duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Premierul britanic, Keir Starmer, presat să ceară extrădarea lui Andrew Tate din Dubai

Prim-ministrul britanic Keir Starmer este supus unor presiuni tot mai mari pentru a profita de deplasarea lui Andrew Tate în Dubai și a solicita autorităților locale arestarea și extrădarea acestuia în Marea Britanie. Apeluri politice ferme: „Acuzații extrem de grave” Contextul este amplificat de informația că Andrew Tate, în vârstă de 39 de ani și cunoscut pentru discursurile sale misogine, urma să participe sâmbătă la o gală de box în Dubai. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Fosta ministră de Interne Priti Patel a reacționat public, subliniind că „frații Tate se confruntă cu acuzații extrem de grave” și că premierul britanic ar trebui să solicite arestarea lor imediată și extrădarea pentru un proces echitabil în Regatul Unit. Libertatea fraților Tate, un afront la adresa justiției Deputata laburistă Emily Darlington, implicată în campanii de susținere a presupuselor victime ale lui Tate, a calificat situația drept „un afront la adresa justiției”. Ea a atras atenția asupra contrastului dintre libertatea de mișcare a fraților Tate și restricțiile impuse victimelor, care evită inclusiv rețelele sociale de teama hărțuirii și a expunerii publice. „Prea des vedem că viețile victimelor sunt îngrădite, în timp ce agresorii se sustrag justiției”, a declarat parlamentara. Avocații victimelor cer intervenția urgentă a guvernului britanic Matt Jury, de la casa de avocatură McCue Jury and Partners, care reprezintă patru femei într-un proces civil intentat împotriva lui Andrew Tate, a îndemnat guvernul britanic să acționeze rapid. Potrivit acestuia, deplasarea în Dubai reprezintă „o oportunitate de aur” pentru ca autoritățile britanice să obțină arestarea și aducerea lui Tate în fața instanței din Regatul Unit. „Dacă vrei să-i înveți pe băieți despre pericolele misoginismului, trebuie să le arăți că există consecințe reale”, a subliniat avocatul. Strategia britanică împotriva violenței asupra femeilor Presiunile vin în contextul în care guvernul britanic a anunțat recent un program național de formare a profesorilor, destinat identificării și combaterii sexismului în școli. Inițiativa face parte dintr-o strategie mai amplă de prevenire a violențelor comise asupra femeilor și fetelor. Ce acuzații planează asupra fraților Tate Andrew Tate și fratele său Tristan Tate se confruntă în Regatul Unit cu acuzații multiple, inclusiv viol, agresiune sexuală, trafic de persoane și proxenetism. Poliția din Bedfordshire a obținut un mandat european de arestare pe numele celor doi, însă a acceptat ca procedurile judiciare aflate în derulare în România, unde sunt acuzați de viol și trafic de persoane, să fie finalizate cu prioritate.

Starmer, presat să ceară extrădarea lui Andrew Tate (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Publicarea parțială a dosarului Epstein, controverse (sursa: CBS News)
Internațional

Publicarea parțială a dosarului Epstein stârnește controverse: victimele acuză lipsa de transparență

Victime ale agresorului sexual american Jeffrey Epstein și membri ai Congresului SUA au criticat dur administrația președintelui Donald Trump, acuzând lipsa de transparență în procesul de publicare a dosarului Epstein. Documentele au fost făcute publice doar parțial, multe fiind editate, iar unele fotografii eliminate după ce apăruseră inițial online. „Suntem foarte dezamăgiți”: reacția victimelor Marina Lacerda, una dintre cele peste 1.000 de presupuse victime ale lui Epstein, a declarat la CNN că publicarea fragmentată a documentelor este inacceptabilă. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „De ce nu pot fi publicate pur și simplu numele care trebuie publicate?”, a întrebat ea, criticând anonimizarea extensivă a persoanelor menționate în dosar. Jeffrey Epstein, finanțator extrem de influent, a murit în 2019 într-o închisoare din New York, înainte de a fi judecat pentru infracțiuni sexuale. De-a lungul deceniilor, el a fost asociat cu numeroase personalități, inclusiv Donald Trump și Bill Clinton. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul opacității Administrația Trump a început vineri să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente din ancheta Epstein, în baza unei legi a transparenței. Totuși, până la termenul limită de la miezul nopții, nu toate materialele au fost făcute publice. Mai mult, numeroase documente au fost masiv editate. Un act judiciar din New York, de exemplu, a fost acoperit integral cu benzi negre pe 119 pagini, fapt care a alimentat suspiciunile privind o posibilă mușamalizare. Congresul acuză protejarea elitelor influente Democratul Ro Khanna a acuzat Departamentul de Justiție că protejează persoane influente implicate în abuzuri sexuale asupra minorilor. Critica a fost susținută inclusiv de republicanul Thomas Massie și de fosta aliată a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, care a invocat lipsa de transparență drept motiv al ruperii relației politice cu fostul președinte. Departamentul de Justiție respinge acuzațiile Adjunctul procurorului general, Todd Blanche, a declarat la ABC News că nu există nicio intenție de a ascunde informații din dosar pentru a proteja figuri politice precum Donald Trump sau Bill Clinton. Cu toate acestea, presa americană a relatat că aproximativ o duzină de imagini au fost eliminate după ce au fost publicate temporar. Sâmbătă seara, Departamentul de Justiție a transmis că documentele și fotografiile „vor continua să fie analizate și editate, în conformitate cu legea și pe baza noilor informații”. Îngrijorări privind eliminarea imaginilor cu Trump Opoziția democrată și-a exprimat îngrijorarea în special față de dispariția uneia dintre puținele imagini în care apărea Donald Trump. Liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer, a avertizat că eliminarea unor astfel de probe ar putea ascunde „una dintre cele mai mari mușamalizări din istoria Americii”. Imaginea, care prezenta mai multe fotografii aranjate într-un sertar, inclusiv una cu actualul președinte, devenise inaccesibilă sâmbătă. Epstein, celebrități și un scandal global Dosarul Epstein include imagini și referințe la numeroase personalități din politică, afaceri, cinema și muzică, precum Michael Jackson, Mick Jagger sau Woody Allen. De asemenea, apare și Prince Andrew, fratele regelui Charles al III-lea, acuzat de una dintre victime, dar care neagă orice vină. Moartea lui Epstein, declarată oficial sinucidere, continuă să alimenteze teorii ale conspirației potrivit cărora ar fi fost ucis pentru a nu divulga informații compromițătoare despre elitele globale. Promisiuni încălcate și presiuni politice Deși Donald Trump promisese în campania electorală publicarea integrală a dosarului Epstein, ulterior a catalogat subiectul drept o „farsă” politică. Sub presiunea Congresului și a propriului electorat, el a promulgat în noiembrie o lege a transparenței. Întrebat recent despre dosar, miliardarul newyorkez în vârstă de 79 de ani, al cărui nume apare rar în documentele publicate, a refuzat să comenteze.

Putin, deschis dialogului cu Macron (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se declară deschis dialogului cu Emmanuel Macron. SUA mediază negocieri paralele

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit pentru un dialog cu omologul său francez Emmanuel Macron, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru agenția de presă rusă RIA Novosti. Kremlinul invocă declarațiile făcute la „Linia Directă” Potrivit lui Peskov, disponibilitatea Moscovei pentru reluarea dialogului a fost exprimată clar de Vladimir Putin în cadrul „Liniei Directe”, conferința anuală de presă a președintelui rus. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni „Macron a spus că este gata să discute cu Putin. Este important să ne amintim ce a spus președintele nostru: și-a exprimat deschiderea pentru dialog cu Emmanuel Macron”, a subliniat reprezentantul Kremlinului. Declarațiile lui Macron, după summitul UE Emmanuel Macron a vorbit despre necesitatea reluării dialogului cu liderul de la Kremlin vineri dimineață, la Bruxelles, după un summit al Uniunii Europene. În cadrul reuniunii, statele membre au convenit acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. „Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin”, a declarat președintele francez în fața presei. Macron: Europa și Ucraina trebuie să fie parte a dialogului Liderul de la Paris a atras atenția că există deja actori internaționali care comunică direct cu Moscova, făcând referire la președintele american Donald Trump. „Observ că există persoane care vorbesc cu Vladimir Putin. De aceea, cred că noi, europenii și ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a ne reangaja corect în această discuție. Altfel, riscăm să rămânem în afara negocierilor reale”, a avertizat Emmanuel Macron. Negocieri paralele la Miami, sub coordonare americană În prezent, emisari ai lui Donald Trump poartă discuții separate cu Moscova, respectiv cu Ucraina și partenerii europeni, în încercarea de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina. Negociatori ucraineni, europeni și americani se află în acest weekend la Miami, Florida. Discuțiile sunt conduse de Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american, și de Jared Kushner. De asemenea, emisarul rus Kirill Dmitriev a ajuns la Miami sâmbătă. Zelenski cere intensificarea presiunilor asupra Moscovei În acest context diplomatic tensionat, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski a cerut Washingtonului să sporească presiunea asupra Moscovei. Liderul de la Kiev consideră că doar o implicare mai fermă a Statelor Unite poate duce la un acord care să pună capăt conflictului declanșat de ofensiva rusă din februarie 2022.

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Americanii vor negocieri directe Rusia-Ucraina care ar putea avea loc la Miami, spune Zelenski

SUA propun reluarea negocierilor directe dintre Ucraina și Rusia, primele discuții față în față din ultimele șase luni, întâlnire care ar urma să aibă loc la Miami, potrivit declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean: doar SUA pot opri războiul Liderul de la Kiev afirmă că Washingtonul joacă rolul decisiv în presarea Moscovei pentru încheierea conflictului. Citește și: VIDEO Marele mister din viața Liei Savonea: în primii ani de magistratură, nu accepta nici măcar un buchet de flori de la prieteni Zelenski a subliniat că „Statele Unite trebuie să spună clar: dacă nu va fi o cale diplomatică, atunci va fi o presiune totală”, menționând posibilitatea suplimentării armamentului pentru Ucraina și extinderii sancțiunilor asupra întregii economii ruse. În opinia sa, „Vladimir Putin nu simte încă genul de presiune care ar trebui aplicată”, iar doar SUA ar avea influența necesară pentru a determina Rusia să oprească războiul. „Cred că Statele Unite și președintele Trump au această putere. Și cred că nu ar trebui să căutăm alternative în Statele Unite”, a adăugat Zelenski. Ginerele lui Trump, implicat în negocieri Între timp, emisarul rus Kiril Dmitriev a sosit sâmbătă la Miami, unde sunt deja prezente delegații ucrainene și europene. Discuțiile sunt conduse de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, și de Jared Kushner. Pe teren, Rusia continuă ofensiva asupra orașului Odesa și a zonelor din sudul Ucrainei. Atacurile au provocat sâmbătă un incendiu major la cel mai mare terminal de ulei vegetal din țară, incident soldat cu un mort. Atacuri în valuri asupra Odesei Raidurile au lăsat zeci de mii de oameni fără curent electric și sunt considerate represalii pentru atacurile ucrainene asupra petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei. „Inamicul distruge în mod deliberat infrastructura logistică a regiunii Odesa și terorizează civilii”, a transmis pe Telegram vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba. La rândul său, Zelenski avertizează că „Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”.

Trump nu exclude un război cu Venezuela (sursa: NBC News)
Internațional

Trump nu exclude un război cu Venezuela. Miza: reintrarea companiilor petroliere americane în țară

Președintele american Donald Trump a declarat vineri că nu exclude posibilitatea unui conflict militar cu Venezuela, în contextul în care marina SUA continuă operațiunile împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri și menține o blocadă asupra petrolierelor ce acostează în porturile venezuelene. Trump: „Nu exclud un război, nu” Trump a cerut din nou Venezuelei să returneze proprietățile petroliere ale companiilor americane, naționalizate în urmă cu câteva decenii. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Liei Savonea de la ANI, îngropat atât de adânc încât nici Parlamentul nu l-a găsit Întrebat de NBC News despre riscul unui război cu regimul condus de Nicolas Maduro, Trump a răspuns: „Nu exclud, nu”, subliniind că liderul venezuelean, pe care îl acuză și de conducerea unui cartel al drogurilor, „știe exact ce vreau”. Statele Unite au blocat marți toate petrolierele „sancționate” care acostează în Venezuela, la o săptămână după ce au confiscat unul dintre acestea, inclusiv încărcătura de petrol. Astfel de acțiuni vor continua, a precizat Trump, fără a confirma dacă scopul final este înlăturarea lui Maduro de la putere. „Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi” Trump a reiterat acuzațiile conform cărora Venezuela ar fi „luat ilegal” drepturile energetice ale companiilor americane: „Ne-au luat toate drepturile energetice. Ne-au luat tot petrolul... Îl vrem înapoi.” Industria petrolieră din Venezuela a fost naționalizată în 1976, când toate drepturile de explorare și exploatare au fost transferate către compania de stat PDVSA. În 2007, Hugo Chavez a impus companiilor străine fie să devină parteneri minoritari ai PDVSA, fie să părăsească țara. Chevron operează, totuși, în Venezuela În ciuda tensiunilor între Washington și Caracas, Chevron continuă să opereze în Venezuela în baza unei licențe speciale emise de Departamentul Trezoreriei SUA, care o scutește de sancțiunile aplicate sectorului petrolier venezuelean. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, a susținut miercuri că Statele Unite „au creat industria petrolieră a Venezuelei”, descriind naționalizarea acesteia drept „cel mai mare furt de avere și proprietate americană”.

Estonia, linie de apărare la granița cu Rusia (sursa: err.ee)
Internațional

Sute de buncăre și zeci de km de tranșee antitanc de teama rușilor, în Estonia

Estonia a demarat săptămâna trecută construcția primelor cinci buncăre la frontiera cu Rusia, ca parte a așa-numitei „linii de apărare baltice”. Anunțul a fost făcut miercuri de Centrul eston pentru investiții în apărare, într-un context regional marcat de tensiuni persistente între statele baltice și Moscova. Plan etapizat: sute de buncăre până în 2027 Construcția este gândită în mai multe etape. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm În faza a doua, care urmează să fie implementată în lunile următoare, vor fi ridicate alte 23 de buncăre. Autoritățile estone estimează că până la finalul anului 2027 vor fi construite aproximativ 600 de adăposturi subterane în nord-estul și sud-estul țării. Estonia, alături de Lituania și Letonia – toate foste republici sovietice – are relații tensionate cu Rusia și s-a remarcat drept una dintre cele mai ferme susținătoare ale Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă. Tranșee antitanc la granița estică Pe lângă buncărele subterane, linia de apărare baltică va include și o tranșee antitanc. Lucrările pentru prima secțiune, cu o lungime de 3,4 kilometri, urmează să înceapă în viitorul apropiat. În forma finală, sistemul de tranșee va avea aproximativ 40 de kilometri. Protecție împotriva artileriei ruse Colonelul eston Ainar Afanasiev a subliniat importanța alegerii atente a amplasamentelor pentru buncăre și tranșee, astfel încât acestea să fie adaptate specificului terenului și planurilor defensive ale armatei. Potrivit acestuia, principalul rol al buncărelor este protejarea soldaților estoni în fața loviturilor directe ale obuzelor de calibrul 152 mm, utilizate de artileria rusă, în eventualitatea unei confruntări militare cu Rusia. Mesajele contradictorii ale lui Vladimir Putin La începutul lunii, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu dorește un război cu statele europene care sprijină Ucraina. Totuși, el a avertizat că Moscova este pregătită de luptă dacă aceste țări ar iniția un conflict. „Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl dorește și începe, atunci suntem gata chiar acum”, a afirmat Putin, insistând că Rusia nu are intenția de a ataca Europa și acuzând liderii europeni că trăiesc cu „iluzia” unei „înfrângeri strategice” a Rusiei. Acuzații de „isterie” la adresa liderilor europeni Vorbind miercuri la o reuniune a comandamentului armatei ruse, Vladimir Putin a susținut că cetățenii europeni sunt „îndoctrinați” cu frica unui război cu Rusia. În opinia sa, această „isterie” ar fi alimentată de liderii europeni, care ar formula deliberat cereri inacceptabile pentru Moscova, pentru a putea acuza ulterior Rusia că refuză pacea cu Ucraina. NATO cere creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut recent statelor membre ale Alianței să accelereze majorarea cheltuielilor și a producției pentru apărare. Potrivit acestuia, NATO trebuie să fie pregătită pentru un conflict militar de amploare, „de tipul celui pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

Congresul american, sprijin pentru Europa și Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Șoc la Washington: Congresul nu-i permite lui Trump să abandoneze Europa și Ucraina

Congresul american a adoptat miercuri strategia de apărare a Statelor Unite pentru anul fiscal 2026, reafirmând angajamentul Washingtonului față de alianțele sale europene. Decizia vine în contrast evident cu mesajele recente transmise de președintele Donald Trump și de administrația sa, care au pus sub semnul întrebării rolul și costurile implicării SUA în Europa. Ce este NDAA și de ce contează Legea de autorizare a apărării naționale (NDAA – National Defense Authorization Act) este adoptată anual de Congres și stabilește prioritățile strategice și bugetare ale apărării americane. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Tradițional, NDAA beneficiază de un consens relativ larg între democrați și republicani, fiind considerată un pilon al securității naționale a SUA. Versiunea pentru 2026 depășește 3.000 de pagini și trasează direcțiile-cheie în care Statele Unite își vor concentra eforturile militare și strategice în anul următor. Buget record pentru apărare: peste 900 de miliarde de dolari NDAA 2026 prevede un buget total de peste 900 de miliarde de dolari pentru apărare, cu 5 miliarde de dolari mai mult decât în anul precedent. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat cu 77 de voturi pentru și 20 împotrivă, confirmând sprijinul bipartizan. „Pace prin putere”: mesajul republicanilor din Senat Liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a apărat public proiectul de lege, reluând sloganul preferat al lui Donald Trump: „pace prin putere”. „Cea mai sigură modalitate de a asigura pacea este de a o menține prin forță”, a declarat Thune, subliniind principalele măsuri incluse în NDAA 2026. Investiții militare: nave de război, scut antirachetă și salarii mai mari Printre prioritățile strategice se numără: construcția mai multor nave de război, pentru a reduce decalajul față de capacitățile navale ale Chinei; dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă „Cupola de Aur”, un proiect susținut de Donald Trump; o creștere salarială de 3,8% pentru personalul militar american. De asemenea, legea prevede reforme ample ale proceselor de achiziții ale Pentagonului, prin eliminarea a zeci de reguli și proceduri considerate greoaie. Sprijin explicit pentru Europa Deși John Thune nu a făcut referiri directe la o intensificare a sprijinului pentru aliații europeni, textul NDAA transmite un mesaj clar: Statele Unite nu intenționează să se retragă din Europa. Proiectul de lege impune Pentagonului să mențină un număr minim de 76.000 de militari americani pe teritoriul european. Orice reducere sub acest prag ar necesita o justificare formală în fața Congresului. Ajutor militar pentru Ucraina în 2026 NDAA anticipează alocarea a aproximativ 400 de milioane de dolari în 2026 pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei, în contextul continuării războiului declanșat de invazia Rusiei. Această prevedere a stârnit nemulțumirea aripii izolaționiste din Partidul Republican, care se opune sprijinului militar extern. Pentagonul și reorientarea strategică spre „America First” Sub conducerea secretarului Apărării, Pete Hegseth, Pentagonul încearcă să își concentreze strategia mai mult asupra intereselor directe ale SUA. Aceasta include intensificarea operațiunilor în Marea Caraibelor și Oceanul Pacific, în special împotriva navelor suspectate de trafic de droguri, pe fondul tensiunilor crescute cu Venezuela. Contradicția cu declarațiile lui Donald Trump Poziția Congresului contrastează puternic cu declarațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a ironizat dependența Europei de protecția militară americană, afirmând că „NATO îmi spune ‘tati’”. În timp ce administrația Trump transmite mesaje ambigue privind angajamentele externe, Congresul pare hotărât să mențină prezența și influența militară a SUA în Europa. Diviziuni în Partidul Republican Textul NDAA a fost criticat de unii congresmeni republicani cu viziuni izolaționiste, în special din cauza sprijinului financiar acordat Ucrainei și a angajamentelor externe continue. Cu toate acestea, adoptarea legii confirmă faptul că, cel puțin la nivel legislativ, politica de apărare a Statelor Unite rămâne ancorată în alianțe și prezență globală.

Germania lansează „pensia anticipată” pentru copii și adolescenți (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Internațional

Guvernul va da fiecărui copil și adolescent 10 euro lunar pentru pensie (Germania)

Guvernul german a aprobat miercuri un proiect de lege care vizează consolidarea pilonului privat al sistemului de pensii, introducând o subvenție de stat garantată de 10 euro pe lună pentru copiii și adolescenții cu vârste între 6 și 18 ani. Măsura urmărește crearea timpurie a unui fond de economii pentru pensie și face parte dintr-o reformă amplă a pensiilor private. Subvenție lunară de 10 euro pentru viitoarea pensie Așa-numita „pensie anticipată” presupune constituirea unui depozit individual de economii pentru pensie, destinat generațiilor tinere. Citește și: EXCLUSIV Fals agent SRI cu relații în cercul lui Putin și vizite în Rusia, infiltrat la Cotroceni și Romarm Potrivit Ministerului german de Finanțe, plățile lunare de 10 euro pentru copiii născuți în 2020 vor fi acordate retroactiv de la 1 ianuarie 2026. Începând cu anul 2029, schema va fi extinsă și pentru alte grupe de vârstă care nu erau inițial incluse. Friedrich Merz: un sistem de pensii echitabil între generații Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că reforma urmărește echitatea între generații și consolidarea încrederii în sistemul de pensii. Potrivit acestuia, combinarea pensiei anticipate cu economiile private reprezintă un pas esențial pentru garantarea unui venit sigur la bătrânețe. Conturi de economii fără garanții, dar cu randament mai mare Reforma introduce o nouă categorie de produse de economisire pentru pensie, respectiv conturi fără cerințe de garanție. Guvernul susține că acestea oferă oportunități mai mari de profitabilitate. Totodată, produsele cu capital garantat — între 80% și 100% din contribuții — vor rămâne disponibile pentru persoanele care preferă siguranța. Soluție colectivă pentru copiii fără cont deschis de părinți Pentru copiii și adolescenții care beneficiază de subvenția lunară de 10 euro, dar ai căror părinți nu deschid un cont individual de economii, statul va asigura o soluție de investiții colective. Astfel, drepturile la pensie nu vor depinde de decizia părinților. Fondurile acumulate pot fi ulterior transferate într-un contract personal, în cazul deschiderii unui cont individual. Stimulente suplimentare pentru familii Părinții vor primi, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, o subvenție de 25 de cenți per copil, în limita a 300 de euro anual. Măsura are ca scop încurajarea economisirii private pentru pensia copiilor încă din primii ani de viață. Bonus pentru tinerii care economisesc devreme Reforma prevede și un bonus destinat tinerilor care intră pe piața muncii. Orice persoană care semnează un contract de economii pentru pensie înainte de împlinirea vârstei de 25 de ani va beneficia de o subvenție unică suplimentară de 200 de euro. Modificări în calculul subvențiilor fiscale Deși sistemul actual de stimulare fiscală rămâne în vigoare — contribuții neimpozitate în faza de acumulare și impozitarea ulterioară a beneficiilor — modul de calcul al subvențiilor va fi ajustat. În viitor, pentru fiecare euro contribuit până la 1.200 de euro, statul va acorda 30 de cenți (35 de cenți din 2029), iar pentru următorii 600 de euro, 20 de cenți per euro. Contribuția personală maximă subvenționată va fi de 1.800 de euro anual. Lars Klingbeil: educație financiară de la vârste fragede Ministrul german de Finanțe, Lars Klingbeil, a subliniat că „pensia anticipată” oferă tinerilor un capital de pornire pentru economiile lor de pensie. El a evidențiat și rolul educației financiare, arătând că reforma implică activ copiii și adolescenții în planificarea pensionării și sprijină familiile să economisească eficient pe termen lung.

Rusia respinge propunerile SUA (sursa: TASS)
Internațional

Rusia respinge toate propunerile SUA: nu vrea trupe străine în Ucraina, nici armistițiu

Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia va recurge la forță militară pentru a prelua ceea ce el numește „teritorii rusești istorice” din Ucraina, în cazul în care demersurile diplomatice vor eșua. Afirmațiile vizează cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova și au fost făcute în cadrul reuniunii anuale cu conducerea armatei și a Ministerului Apărării. Kremlinul condiționează pacea de „eliberarea” teritoriilor anexate Potrivit lui Putin, Moscova preferă o soluție diplomatică care să „elimine cauzele originare ale conflictului”, însă avertizează că, dacă adversarii și „sponsorii lor străini” refuză negocierile, Rusia va acționa militar. Citește și: Fără prescripție pentru faptele grave de corupție, propune premierul Liderul de la Kremlin a insistat că obiectivele așa-numitei „operațiuni militare speciale” vor fi atinse „fără îndoială”. Rusia revendică succese pe front, experții le contestă Vladimir Putin a susținut că trupele ruse au „eliberat” peste 300 de localități în acest an și că armata menține inițiativa strategică pe întreaga linie a frontului. Evaluările independente contrazic însă aceste afirmații: Institutul pentru Studiul Războiului estimează că Rusia a cucerit sub 1% din teritoriul ucrainean în aceeași perioadă. Putin laudă armata rusă și acuză sprijinul NATO pentru Kiev Șeful statului rus a elogiat „nivelul ridicat de luptă” al soldaților ruși, afirmând că aceștia se confruntă cu forțe ucrainene sprijinite de NATO, „cel mai mare bloc politico-militar din lume”. El a susținut că unități de elită ucrainene, instruite în Occident și echipate cu armament modern, sunt „zdrobite” pe câmpul de luptă. Extinderea „zonei de securitate” în estul Ucrainei Putin a anunțat că Rusia va continua extinderea așa-numitei zone de securitate în regiunile Harkov, Dnipropetrovsk și Sumî, semnalând o posibilă escaladare a operațiunilor militare dincolo de teritoriile deja ocupate. Liderul de la Kremlin a pledat pentru o cooperare „pe picior de egalitate” cu Statele Unite și statele europene, în vederea creării unui sistem unic de securitate eurasiatic. Totuși, Putin a remarcat „progresul” dialogului cu noua administrație americană, criticând în schimb actualii lideri ai majorității țărilor europene. Racheta hipersonică Oreșnik intră în dotarea armatei ruse Putin a anunțat că noua rachetă balistică hipersonică Oreșnik va fi desfășurată înainte de sfârșitul anului. Capabilă să transporte focoase nucleare și să lovească ținte aflate la mii de kilometri distanță cu o marjă redusă de eroare, racheta este prezentată de Kremlin drept un pilon al echilibrului nuclear global. Oreșnik a fost utilizată pentru prima dată la finalul anului 2024, într-un atac asupra unei fabrici militare din regiunea ucraineană Dnipropetrovsk. Belarus va primi rachete Oreșnik de la Moscova Potrivit unor surse oficiale, Belarus, aliat apropiat al Rusiei, va desfășura rachete Oreșnik furnizate de Moscova până la finalul acestui an. Anterior, în 2023, Rusia a amplasat arme nucleare tactice pe teritoriul belarus. Putin mulțumește Coreei de Nord pentru sprijin militar În discursul său, Vladimir Putin i-a mulțumit liderului nord-coreean Kim Jong Un pentru trimiterea de militari în regiunea rusă Kursk, după incursiunea ucraineană din august anul trecut. Trupele nord-coreene au participat atât la lupte, cât și la operațiuni de deminare. Conform autorităților nord-coreene, Phenianul a trimis inclusiv genişti și mii de lucrători militari pentru reconstrucția infrastructurii distruse, în baza Acordului de Parteneriat Strategic semnat cu Rusia în iunie 2024. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni, implicați în conflict Surse sud-coreene și occidentale estimează că peste 10.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați în regiunea Kursk. Mii de soldați ar fi fost uciși sau răniți în confruntările cu armata ucraineană. Rusia respinge prezența trupelor europene în Ucraina Kremlinul a reiterat miercuri opoziția fermă față de desfășurarea oricăror trupe europene sau NATO în Ucraina, chiar și în cadrul unui eventual acord de pace mediat de Statele Unite. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că poziția Moscovei este „bine-cunoscută”, deși subiectul ar putea fi discutat teoretic. Planul de pace american și reacția Moscovei Potrivit unor informații apărute în presa internațională, planul de pace american prevede garanții de securitate pentru Ucraina și staționarea unei forțe europene în vestul țării. Rusia respinge categoric această variantă și avertizează că orice trupe străine ar fi considerate ținte legitime. Armistițiul, acceptabil doar cu retragerea Ucrainei din Donbas Moscova a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor de pace, inclusiv propunerea unui armistițiu de Crăciun. Singura condiție invocată de Putin este retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas, unde Rusia controlează majoritatea teritoriului din Donețk și aproape integral provincia Lugansk. Pentru Kremlin, preluarea completă a Donbasului rămâne o condiție esențială pentru încheierea oricărui acord de pace.

Dezvăluiri interne despre Donald Trump (sursa: X/Susie Wiles)
Internațional

Șefa de cabinet a lui Trump despre președinte: "Are personalitatea unui alcoolic, deși nu bea"

Șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, a vorbit deschis despre conflictele interne din administrația SUA, de la politicile privind imigrația și reducerile de personal guvernamental, până la decizii economice și dosare sensibile. Declarațiile apar într-un amplu material publicat de revista Vanity Fair, bazat pe 11 interviuri realizate în primul an al celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump. Portretul lui Trump din interiorul Casei Albe Deși Donald Trump nu consumă alcool, Susie Wiles l-a descris ca având „personalitatea unui alcoolic”, explicând că experiența personală cu un părinte dependent a ajutat-o să gestioneze „marile personalități”. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Ea a afirmat că președintele funcționează cu convingerea că „nu există nimic ce nu poate face” și că este predispus la răzbunare atunci când apare o oportunitate. Trump a confirmat ulterior această caracterizare, spunând că are o personalitate „posesivă și de dependent”. Critici la adresa lui JD Vance, Elon Musk și Pam Bondi În interviuri, Wiles a afirmat că vicepreședintele JD Vance este „de un deceniu un teoretician al conspirației”, deși acesta a minimalizat declarația, spunând că este o glumă recurentă între ei. Ea a criticat dur modul în care Elon Musk a desființat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), susținând că abordarea acestuia a fost ineficientă și lipsită de rațiune administrativă. De asemenea, a spus că procurorul general Pam Bondi „a ratat complet” gestionarea inițială a dosarelor Jeffrey Epstein, un subiect care a alimentat tensiuni politice și teorii ale conspirației în rândul susținătorilor lui Trump. Reacții rapide și apărarea lui Wiles Publicarea articolului a generat reacții imediate din partea lui Susie Wiles, a președintelui Trump și a altor oficiali de rang înalt, care i-au lăudat loialitatea și stilul de conducere. Wiles a acuzat Vanity Fair că a citat-o selectiv și a omis contextul pentru a construi o narațiune negativă. Trump a declarat că are „încredere deplină” în ea, iar JD Vance a apreciat consecvența și autenticitatea șefei de cabinet. Decizii controversate: tarife, grațieri și dosarul Epstein Potrivit lui Wiles, ea l-a avertizat pe Trump să nu grațieze cei mai violenți participanți la atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 și a încercat să-l convingă să amâne introducerea tarifelor comerciale drastice. Ambele demersuri au eșuat, iar decizia privind tarifele a provocat diviziuni profunde în administrație, fiind descrisă de Wiles drept „mai dureroasă decât mă așteptam”. Ea a confirmat că a citit documentele Epstein și că numele lui Trump apare în ele, dar nu în legătură cu fapte grave. Răzbunare politică și presiuni asupra justiției Susie Wiles a declarat că presiunile exercitate de Trump pentru urmărirea penală a procurorului general din New York, Letitia James, ar fi fost motivate de dorința de răzbunare. Ea a admis că, deși Trump nu este obsedat constant de acest lucru, „atunci când apare o oportunitate, va profita de ea”. În privința imigrației, Wiles a recunoscut îngrijorări legate de unele deportări și a cerut introducerea unor mecanisme de „dublă verificare”. Venezuela, Musk și limitele puterii prezidențiale Wiles a declarat că nu a contestat acțiunile lui Trump împotriva Venezuelei, inclusiv atacurile asupra ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri, dar a sugerat că adevăratul obiectiv ar fi schimbarea regimului lui Nicolas Maduro. Ea a subliniat însă că orice operațiune terestră ar necesita aprobarea Congresului. În ansamblu, interviurile oferă o perspectivă rară asupra funcționării Casei Albe în al doilea mandat Trump și asupra rolului discret, dar influent, jucat de Susie Wiles.

Sala de bal a lui Trump, contestată (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Proiectul lui Donald Trump pentru o sală de bal la Casa Albă, contestat în instanță

Planul președintelui american Donald Trump de a construi o sală de bal în valoare de 300 de milioane de dolari la Casa Albă este analizat marți de o instanță federală, după ce organizații pentru protejarea patrimoniului au acuzat administrația de demolarea ilegală a Aripii de Est și de abuz de putere. Audiere la tribunal după plângerea depusă de National Trust Judecătorul districtual Richard Leon a programat o audiere la ora locală 15:30 (20:30 GMT), în urma unei plângeri înaintate de National Trust for Historic Preservation. Citește și: Bolojan „desființează” sistemele de educație și sănătate de stat. Spitale care există pentru salarii, universități „total decuplate” de la economie Organizația susține că administrația Trump și mai multe agenții federale au inițiat un proiect de peste 8.300 de metri pătrați fără evaluările și aprobările prevăzute de lege. Acuzații privind demolarea ilegală a Aripii de Est Potrivit plângerii, lucrările au inclus demolarea unor secțiuni din Aripa de Est, o clădire cu o vechime de aproximativ 120 de ani. Imaginile cu utilaje grele care au intervenit asupra structurii istorice au provocat reacții critice, oponenții proiectului acuzând încălcarea normelor de protejare a patrimoniului și folosirea abuzivă a prerogativelor prezidențiale. „Niciun președinte nu are dreptul legal să demoleze părți din Casa Albă fără evaluări. Nici președintele Trump, nici președintele Biden, nimeni altcineva”, se arată în documentul depus de National Trust. Cerere de suspendare temporară a lucrărilor Organizația solicită un ordin temporar de restricție pentru oprirea construcției, argumentând că proiectul a produs deja „pagube ireversibile” asupra Casei Albe. Reclamanții susțin că lipsa consultărilor publice și a avizelor necesare încalcă legislația federală. Apărarea administrației Trump: renovare legitimă Administrația Trump a depus luni un document în instanță prin care susține că proiectul este legal și se înscrie în tradiția renovărilor realizate de-a lungul timpului de mai mulți președinți americani. Casa Albă invocă, printre altele, extinderea Aripii de Est realizată în timpul mandatului lui Franklin D. Roosevelt. Potrivit administrației, sala de bal este destinată activităților publice, designul se află încă în fază de dezvoltare, iar lucrările de construcție deasupra solului nu sunt planificate înainte de luna aprilie, ceea ce ar face inutil un ordin de urgență. Casa Albă: Președintele are autoritate legală În documentele depuse la tribunal, Casa Albă afirmă că președintele are autoritate legală de a modifica structura reședinței sale oficiale. „Președintele deține autoritate legală pentru a modifica structura locuinței sale, iar această autoritate este susținută de principiile fundamentale ale puterii executive”, se arată în apărare. Lipsa consultării publice, principalul reproș al reclamanților National Trust for Historic Preservation susține că administrația Trump a ignorat obligațiile legale de consultare a Comisiei Naționale pentru Planificare în Regiunea Capitalei și a Comisiei pentru Arte Frumoase înainte de demolarea Aripii de Est și demararea proiectului. Organizația afirmă că procesul urmărește impunerea respectării unui set minim de cerințe procedurale, menite să protejeze dreptul publicului de a fi informat și de a-și exprima opinia cu privire la transformările majore ale Casei Albe.

Kremlinul clarifică ultima convorbire Putin–Trump (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul clarifică declarațiile lui Trump despre o discuție „recentă” cu Vladimir Putin

Kremlinul a făcut marți precizări oficiale privind ultima convorbire telefonică dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, după ce liderul de la Casa Albă a afirmat că a discutat „recent” cu omologul său rus. Când a avut loc ultima convorbire telefonică Putin–Trump Potrivit Kremlinului, ultima discuție telefonică directă dintre Vladimir Putin și Donald Trump a avut loc la data de 16 octombrie, conform comunicatului oficial publicat pe site-ul Președinției ruse. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Această clarificare vine în contextul în care Donald Trump a vorbit despre o discuție recentă cu liderul de la Kremlin, în cadrul declarațiilor referitoare la eforturile Statelor Unite de a media un acord de pace între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov: „A fost relativ recent” Întrebat de jurnaliști când a avut loc ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut trimitere la comunicatul oficial emis în luna octombrie. „A fost relativ recent. Uitați-vă la data ultimului nostru comunicat despre convorbirea telefonică. În general, a fost relativ recent”, a declarat Peskov. Dmitri Peskov a subliniat că, după convorbirea din 16 octombrie, nu au mai avut loc alte discuții telefonice directe între Vladimir Putin și Donald Trump.

Europa lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei (sursa: Facebook/European External Action Service - EEAS)
Internațional

Liderii europeni lansează Comisia pentru despăgubirea Ucrainei. Cum va funcționa mecanismul

Lideri europeni, printre care și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se reunesc marți, la Haga, pentru a lansa o Comisie Internațională pentru Reclamații, destinată despăgubirii Ucrainei cu sute de miliarde de dolari pentru distrugerile provocate de atacurile rusești și pentru presupuse crime de război. Conferință internațională sub egida Consiliului Europei Evenimentul are loc în cadrul unei conferințe de o zi, co-găzduită de Olanda și Consiliul Europei, organizație care reunește 46 de state și reprezintă principalul for continental pentru apărarea drepturilor omului. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu La reuniune sunt așteptați zeci de oficiali de rang înalt, inclusiv șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas. Inițiativa europeană, în paralel cu eforturile de pace susținute de SUA Întâlnirea de la Haga se desfășoară în contextul eforturilor de pace sprijinite de Statele Unite, menite să pună capăt războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. În timp ce diplomația internațională caută soluții pentru încetarea conflictului, Europa își consolidează propriul mecanism de responsabilizare și compensare. Oficialii ruși nu au oferit imediat un punct de vedere asupra inițiativei, însă Moscova a respins constant acuzațiile privind comiterea de crime de război de către forțele sale armate. Amnistia pentru crimele de război, un obstacol potențial Planurile europene ar putea fi complicate de ideea includerii unei amnistii pentru atrocitățile comise în timpul războiului într-un eventual acord de pace. O astfel de propunere, evocată anterior de administrația președintelui american Donald Trump, riscă să afecteze demersurile de despăgubire a victimelor din Ucraina, inclusiv în cazuri de violență sexuală, deportări forțate de copii sau distrugerea siturilor religioase. Registrul Daunelor: peste 80.000 de cereri deja depuse Comisia va integra Registrul Daunelor pentru Ucraina, creat în urmă cu doi ani, care a primit deja peste 80.000 de cereri din partea persoanelor fizice, organizațiilor și instituțiilor publice ucrainene. Aceste cereri acoperă o gamă largă de prejudicii, de la pierderi materiale până la vătămări grave ale drepturilor omului. Convenție internațională susținută de peste 50 de state Peste 50 de state și Uniunea Europeană au contribuit la elaborarea unei convenții a Consiliului Europei pentru înființarea Comisiei Internaționale pentru Reclamații. Documentul va intra în vigoare după ratificarea de către cel puțin 25 de semnatari, cu condiția asigurării fondurilor necesare funcționării. Potrivit unor surse implicate în negocieri, aproximativ 35 de state intenționează să semneze convenția chiar la reuniunea de marți, iar sediul comisiei este așteptat să fie stabilit la Haga. Cum va funcționa mecanismul de compensare pentru Ucraina Comisia reprezintă a doua etapă a unui mecanism internațional de compensare. Aceasta va analiza, evalua și decide asupra cererilor depuse în Registrul Daunelor, stabilind despăgubirile de la caz la caz. Cererile pot fi formulate pentru daune, pierderi sau vătămări rezultate din acțiuni rusești comise pe teritoriul Ucrainei sau împotriva acesteia, începând cu 24 februarie 2022. Solicitările pot fi depuse de persoane fizice, companii sau de statul ucrainean și vizează încălcări ale dreptului internațional, conform proiectului de propunere. Costurile reconstrucției Ucrainei: peste 500 de miliarde de dolari Banca Mondială estimează că reconstrucția Ucrainei, pe parcursul următorului deceniu, va costa aproximativ 524 de miliarde de dolari, echivalentul a 447 de miliarde de euro. Suma este de aproape trei ori mai mare decât producția economică a Ucrainei din 2024 și nu include pagubele produse după decembrie 2024, într-un context în care atacurile rusești s-au intensificat, vizând infrastructura civilă, utilitățile și transporturile. Activele rusești înghețate, una dintre opțiunile de finanțare Modalitatea concretă de plată a despăgubirilor nu este încă stabilită. Printre opțiunile aflate în discuție se numără utilizarea activelor rusești înghețate de Uniunea Europeană, potrivit unor surse apropiate negocierilor.

Polonia, atac terorist dejucat (sursa: abw.gov.pl)
Internațional

Atac la un târg de Crăciun, dejucat. Autoritățile poloneze investighează legături cu Statul Islamic

Serviciile poloneze de securitate au reținut un student suspectat că pregătea „un atac în masă” la un târg de Crăciun, a anunțat marți Jacek Dobrzynski, purtător de cuvânt al serviciilor speciale din Polonia. Suspectul ar fi plănuit un atac cu explozibili Potrivit autorităților, suspectul este Mateusz W., student la o universitate catolică din Lublin. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acesta ar fi intenționat să comită un atac folosind explozibili și ar fi avut planuri de a se alătura unei organizații teroriste. Legături cu Statul Islamic, investigate de autorități „Scopul atacului criminal era intimidarea unui număr mare de persoane și sprijinirea Statului Islamic”, a declarat Jacek Dobrzynski într-un mesaj publicat pe platforma X. În timpul investigației, ofițerii Agenției de Securitate Internă au confiscat dispozitive electronice și obiecte considerate relevante pentru anchetă, inclusiv materiale legate de islamism radical. Acuzații oficiale: pregătirea unui atac terorist Parchetul l-a pus sub acuzare pe student pentru „efectuarea de acțiuni pregătitoare în vederea comiterii unui atac terorist”, care ar fi putut provoca moartea sau rănirea gravă a unui număr mare de persoane. Anchetatorii susțin că suspectul ar fi făcut demersuri concrete pentru a intra în contact cu o organizație teroristă, inclusiv pentru a obține sprijin logistic în organizarea atacului, conform comunicatului oficial al procurorilor. Suspectul, arestat preventiv pentru trei luni Autoritățile poloneze nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre profilul suspectului. Acesta a fost plasat în detenție preventivă pentru o perioadă inițială de trei luni, în timp ce ancheta continuă.

Donald Trump dă în judecată BBC (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump dă în judecată BBC. Președintele SUA cere daune de până la 10 miliarde de dolari

Președintele american Donald Trump a depus luni o plângere împotriva grupului audiovizual britanic BBC, acuzând instituția de presă că a realizat un montaj video înșelător dintr-un discurs susținut de acesta. Trump solicită despăgubiri totale de până la 10 miliarde de dolari, invocând defăimarea și încălcarea legislației din statul Florida privind practicile comerciale neloiale. Plângere depusă la un tribunal federal din Miami Acțiunea în justiție a fost depusă la un tribunal federal din Miami. Documentul solicită „daune și interese în sumă minimă de 5 miliarde de dolari” pentru fiecare dintre cele două capete de acuzare: defăimare și încălcarea legii din Florida privind practicile înșelătoare și neloiale. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a declarat în fața presei că BBC i-ar fi „pus literalmente cuvinte în gură”, reiterând acuzația că materialul difuzat a denaturat grav sensul discursului său. Cu câteva săptămâni înainte, președintele american anunțase deja că intenționează să ceară despăgubiri cuprinse între unu și cinci miliarde de dolari. Emisiunea „Panorama” și controversa discursului din 6 ianuarie 2021 Plângerea are la bază un reportaj difuzat de emisiunea de investigații „Panorama”, care a prezentat, chiar înaintea alegerilor prezidențiale americane din 2024, fragmente distincte din discursul rostit de Trump la 6 ianuarie 2021. Potrivit acuzațiilor, aceste fragmente ar fi fost montate astfel încât să sugereze că Trump le-ar fi cerut explicit susținătorilor săi să atace Capitoliul din Washington. În acea zi, sute de susținători ai săi, alimentați de afirmații nefondate privind fraudarea alegerilor, au luat cu asalt Capitoliul, încercând să împiedice certificarea victoriei lui Joe Biden. Avocații lui Trump acuză ingerință în alegerile din 2024 Un purtător de cuvânt al echipei de avocați ai lui Donald Trump a declarat că BBC, „altădată respectată și astăzi discreditată”, l-ar fi defăimat pe președintele american prin modificarea intenționată și de rea-credință a discursului său. Scopul ar fi fost, potrivit acestuia, influențarea alegerilor prezidențiale din 2024. Aceeași sursă susține că BBC ar avea „de mult timp obiceiul de a-și înșela publicul” în relatările despre Donald Trump, în favoarea unei agende politice de stânga. Criză majoră la BBC: demisii și controverse privind imparțialitatea În Regatul Unit, scandalul a reaprins dezbaterea privind rolul audiovizualului public și respectarea principiului imparțialității. BBC s-a confruntat în ultimii ani cu mai multe controverse, iar acest caz a dus la demisia directorului general Tim Davie și a directoarei de știri Deborah Turness. Președintele BBC, Samir Shah, i-a transmis o scrisoare de scuze lui Donald Trump, însă fără a reuși să detensioneze situația. Totodată, el a respins acuzațiile formulate de președintele american și a anunțat că BBC este hotărât să conteste orice acțiune în justiție pentru defăimare. Trump consideră scuzele insuficiente În plângerea depusă, Donald Trump susține că, în ciuda scuzelor prezentate, BBC nu ar fi manifestat „remușcări veritabile” și nici nu ar fi implementat reforme instituționale semnificative pentru a preveni viitoare derapaje jurnalistice. De la revenirea sa la putere, Donald Trump a adus la Casa Albă numeroși creatori de conținut și influenceri favorabili administrației sale, intensificând în același timp atacurile verbale la adresa jurnaliștilor din presa tradițională. Printre noii actori media invitați de guvernul Trump se numără și canalul conservator britanic GB News, apropiat de partidul anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage, semn al unei repoziționări deliberate față de mass-media clasice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră