vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Regina Camilla a confirmat că a fost atacată de un bărbat în adolescență, un episod traumatizant

Regina Camilla a Marii Britanii a vorbit în premieră despre un episod petrecut în adolescență, când a fost atacată de un bărbat într-un tren. În interviul acordat BBC, suverana a mărturisit că incidentul a făcut-o să fie „foarte furioasă”. „Am fost atacată într-un tren și am ripostat” Regina a relatat că momentul a avut loc pe când era adolescentă și că a reacționat imediat la agresiune. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” „Citeam o carte și acest băiat… bărbat… m-a atacat, iar eu am ripostat”, a spus soția regelui Charles al III-lea, adăugând că nu îl cunoștea pe agresor. Episod care a marcat-o ani de zile Camilla a povestit că, după ce a coborât din tren, mama sa a observat că are părul ciufulit și îi lipsea un nasture de la haină. Regina a mărturisit că furia resimțită în urma incidentului „a bântuit-o mulți ani”. Detalii apărute anterior într-o carte despre familia regală Agresiunea a devenit cunoscută public în septembrie, printr-o carte publicată în serial în ziarul Times. În volum se menționează că episodul ar fi avut loc într-un tren spre gara Paddington din Londra, când Camilla avea aproximativ 16–17 ani și că l-ar fi lovit pe agresor cu pantoful. De asemenea, s-a afirmat că bărbatul ar fi fost ulterior arestat. Regina Camilla nu a confirmat aceste detalii suplimentare în interviul acordat BBC. În vârstă de 78 de ani, Regina Camilla sprijină de ani buni organizații și campanii dedicate combaterii violenței împotriva femeilor, inclusiv violenței sexuale și domestice, precum și ajutorării victimelor.

Regina Camilla a confirmat că a fost atacată de un bărbat în adolescență, un episod traumatizant
Revelion la 30 de grade Celsius și pene uriașe de curent: Buenos Aires, sub caniculă
Internațional

Revelion la 30 de grade Celsius și pene uriașe de curent: Buenos Aires, sub caniculă

Aproape un milion de clienți au rămas fără energie electrică miercuri dimineață în Buenos Aires și în zonele limitrofe, pe fondul creșterii bruște a consumului de energie în timpul valului de caniculă din emisfera sudică. Temperaturile ridicate au determinat o cerere record de electricitate, ceea ce a suprasolicitat rețeaua. Pană masivă de curent în Buenos Aires Întreruperea alimentării cu energie electrică a durat aproape patru ore. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” În acest interval, mulți locuitori și comercianți au protestat în stradă, bătând în oale și tigăi în semn de nemulțumire față de situație. Alimentarea, restabilită treptat Compania privată de distribuție Edesur a anunțat că alimentarea cu energie a fost reluată etapizat. Până miercuri la prânz, doar câteva mii de clienți mai erau afectați de pană. Reprezentanții companiei au precizat că a fost desfășurată o „operațiune specială” pentru remedierea avariilor provocate de consumul ridicat generat de valul de căldură de Anul Nou. Temperaturile ridicate, cerere record de electricitate În noaptea precedentă, temperaturile au ajuns la aproape 30 de grade Celsius, ceea ce a dus la utilizarea intensă a aparatelor de aer condiționat și a altor sisteme de răcire, contribuind la supraîncărcarea rețelei. Pana de curent a coincis cu anunțarea unei noi majorări a tarifelor la electricitate, de 2%, aplicată de la 1 ianuarie, fapt care a amplificat frustrarea populației. Autoritățile se așteaptă ca cererea de energie electrică să crească în continuare pe parcursul zilei, în condițiile în care serviciul național de meteorologie prognozează temperaturi de până la 38 de grade Celsius în capitala Argentinei.

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou
Internațional

Rafinărie rusească din Krasnodar, devastată de drone ucrainene în ajunul Anului Nou

O rafinărie din Tuapse (Krasnodar), situată în sud-vestul Rusiei, a fost vizată miercuri dimineață de un atac ucrainean cu drone. Unitatea are o capacitate anuală estimată de aproximativ 12 milioane de tone de țiței procesat. Atacul asupra rafinăriei a fost „un succes” Potrivit informațiilor militare ucrainene, facilitățile rafinăriei au fost lovite cu succes în cadrul unui „atac cu dronă”. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Surse din Ministerul ucrainean al Apărării, au afirmar că au fost avariate conducte de petrol și echipamente ale terminalului de coastă al rafinăriei din Krasnodar. Surse citate de Ukrainska Pravda au precizat că personalul Direcției Generale de Informații a Ucrainei a transmis un mesaj ironic, descriind atacul drept „artificii de Anul Nou” adresate părții ruse, în contextul apropierii sărbătorilor. Atacurile cu drone continuă de ambele părți ale frontului În aceeași zi, cel puțin șase persoane au fost rănite în orașul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, în urma unui atac cu drone lansat de Rusia. Forțele aeriene ucrainene au anunțat că au doborât 101 drone rusești într-un interval scurt de timp, însă au raportat și 20 de lovituri în 11 puncte diferite de pe teritoriul Ucrainei.

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați
Internațional

Dosarul Epstein se extinde: 5,2 milioane de pagini de investigat, sute de juriști mobilizați

Departamentul american al Justiţiei a anunţat că mai are de examinat aproximativ 5,2 milioane de pagini de documente legate de cazul miliardarului Jeffrey Epstein. Potrivit unui document guvernamental, instituţia estimează că va fi nevoie de circa 400 de jurişti din patru birouri diferite pentru a finaliza analiza până la sfârşitul lunii ianuarie. Această situaţie ar putea amâna publicarea completă a documentelor cu mult după termenul anticipat, chiar dacă a fost depăşit deja pragul din 19 decembrie stabilit de Congres. Peste un milion de documente suplimentare au fost descoperite Întârzierea este explicată și prin faptul că Departamentul Justiţiei a anunţat recent identificarea a peste un milion de documente suplimentare potenţial legate de cazul Epstein. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Revizuirea paginilor rămase este programată să aibă loc între 5 şi 23 ianuarie. Pentru a accelera procesul, juriștilor voluntari li se oferă posibilitatea de telemuncă și bonusuri pentru activitatea desfășurată în afara programului. Cine a fost Jeffrey Epstein și de ce cazul rămâne controversat Jeffrey Epstein, miliardar american, a fost pus sub acuzare pentru multiple delicte sexuale, inclusiv trafic de minori. A murit în detenţie în 2019, oficial prin sinucidere, însă numeroase aspecte ale cazului au rămas neelucidate public și au generat teorii și controverse. Dosarul a implicat posibile legături cu personalităţi politice și din lumea afacerilor, ceea ce a amplificat interesul public. Legăturile lui Epstein cu Donald Trump și alți lideri politici Epstein a avut, de-a lungul timpului, relații amicale cu personalități politice cunoscute, printre care și Donald Trump. Actualul președinte american a negat însă că ar fi participat la petreceri organizate în reședința lui Epstein din Insulele Virgine și a afirmat că a întrerupt orice contact înainte ca acesta să fie inculpat. În 2024, un judecător din New York a publicat o listă cu presupuse contacte, cunoștințe, rude, victime și posibili complici ai lui Epstein, printre care se află și Donald Trump, precum și fostul președinte Bill Clinton. Documentele nu menționau comportamente ilegale din partea acestor persoane. Legea care permite desecretizarea documentelor despre Epstein Pe 18 noiembrie, Congresul american a adoptat o lege care permite publicarea tuturor documentelor neclasificate legate de cazul Epstein. Actul normativ acordă Departamentului Justiţiei maximum 30 de zile pentru a face publice documentele referitoare la Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell. Deja au fost publicate numeroase materiale și fotografii, însă multe dintre ele au fost editate pentru a proteja identitatea victimelor.

Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament
Internațional

Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mulțumește României și Croatiei fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament din Statele Unite. România a donat Ucrainei 50 de milioane de euro în cadrul programului de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Zelenski mulțumește României și Croației fiindcă ajută Ucraina să cumpere armament „Mulțumim României și Croației pentru aderarea la inițiativa PURL și pentru anunțarea primelor contribuții la aceasta. Aceasta este o inițiativă importantă care face posibilă achiziționarea de arme americane și consolidarea apărării noastre, inclusiv rachete pentru Patriot și alte capacități de care avem nevoie. De la lansarea inițiativei PURL în august, 24 de țări s-au alăturat deja acesteia: Țările de Jos, Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania, Canada, Estonia, Letonia, Lituania, Islanda, Finlanda, Belgia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Polonia, Australia, Grecia, Noua Zeelandă, Macedonia de Nord, Muntenegru, România și Croația. Valoarea totală a contribuțiilor a ajuns la 4,3 miliarde de dolari, din care aproape 1,5 miliarde de dolari numai în luna decembrie. Acest lucru a făcut posibilă formarea a opt pachete de asistență, iar în prezent se lucrează la finanțarea a încă două. Mulțumim tuturor celor care au ajutat Ucraina în acest an și celor care vor continua să ne sprijine în 2026. Aducem mai aproape pacea și securitatea garantată pentru Ucraina și pentru întreaga Europă”, a scris președintele Ucrainei pe X/Twitter.     

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: niște resturi nelocalizate de dronă în zăpadă
Internațional

VIDEO „Dovada” că o reședință a lui Putin ar fi fost atacată: niște resturi nelocalizate de dronă în zăpadă

Ministerul Apărării din Rusia a prezentat detalii despre un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin din localitatea Valdai. Atacul ar fi avut loc în noaptea dintre 28 și 29 decembrie, potrivit autorităților ruse. Ministerul Apărării rus: 91 de drone ar fi vizat zona Valdai Generalul Aleksandr Romanenkov, responsabil cu apărarea antiaeriană a armatei ruse, a declarat că „regimul de la Kiev” ar fi lansat un atac cu vehicule aeriene fără pilot cu rază lungă de acțiune asupra reședinței prezidențiale din regiunea Novgorod. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Conform datelor prezentate de Moscova, un total de 91 de drone ar fi fost lansate din puncte diferite, traversând regiunile Briansk, Smolensk, Tver și Novgorod. Drone doborâte în mai multe regiuni rusești Autoritățile ruse susțin că sistemele antiaeriene au doborât: 49 de drone în regiunea Briansk 1 dronă în regiunea Smolensk 41 de drone în regiunea Novgorod Primele atacuri ar fi avut loc pe 28 decembrie, în jurul orei 19:00, cu drone care zburau la joasă altitudine și ar fi decolat din regiunile ucrainene Sumî și Cernihiv. Atacul ar fi fost „planificat și direcționat” către reședința prezidențială Potrivit lui Romanenkov, numărul dronelor și coordonarea acestora „confirmă” că ținta ar fi fost reședința președintelui rus din regiunea Novgorod. El a descris operațiunea ca fiind „selectivă și atent planificată”. Moscova: nu au existat victime sau pagube Ministerul Apărării rus a precizat că atacul nu a provocat victime sau distrugeri pe teritoriul Rusiei și că reședința prezidențială nu a fost afectată. Instituția a publicat și o înregistrare video cu resturi ale unei drone și o hartă a traiectoriilor presupuselor aparate fără pilot. Reacția Kremlinului: referire și la negocierile de pace Kremlinul a asociat presupusul atac și cu procesul negocierilor de pace, susținând că incidentul ar submina demersurile președintelui american Donald Trump. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că Rusia își va „înăspri poziția” la negocieri, fără a oferi detalii. Reacții internaționale: condamnări și scepticism Iranul și Belarus au condamnat atacul raportat de Rusia. În schimb, mai multe state europene, inclusiv Franța, au exprimat rezerve și au invocat lipsa unor dovezi clare privind incidentul. Tentative raportate și nivel ridicat de securitate De la începutul războiului din Ucraina, Kievul a relatat despre peste 12 tentative de asasinat sau răpire îndreptate împotriva președintelui Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când Moscova relatează un posibil atac îndreptat asupra liderului rus, a cărui securitate a fost semnificativ consolidată după 2022. Între timp, Donald Trump, care a discutat recent atât cu Zelenski, cât și cu Putin, și-a exprimat public furia după apariția informațiilor despre presupusul atac.

Xi inaugurează al 15-lea cincinal chinezesc profețind „reunificarea cu Taiwan”
Internațional

Xi inaugurează al 15-lea cincinal chinezesc profețind „reunificarea cu Taiwan”

Președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat că reunificarea țării este „de neoprit”, în discursul său de Anul Nou adresat națiunii. Mesajul a fost rostit la Beijing, miercuri, la scurt timp după anunțul privind încheierea exercițiilor militare derulate în jurul Taiwanului. Mesaj de Anul Nou 2026: „Un trend al vremurilor” În discursul de Anul Nou, Xi Jinping a afirmat că „reunificarea patriei noastre, un trend al vremurilor, este de neoprit”, conform agenției oficiale de presă Xinhua. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Declarația vine în contextul tensiunilor persistente dintre Beijing și Taipei. Beijingul anunță încheierea exercițiilor militare din jurul Taiwanului Cu puțin timp înaintea discursului, autoritățile chineze au anunțat finalizarea „cu succes” a exercițiilor militare începute luni în jurul Taiwanului. Manevrele au inclus exerciții cu foc real, simulări de blocadă a unor porturi cheie și atacuri asupra unor ținte maritime. Potrivit comandantului Li Xi, din Comandamentul Teatrului de Operațiuni Estic al Armatei Populare de Eliberare, exercițiile „Misiunea de Justiție 2025” s-au încheiat, însă armata își va continua pregătirea pentru a contracara „încercările separatiste de obținere a independenței Taiwanului” și „interferențele străine”. Xi Jinping promite cooperare internațională și dialog În același mesaj, Xi Jinping a subliniat că China este pregătită să colaboreze cu toate statele lumii pentru a promova pacea și dezvoltarea globală. El a afirmat că, în ultimul an, China „a îmbrățișat lumea cu brațele deschise”. „China se află întotdeauna de partea dreaptă a istoriei”, a subliniat liderul de la Beijing, evidențiind dorința oficială de dialog și cooperare pe plan internațional.

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina
Internațional

Putin, în discursul de Anul Nou: Credem în victoria noastră în Ucraina

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis în discursul său de Anul Nou că Rusia crede în „victorie” în războiul din Ucraina, la aproape patru ani de la declanșarea ofensivei militare. Mesajul a fost difuzat miercuri la televiziunea de stat, cu puțin timp înainte ca peninsula Kamceatka să intre în anul 2026. Mesaj adresat militarilor ruși: „Credem în victoria noastră” În scurta alocuțiune, Putin i-a felicitat pe soldații și comandanții ruși implicați în conflict și a subliniat încrederea sa în forțele armate. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” El a declarat că milioane de cetățeni ruși „se gândesc la ei”, îndemnând populația să îi sprijine pe militarii pe care i-a numit „eroi” ai frontului. 26 de ani de la venirea lui Vladimir Putin la putere Discursul de Anul Nou coincide și cu un moment simbolic pentru liderul de la Kremlin: se împlinesc 26 de ani de la ascensiunea sa la putere, în urma demisiei lui Boris Elțîn din 31 decembrie 1999. De atunci, Putin a dominat scena politică rusă, fie ca președinte, fie ca prim-ministru. Tradiția mesajelor televizate de Anul Nou în Rusia Urările prezidențiale de Anul Nou reprezintă o tradiție veche în Rusia, inițiată în perioada sovietică de liderul Leonid Brejnev. Mesajele sunt difuzate înainte de miezul nopții în fiecare dintre cele unsprezece fusuri orare ale țării și sunt urmărite anual de milioane de telespectatori.

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni
Internațional

De cealaltă parte a planetei, 2026 a început deja pentru 7.300 de oameni

Anul 2026 a fost întâmpinat pentru prima dată pe glob în atolul Kiritimati, parte a Republicii Kiribati. Aproximativ 7.300 de locuitori au celebrat trecerea dintre ani la miezul nopții, ora locală (10:00 GMT), marcând astfel începutul oficial al Noului An la nivel mondial. Kiritimati, primul teritoriu locuit care intră în 2026 Atolul Kiritimati are o suprafață de aproximativ 320 de kilometri pătrați și aparține statului insular Kiribati, o țară întinsă pe mai multe fusuri orare și situată de-a lungul Ecuatorului, în mijlocul Oceanului Pacific. Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Datorită poziționării geografice, Kiritimati deschide în mod tradițional șirul sărbătorilor de An Nou. Insulele Chatham au urmat după 15 minute La doar 15 minute după Kiritimati, Insulele Chatham, teritoriu aparținând Noii Zeelande, au trecut în 2026. Arhipelagul are puțin peste 700 de locuitori și se află la aproximativ 800 de kilometri est de Noua Zeelandă continentală, beneficiind de propriul fus orar distinct. Noua Zeelandă, Samoa și Tonga au intrat în 2026 la ora 11:00 GMT La ora 11:00 GMT, Noua Zeelandă, împreună cu națiunile insulare Samoa și Tonga, au sărbătorit și ele intrarea în noul an. La Auckland au fost organizate spectacole impresionante de lumini și focuri de artificii în punctele emblematice ale orașului, în special în jurul Sky Tower, turnul de 328 de metri considerat cel mai înalt din emisfera sudică. În capitala Wellington, luminile, muzica și evenimentele în aer liber au marcat festiv trecerea în Anul Nou. Sydney, pregătită pentru focuri de artificii spectaculoase La ora 13:00 GMT a venit rândul metropolei Sydney să întâmpine anul 2026. Autoritățile au anunțat lansarea a aproximativ 9 tone de artificii în jurul simbolurilor orașului: Podul Harbour și Opera din Sydney. Totuși, petrecerile tradiționale de pe celebra plajă Bondi au fost anulate ca măsură de precauție, în urma atacului terorist soldat cu victime produs acolo în urmă cu două săptămâni. Ultimul loc care va intra în 2026: Samoa Americană La polul opus al hărții temporale, Samoa Americană va fi ultimul teritoriu locuit de pe glob care va intra în noul an. Deși se află la doar 220 de kilometri est de Samoa, poziționarea față de Linia Internațională a Datei face ca sărbătoarea de An Nou să fie marcată aici la finalul întregului șir planetar de celebrări.

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei
Internațional

Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei

Ministrul ucrainean al Apărării, Denis Șmîhal, mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro la programul de înzestrare al Ucrainei, așa-numitul „Prioritized Ukraine Requirements List”, PURL.  Aceasta este o inițiativă condusă de SUA și NATO pentru a furniza rapid Ucrainei arme și muniții cruciale, fabricate în SUA, finanțată de aliații și partenerii europeni.  Citește și: Maia Sandu, politicianul anului 2025, potrivit The Telegraph: „Liderul pe care Putin nu l-a putut înfrânge” Țările nordice și baltice au contribuit la PURL cu 500 de milioane de dolari, încă din noiembrie.  Ministrul ucrainean al Apărării mulțumește României pentru o contribuție de 50 de milioane de euro „România se alătură PURL și contribuie cu 50 de milioane de euro la această inițiativă. Această tranșă de ajutor este esențială pentru apărarea Ucrainei și protecția poporului nostru. Sunt recunoscător poporului și guvernului român, precum și omologului meu, ministrul apărării naționale (@MApNRomania) Radu Miruță, pentru sprijinul lor neclintit. Fiecare decizie de a sprijini apărarea Ucrainei apropie pacea dreaptă”, a scris Șmîhal pe X/Twitter.  Şi ministrul ucrainean de externe, Andrei Sîbiha, a mulţumit ţării noastre. "Sunt recunoscător colegei mele, Oana Ţoiu, și României pentru decizia de a se alătura inițiativei PURL. Acest pas oportun consolidează apărarea Ucrainei și onorează angajamentele comune ale aliaților NATO de a întări securitatea regională. Drumul către o pace durabilă necesită o asemenea unitate și hotărâre", a postat şi Andrei Sîbiha pe X. „Anunțuri binevenite din Croația și România privind cele mai recente măsuri pentru creșterea cheltuielilor de apărare. Acestea vor contribui la modernizarea forțelor armate, la consolidarea apărării colective NATO și la oferirea unui sprijin esențial pentru Ucraina prin PURL", a postat, pe X/Twitter, purtătoarea de cuvânt a NATO.     

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”
Internațional

Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena: invocă măsuri „discriminatorii”

Ministerul de Externe al Rusiei i-a convocat pe însărcinații cu afaceri ai Letoniei, Lituaniei și Estoniei pentru a protesta față de restricțiile impuse misiunilor diplomatice ruse din aceste țări. Moscova consideră măsurile drept neprietenoase și afirmă că acestea afectează activitatea ambasadelor sale. Moscova acuză încălcarea Convenției de la Viena Într-un comunicat oficial, MAE rus a transmis un protest ferm față de reglementările adoptate de autoritățile baltice privind activitățile administrative ale ambasadelor din Riga, Vilnius și Tallinn. Citește și: Încălcând referendumul din 2019, Guvernul emite, la cererea CSM, o OUG în domeniul Justiției Rusia susține că noile cerințe „ilegale” îngreunează semnificativ activitatea misiunilor sale diplomatice și încalcă articolul 25 din Convenția de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acuzații de măsuri discriminatorii la adresa Rusiei Ministerul rus afirmă că natura acestor măsuri este discriminatorie și contravine articolului 47 din aceeași Convenție, care interzice practicile discriminatorii ale statului gazdă. Moscova subliniază că statele baltice sunt obligate să asigure condițiile necesare pentru ca ambasadele străine să își îndeplinească atribuțiile. Rusia anunță posibile măsuri de retorsiune MAE rus a avertizat reprezentanții Letoniei, Lituaniei și Estoniei că Federația Rusă își rezervă dreptul de a adopta măsuri de răspuns adecvate. Oficialii de la Moscova nu au detaliat însă ce tip de contra-măsuri ar putea fi luate. Restricții dure în statele baltice după invazia Ucrainei Țările baltice au introdus în ultimii ani restricții severe pentru cetățenii ruși, interzicând intrarea pe teritoriile lor a persoanelor care călătoresc din Rusia și Belarus. În paralel, acestea au redus drastic numărul de diplomați ruși, pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al deteriorării relațiilor cu Moscova.

De ce Israel a recunoscut Somaliland: nevoia strategică de acces la Marea Roșie
Internațional

De ce Israel a recunoscut Somaliland: nevoia strategică de acces la Marea Roșie

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a condamnat decizia Israelului de a recunoaște Somalilandul. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, aflat în vizită la Istanbul. Ankara susține unitatea și integritatea Somaliei Erdogan a subliniat că menținerea unității și integrității teritoriale ale Somaliei este esențială pentru Turcia. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acestuia, recunoașterea Somalilandului de către Israel nu are legitimitate și este respinsă de Ankara. Acuzații la adresa guvernului Netanyahu Liderul turc a acuzat guvernul condus de Benjamin Netanyahu că încearcă să destabilizeze Cornul Africii, după campaniile militare din Gaza, Liban, Yemen, Iran, Qatar și Siria. Erdogan a legat recunoașterea Somalilandului de aceste evoluții regionale. Președintele somalez Hassan Sheikh Mohamud se află în Turcia la patru zile după recunoașterea Somalilandului de către Israel. Turcia este unul dintre principalii aliați ai Somaliei, oferind asistență militară și economică în contextul conflictului prelungit din țară. Turcia, sprijin militar și economic pentru Somalia Ankara contribuie la reconstrucția armatei somaleze, la dezvoltarea infrastructurii și își consolidează prezența în Africa de Est, inclusiv la nivel maritim. Somalia este afectată de război civil încă din anii ’90. Somaliland: independență autoproclamată din 1991 Somaliland și-a declarat unilateral independența în 1991, după prăbușirea regimului lui Siad Barre. Deși funcționează autonom, cu monedă, armată și poliție proprie, nu este recunoscut oficial de comunitatea internațională, cu excepția Israelului. Poziție strategică la Bab-el-Mandeb Teritoriul are o poziție geostrategică importantă, la intrarea în Strâmtoarea Bab-el-Mandeb, una dintre cele mai tranzitate rute comerciale care leagă Oceanul Indian de Canalul Suez. Lipsa recunoașterii internaționale îl menține însă în izolare politică și economică. Israel promite cooperare cu Somaliland Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat, într-o discuție telefonică cu liderul Somalilandului, Abdirahman Mohamed Abdullahi, că recunoaște „dreptul la autodeterminare” al regiunii. Israelul a vorbit despre o „mare oportunitate de extindere” a cooperării în agricultură, sănătate, tehnologie și economie. Motive strategice în Marea Roșie Analiștii apreciază că decizia Israelului are și motive strategice. Israelul caută aliați în zona Mării Roșii, inclusiv în contextul tensiunilor cu rebelii houthi susținuți de Iran, consideră mai multe institute de analiză. Posibil acces la zone operaționale cheie Potrivit experților, Somaliland ar putea oferi Israelului acces la o zonă operațională apropiată de conflictele din regiune, facilitând cooperarea de securitate și schimbul de informații. Ca răspuns la recunoașterea Somalilandului, rebelii houthi au avertizat că orice prezență israeliană în acest teritoriu va fi considerată „obiectiv militar”. Controverse privind relocarea palestinienilor Presa a relatat anterior că Israelul ar fi discutat cu Somaliland despre posibila relocare a palestinienilor din Fâșia Gaza. Israelul nu a comentat oficial, iar autoritățile din Somaliland au afirmat că recunoașterea lor nu are legătură cu problema palestiniană. Somalia respinge orice strămutare a palestinienilor Președintele Somaliei a declarat că țara sa nu va accepta relocarea forțată a palestinienilor „de pe pământul lor legitim către un loc îndepărtat”. Experți în securitate afirmă că recunoașterea Somalilandului este parte a unei strategii de contracarare a influenței Iranului în zona Mării Roșii. Prezența israeliană în regiune ar consolida controlul asupra rutelor de aprovizionare și a traficului de arme.

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)
Internațional

O garanția de securitate cheie pentru Ucraina este aderarea la UE (Ursula von der Leyen)

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană ar reprezenta, în sine, o garanție esențială de securitate pentru această țară. Mesajul a venit după o videoconferință cu mai mulți lideri europeni care sprijină Ucraina. Sprijin pentru securitate și reconstrucție Von der Leyen a afirmat că discuțiile s-au concentrat pe susținerea militară, securitatea și reconstrucția Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Potrivit acesteia, prosperitatea unei Ucraine libere se bazează pe apartenența la UE, iar integrarea europeană reprezintă și o garanție de securitate. Extinderea UE, un beneficiu pentru întreaga Europă Șefa Comisiei Europene a subliniat că nu doar statele care aderă au de câștigat, ci întreaga Uniune. Extinderile succesive ar demonstra acest lucru, a mai arătat Ursula von der Leyen. Pozițiile Moscovei și Budapestei privind aderarea Ucrainei Președintele rus Vladimir Putin a afirmat în septembrie că Rusia nu s-ar opune aderării Ucrainei la UE, dar respinge ferm intrarea acesteia în NATO. În schimb, premierul ungar Viktor Orban se opune deschis aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, invocând probleme legate de drepturile minorității maghiare din Transcarpatia, efecte economice negative asupra Ungariei și blocarea fondurilor europene de către Bruxelles pe fondul criticilor privind statul de drept. „Coaliția de Voință”: întâlnire la Paris săptămâna viitoare Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat că o nouă reuniune a statelor care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia, cunoscută sub numele de „Coaliția de Voință”, va avea loc săptămâna viitoare în Franța. Anunțul vine după discuțiile purtate în SUA cu președintele american Donald Trump privind un posibil plan de pace. Planul de pace propus de Donald Trump și reacțiile negative Donald Trump a avansat luna trecută un prim plan de pace în 28 de puncte. Documentul a fost respins de Kiev și de majoritatea capitalelor europene, fiind considerat favorabil Rusiei. Propunerea prevedea, printre altele, cedarea întregului Donbas către Moscova și o împărțire dezechilibrată a costurilor și beneficiilor reconstrucției Ucrainei. Negocieri și contrapropuneri: nou plan în 20 de puncte După obiecțiile Ucrainei și ale aliaților europeni, planul a fost modificat succesiv. Au avut loc discuții paralele între Washington și Moscova, iar unele prevederi sunt în continuare contestate. Zelenski a mers la întâlnirea cu Trump cu o nouă contrapropunere în 20 de puncte. Trump: „Suntem foarte aproape de un acord” După întâlnirea lor, Trump a declarat că părțile sunt „probabil foarte aproape” de un acord de pace. Printre principalele chestiuni nerezolvate se numără controlul centralei nucleare Zaporojie și statutul regiunii Donbas, din care Rusia controlează cea mai mare parte. Pozițiile Kievului, Moscovei și Washingtonului Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Kievul vrea încetarea focului de-a lungul actualei linii a frontului, iar Washingtonul a sugerat crearea unei zone economice libere dacă Ucraina își retrage trupele din zonele controlate din Donbas. Cererile Kievului: garanții de securitate și referendum național Zelenski solicită garanții de securitate occidentale similare celor oferite de NATO și ca orice acord de pace să fie supus unui referendum în Ucraina. Procesul ar necesita cel puțin 60 de zile și ar trebui dublat de un armistițiu, condiție respinsă de Moscova. Liderii ucraineni și o parte dintre aliații lor europeni discută în continuare despre posibilitatea trimiterii de trupe europene ca parte a garanțiilor de securitate postbelice, idee respinsă categoric de Rusia. Contacte paralele între Trump și Putin Donald Trump a discutat înainte și după întâlnirea cu Zelenski și cu Vladimir Putin. Președintele american a descris conversațiile drept „foarte bune” și „productive”, în timp ce liderul rus a avertizat că își va înăspri poziția, acuzând Kievul de atacuri cu drone asupra reședințelor sale – acuzații respinse de Ucraina.

Bancă jefuită ca în celebrul film Ocean's Eleven. Paguba: 30 de milioane de dolari (Germania)
Internațional

Bancă jefuită ca în celebrul film Ocean's Eleven. Paguba: 30 de milioane de dolari (Germania)

Un jaf de proporții a avut loc în weekend într-o bancă din orașul Gelsenkirchen, în vestul Germaniei. Potrivit poliției, prejudiciul se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, iar marți dimineață zeci de clienți furioși s-au adunat în fața sucursalei. Peste 3.000 de seifuri au fost sparte Suspecții au reușit să jefuiască peste 3.000 de seifuri din sucursala unei bănci de economii locale. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația În interior se aflau bani, bijuterii și aur, a precizat un purtător de cuvânt al poliției din Gelsenkirchen. Cum a fost calculată paguba totală Fiecare seif era asigurat în medie pentru suma de 10.000 de euro. Pe baza acestei evaluări, anchetatorii estimează valoarea totală a pagubelor la aproximativ 30 de milioane de euro. Clienți nemulțumiți, bancă închisă din motive de securitate Marți, banca a rămas închisă din motive de securitate. Numeroși clienți, îngrijorați pentru bunurile lor, s-au adunat în fața sucursalei și ar fi proferat amenințări la adresa angajaților. Potrivit imaginilor publicate de presa germană, mai multe persoane au încercat să forțeze intrarea în clădire, în ciuda prezenței poliției. Situația s-a calmat în cursul după-amiezii. Metodă de jaf ca în filmele de acțiune Metoda folosită de hoți i-a surprins pe anchetatori. Aceștia au forat o gaură direct în camera seifurilor, cu ajutorul unui burghiu de mari dimensiuni. O sursă din poliție a declarat că operațiunea „a fost ca în filmul Ocean's Eleven”, totul fiind realizat extrem de profesionist. „Au profitat de calmul de Crăciun” Hoții ar fi acționat în perioada sărbătorilor, când banca era închisă. Potrivit autorităților, aceștia au profitat de „calmul de Crăciun” pentru a opera fără să fie observați. Ancheta este în desfășurare Identitatea autorilor și momentul exact al jafului nu sunt încă stabilite. Poliția continuă investigațiile și caută martori. Martori: bărbați cu saci voluminoși și o mașină Audi neagră Martorii au declarat că au văzut mai mulți bărbați, în noaptea de sâmbătă spre duminică, transportând saci de mari dimensiuni pe scările unei parcări din apropiere. O mașină Audi neagră, cu numere furate și ocupanți mascați, ar fi părăsit zona în primele ore ale zilei de luni, potrivit imaginilor surprinse de camerele de supraveghere. Jaful, descoperit după o alertă de incendiu Jaful a fost descoperit luni, după ce pompierii au primit o alertă de incendiu. Intervenția acestora a dus la constatarea pătrunderii în camera seifurilor și la declanșarea anchetei penale.

VIDEO Palat luxos de 127 de milioane de dolari pentru Putin, în Crimeea, cu vedere la mare
Internațional

VIDEO Palat luxos de 127 de milioane de dolari pentru Putin, în Crimeea, cu vedere la mare

Fondul de Luptă împotriva Corupţiei (FBK), organizația creată de opozantul rus decedat Aleksei Navalnîi și declarată ilegală de autoritățile ruse, a publicat marți o nouă investigație. Potrivit acesteia, președintelui rus Vladimir Putin i-ar aparține un nou palat, situat în peninsula Crimeea anexată. „Proprietate secretă”, identificată în peninsula anexată FBK susține că proprietatea ar fi fost „trecută cu vederea” până acum, însă investigatorii fundației ar fi reușit să demonstreze că îi aparține liderului de la Kremlin. Citește și: ANALIZĂ Judecătorii CCR controlați de PSD pot fi dați afară de către colegi pentru blocarea Curții. Ce spune legislația Pe site-ul oficial al organizației a fost publicat și un videoclip detaliat al investigației. Unde se află complexul de lux și care este valoarea estimată Potrivit susținătorilor lui Navalnîi, palatul este evaluat la aproximativ 127,6 milioane de dolari și se află în zona capului Aya, în sudul Crimeei. Terenul pe care a fost ridicat ar fi găzduit, în perioada sovietică, un sanatoriu, iar în 2007 ar fi fost cumpărat de familia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici pentru o vilă de vacanță. De la sanatoriu la proprietate prezidențială După anexarea Crimeei, guvernatorul prorus al Sevastopolului, Serghei Meniailo, anunțase că terenul va fi transmis autorităților ruse pentru construirea unui nou sanatoriu. Ulterior însă, suprafața ar fi trecut sub controlul Direcţiei pentru Afaceri Prezidenţiale din Rusia. Companii apropiate Kremlinului, implicate în proiect Conform FBK, imobilul ar fi ajuns în proprietatea unor companii conduse de Yuri și Boris Kovalciuk, persoane apropiate președintelui rus. Aceștia ar fi extins semnificativ lucrările și dimensiunea complexului. Dotări de lux: piscină, cinema și băi din marmură Echipa lui Navalnîi a publicat planuri arhitecturale și fotografii ale palatului. Construcția ar include încăperi de dimensiuni impresionante: o sală de 233 metri pătrați, dormitoare de 154 și 183 metri pătrați, precum și o cadă de marmură.  Complexul ar mai cuprinde o piscină, o sală de cinema și alte facilități de lux. Precedentul de la Ghelendjik Aceasta nu este prima investigație de acest tip. La începutul anului 2021, Aleksei Navalnîi a acuzat că Vladimir Putin ar deține un castel evaluat la peste un miliard de dolari la Ghelendjik, pe malul Mării Negre, cadou din partea elitei corupte a Rusiei. Impact public: proteste masive după dezvăluirile din 2021 Videoclipul de atunci a fost vizionat de aproape 100 de milioane de utilizatori pe YouTube și a declanșat proteste de amploare în Rusia. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, denunțând atât arestarea lui Navalnîi, cât și corupția la nivelul conducerii ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră