iran, care ar putea pune capăt unui conflict de 12 zile. Milioane de iranieni au fugit din Teheran, iar tensiunile regionale au escaladat rapid. Peskov a salutat inițiativa: „Dacă s-a obținut într-adevăr o încetare a focului, nu putem decât să o salutăm”. El a menționat și contribuția Qatarului la intermedierea armistițiului și a subliniat că Federația Rusă a cerut pace încă de la începutul acestui conflict.

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Băiețisme între Medvedev și Trump, după ce primul sugerase furnizarea de arme nucleare Iranului

Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară. Dmitri Medvedev a revenit luni asupra declarațiilor controversate privind posibila furnizare de arme nucleare Iranului. Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul rus a precizat că „Rusia nu are nicio intenție să furnizeze arme nucleare Iranului”, reacționând astfel la avertismentul transmis de Donald Trump. Dispută Medvedev, Trump, pe tema nucleară Declarațiile de luni vin după ce, cu o zi înainte, Medvedev sugerase pe canalul său Telegram că anumite state ar putea fi dispuse să livreze arme nucleare Iranului. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Acum, el a precizat că este conștient de implicațiile unui asemenea gest și a subliniat că Rusia este membră a Tratatului de neproliferare nucleară, spre deosebire de Israel. Trump: „Nu folosiți cu ușurință cuvântul nuclear!” Reacția președintelui american Donald Trump a venit prompt, printr-un mesaj pe platforma Truth Social. El l-a criticat pe Medvedev pentru utilizarea „nepăsătoare” a cuvântului „nuclear” și a cerut clarificări imediate dacă s-au făcut astfel de afirmații privind Iranul. Trump a reiterat superioritatea submarinelor americane cu propulsie nucleară, descriindu-le ca fiind „cu 20 de ani mai avansate” decât celelalte flote. Rusia și SUA, din nou pe muchie de cuțit În răspunsul său, Medvedev a sugerat că nu este cazul pentru comparații de forță nucleară, amintind că „noul Tratat de reducere a armelor strategice”, semnat cu un președinte american, este încă în vigoare. Totodată, fostul lider rus a concluzionat sec: „Întrebarea este: ce urmează?”, lăsând deschisă tema escaladării nucleare într-un climat internațional tensionat.

Serbia oprește complet exporturile de armament (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Acuzată de Rusia că furnizează armament Ucrainei, Serbia oprește toate exporturile de arme

Serbia oprește complet exporturile de armament. În contextul tensiunilor internaționale tot mai mari, Serbia a anunțat luni suspendarea tuturor exporturilor de arme, muniții și echipamente militare. Serbia oprește complet exporturile de armament Măsura vine în plin conflict între Iran și Israel, dar și pe fondul acuzațiilor Rusiei că Belgradul ar fi furnizat arme Ucrainei prin intermediari. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Decizia reflectă echilibrul fragil pe care președintele Aleksandar Vucic încearcă să-l mențină între parteneriatul cu Moscova și aspirațiile europene. O piață de 1,6 miliarde de euro, înghețată "Am oprit, literalmente, totul", a declarat Vucic, răspunzând unei întrebări despre relațiile cu Israelul și Iranul. Potrivit datelor oficiale, exporturile anuale de armament ale Serbiei se ridicau la aproximativ 1,6 miliarde de euro. Ministerul Apărării a confirmat într-un comunicat că exporturile vor fi posibile doar cu aprobarea guvernului și a Consiliului de Securitate Națională. Rusia acuză: arme sârbești ajung în Ucraina Serviciile secrete ruse (SVR) au acuzat două companii din Serbia că ar fi vândut muniție destinată armatei ucrainene, folosind intermediari din Cehia și Bulgaria. Conform SVR, Serbia ar fi furnizat rachete pentru lansatoare multiple și obuze de mortier, știind exact că destinația finală este frontul ucrainean. Agenția a acuzat Belgradul că este complice la uciderea soldaților și civililor ruși. Exporturi spre Israel și critici interne Serbia a fost criticată și pentru exporturile recente către Israel, estimate la câteva milioane de euro, în plin conflict în Gaza. Duminică, la Belgrad a avut loc un protest prin care s-a cerut oprirea acestor livrări. Vucic a respins vehement criticile, declarând ironic: „Unde doriți să trimitem muniție? În Antarctica?”

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Bază americană (Qatar), atacată de Iran (sursa: X/IRNA News Agency)
Internațional

Iranul a atacat cu rachete baza americană Al Udeid din Qatar, țară care a anunțat că va riposta

Bază americană (Qatar), atacată de Iran. Mai multe explozii au fost auzite luni seară în Doha, capitala Qatarului, în contextul în care Iranul amenințase cu represalii față de recentele lovituri aeriene americane asupra unor obiective nucleare iraniene. Bază americană (Qatar), atacată de Iran Iranul a lansat șase rachete în direcția bazelor militare americane din Qatar. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Publicația Axios notase anterior că lansatoare iraniene de rachete fuseseră deja poziționate în vederea atacului. Qatarul și-a închis spațiul aerian înainte de atac Înaintea evenimentelor, autoritățile din Qatar au anunțat închiderea spațiului aerian național, în contextul creșterii tensiunilor din regiune. Decizia a fost interpretată drept un semn că autoritățile anticipau un atac iminent. Teheranul confirmă „răspunsul puternic” împotriva SUA Televiziunea de stat iraniană a anunțat luni seară că Iranul a lansat un „răspuns puternic” la ceea ce a numit „agresiunea americană” asupra instalațiilor nucleare iraniene. Potrivit agenției IRNA, operațiunea a fost denumită „Binecuvântarea victoriei” și vizează bazele americane din Qatar și Irak. Qatarul avertizează că își rezervă dreptul la ripostă În urma atacului asupra bazei militare Al-Udeid, aflată sub comandament american, Qatarul a transmis că își rezervă dreptul de a răspunde în mod direct, în conformitate cu dreptul internațional. Un diplomat occidental a declarat încă de luni după-amiază, exista o amenințare credibilă din partea Iranului la adresa bazei Al-Udeid. Aceasta este cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu și găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani.

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia pregătește acțiuni militare în Europa, avertizează serviciile de informații ucrainene

Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat duminică asupra pregătirii unor noi acțiuni militare ale Rusiei pe teritoriul european. Declarația a fost făcută într-un mesaj postat pe Telegram, fără a oferi detalii concrete despre planurile Moscovei. Operațiuni militare ruse pregătite pentru Europa Zelenski a precizat că a fost informat despre situație de șeful serviciului de informații militare al armatei ucrainene, Kirilo Budanov. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Liderul ucrainean acuză conducerea rusă de un „regres intelectual” și de escaladarea intenționată a conflictului. Kievul promite transparență față de aliați Președintele Ucrainei a transmis că va informa partenerii internaționali cu privire la dovezile colectate de serviciile secrete. Zelenski a subliniat importanța colaborării strânse în fața unei posibile amenințări extinse. Decizii comune de apărare cu UE și Marea Britanie În același mesaj, Zelenski a declarat că pregătește decizii comune de apărare alături de Uniunea Europeană și Regatul Unit. Inițiativa vine în contextul tensiunilor tot mai mari privind securitatea continentală.

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului (sursa: Pexels/Ricardo José)
Internațional

Prețul țițeiului a început să crească după loviturile SUA în Iran. E posibilă o scumpire cu 50%

Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului. Prețurile țițeiului au crescut luni la cele mai ridicate valori din ianuarie, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Tensiunile din regiune alimentează temerile privind întreruperea aprovizionării globale cu petrol. Conflictul din Orient scumpește prețul țițeiului La bursa ICE Futures din Londra, barilul de petrol Brent a urcat cu aproape 2%, ajungând la 78,53 dolari la ora 5:03 GMT, după ce atinsese anterior 81,40 dolari — cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie În același timp, pe piața Nymex din New York, barilul de „light sweet crude” s-a apreciat cu 2,04%, ajungând la 75,35 dolari, după un vârf de 78,40 dolari. Atacuri americane asupra instalațiilor nucleare iraniene Escaladarea a fost provocată de lansarea operațiunii „Ciocanul de la Miezul Nopții”, prin care SUA au atacat instalațiile de îmbogățire a uraniului din Iran. Au fost utilizate 14 bombe anti-buncăr GBU-57 și zeci de rachete Tomahawk, iar atacurile au implicat peste 125 de avioane militare. Atacurile au vizat amplasamentele de la Fordo, Natanz și Isfahan, provocând distrugeri vizibile din satelit. Pericolul închiderii strâmtorii Ormuz Iran, al treilea producător OPEC, ar putea reacționa prin închiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic prin care trece circa 20% din transportul global de petrol. Presa iraniană anunță că Parlamentul a aprobat deja această măsură, deși în trecut autoritățile de la Teheran nu și-au pus în aplicare amenințările. Prețul petrolului ar putea urca la 120 dolari Analiștii avertizează că actuala criză geopolitică ar putea duce la o creștere rapidă a cotației petrolului Brent spre 100 sau chiar 120 dolari barilul. Goldman Sachs estimează că o închidere a strâmtorii Ormuz timp de o lună ar putea împinge prețul Brent la 110 dolari. Impact asupra aurului și dolarului În paralel, investitorii s-au orientat spre dolar, ceea ce a dus la o scădere de 0,2% a cotației aurului, până la 3.362,29 dolari uncia. Aprecierea monedei americane face aurul mai scump pentru deținătorii altor valute, afectând cererea pe termen scurt.

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului (sursa: Fox News)
Internațional

SUA cer Chinei să convingă Iranul să nu închidă strâmtoarea Ormuz

SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis duminică un avertisment ferm către Iran, în contextul tensiunilor generate de atacul aerian al SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene. Rubio a cerut Chinei să intervină diplomatic, avertizând că închiderea strâmtorii Ormuz ar reprezenta o „greșeală teribilă” cu consecințe economice grave pentru Iran și restul lumii. SUA cer Chinei presiuni asupra Iranului Presa iraniană a anunțat că parlamentul de la Teheran a aprobat închiderea strâmtorii Ormuz ca măsură de represalii, în urma atacului american. Citește și: Viitorul ministru al Sănătății, responsabil de ratarea PNRR pe spitale și autorul atacurilor la Nicușor Dan, pe care l-a acuzat că a blocat un spital de oncologie Totuși, decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Rubio a declarat, într-o intervenție la Fox News, că guvernul chinez ar trebui să exercite presiuni asupra Iranului pentru a nu închide strâmtoarea, amintind că Beijingul este dependent de petrolul care tranzitează Ormuz. „Dacă iranienii fac asta, va fi sinucidere economică pentru ei. Economiile altor țări ar suferi mai mult decât a noastră”, a subliniat Rubio. O decizie care ar putea escalada conflictul Blocarea strâmtorii Ormuz ar însemna o escaladare masivă, avertizează oficialul american. SUA și alte țări ar putea răspunde ferm unei astfel de mișcări, cu riscul declanșării unei crize energetice globale. 20% din petrolul mondial trece prin Ormuz Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai strategice rute maritime din lume, prin care circa 20% din petrolul exportat la nivel global ajunge la consumatori. O eventuală blocare ar duce la creșterea accelerată a prețurilor la petrol și la destabilizarea piețelor internaționale. Iranul ezită, dar presiunea crește De la începutul campaniei de bombardamente lansate de Israel vineri, Iranul a evitat să lovească interese economice americane, de teama unui răspuns militar. Totuși, atacul SUA asupra instalațiilor de la Fordow, Natanz și Isfahan schimbă ecuația. Teheranul ia acum serios în calcul blocarea traficului petrolierelor.

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Bombardarea siturilor nucleare iraniene - operațiune cu multe diversiuni, plan elaborat luni de zile

Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste. Statele Unite au lansat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, cea mai amplă operațiune aeriană cu bombardiere B-2 din istoria sa militară. Denumită „Midnight Hammer”, misiunea a vizat trei instalații nucleare iraniene – Fordow, Natanz și Isfahan – și a fost pregătită în secret timp de luni de zile, potrivit declarațiilor oficiale ale Pentagonului. Raidul a implicat peste 125 de aeronave Operațiunea a mobilizat 7 bombardiere invizibile B-2 Spirit, avioane de realimentare, recunoaștere și vânătoare, submarine care au lansat rachete Tomahawk. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan În total, au fost lansate aproximativ 70 de rachete și bombe ghidate, inclusiv 14 bombe anti-buncăr GBU-57 asupra țintelor subterane. Țintele principale: Fordow, Natanz și Isfahan Bombe penetrante GBU-57 au lovit instalațiile de la Fordow și Natanz, centre-cheie în programul nuclear iranian. Instalația de la Isfahan a fost atacată cu rachete Tomahawk lansate de pe submarine americane, începând cu ora 21:00 GMT. Operațiunea SUA în Iran, tactici diversioniste Pentru a păcăli apărarea iraniană o parte din avioane a zburat spre Pacific, către Guam. Restul au păstrat comunicațiile la minimum, zburând spre Iran pe o rută ocolitoare. Avioanele F-22 și F-35 au deschis culoarul de atac, detectând amenințări aeriene. Au fost lansate momeli pentru a deruta sistemele radar iraniene. Uzina subterană de la Fordow Instalația de la Fordow, amplasată la circa 80 de metri sub un munte, este cea mai bine protejată facilitate nucleară a Iranului. Primele bombe au fost lansate la 22:40 GMT, iar ultima țintă a fost lovită la 23:05 GMT. Avioanele americane, nevătămate Potrivit generalului Dan Caine, nicio aeronavă americană nu a fost doborâtă, iar sistemele de apărare iraniene nu au reacționat, semn că atacul a fost complet neașteptat și neidentificat. Președintele american Donald Trump a asistat la desfășurarea operațiunii de la Casa Albă, după o zi petrecută la terenul său de golf. El a autorizat personal atacul, descris de secretarul Apărării Pete Hegseth drept „curajos și strălucit”. Obiectivul: neutralizarea amenințării nucleare Secretarul american al Apărării a precizat că misiunea a avut un caracter chirurgical, fără victime civile sau militare. Scopul a fost neutralizarea infrastructurii nucleare, nu înlăturarea conducerii de la Teheran. Trump: „Iranul trebuie să aleagă pacea” Într-un mesaj către națiune, președintele Trump a transmis un avertisment clar Iranului: „Alegeți între pace și o tragedie mai mare decât ceea ce ați văzut în ultimele opt zile.” El a afirmat că instalațiile nucleare iraniene au fost complet distruse, însă evaluările oficiale ale armatei israeliene privind amploarea pagubelor sunt încă în curs. Implicarea Israelului și limitările sale tehnice Atacurile americane au completat campania israeliană începută vinerea trecută. Surse militare susțin că armata israeliană nu deținea bombe suficient de puternice pentru a lovi instalațiile adânc îngropate precum Fordow, motiv pentru care a fost necesară intervenția SUA.

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035, au convenit statele NATO. Spania face excepție

NATO, 5% din PIB, exceptând Spania. Statele membre ale NATO, reunite începând de marți la Haga, au ajuns duminică la un acord privind creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare, cu obiectivul de a atinge 5% din PIB până în anul 2035. Această decizie vine după ce Spania a obținut o excepție de la noul prag bugetar. NATO, 5% din PIB, exceptând Spania Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că țara sa nu va depăși 2,1% din PIB pentru cheltuieli de apărare, respingând propunerea NATO ca fiind „irațională și contraproductivă”. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan El a subliniat că un prag de 5% ar afecta grav sistemul social și prestațiile publice din Spania. „Nu este vorba doar de bani, ci de echilibru între securitate și protecția socială”, a declarat Sánchez. Formula agreată Acordul final prevede o împărțire a cheltuielilor astfel: 3,5% din PIB pentru apărare strict militară 1,5% din PIB pentru securitate în sens extins, incluzând infrastructura, apărarea cibernetică și alte domenii conexe. Această formulă a fost propusă de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care și-a exprimat dorința ca toate statele membre să adopte planuri anuale clare de creștere progresivă a bugetelor. Doar 9 state NATO ating în prezent pragul de 2% În ciuda acordului din 2014 privind atingerea a 2% din PIB pentru apărare în termen de 10 ani, doar 9 dintre cele 32 de state membre NATO respectă în prezent acest angajament. În acest context, noul obiectiv de 5% reprezintă o provocare majoră pentru Alianță. Rutte: „Nu se poate spune că nu sunt bani” Mark Rutte a făcut apel la liderii statelor membre să își asume responsabilitatea politică și să explice populației necesitatea acestor investiții. El a subliniat că societățile occidentale sunt suficient de bogate pentru a susține acest efort financiar. „Dacă nu acționăm acum, în următorii trei-patru ani vom fi bine, dar apoi vom fi cu adevărat amenințați”, a avertizat Rutte. Summitul de la Haga va oficializa noile angajamente Acordul urmează să fie semnat în cadrul summitului NATO de la Haga. Obiectivul este ca fiecare stat membru să prezinte planuri anuale de creștere a bugetului pentru apărare, pentru a asigura atingerea treptată a noului prag de 5% din PIB.

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului (sursa: X/MFA Russia)
Internațional

Prima reacție oficială a Moscovei după loviturile SUA asupra Iranului: un comunicat al MAE

Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului. Rusia a reacționat dur duminică după atacurile aeriene lansate de Statele Unite asupra instalațiilor nucleare ale Iranului, calificând acțiunea drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Ministerul rus de Externe a emis un comunicat oficial în care condamnă ferm aceste bombardamente. Moscova condamnă atacurile SUA asupra Iranului „Decizia iresponsabilă de a lansa atacuri cu rachete și bombe pe teritoriul unui stat suveran, indiferent de argumentele invocate, încalcă în mod flagrant dreptul internațional”, a transmis diplomația rusă. Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan Ministerul rus de Externe a făcut apel la calm și la revenirea la calea dialogului diplomatic: „Facem apel la încetarea agresiunii și la eforturi sporite pentru a crea condiții favorabile unei soluționări politice și diplomatice.” Ministrul iranian de Externe, așteptat la Moscova În urma atacurilor americane, Iranul își intensifică contactele diplomatice. Șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a anunțat că va efectua o vizită oficială la Moscova. „Voi merge la Moscova în această după-amiază și voi purta discuții serioase cu președintele rus mâine”, a declarat Abbas Araghchi, prezent la Istanbul în cadrul unei reuniuni a Organizației Cooperării Islamice (OCI).

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute (sursa: Facebook/U.S. Department of Defense)
Internațional

Siturile nucleare iraniene au fost lovite cu 14 bombe anti-buncăr, dar nu sunt cunoscute pagubele

Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că raidul aerian desfășurat în noaptea de sâmbătă spre duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene a reprezentat un „succes incredibil și copleșitor”. Potrivit acestuia, operațiunea a distrus ambițiile nucleare ale Iranului. Totuși nu se știe clar ce pagube a provocat acest atac. „Operațiunea Miezul Nopții” Comandantul-șef al armatei americane, generalul Dan Caine, a oferit detalii despre amploarea operațiunii, denumită „Operațiunea Miezul Nopții”: Citește și: Penalul Neacșu, beneficiarul unei sinecuri de 21.000 lei/lună, pus de PSD nr. 2 în guvernul Bolojan 14 bombe anti-buncăr GBU-57 utilizate; zeci de rachete de croazieră Tomahawk lansate; implicarea a peste 125 de avioane militare. „Ambițiile nucleare ale Iranului au fost distruse” La aceeași conferință de presă, Pete Hegseth a subliniat că operațiunea planificată de președintele Donald Trump a fost „curajoasă și strălucită”, demonstrând revenirea capacității de descurajare a Statelor Unite. „Când acest președinte vorbește, lumea ar trebui să asculte”, a adăugat Hegseth. Trump: Instalațiile de la Natanz, Isfahan și Fordow, distruse Președintele Donald Trump a afirmat că atacurile au distrus principalele centre de îmbogățire a uraniului din Iran: Natanz, Isfahan și Fordow. Acestea reprezentau puncte-cheie în programul nuclear iranian. Atacul din Iran, pagubele reale, necunoscute În ciuda declarațiilor SUA, armata israeliană a transmis că evaluările privind pagubele produse sunt încă în curs, în special în cazul complexului subteran de la Fordow. Această uzină, aflată la aproximativ 80 de metri sub un munte, poate fi lovită doar cu bombe GBU-57, armă exclusiv americană lansabilă de bombardierele B-2. În prezent, nu este clar dacă Iranul a apucat să retragă uraniul îmbogățit din instalația de la Fordow înainte de atac.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră