ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului după eșecul negocierilor nucleare
ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului. Sancţiunile ONU împotriva Iranului au fost restabilite sâmbătă seara, după eșecul negocierilor dintre Teheran și puterile occidentale pe tema programului nuclear. ONU reimpune sancțiuni dure împotriva Iranului Măsurile au intrat în vigoare la ora 20:00 (ora New York-ului), la zece ani după ridicarea lor. Citește și: Șefa Colegiului Medicilor, după decesele celor șase copii la un spital din Iași: „Sancțiunile de care am auzit ieri nu rezolvă problema de fond” Pachetul include un embargo asupra armelor, dar și restricții economice severe. Occidentul insistă pe relansarea diplomației Deși sancțiunile au fost restabilite, liderii occidentali au subliniat că diplomația rămâne deschisă. Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Teheranului să accepte „discuții directe, cu bună credință” și a solicitat tuturor statelor să aplice imediat sancțiunile pentru a crește presiunea. Miniștrii de externe britanic, francez și german au transmis într-un comunicat comun că obiectivul lor rămâne împiedicarea Iranului să se doteze cu arma nucleară și au cerut evitarea oricărei escaladări. Nivel alarmant de îmbogățire a uraniului Conform Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniul la 60%, aproape de pragul tehnic de 90% necesar pentru producerea unei bombe. Stocul actual al Teheranului, de aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit, ar putea fi transformat în opt până la zece bombe nucleare, potrivit experților europeni. Iranul respinge acuzațiile și susține că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile, în special producerea de energie electrică. Condițiile occidentale și poziția Teheranului Țările europene din grupul E3 au cerut Iranului să îndeplinească trei condiții: reluarea negocierilor directe cu SUA; acces deplin pentru inspectorii AIEA la siturile nucleare sensibile; garantarea securității stocului de uraniu îmbogățit. Președintele iranian Masud Pezeshkian a calificat drept „inacceptabilă” solicitarea americană de a preda întregul stoc de uraniu îmbogățit în schimbul unei suspendări temporare a sancțiunilor. Impact economic și temeri interne în Iran Reimpunerea sancțiunilor a agravat deja situația economică. Pe piața neagră, 1 dolar se tranzacționa cu 1,12 milioane de riali, un nivel record. Locuitorii Teheranului s-au grăbit să cumpere aur din Marele Bazar, văzut ca refugiu în perioade de criză. Mulți iranieni se tem de o escaladare militară, după raidurile americane și israeliene din iunie. Rusia și China contestă decizia Rusia și China au încercat fără succes să prelungească acordul nuclear (JCPOA) cu încă șase luni pentru a oferi mai mult timp diplomației. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul de „sabotarea diplomației”, susținând că reactivarea sancțiunilor este „invalidă din punct de vedere legal”. De la acordul JCPOA la prăbușirea negocierilor Acordul nuclear (JCPOA), semnat în 2015 între Iran și marile puteri, limita nivelul de îmbogățire a uraniului la 3,67%. În schimb, sancțiunile internaționale au fost ridicate. În 2018, SUA s-au retras unilateral din acord, în timpul mandatului lui Donald Trump, și au reimpus sancțiuni. În replică, Teheranul a renunțat la o parte dintre angajamente, crescând treptat nivelul de îmbogățire a uraniului. Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat recent la ONU că „Iranul nu a urmărit și nu va urmări niciodată să construiască o bombă atomică”, dar criza actuală ridică noi semne de întrebare asupra intențiilor regimului de la Teheran.
