vineri 27 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5511 articole
Internațional

Iranul anunță că acordul cu AIEA „nu mai este pertinent” după reintroducerea sancțiunilor ONU

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică. Cooperarea dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) „nu mai este pertinentă” în contextul restabilirii sancțiunilor ONU, a declarat duminică ministrul iranian de externe Abbas Araghchi. Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică Declarația oficialului vine la doar o lună după semnarea Acordului de la Cairo, care stabilea reluarea colaborării dintre Teheran și agenția nucleară a Națiunilor Unite. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă În cadrul unei întâlniri cu ambasadorii străini acreditați la Teheran, Abbas Araghchi a anunțat că Acordul de la Cairo nu mai poate fi aplicat în contextul actual: „Noi decizii trebuie luate și, după părerea mea, acordul de la Cairo nu mai este pertinent în situația actuală”, a declarat ministrul iranian. Acesta a adăugat că o decizie oficială privind relația cu AIEA va fi anunțată „în curând”. Cooperarea cu AIEA, suspendată după atacurile din iunie Iranul a suspendat cooperarea cu AIEA în luna iulie, în urma bombardării unor instalații nucleare iraniene în iunie, într-un atac atribuit Israelului și Statelor Unite. Incidentul a avut loc pe fondul unui conflict armat de 12 zile. Reluarea colaborării fusese discutată la Cairo, însă reintroducerea sancțiunilor ONU pare să fi schimbat complet poziția Teheranului. Reintroducerea sancțiunilor ONU Pe 28 septembrie, la inițiativa Franței, Regatului Unit și Germaniei, Consiliul de Securitate al ONU a decis restabilirea sancțiunilor împotriva Iranului, legate de programul său nuclear. Aceste sancțiuni fuseseră ridicate în urmă cu zece ani, în urma acordului nuclear internațional din 2015. Iranul avertizase în repetate rânduri că reimpunerea sancțiunilor va duce la încetarea cooperării cu AIEA, considerând decizia o încălcare a înțelegerilor anterioare. Posibilă retragere din Tratatul de Neproliferare Nucleară După reluarea sancțiunilor, unii politicieni iranieni au cerut ca țara să se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), semnat de Iran în 1970. TNP obligă statele semnatare să declare și să plaseze materialele nucleare sub controlul AIEA, pentru a preveni dezvoltarea armelor nucleare. Deocamdată, nu este clar dacă Teheranul intenționează să rupă complet relațiile cu agenția internațională, însă tonul oficialilor iranieni s-a înăsprit vizibil. Iranul insistă: programul nuclear are scopuri civile Teheranul continuă să nege acuzațiile privind intenția de a dezvolta arme nucleare, subliniind că programul său atomic are scopuri strict civile. Autoritățile iraniene afirmă că energia nucleară este destinată producției de electricitate și cercetării medicale, insistând asupra dreptului suveran al Iranului de a utiliza tehnologia nucleară în scopuri pașnice.

Cooperarea dintre Iran și AIEA, problematică (sursa: X/Seyed Abbas Araghchi)
Premierul Georgiei acuză UE de ingerință (sursa: interpressnews.ge)
Internațional

Premierul rusofil georgian acuză ambasadorul UE că a susținut o tentativă de răsturnare a Guvernului

Premierul Georgiei acuză UE de ingerință. Prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobahidze, a declarat duminică că protestatarii care au încercat să forțeze intrarea în palatul prezidențial au dorit să răstoarne guvernul, acuzând totodată Uniunea Europeană de implicare în politica internă a țării. Premierul Georgiei acuză UE de ingerință Premierul a afirmat că aproximativ 7.000 de persoane au participat la protestul de sâmbătă, însă, în ciuda sprijinului pe care îl atribuie unor actori europeni, „tentativa de răsturnare a ordinii constituționale a eșuat”. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Au trecut la acțiune, au început tentativa de răsturnare, aceasta a eșuat și apoi au început să se distanțeze de ea”, a declarat Kobahidze, citat de agenția georgiană Interpress. Acesta a avertizat că nimeni nu va scăpa de răspundere, menționând că răspunderea va fi și politică. În același context, prim-ministrul l-a acuzat pe ambasadorul Uniunii Europene la Tbilisi, Pawel Herczynski, de amestec în politica georgiană, cerându-i să condamne ferm acțiunile de stradă. „Știți că anumite persoane din străinătate și-au exprimat sprijinul direct pentru această tentativă de răsturnare a ordinii constituționale. În acest context, ambasadorul UE poartă o responsabilitate specială. Ar trebui să iasă public, să se distanțeze și să condamne ferm tot ceea ce se întâmplă pe străzile din Tbilisi”, a spus Kobahidze. Proteste masive la Tbilisi înaintea alegerilor locale Zeci de mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile capitalei georgiene Tbilisi, într-un nou val de nemulțumire față de guvernul condus de partidul Visul Georgian. Protestele au avut loc în contextul alegerilor locale, pe fondul unei crize politice prelungite între autorități și opoziția pro-europeană. Mulțimea s-a adunat în centrul orașului, apoi s-a îndreptat către palatul prezidențial, unde unii manifestanți au încercat să pătrundă cu forța. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii și a restabili ordinea. Tensiuni între Georgia și Uniunea Europeană Declarațiile lui Kobahidze amplifică tensiunile existente între Tbilisi și Bruxelles, într-un moment în care Georgia încearcă să-și mențină statutul de candidat la aderarea la UE. Uniunea Europeană a criticat anterior guvernul georgian pentru derapaje democratice și limitarea libertății presei, acuzații respinse constant de autoritățile de la Tbilisi.

Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Hamas va fi dezarmat fie diplomatic, prin planul lui Trump, fie militar, spune Netanyahu

Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat sâmbătă că mişcarea islamistă palestiniană Hamas va fi dezarmată, fie prin intermediul planului de pace propus de preşedintele american Donald Trump, fie prin intervenţie militară israeliană. Premierul Benjamin Netanyahu promite dezarmarea Hamas Discursul televizat al liderului israelian marchează o nouă etapă în tensiunile regionale și subliniază alianța strategică dintre Washington și Tel Aviv în contextul crizei din Gaza. Citește și: Pe modelul Dan Voiculescu, fugarii Sorin Oprescu și Ionel Arsene se pregătesc să scape de pedeapsă „Hamas va fi dezarmată... se va întâmpla fie pe cale diplomatică, prin planul lui Trump, fie militar, prin noi”, a afirmat Netanyahu în intervenția sa televizată. „Am spus acest lucru şi la Washington. Se va realiza uşor sau cu dificultate, dar se va realiza”, a adăugat premierul israelian. Declarațiile sale vin în momentul în care Israelul analizează opțiuni pentru o soluție post-conflict în Fâșia Gaza, după luni de confruntări intense și negocieri tensionate privind eliberarea ostaticilor. Trump avertizează Hamas: „Nu vom tolera nicio întârziere” La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un avertisment ferm mișcării Hamas, cerând implementarea imediată a planului de eliberare a ostaticilor. „Nu vom tolera nicio întârziere”, a spus Trump, subliniind că Statele Unite se așteaptă la acțiuni concrete din partea grupării islamiste. Mesajul a fost interpretat ca un semnal de sprijin total pentru Israel, dar și ca o presiune diplomatică menită să accelereze negocierile pentru pace. Emisarul american pentru Orientul Mijlociu merge în Egipt Casa Albă a confirmat că emisarul lui Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, împreună cu ginerele președintelui, Jared Kushner, se vor deplasa în Egipt pentru a finaliza discuțiile privind eliberarea ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza. Surse diplomatice afirmă că Egiptul, care are legături atât cu Israelul, cât și cu facțiunile palestiniene, joacă un rol-cheie în medierea negocierilor. Trump salută „pauza umanitară” din Gaza Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump s-a declarat mulțumit de decizia Israelului de a opri temporar bombardamentele, pentru a oferi o șansă eliberării ostaticilor și unui potențial acord de pace. „Israelul a pus capăt temporar bombardamentelor pentru a da eliberării ostaticilor şi unui acord de pace o şansă să se realizeze”, a scris Trump. Această „pauză umanitară” este privită ca o fereastră de oportunitate diplomatică, dar rămâne incert dacă Hamas va accepta condițiile impuse de planul american. Presiunile internaționale Relația dintre Netanyahu și Trump rămâne una strânsă și pragmatică, bazată pe interese comune în Orientul Mijlociu. Planul american, care prevede demilitarizarea Hamas și eliberarea ostaticilor în schimbul unui acord politic, este însă privit cu suspiciune de către liderii palestinieni, care îl acuză de favorizarea Israelului. În pofida criticilor, Washingtonul și Tel Avivul par hotărâte să acționeze concertat, fie prin diplomație, fie prin intervenție militară, pentru a elimina amenințarea reprezentată de Hamas.

Trump trimite Garda Națională la Chicago (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump trimite 300 de soldați la Chicago să apere instituțiile federale, deși la Portland nu a reușit

Trump trimite Garda Națională la Chicago. Președintele american Donald Trump a semnat sâmbătă un ordin executiv prin care autorizează trimiterea a 300 de membri ai Gărzii Naționale la Chicago, într-un context tensionat, marcat de opoziția autorităților locale și de decizia unui judecător federal care a blocat o măsură similară pentru orașul Portland. Ambele orașe sunt conduse de administrații democrate, frecvent vizate de criticile președintelui. Trump trimite Garda Națională la Chicago Potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Abigail Jackson, președintele „a autorizat ca 300 de membri ai Gărzii Naționale să protejeze agenții și bunurile federale” din Chicago. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Măsura vine după mai multe incidente violente din zonele urbane dominate de democrați, pe care Trump le-a acuzat de lipsă de fermitate în fața criminalității și a protestelor împotriva autorităților federale. Reacții dure din partea democraților Decizia a fost criticată vehement de senatorul democrat din Illinois, Dick Durbin, care a catalogat-o drept „complet nejustificată”. „Președintele nu încearcă să combată criminalitatea, ci să răspândească frica”, a declarat Durbin, acuzând administrația Trump că instrumentalizează Garda Națională în scopuri politice. Această intervenție militarizată este privită de opoziție ca o demonstrație de forță menită să mobilizeze electoratul conservator înaintea alegerilor prezidențiale. Imigrația clandestină, prioritatea absolută a administrației Trump De la începutul mandatului său, Donald Trump a făcut din lupta împotriva imigrației ilegale una dintre temele centrale ale politicii sale. El a vorbit în repetate rânduri despre o „invazie” a Statelor Unite de către „criminali veniți din străinătate”, justificând astfel măsuri dure de securitate la frontieră. ICE (poliția imigrației) a fost folosită intens pentru arestări și expulzări, fiind prezentată drept principalul instrument al administrației în combaterea imigrației clandestine. Întrebări privind separația puterilor Trimiterea Gărzii Naționale la Chicago — în pofida opoziției locale și a deciziei judecătorești privind Portland — readuce în discuție limitele puterii executive federale asupra statelor americane. Criticii consideră că aceste acțiuni ar putea tensiona relațiile dintre guvernul federal și administrațiile democrate, transformând problema siguranței publice într-un câmp de luptă electoral.

Cehia între populism, NATO și Europa (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Cehia intră pe mâna populiștilor de tipul lui Orban: partidul lui Babiš, primul la parlamentare

Cehia între populism, NATO și Europa. Partidul populist al miliardarului Andrej Babiš, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), a câștigat detașat alegerile parlamentare din Cehia desfășurate sâmbătă. Rezultatul deschide perspectiva formării unui guvern care ar putea împinge țara spre tabăra anti-imigrație europeană și ar putea reduce sprijinul acordat Ucrainei. Cehia între populism, NATO și Europa După anunțarea rezultatelor parțiale, Andrej Babis s-a declarat „exuberant” și a afirmat că ANO va încerca să formeze singur guvernul. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Totuși, liderul populist a recunoscut că este dispus să discute cu partide mai mici, precum formațiunea de extremă dreapta SPD, în cazul în care nu va reuși să obțină majoritatea parlamentară. El a respins din nou acuzațiile potrivit cărora victoria sa ar putea transforma Cehia într-un partener mai puțin de încredere pentru NATO și Uniunea Europeană. „Vrem să salvăm Europa... și suntem în mod clar pro-europeni și pro-NATO”, a declarat Babis jurnaliștilor. Schimbare politică majoră la Praga Rezultatele aproape finale indică faptul că ANO va înlocui la guvernare coaliția de centru-dreapta condusă de premierul Petr Fiala. Acesta l-a felicitat pe Babis și și-a recunoscut înfrângerea. În campanie, ANO a mizat pe promisiuni economice ambițioase: creștere mai rapidă, salarii și pensii mai mari, taxe reduse pentru studenți și familii. Aceste măsuri, estimate la miliarde de euro, ar putea însă pune presiune pe finanțele publice și pune capăt politicii de austeritate urmate în ultimii ani. Promisiunile au avut ecou în rândul cehilor afectați de inflație și scăderea veniturilor reale, mulți dintre ei considerând că actualul guvern nu a făcut destul pentru a le proteja puterea de cumpărare. Obstacole juridice pentru Andrej Babis Deși victoria electorală este clară, drumul lui Babis către funcția de prim-ministru este complicat. El se confruntă cu probleme legate de conflictul de interese, fiind proprietarul unui vast imperiu în domeniul alimentar și chimic, precum și cu acuzații de fraudă privind fonduri europene vechi de peste 15 ani. Rezultatele: ANO domină, partidele pro-ruse dezamăgesc Cu 99% din voturi numărate, ANO conduce cu 34,7%, urmat de SPOLU, alianța de centru-dreapta, cu 23,2%. Proiecțiile arată că ANO ar urma să obțină 80 de mandate din cele 200 din camera inferioară, fiind astfel nevoit să caute sprijin pentru o majoritate parlamentară. Președintele Petr Pavel, care urmează să desemneze viitorul prim-ministru, este așteptat să înceapă consultările cu partidele încă de duminică. Negocieri pentru alianțe: posibili parteneri din extrema dreaptă Babis a anunțat că va purta discuții cu partidul Motoriștilor, care se opune politicilor verzi ale Uniunii Europene, și cu SPD (Partidul Libertății și Democrației Directe), formațiune anti-UE și anti-NATO. Liderul Motoriștilor, Petr Macinka, și vicepreședintele SPD, Radim Fiala, s-au declarat deschiși la colaborare: „Chiar și sprijinul pentru un cabinet minoritar al ANO ar corespunde scopului nostru: să punem capăt guvernului lui Petr Fiala”, a spus Fiala. Totuși, partidele pro-ruse au obținut rezultate mai slabe decât se aștepta, SPD acumulând doar 7,8%, iar Stacilo!, o formațiune de extremă stângă apropiată Partidului Comunist, rămânând sub pragul electoral de 5%. Poziția lui Babis față de Ucraina și Uniunea Europeană Deși Babis a respins apelul SPD de a organiza un referendum pentru ieșirea din UE și NATO, el a anunțat intenția de a opri inițiativa cehă prin care milioane de obuze de artilerie ajungeau în Ucraina, finanțată de donatori occidentali. Liderul ANO consideră că sprijinul pentru Kiev ar trebui gestionat de NATO și Uniunea Europeană, nu la nivel național. De altfel, formațiunea sa s-a abținut în mai multe voturi din Parlamentul European privind susținerea parcursului european al Ucrainei, poziționându-se în mod repetat împotriva extinderii rapide a UE spre est.

Rusia primește sprijin informațional din China (sursa: kremlin.ru)
Internațional

China furnizează Rusiei informații pentru a lovi cu precizie ținte din Ucraina, acuză SIE de la Kiev

Rusia primește sprijin informațional din China. China transmite Rusiei date din satelit pentru a facilita lansarea de rachete mai precise asupra teritoriului ucrainean, potrivit unei declarații făcute sâmbătă de un oficial al serviciilor de informații ucrainene. Rusia primește sprijin informațional din China Oleg Alexandrov, reprezentant al Agenției de Informații Externe a Ucrainei, a afirmat într-un interviu pentru Ukrinform că Beijingul furnizează Moscovei informații privind posibile ținte militare și economice. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Există dovezi privind un nivel înalt de cooperare între Rusia și China în efectuarea de operațiuni de recunoaștere prin satelit pe teritoriul Ucrainei, pentru a identifica și explora noi obiective strategice pentru țintire”, a declarat Alexandrov. Ținte care includ investiții străine Potrivit aceluiași oficial, unele dintre obiectivele lovite ar aparține investitorilor străini. „După cum am văzut în ultimele luni, aceste situri pot aparține unor investitori străini”, a adăugat Alexandrov. Fabrica cu capital american, lovită în august Un exemplu recent este atacul cu rachetă din august asupra unei fabrici de aparate electrocasnice din regiunea Zakarpattia, în vestul Ucrainei. Conform președintelui Volodimir Zelenski, unitatea, deținută de o companie americană, a fost grav avariată, iar 15 persoane au fost rănite. Acuzațiile anterioare privind sprijinul militar chinez Nu este prima dată când Kievul acuză Beijingul de sprijin indirect acordat Rusiei. În aprilie, președintele Zelenski a declarat că China ar furniza arme și praf de pușcă Moscovei. Tot atunci, liderul ucrainean a precizat că serviciile de informații dețin date conform cărora Beijingul produce armament chiar pe teritoriul Federației Ruse.

Greta Thunberg denunță condițiile detenției israeliene (sursa: MAE Israel)
Internațional

Greta Thunberg denunță detenția în Israel: celulă cu ploșnițe și insuficientă mâncare și apă

Greta Thunberg denunță detenția dură israeliană. Activista de mediu Greta Thunberg a informat autoritățile suedeze că este supusă unui tratament dur în timpul detenției sale în Israel, după ce a fost reținută și îndepărtată dintr-o flotilă care transporta ajutor umanitar către Fâșia Gaza. Informația a fost dezvăluită de publicația The Guardian, pe baza unei corespondențe oficiale între Ministerul suedez de Externe și apropiații activistei. Greta Thunberg denunță condițiile detenției israeliene Potrivit unui e-mail trimis de Ministerul suedez de Externe, un oficial care a vizitat-o pe Thunberg în închisoare a relatat că aceasta a fost ținută într-o celulă infestată cu ploșnițe, cu acces limitat la apă și hrană. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI „Ambasada a putut să o viziteze pe Greta. Ea a informat despre deshidratare și a spus că a primit cantități insuficiente de apă și mâncare. De asemenea, a menționat erupții cutanate cauzate, cel mai probabil, de ploșnițe”, se arată în corespondență. Acuzații privind fotografii forțate Un alt deținut a informat ambasada unei alte țări că Thunberg ar fi fost forțată de forțele israeliene să țină în mâini niște steaguri, în timp ce i se făceau fotografii. Identitatea steagurilor nu este cunoscută. Activista s-ar fi întrebat ulterior dacă imaginile respective au fost distribuite public. Flotila „Global Sumud”: 40 de nave pentru a sparge blocada asupra Gazei Greta Thunberg face parte din Global Sumud Flotilla (GSF), o coaliție formată din peste 40 de nave cu activiști, parlamentari și avocați din întreaga lume. Scopul inițiativei era de a sparge blocada maritimă impusă de Israel asupra Gazei de 16 ani. Între joi și vineri, toate ambarcațiunile flotilei au fost interceptate de forțele israeliene, iar toți cei 437 de participanți au fost arestați. Cei mai mulți sunt deținuți în închisoarea de maximă securitate Ketziot, din deșertul Negev, utilizată în principal pentru prizonieri palestinieni acuzați de implicare în activități militante. Încălcarea drepturilor fundamentale Organizația pentru drepturile omului Adalah a semnalat că drepturile echipajelor au fost „încălcate sistematic”. Activistele și activiștii nu ar fi avut acces la apă, igienă, medicamente sau la avocații lor, ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil și la reprezentare legală. Echipa juridică italiană care reprezintă flotila a confirmat că deținuții au fost lăsați „ore întregi fără apă și mâncare”, cu excepția unui „pachet de chipsuri oferit Gretei pentru camerele de filmat”. Au fost raportate și cazuri de abuz verbal și fizic. Ministrul israelian al securității naționale îi numește „teroriști” În timpul unei vizite la Ashdod, ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a fost filmat în fața activiștilor, numindu-i „teroriști ai flotilei”. Înregistrarea a fost confirmată de purtătorul său de cuvânt. Unii activiști au strigat „Free Palestine!” în semn de protest. Ben-Gvir a declarat anterior că militanții pro-palestinieni ar trebui închiși, nu deportați. Precedente și reacții internaționale Aceasta este a doua oară când Greta Thunberg este arestată în Israel, după o încercare similară de a sparge blocada asupra Gazei la începutul anului. Un medic francez care a participat la o misiune anterioară a declarat presei că a văzut cum autoritățile israeliene i-au privat deliberat de somn pe activiști, inclusiv pe Thunberg. Refuzul de a semna documente neînțelese Potrivit oficialului suedez, Thunberg a fost rugată de autoritățile israeliene să semneze un document, dar a refuzat, spunând că nu înțelege conținutul acestuia. Activista are acces la un avocat, potrivit sursei diplomatice. Până în acest moment, Serviciul Israelian al Închisorilor, Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și Ministerul israelian al Afacerilor Externe nu au răspuns solicitărilor The Guardian pentru un punct de vedere.

Israelul lansează noi bombardamente în Gaza (sursa: X/Muhammad Smiry)
Internațional

Trump, ignorat de Israel, care a continuat să lovească Gaza și după apelul la încetarea focului

Israelul lansează noi bombardamente în Gaza. Apărarea Civilă din Fâșia Gaza a anunțat că armata israeliană a lansat sâmbătă zeci de lovituri aeriene și tiruri de artilerie asupra teritoriului palestinian, deși președintele american Donald Trump a cerut Israelului să oprească imediat bombardamentele, după acordul convenit cu Hamas pentru eliberarea ostaticilor. Noapte de violențe intense în orașul Gaza „Noaptea a fost foarte violentă. Armata israeliană a lansat zeci de lovituri aeriene și tiruri de artilerie asupra orașului Gaza și a altor zone din Fâșia Gaza, în pofida apelului președintelui Trump de a pune capăt bombardamentelor”, a declarat Mahmoud Bassal, purtătorul de cuvânt al Apărării Civile. Citește și: Înalta Curte este pe cale să-l scape pe Dragnea de dosarul TelDrum: a exclus probele obținute de SRI Potrivit acestuia, 20 de case au fost distruse în atacurile din cursul nopții, iar echipele de salvare nu au putut ajunge la toate victimele din cauza „prezenței tancurilor și a loviturilor aeriene continue”. „Situația este foarte gravă în orașul Gaza”, a adăugat Bassal. Israelul lansează noi bombardamente în Gaza Autoritățile israeliene au confirmat că operațiunile militare continuă în orașul Gaza și au cerut populației civile să nu se întoarcă în zonele afectate. Deși Hamas a anunțat vineri că este pregătit pentru negocieri imediate privind eliberarea ostaticilor israelieni și o eventuală încetare a focului, Israelul a declarat că se pregătește doar pentru prima etapă a „planului Trump”, cea privind eliberarea ostaticilor, fără a menționa o oprire a bombardamentelor. Planul Trump: o încercare de pace cu puncte sensibile Planul propus de președintele american Donald Trump prevede eliberarea ostaticilor, dar include și condiții stricte pentru Hamas — dezarmarea completă a grupării islamiste și exilarea luptătorilor în țări terțe. Deocamdată, Hamas nu a precizat dacă va accepta aceste clauze, considerate de Israel esențiale pentru oprirea conflictului. Familiile ostaticilor cer oprirea războiului Forumul familiilor ostaticilor israelieni a transmis sâmbătă un comunicat prin care susține apelul președintelui Trump la încetarea imediată a războiului, avertizând asupra riscurilor pentru cei ținuți captivi în Gaza. „Cererea președintelui Trump de a pune capăt imediat războiului este esențială pentru a evita ca ostaticii să sufere consecințe grave și ireversibile”, se arată în comunicat. Familiile au cerut premierului Benjamin Netanyahu să înceapă negocieri rapide și eficiente pentru aducerea acasă a tuturor ostaticilor.

Atac armat la Nisa, doi morți (sursa: X/Anthony Borré)
Internațional

Măcel cu arme automate între bande de traficanți de droguri: doi morți și mai mulți răniți la Nisa

Atac armat la Nisa, doi morți. Două persoane au fost împușcate mortal, iar alte cinci au fost rănite, unele grav, în urma unui incident armat petrecut vineri seara în orașul de coastă Nisa, în sudul Franței. Atac armat la Nisa, doi morți Autoritățile au anunțat că o operațiune amplă a poliției este în desfășurare pentru prinderea atacatorilor. Citește și: Șeful DNA, Marius Voineag, atac la ANAF: „Am avut doar patru sesizări la nivelul anului trecut. O surpriză neplăcută” Potrivit procurorilor francezi, a fost deschisă o anchetă pentru crimă cu premeditare, comisă de o bandă organizată. Cazul este tratat cu maximă prioritate, întrucât atacul s-a produs într-o zonă cunoscută pentru activități infracționale recurente. Primarul Nisei: atacul are legătură cu traficul de droguri Primarul orașului Nisa, Christian Estrosi, a declarat că incidentul armat are legătură cu traficul de droguri și a confirmat că arme automate au fost folosite în atac. „Solicit o creștere a prezenței poliției în cartierul unde s-a produs tragedia”, a spus Estrosi, precizând că autoritățile locale colaborează strâns cu forțele de ordine pentru restabilirea siguranței publice. Zona atacului, sub supravegherea poliției După incident, forțe importante de ordine au fost mobilizate pentru a securiza perimetrul și pentru a proteja locuitorii din cartierul afectat – o zonă problematică, frecvent menționată pentru violențe și activități ilegale, potrivit prefecturii locale. Conform presei franceze, suspecții sunt în continuare căutați de poliție, iar operațiunea de identificare a acestora se desfășoară în mai multe puncte din Nisa și împrejurimi.

Hamas acceptă planul lui Donald Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Hamas susține că acceptă planul de place al lui Trump, toată lumea așteaptă acum urmările

Hamas acceptă planul lui Donald Trump. Israelul se pregătește pentru eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas, după acordul mișcării față de planul de pace propus de Donald Trump, sprijinit de Marea Britanie și Qatar. Hamas acceptă planul lui Donald Trump Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a declarat că Hamas este pregătită pentru o pace de durată și a reiterat apelul către Israel de a opri atacurile asupra Gazei. Citește și: Partidul susținut de George Simion în R. Moldova ar putea să-și piardă locurile în Parlament Trump a precizat că planul său urmărește eliberarea tuturor ostaticilor în termen de 72 de ore și dezarmarea mișcării palestiniene. Liderul american a afirmat că „toată lumea va fi tratată echitabil” și că „acum este momentul” pentru finalizarea concretă a acordului. Într-un comunicat oficial, Hamas a confirmat că este dispusă să elibereze „toți ostaticii” deținuți în Fâșia Gaza, deschizând astfel calea pentru prima etapă a implementării planului de pace. Reacția Israelului Israelul a anunțat că se pregătește pentru eliberarea rapidă a ostaticilor deținuți de Hamas, după ce mișcarea islamistă palestiniană a transmis răspunsul pozitiv la planul de pace pentru Gaza propus de președintele american Donald Trump. Potrivit biroului prim-ministrului Benjamin Netanyahu, prima etapă a planului urmează să fie implementată imediat. Israelului să înceteze bombardamentele pentru a permite o eliberare sigură și rapidă a ostaticilor. Conflictul din Gaza Atacul Hamas din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți, a declanșat conflictul care a devastat Fâșia Gaza. În august, ONU a declarat oficial stare de foamete în teritoriu, avertizând că aproape o jumătate de milion de persoane se confruntă cu o criză umanitară „catastrofală”. Reacții internaționale la planul de pace al lui Trump Prim-ministrul britanic Keir Starmer a salutat acordul Hamas față de planul de pace propus de Donald Trump, descriindu-l drept „un progres semnificativ” spre încetarea ostilităților din Gaza. Liderul britanic a subliniat că este „un pas important înainte”, care apropie părțile „mai mult ca niciodată de pace”, cerând implementarea rapidă a planului. De asemenea, Qatarul – principal mediator între Israel și Hamas – a transmis că salută decizia mișcării palestiniene. Reprezentantul Ministerului de Externe din Doha, Majed al-Ansari, a sprijinit apelul lui Trump pentru un armistițiu imediat și pentru reluarea dialogului între părți.

Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare (sursa: Facebook/Partidul politic Moldova Mare)
Internațional

Chișinăul continuă curățenia: partidul "Moldova Mare", finanțat de la Moscova, suspendat un an

Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare. Ministerul Justiției de la Chișinău a anunțat că a depus la Curtea de Apel Centru o cerere prin care solicită suspendarea activității Partidului Politic „Moldova Mare” pentru o perioadă de 12 luni. Chișinăul cere suspendarea partidului Moldova Mare Totodată, instituția a cerut și aplicarea unei măsuri asiguratorii până la pronunțarea deciziei instanței. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Demersul vine în urma unei sesizări transmise la 29 septembrie de Comisia Electorală Centrală (CEC), care a constatat încălcări grave ale procesului electoral. Potrivit organelor de drept, partidul ar fi beneficiat de finanțare externă prin intermediul Promsvyazbank din Federația Rusă, instituție asociată grupului „Șor”. Ministerul Justiției subliniază că această practică contravine legislației naționale și afectează securitatea statului și integritatea procesului electoral. Voturile partidului, declarate nevalabile Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a anunțat că toate voturile acumulate de Partidul Politic „Moldova Mare” au fost declarate nevalabile, inclusiv cele introduse în sistemul automatizat. Decizia a fost luată după ce Curtea Supremă de Justiție a respins contestația formațiunii, lăsând în vigoare hotărârea CEC privind excluderea sa din cursă. Postica a menționat că, deși legea prevede aplicarea ștampilei „Retras” pe buletinele de vot, acest lucru nu a mai fost posibil, întrucât procesul de vot era deja în desfășurare. Contestările partidului, respinse de instanțe Curtea de Apel Centru a respins, în ziua alegerilor din 28 septembrie, contestația depusă de „Moldova Mare”. În consecință, a rămas în vigoare decizia CEC de excludere a formațiunii din procesul electoral. Anterior, pe 26 septembrie, CEC a decis scoaterea din cursă a partidului printr-un vot de șase la trei, după ce Partidul Social Democrat European a acuzat formațiunea de finanțări externe și cooperare cu oligarhul fugar Ilan Șor. Încălcările invocate de CEC și instituțiile de forță Potrivit documentelor oficiale, Partidul „Moldova Mare” este acuzat de: folosirea de fonduri nedeclarate; finanțare externă în campania electorală; corupție electorală; colaborare cu Ilan Șor și Blocul „Victorie”; implicarea Mitropoliei Moldovei în campanie; influențarea masivă a dreptului electoral; sprijin direct din partea Federației Ruse. Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova Conform datelor centralizate de CEC, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat scrutinul cu 50,20% din voturi, adică 792.557 dintr-un total de 1.578.731 de voturi valabil exprimate. Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei, condus de Igor Dodon, s-a clasat pe locul doi cu 24,17% (381.505 voturi). Blocul Electoral „Alternativa”, al primarului Ion Ceban, a obținut 7,96% (125.685 voturi). Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, a obținut 6,20% (97.852 voturi). Partidul Politic „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, a depășit pragul electoral cu 5,62% (88.679 voturi).

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată (sursa: TASS)
Internațional

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată. Autoritățile din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014, au decis miercuri reducerea cantității maxime de benzină care poate fi cumpărată de la 30 la 20 de litri pentru fiecare autoturism. Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată Măsura vine pe fondul crizei de combustibil generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de problemele de transport din Federația Rusă. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro „A fost luată decizia de a limita vânzarea de combustibil la cel mult 20 de litri de persoană”, a anunțat Serghei Aksionov, liderul susținut de Moscova în Crimeea. Măsura anterioară nu a fost suficientă La începutul săptămânii, autoritățile locale limitaseră alimentarea la 30 de litri, însă restricția nu a reușit să stabilizeze piața. „Măsurile adoptate anterior nu permit, la ora actuală, o normalizare deplină a situației privind volumul necesar de combustibil auto la benzinăriile din Crimeea”, a precizat Aksionov. Atacurile ucrainene lovesc industria energetică rusă În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, determinând reducerea producției și creșterea prețurilor la combustibili. Aceste acțiuni au contribuit direct la deficitul de carburant din Crimeea. Situația s-a agravat în ultimele zile și din cauza dificultăților logistice prin strâmtoarea Kerci, unde condițiile meteo nefavorabile au îngreunat transportul de combustibil.

Ultimatum israelian pentru locuitorii din Gaza (sursa: X/Israel Katz)
Internațional

Israel îi va trata pe toți palestinienii rămași în nordul orașului Gaza ca pe teroriști

Ultimatum israelian pentru locuitorii din Gaza. Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a transmis miercuri un ultim avertisment locuitorilor din orașul Gaza să se retragă spre sud, în timp ce Hamas analizează planul de pace propus de Statele Unite. Ultimatum israelian pentru locuitorii din Gaza Mesajul a fost publicat pe platforma X și subliniază că cei care rămân în nord „vor fi considerați teroriști și susținători ai terorismului”. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro Katz a precizat că armata „împarte Gaza în două” și că orice persoană care se deplasează spre sud va fi obligată să treacă printr-un punct de control militar. Bombardamente intense în orașul Gaza Potrivit martorilor, atacurile aeriene israeliene au vizat intens orașul Gaza, unde armata desfășoară de două săptămâni o ofensivă masivă. Sute de mii de persoane au fost deja forțate să-și părăsească locuințele. Apărarea Civilă a raportat 13 victime doar miercuri, inclusiv femei și copii. Printre clădirile lovite s-au numărat o școală ce adăpostea persoane strămutate și o locuință privată. Armata israeliană a anunțat că investighează incidentul. Mărturii din teren: „Exploziile nu se opresc” Rabah al-Halabi, un locuitor în vârstă de 60 de ani care trăiește într-un cort lângă Spitalul Al-Shifa, a declarat că nu intenționează să părăsească orașul. „Situația din sud nu diferă de cea din Gaza. Toate zonele sunt periculoase, bombardamentele sunt omniprezente, iar strămutările sunt terifiante și umilitoare”, a spus el. Organizațiile umanitare își suspendă activitățile Comitetul Internațional al Crucii Roșii a anunțat suspendarea activităților sale în orașul Gaza din cauza intensificării atacurilor. Organizația avertizează că „zeci de mii de oameni” rămași acolo trăiesc în „condiții umanitare îngrozitoare”. Și organizația Medici fără Frontiere a suspendat recent activitățile sale în Gaza, însă unele agenții ONU și organizații umanitare continuă să ofere sprijin pe teren. Planul de pace propus de SUA: armistițiu și eliberarea ostaticilor În paralel, Hamas examinează planul propus de administrația americană, care prevede un armistițiu imediat, eliberarea ostaticilor în termen de 72 de ore, dezarmarea luptătorilor palestinieni, retragerea treptată a Israelului din Fâșia Gaza și instaurarea unei autorități de tranziție. Președintele american a dat Hamas un termen de „trei sau patru zile” pentru a accepta acordul, plan pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat deja că îl susține.

Zaporojie, în pericol nuclear, avertizează Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii, aproape să declanșeze un dezastru nuclear la centrala ucraineană Zaporijie

Zaporojie, în pericol nuclear, avertizează Zelenski. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că centrala nucleară din Zaporojie, ocupată de forțele ruse, este deconectată de șapte zile consecutiv de la rețeaua electrică ucraineană. Zaporojie, în pericol nuclear, avertizează Zelenski Liderul ucrainean a calificat situația drept „critică” și potențial periculoasă. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Zelenski a explicat că atacurile rusești au dus la întreruperea alimentării cu energie, centrala fiind menținută în funcțiune prin generatoare diesel. El a acuzat Rusia că împiedică repararea liniilor electrice, ceea ce pune în pericol securitatea nucleară. Avertismentul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a confirmat luni că centrala Zaporojie nu mai are alimentare externă de șase zile. Oficialul a subliniat riscurile majore pe care această situație le implică pentru securitatea nucleară. Centrala, sub control rusesc din 2022 Centrala nucleară Zaporojie se află sub controlul Rusiei încă din primele săptămâni ale invaziei. Kievul și Moscova se acuză reciproc că bombardează zona, punând în pericol întreaga regiune și siguranța nucleară la nivel european.

Acord între Casa Albă şi Pfizer (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Pfizer acceptă să scadă masiv prețul unor medicamente în schimbul diminuării taxelor în SUA

Acord între Casa Albă şi Pfizer. Preşedintele american Donald Trump şi directorul general al companiei farmaceutice Pfizer au anunţat marţi un acord privind reducerea preţurilor la anumite medicamente comercializate în Statele Unite. Acord între Casa Albă şi Pfizer „Vom plăti acum cele mai mici preţuri”, a declarat liderul republican de la Casa Albă, reiterând angajamentul său de a reduce costurile medicamentelor pentru americani. Citește și: O tranzacție strategică pentru România, contestată de Fondul Proprietatea Deşi înţelegerea a fost confirmată, numărul exact al medicamentelor vizate nu a fost făcut public. Administraţia a anunţat totuşi că Pfizer va beneficia, în schimb, de o scutire de taxe vamale timp de trei ani pentru medicamentele recent introduse pe piaţă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră