duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Rusia e în pragul falimentului, dar anunță că vrea să construiască o centrală nucleară pe Lună

Rusia plănuiește construirea unei centrale de producere a energiei pe Lună în următorul deceniu, un proiect menit să susțină programul său spațial lunar și o viitoare stație de cercetare comună cu China. Anunțul vine într-un context de competiție accelerată între marile puteri pentru explorarea singurului satelit natural al Pământului. De la gloria sovietică la competiția globală actuală De la momentul istoric din 1961, când cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om ajuns în spațiu, Rusia s-a identificat cu leadershipul în explorarea cosmică. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În ultimele decenii însă, această poziție a fost erodată de progresele Statelor Unite și, tot mai vizibil, ale Chinei. Eșecuri recente și presiuni externe Ambițiile spațiale ruse au suferit o lovitură majoră în august 2023, când misiunea fără echipaj Luna-25 s-a prăbușit în timpul tentativei de aselenizare. În paralel, revoluția lansărilor spațiale comerciale, asociată cu Elon Musk, a diminuat avantajul tradițional al Rusiei într-un sector care altădată îi aparținea. Anunțul Roscosmos: energie pentru un program lunar permanent Agenția spațială de stat Roscosmos a anunțat oficial intenția de a construi o centrală electrică pe Lună până în anul 2036. Proiectul va fi realizat în baza unui contract semnat cu Lavochkin Association, companie aerospațială implicată în mai multe misiuni lunare sovietice și ruse. O infrastructură comună ruso-chineză pe Lună Potrivit comunicatului Roscosmos, centrala ar urma să alimenteze roverele lunare, un observator științific și infrastructura unei stații internaționale de cercetare lunară dezvoltate împreună cu China. Obiectivul declarat este trecerea de la misiuni punctuale la un program de explorare lunară pe termen lung, cu funcționare permanentă. Indicii clare privind componenta nucleară Deși Roscosmos nu a precizat explicit natura nucleară a instalației, lista participanților este sugestivă. Printre aceștia se numără corporația nucleară de stat Rosatom și Institutul Kurchatov, principalul centru de cercetare nucleară al Federației Ruse. Directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a confirmat în luna iunie că unul dintre obiectivele strategice ale agenției este construirea unei centrale nucleare pe Lună, alături de explorarea planetei Venus, considerată „sora” Pământului. Luna, esențială pentru Pământ Luna se află la aproximativ 384.400 de kilometri de Terra și joacă un rol esențial în stabilitatea planetei noastre. Prin influența sa gravitațională, ea moderează oscilația axei Pământului, contribuind la un climat relativ stabil și generând mareele oceanelor.

Rusia plănuiește o centrală nucleară pe Lună (sursa: Pexels/Rakicevic Nenad)
Atac cu bombă în sudul Moscovei (sursa: tass.ru)
Internațional

O nouă explozie a unei mașini-capcană la Moscova. Doi ofițeri și un civil au murit

Doi ofițeri de poliție rutieră și un civil au fost uciși miercuri dimineață într-un atac cu bombă care a vizat un vehicul de patrulare în sudul Moscovei. Este al doilea atentat mortal produs în capitala Rusiei în mai puțin de trei zile, pe fondul escaladării violențelor interne de la începutul războiului din Ucraina. Explozia a avut loc într-un cartier deja marcat de un atac similar Incidentul s-a produs pe strada Elețkaia, într-un cartier din sudul Moscovei, în apropierea locului unde, la începutul săptămânii, un general rus a fost ucis printr-o mașină-capcană. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Autoritățile ruse confirmă că explozia a avut loc miercuri dimineață devreme. Ce spun autoritățile ruse despre atac Potrivit unui comunicat publicat pe Telegram de Comitetul de Investigații Rus, cei doi ofițeri au observat o persoană suspectă în apropierea unui vehicul de poliție și s-au apropiat pentru a o legitima. „În momentul în care au încercat să-l rețină, un dispozitiv exploziv a fost detonat. Cei doi ofițeri de poliție și civilul care îi însoțea au murit ulterior din cauza rănilor suferite”, a transmis instituția. Identitatea celei de-a treia victime nu a fost făcută publică. Ipoteza atentatului sinucigaș Canale rusești neoficiale de pe Telegram susțin că atentatorul s-ar număra printre cei uciși, detonând bomba în momentul în care a fost abordat de polițiști. Aceste informații nu au fost confirmate independent. Anchetatorii ruși analizează inclusiv posibilitatea unui atentat sinucigaș, potrivit declarațiilor oficiale. Dosar penal și investigații criminalistice în desfășurare Direcția principală de investigații din cadrul Comitetului de Investigații Rus a deschis dosare penale pentru atac asupra unui ofițer de aplicare a legii și trafic ilegal de explozibili. Experți criminaliști efectuează cercetări la fața locului, inclusiv analize genetice, criminalistice și ale materialelor explozive, pentru a stabili mecanismul exact al detonării. Șeful Comitetului a cerut implicarea experților din departamentul central pentru identificarea rapidă a tuturor persoanelor implicate și a circumstanțelor complete ale atacului. Potrivit canalului Telegram 112, cei doi ofițeri uciși erau locotenenți în vârstă de 24 și 25 de ani și activau în serviciile de securitate de puțin peste doi ani. Legătura cu atentatul soldat cu moartea unui general rus Luni, în același cartier din sudul Moscova, șeful operațiunilor Statului Major General rus, Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani, a fost ucis într-un atac cu mașină-capcană. Comitetul de Investigații Rus a atribuit inițial atentatul serviciilor secrete ucrainene. Reacții și tăcere oficială din partea Ucrainei Nu a existat niciun comentariu oficial din partea Ucraina în legătură cu aceste acuzații. Între timp, site-ul ucrainean neoficial Mirotvoreț, care publică o bază de date cu persoane considerate criminali de război sau trădători, și-a actualizat pagina dedicată lui Sarvarov, menționând că generalul a fost „lichidat”. Serie de explozii după invazia din Ucraina De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, mai mulți generali ruși, oficiali locali și personalități publice care susțineau ofensiva militară au murit în explozii produse în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate. În unele cazuri, autoritățile de la Kiev au revendicat responsabilitatea pentru aceste atacuri.

Groenlanda își reafirmă autonomia (sursa: Facebook/Jens-Frederik Nielsen)
Internațional

Groenlanda și Danemarca îi transmit lui Donald Trump un mesaj ferm: insula nu este de vânzare

Prim-ministrul Groenlandei a transmis marți un mesaj ferm privind statutul teritoriului, în contextul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump despre dorința de a anexa insula arctică. Potrivit liderului de la Nuuk, viitorul Groenlanda este decis exclusiv de populația locală. Jens-Frederik Nielsen: „Groenlanda este țara noastră” „Groenlanda este țara noastră. Deciziile noastre se iau aici”, a scris pe Facebook Jens-Frederik Nielsen, reacționând la noile afirmații ale lui Donald Trump. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Premierul s-a declarat „trist” după ce a auzit din nou că liderul de la Casa Albă își dorește preluarea controlului asupra teritoriului, justificând această intenție prin considerente de securitate globală. Trump invocă securitatea SUA în fața Chinei și Rusiei Luni, Donald Trump a reiterat ideea că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda pentru a-și asigura securitatea în fața China și Rusia, reluând o poziție exprimată și după câștigarea alegerilor. În replică, Jens-Frederik Nielsen a avertizat că astfel de declarații „reduc Groenlanda la o simplă chestiune de securitate și putere”, o perspectivă respinsă de autoritățile și societatea groenlandeză. Sprijin internațional pentru Groenlanda și Danemarca Premierul Groenlandei a mulțumit populației pentru reacția „calmă și demnă” și a subliniat importanța susținerii internaționale primite. „Această susținere confirmă că nu suntem singuri”, a transmis el. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că Groenlanda „aparține poporului său”, iar Danemarca este garantul acestui statut. Macron și-a exprimat solidaritatea deplină cu Groenlanda și cu poziția europeană. Reacția Copenhagăi și a Uniunii Europene Declarațiile lui Donald Trump și anunțul privind numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda au provocat reacții ferme la Copenhaga și la nivelul Uniunea Europeană. Autoritățile daneze au convocat ambasadorul SUA, iar ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat că Danemarca a trasat „foarte clar o linie roșie” în privința statutului Groenlandei. Groenlanda nu este de vânzare Liderii Danemarcei și ai Groenlandei au reiterat în mai multe rânduri că imensa insulă arctică, cu aproximativ 57.000 de locuitori și bogată în metale rare, nu este de vânzare. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun unei eventuale apartenențe la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin un astfel de scenariu. Tensiuni crescute și acuzații de influență Tensiunile au fost amplificate la sfârșitul lunii martie, când vicepreședintele american J.D. Vance a declarat că intenționează să viziteze Groenlanda fără invitație oficială. În plus, la finalul lunii august, televiziunea daneză a dezvăluit că cel puțin trei cetățeni americani cu legături cu Donald Trump ar fi desfășurat operațiuni de influență în acest teritoriu polar, alimentând și mai mult îngrijorările legate de presiunile externe asupra Groenlandei.

SUA, Jackpotul Powerball urcă la 1,7 miliarde dolari (sursa: Facebook/Powerball)
Internațional

Cel mai mare premiu la Loterie din lume: 1,7 miliarde de dolari în ajunul Crăciunului

Jackpotul loteriei Powerball din Statele Unite a ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de dolari înainte de extragerea programată miercuri seară, în Ajunul Crăciunului. Premiul se numără printre cele mai mari câștiguri din istoria loteriilor americane. Nicio combinație câștigătoare la ultima extragere Numerele extrase luni seară – 3, 18, 36, 41, 54 și 7 (numărul Powerball) – nu au fost ghicite de niciun jucător. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Totuși, la nivel național, nouă bilete au adus câștiguri individuale de câte 1 milion de dolari. Opțiunile câștigătorului: plată eșalonată sau sumă unică Câștigătorul extragerii de miercuri va putea alege între două variante: încasarea sumei totale de 1,7 miliarde de dolari, sub formă de plăți anuale eșalonate pe 29 de ani; o plată unică de aproximativ 781,3 milioane de dolari, înainte de impozitare. Al patrulea cel mai mare jackpot Powerball Jackpotul actual este al patrulea cel mai mare din istoria loteriei Powerball. Recordul absolut rămâne premiul de 2,04 miliarde de dolari, câștigat în California în anul 2022. Șansele de câștig rămân extrem de reduse Extragerea este programată pentru miercuri, la ora locală 22:59 (03:59 GMT, joi). Șansa de a câștiga jackpotul este de 1 la 292,2 milioane, potrivit organizatorilor loteriei. Jackpoturile uriașe cresc vânzările de bilete Premiile de asemenea dimensiuni stimulează, de regulă, vânzările de bilete, ceea ce duce la creșterea veniturilor fondurilor loteriilor de stat. Aceste sume sunt utilizate pentru finanțarea educației și a altor cheltuieli publice în Statele Unite.

Greta Thunberg, arestată la Londra (sursa: X/Prisoners For Palestine)
Internațional

Greta Thunberg, arestată la Londra după un protest. Acuzată că susține terorismul

Militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg a fost arestată marți la Londra, în timpul unei manifestații de susținere a grupării Palestine Action, organizație recent interzisă în Regatul Unit. Informația a fost confirmată prin comunicate ale asociațiilor Defend Our Juries și Prisoners for Palestine. Arestare în baza legislației antiteroriste britanice Potrivit Defend Our Juries, Greta Thunberg participa la protest ținând o pancartă cu mesajul „Susțin deținuții Palestine Action. Mă opun genocidului”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Un purtător de cuvânt al organizației a precizat că activista „a fost arestată în baza legislației antiteroriste” aplicabile în Regatul Unit. Autoritățile britanice nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind circumstanțele exacte ale reținerii sau durata acesteia. Palestine Action, declarată organizație teroristă în Marea Britanie Gruparea Palestine Action a fost inclusă la începutul lunii iulie pe lista organizațiilor considerate „teroriste” în Regatul Unit, în urma unor acte de vandalism comise de militanții săi. Mai mulți membri ai grupării se află în detenție, iar unii dintre ei au intrat în greva foamei. Conform legislației britanice, orice formă de sprijin public sau simbolic pentru o organizație aflată pe lista grupărilor teroriste poate fi pedepsită cu până la șase luni de închisoare. Un nou episod controversat în activitatea Gretei Thunberg Arestarea Gretei Thunberg marchează un nou episod controversat în activitatea sa publică, după ce activista pentru climă s-a implicat tot mai frecvent în cauze politice și geopolitice sensibile, dincolo de agenda climatică care a consacrat-o la nivel internațional. Cazul este urmărit cu atenție atât de organizațiile pentru drepturile civile, cât și de autoritățile britanice, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind libertatea de exprimare și aplicarea legislației antiteroriste.

Economia Rusiei, aproape de colaps economic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Groenlanda, Trump invocă securitatea națională a SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că acest teritoriu este esențial pentru protecția strategică a țării sale. Liderul de la Washington a reiterat public că interesul american față de insulă este unul strict legat de apărarea națională. Critici dure la adresa Danemarcei În același context, Trump a criticat Danemarca, afirmând că autoritățile daneze nu investesc suficient în Groenlanda și că nu dispun de o capacitate militară adecvată pentru a gestiona securitatea regiunii. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Declarațiile au relansat tensiunile diplomatice dintre Washington și Copenhaga. Emisar special pentru Groenlanda Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința sa din Mar-a-Lago, la scurt timp după ce Trump l-a numit pe guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, drept emisar special al SUA pentru Groenlanda. Misiunea acestuia vizează gestionarea relațiilor și intereselor americane legate de insulă. Reacții ferme de la Copenhaga și Nuuk Desemnarea emisarului a provocat reacții puternice atât la Copenhaga, cât și la Nuuk, unde autoritățile daneze și guvernul autonom al Groenlandei au subliniat că teritoriul nu este de vânzare. Oficiali locali au cerut respectarea suveranității și au respins ferm orice discuție privind schimbarea jurisdicției insulei, în ciuda interesului constant manifestat de administrația Trump.

Rusia amenință fluxul de echipamente pentru Ucraina (sursa: pravda.com.ua)
Internațional

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)

Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile masive asupra sudului Ucrainei, vizând în special regiunea Odesa. Dronele și rachetele rusești au lovit repetat porturile, infrastructura energetică și sistemul de transport, într-o strategie pe care autoritățile de la Kiev o descriu drept o tentativă de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră. O ofensivă aeriană aproape neîntreruptă Atacurile asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei au continuat aproape fără pauză în ultimele zece zile. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Zona este esențială nu doar economic, ci și logistic, datorită legăturilor sale directe cu România și Republica Moldova. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat că Rusia încearcă să distrugă „logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare și energetice”. Amenințările Moscovei și escaladarea pe mare Moscova susține că atacurile au „scopuri exclusiv militare”. Totuși, după ce la sfârșitul lunii noiembrie două petroliere rusești au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va extinde atacurile asupra navelor care intră în porturile ucrainene. El a amenințat inclusiv cu tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. În paralel, Ucraina a continuat operațiunile de sabotaj, reușind să lovească recent cu drone un petrolier cu legături rusești chiar și în Marea Mediterană. Porturile din Odesa, vitale pentru economia Ucrainei Porturile regiunii Odesa joacă un rol crucial pentru economia ucraineană. Aproximativ 60% din exporturile totale ale Ucrainei tranzitează această zonă, inclusiv circa 90% din exporturile de cereale. Acest lucru a devenit posibil după ce Ucraina a reușit să îndepărteze navele flotei ruse de la coastă, în special prin atacuri cu drone maritime. „Atacă din aer pentru că au eșuat pe uscat și pe mare” Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a explicat că Rusia a trecut la o strategie aeriană deoarece nu mai poate opera deschis nici pe uscat, nici pe mare. Lansarea de rachete balistice și drone cu rază lungă de acțiune din peninsula Crimeea reprezintă însă o provocare majoră pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele rusești pătrund dinspre mare, zburând la altitudini extreme, ceea ce lasă un timp foarte scurt de reacție. Cu toate acestea, coridorul maritim pentru exporturile ucrainene rămâne funcțional, chiar dacă o navă turcească a fost avariată pe 12 decembrie. Legătura cu noul centru logistic NATO din România Unii analiști consideră că atacurile aeriene rusești urmăresc și perturbarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO, care urmează să devină operațional în ianuarie în România. Acesta va funcționa ca platformă complementară centrului NATO de la Rzeszów-Jasionka, din sud-estul Polonia. Atacuri asupra rutelor de legătură cu România și Moldova Rusia a vizat în repetate rânduri podul Maiaki, aflat pe ruta care leagă Odesa de granițele cu Republica Moldova și România. Traficul rutier a fost temporar perturbat, însă a fost reluat după reparații rapide. Transnistria, un risc limitat, dar atent monitorizat Escaladarea atacurilor a alimentat și temeri legate de Transnistria, regiunea separatistă aflată sub control rusesc, care are o frontieră de aproximativ 450 de kilometri cu Ucraina. Deși unii oficiali ruși au menționat crearea unui coridor terestru între Crimeea și Transnistria ca obiectiv militar, analiștii ucraineni susțin că trupele ruse de acolo nu au capacitate ofensivă semnificativă. Totuși, potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, grupuri mici ar putea fi folosite pentru acțiuni diversioniste, menținând regiunea într-o zonă de risc latent.

Groenlanda reaprinde disputa diplomatică SUA–Danemarca (sursa: X/Lars Løkke Rasmussen)
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

Ucraina, alegeri prezidențiale sub lege marțială (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

Dosarul Epstein, acuzații de cenzură (sursa: NBC)
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

General rus ucis într-un atentat la Moscova (sursa: RIC)
Internațional

Aruncat în aer la Moscova: generalul rus Sarvarov, șeful instrucției operaționale, ucis

Un general rus a murit luni dimineață într-un atentat cu bombă produs la Moscova, după ce un dispozitiv exploziv amplasat sub un autoturism a fost detonat. Potrivit autorităților ruse, victima este Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani. Cine era Fanil Sarvarov Comitetul de Investigații al Rusiei a precizat că Sarvarov deținea funcția de șef al departamentului de pregătire operațională din cadrul forțelor armate ruse. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Explozia a avut loc într-o parcare din apropierea unui bloc de locuințe din sudul orașului Moscova. Ancheta autorităților ruse Anchetatorii au fost trimiși imediat la fața locului, iar una dintre ipotezele analizate este implicarea serviciilor de informații din Ucraina. Până în acest moment, Kievul nu a oferit niciun comentariu oficial privind incidentul. Imagini de la locul exploziei Fotografiile surprinse în zonă arată un autoturism alb grav avariat, cu portierele smulse de suflul exploziei, înconjurat de alte mașini parcate. Deflagrația a avut loc într-o zonă rezidențială, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de securitate. Atacuri repetate asupra oficialilor militari ruși De la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai mulți oficiali militari de rang înalt au fost vizați de atacuri la Moscova. Printre aceștia se numără generalul Yaroslav Moskalik, ucis într-un atentat cu mașină-capcană în aprilie, și generalul Igor Kirillov, care a murit în decembrie 2024 după detonarea de la distanță a unui dispozitiv ascuns într-un scuter. Poziția Ucrainei privind atacurile țintite O sursă ucraineană a declarat ulterior pentru BBC că moartea lui Igor Kirillov ar fi fost provocată de serviciile de securitate ucrainene, însă informația nu a fost confirmată oficial. Conform politicii sale publice, Ucraina nu revendică și nu confirmă atacuri țintite împotriva oficialilor ruși.

Trump își leagă numele de Centrul Kennedy (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, în ultima fază de cult al personalității: și-a pus numele pe Centrul Kennedy pentru Arte

Consiliul de administrație al John F. Kennedy Center for the Performing Arts a votat redenumirea instituției, noul nume urmând să fie „The Donald J. Trump and The John F. Kennedy Memorial Center for the Performing Arts”. Decizia a fost anunțată de purtătoarea de cuvânt Roma Daravi, care a precizat că votul a fost unanim și că schimbarea ar onora implicarea președintelui Donald Trump în activitatea centrului, după revenirea sa la Casa Albă pentru al doilea mandat. Controverse juridice și reacția familiei Kennedy Hotărârea a generat imediat controverse legate de legalitate. Centrul Kennedy a fost desemnat prin lege federală, în 1964, drept memorial dedicat fostului președinte John F. Kennedy, iar legislația limitează explicit modificările de acest tip. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Membri ai familiei Kennedy au condamnat public inițiativa. Joe Kennedy III, fost congresman și strănepot al președintelui asasinat, a declarat că edificiul este „un memorial viu” și că nu poate fi redenumit, la fel cum nu poate fi redenumit Lincoln Memorial. Mesajul a fost susținut și de Jack Schlossberg, nepot al lui JFK, care a ridicat semne de întrebare și asupra modului în care s-a desfășurat votul. Dispută privind votul „unanim” Deși Casa Albă a susținut că decizia a fost luată în unanimitate, congresmana democrată Joyce Beatty, membru ex-officio al consiliului, a contestat această versiune. Ea a afirmat că, în timpul ședinței, i-a fost întrerupt microfonul de fiecare dată când a încercat să își exprime opoziția sau să pună întrebări, susținând că nu a putut vota împotrivă. Îndoieli serioase privind legalitatea deciziei Experți în drept constituțional au declarat că decizia consiliului este, cel mai probabil, contrară legii federale. Profesorul David Super, specialist în legislație la Georgetown Law, a afirmat că nu există bază legală pentru redenumirea centrului. Totuși, el a subliniat că rămâne neclar cine ar avea calitatea juridică necesară pentru a contesta decizia în instanță. Potrivit acestuia, nici membrii familiei Kennedy nu ar avea, cel mai probabil, dreptul legal de a intenta un proces, iar eventualele acțiuni ar putea veni doar din partea angajaților instituției, invocând prejudicii de imagine sau confuzie profesională. Maria Shriver: „Dincolo de orice înțelegere” Maria Shriver, nepoata lui John F. Kennedy, a reacționat dur, calificând tentativa de redenumire drept „dincolo de orice înțelegere”. Ea a reamintit rolul esențial jucat de JFK și Jacqueline Kennedy în promovarea artei, culturii și educației în viața publică americană și în interiorul Casei Albe. Donald Trump și remodelarea radicală a Kennedy Center Votul de joi face parte dintr-o transformare amplă a Kennedy Center inițiată de Donald Trump. La scurt timp după revenirea sa la putere, președintele a dizolvat vechiul consiliu de administrație și l-a înlăturat pe fostul președinte al instituției, filantropul David Rubenstein. Trump a instalat în funcții-cheie persoane apropiate, inclusiv pe Richard Grenell, fost ambasador al SUA în Germania, numit președinte al centrului. Sub conducerea sa, personalul a fost redus, au fost angajați aliați politici, iar fiecare spectacol a fost obligat să respecte o politică strictă de „break-even”. Investiții, renovări și o nouă viziune culturală Administrația Trump a obținut finanțări consistente din Congres pentru renovarea clădirii, inclusiv refacerea marmurei exterioare, a scaunelor din săli și modernizarea completă a scenelor. Președintele a declarat că lucrările vor fi finalizate în termen de un an. În paralel, Trump promovează o „Viziune pentru o Epocă de Aur a Artelor și Culturii”, afirmând că noul „Trump Kennedy Center” nu va fi „woke” și va aduce artele „mai aproape de mase”. Influența lui Trump asupra premiilor și programării Impactul președintelui asupra instituției a fost vizibil recent și la ediția 2025 a Kennedy Center Honors. Trump a susținut că a fost implicat în proporție de „98%” în alegerea laureaților, printre care s-au numărat Sylvester Stallone, trupa KISS și Gloria Gaynor. Președintele a mai afirmat că, sub conducerea sa, Kennedy Center a înregistrat cifre record în privința donațiilor și că intenționează să solicite Congresului investiții suplimentare pentru dezvoltarea instituției. „Am salvat clădirea”, a declarat Trump. „Era într-o stare proastă din toate punctele de vedere – fizic, financiar și instituțional. Acum este solidă și puternică.”

SUA confiscă încă un petrolier în largul Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Piratul Trump: forțe ale SUA au confiscat un al doilea petrolier în largul coastelor Venezuelei

Statele Unite au confiscat sâmbătă un al doilea petrolier în largul Venezuelei, invocând lupta împotriva traficului de droguri. Autoritățile de la Caracas au reacționat dur, calificând acțiunea drept „furt” și „piraterie navală”, într-un nou episod de escaladare a tensiunilor dintre cele două state. Blocadă totală anunțată de administrația Trump La începutul săptămânii, președintele Donald Trump a anunțat instituirea unei „blocade totale” împotriva petrolierelor sancționate care călătoresc spre sau dinspre Venezuela. Citește și: Sub 20% din populația din fiefurile PSD Botoșani, Vaslui sau Teleorman este salariată Vineri, liderul de la Casa Albă a mers mai departe, declarând că nu exclude un conflict armat cu statul sud-american bogat în petrol, condus de Nicolas Maduro, adversar declarat al Washingtonului. Caracasul acuză un pretext pentru schimbarea regimului Autoritățile venezuelene susțin că acuzațiile de trafic de droguri sunt fabricate și folosite ca instrument politic pentru răsturnarea regimului Maduro și pentru preluarea controlului asupra rezervelor de petrol ale țării. Venezuela se află sub embargou petrolier american din 2019, iar exporturile sale sunt vândute la prețuri sub cele ale pieței, în special către China. Garda de Coastă a SUA a interceptat petrolierul „Centuries” Secretarul american pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunțat pe platforma X că Garda de Coastă a SUA, cu sprijinul Pentagonului, a interceptat în zorii zilei de 20 decembrie un petrolier care acostase ultima dată în Venezuela. Anunțul a fost însoțit de un material video cu imagini aeriene ce surprind un elicopter survolând nava și un militar american debarcând pe punte. Casa Albă invocă „flota din umbră” a Venezuelei Departamentul pentru Securitate Internă a identificat nava drept „Centuries”, susținând că aceasta transporta petrol aflat sub sancțiuni americane. Potrivit platformei TankerTrackers, petrolierul navighează sub pavilion panamez și a încărcat aproximativ 1,8 milioane de barili de țiței într-un port venezuelean, în numele unei companii chineze. Totuși, nava nu figurează pe lista oficială a persoanelor sau entităților sancționate de Trezoreria SUA. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a susținut că petrolierul conținea petrol aparținând companiei de stat PDVSA și naviga sub „pavilion fals”, făcând parte din așa-numita „flotă din umbră” a Venezuelei, acuzată că finanțează un „regim narcoterorist”. Reacție dură de la Caracas: „piraterie navală” Guvernul venezuelean a denunțat confiscarea navei și „dispariția forțată a echipajului”, acuzând direct armata americană. Este a doua astfel de intervenție, după ce un prim petrolier a fost confiscat pe 10 decembrie, un act catalogat atunci de președintele Maduro drept „piraterie navală”. Caracasul a avertizat că aceste acțiuni „nu vor rămâne nepedepsite” și a anunțat intenția de a sesiza Consiliul de Securitate al ONU. Legalitatea operațiunilor SUA, pusă sub semnul întrebării Din această vară, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în Caraibe și au bombardat nave provenite din Venezuela, invocând combaterea traficului de droguri. Potrivit experților, ONG-urilor și unor oficiali ai ONU, legalitatea acestor operațiuni este discutabilă. Conform datelor disponibile, aceste acțiuni au provocat moartea a cel puțin 104 persoane în Caraibe și Pacific, fără ca Washingtonul să prezinte dovezi clare privind implicarea navelor vizate în activități ilegale. Reacții internaționale: avertismente și susțineri La summitul Mercosur desfășurat la Foz do Iguacu, în Brazilia, președintele brazilian Lula a avertizat asupra riscului unei „catastrofe umanitare” în cazul unui conflict armat în Venezuela. În schimb, președintele argentinian Javier Milei a salutat presiunea exercitată de Statele Unite. Iranul își exprimă sprijinul pentru Venezuela Venezuela a anunțat că Iranul și-a oferit cooperarea „în toate domeniile” pentru a combate ceea ce Caracasul numește „pirateria și terorismul internațional” ale SUA. Deși Teheranul nu a detaliat măsuri concrete, Iranul rămâne unul dintre principalii aliați ai regimului condus de Nicolas Maduro, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiune.

Phenianul condamnă ambițiile nucleare ale Japoniei (sursa: kcnawatch.org)
Internațional

Coreea de Nord acuză Japonia de ambiții nucleare și amenință cu consecințe grave

Coreea de Nord a avertizat că orice tentativă a Japoniei de a obține arme nucleare „trebuie împiedicată cu orice preț”, potrivit agenției oficiale de presă KCNA. Declarația vine după ce un oficial japonez a sugerat public că Japonia ar trebui să ia în calcul deținerea armelor nucleare, o poziție care contrazice doctrina oficială a statului nipon. Declarațiile care au declanșat reacția Phenianului Agenția japoneză Kyodo a relatat la începutul săptămânii că un oficial anonim din biroul prim-ministrului japonez ar fi declarat: Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Cred că ar trebui să avem arme nucleare. În cele din urmă, ne putem baza doar pe noi înșine”. Potrivit Kyodo, oficialul respectiv este implicat direct în conturarea politicii de securitate a Japoniei, un aliat strategic al Statele Unite în regiunea Asia-Pacific. Phenianul: „Tokyo a depășit linia roșie” Reacția Coreei de Nord nu a întârziat să apară. Directorul Institutului de Studii Japoneze din cadrul Ministerului de Externe de la Phenian a declarat, într-un comunicat publicat duminică de KCNA, că aceste afirmații demonstrează că Japonia „își dezvăluie deschis ambiția de a deține arme nucleare, depășind linia roșie”. Oficialul nord-coreean a avertizat că „încercarea Japoniei de a dobândi arme nucleare trebuie prevenită cu orice preț”, deoarece ar putea conduce la „o catastrofă majoră pentru umanitate”. „Nu este un lapsus, ci o ambiție de lungă durată” Potrivit declarației transmise de KCNA, poziția exprimată de oficialul japonez nu ar fi un accident sau o afirmație izolată. Phenianul susține că aceasta reflectă „în mod clar ambiția de lungă durată a Japoniei pentru nuclearizare”. În acest scenariu, avertizează Coreea de Nord, Asia s-ar confrunta cu „o catastrofă nucleară oribilă”, iar întreaga omenire ar fi expusă unui risc major. Tăcere asupra propriului program nuclear al Coreei de Nord Declarația Phenianului nu face nicio referire la propriul program nuclear, în ciuda faptului că Coreea de Nord a efectuat mai multe teste nucleare, încălcând rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit experților internaționali, Coreea de Nord ar deține zeci de focoase nucleare, în pofida sancțiunilor economice severe impuse de comunitatea internațională. Armele nucleare, prezentate ca „factor de descurajare” Phenianul justifică existența arsenalului său nuclear susținând că acesta reprezintă un instrument de descurajare necesar împotriva a ceea ce consideră amenințări militare venite din partea Statelor Unite și a aliaților acestora din regiune. În acest context tensionat, orice discuție despre nuclearizarea Japoniei riscă să amplifice instabilitatea în Asia de Est și să adâncească rivalitățile geopolitice dintre marile puteri ale regiunii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră