vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reacționat ferm după ce administrația americană a anunțat sancțiuni împotriva a cinci personalități europene implicate în reglementarea industriei tehnologice și în combaterea dezinformării online. Măsura, care include interdicții de intrare în Statele Unite, a stârnit critici puternice la Bruxelles și Londra și a ridicat tensiunile transatlantice în jurul viitorului reglementării mediului digital. Cine sunt personalitățile europene vizate de sancțiunile SUA Administrația Trump a anunțat că sancțiunile vizează cinci europeni acuzați de „cenzură” în detrimentul intereselor americane. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Printre aceștia se numără: - Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă - Imran Ahmed, director al Centre for Countering Digital Hate (CCDH) - Clare Melford, conducătoare a Global Disinformation Index (GDI) - Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea ONG-ului german HateAid - Josephine Ballon, reprezentantă HateAid Persoanelor sancționate li se interzice intrarea în Statele Unite. În mod normal, cetățenii europeni călătoresc fără viză în SUA, însă trebuie să obțină autorizația electronică ESTA – inaccesibilă acum celor vizați. Comisia Europeană cere explicații Washingtonului Comisia Europeană a anunțat că „a condamnat ferm” sancțiunile și a solicitat clarificări oficiale din partea Statelor Unite. Bruxelles-ul avertizează că ar putea lua măsuri de răspuns. „Dacă este necesar, vom răspunde rapid și hotărât pentru a ne apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, se arată în poziția oficială a Comisiei. Executivul european subliniază că regulile UE privind serviciile digitale: - asigură condiții echitabile pentru toate companiile - sunt aplicate fără discriminare - nu reprezintă „cenzură”, ci reglementare democratică Liderii UE: sancțiunile sunt „inacceptabile între aliați” Reacțiile politice de la vârful Uniunii au fost la fel de ferme. Antonio Costa, președintele Consiliului European a transmis că sancțiunile subminează relația transatlantică, sunt incompatibile cu statutul de aliat și contravin spiritului de parteneriat democratic Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene a subliniat că: libertatea de exprimare rămâne un pilon al UE, iar reglementările digitale urmăresc protejarea democrației. UE își va apăra „suveranitatea de reglementare” Fostul comisar european Thierry Breton, una dintre principalele ținte ale sancțiunilor americane, a condamnat decizia Washingtonului, calificând-o drept „vânătoare de vrăjitoare”, un atac politic și presiune asupra reglementării platformelor digitale. În mandatul său (2019–2024), Breton a promovat Legea Serviciilor Digitale și Legea Piețelor Digitale. De asemenea a avut dispute publice cu Elon Musk și a impus sancțiuni platformei X pentru lipsă de transparență. Poziția Regatului Unit Guvernul britanic a declarat că rămâne „pe deplin angajat în apărarea libertății de exprimare”, dar a subliniat că internetul nu poate deveni un spațiu fără reguli. Potrivit Londrei, rețelele sociale nu trebuie să fie folosite pentru materiale pedopornografice, incitare la ură sau violență, sau propagarea deliberată a dezinformării. Două dintre persoanele sancționate conduc ONG-uri britanice de combatere a urii și dezinformării online. Washingtonul acuză „cenzură” Departamentul de Stat american susține că activitățile celor sancționați duc la „cenzură” împotriva intereselor americane. De cealaltă parte, Bruxelles-ul vorbește despre reglementare democratică iar Londra invocă protecția utilizatorilor.

UE și Regatul Unit reacționează dur după sancțiunile SUA împotriva unor oficiali europeni
Trump vrea să cenzureze ca Putin: amenință televiziunile care-l critică cu retragerea licențelor
Internațional

Trump vrea să cenzureze ca Putin: amenință televiziunile care-l critică cu retragerea licențelor

Donald Trump a relansat un val de critici dure la adresa emisiunilor umoristice de seară din Statele Unite, cunoscute drept „late shows”, precum și la adresa canalelor de televiziune care le difuzează. Președintele american a sugerat din nou posibilitatea retragerii licențelor unor posturi TV. Ținta principală: emisiunea lui Stephen Colbert Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a cerut oprirea imediată a emisiunii lui Stephen Colbert de la CBS, folosind un limbaj extrem de dur. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură El a afirmat că postul „trebuie să încheie ACUM, este singurul lucru uman de făcut”, numindu-l pe Colbert „o catastrofă patetică”. Trump a folosit expresia engleză „to put to sleep”, o formulare asociată de obicei cu eutanasia animalelor. CBS anunțase anterior că show-ul lui Stephen Colbert urmează să fie retras din grilă începând din luna mai. Trump sugerează din nou retragerea licențelor TV Într-un alt mesaj, Trump a reluat ideea că posturile de televiziune care difuzează programe „aproape 100% negative” la adresa sa, a mișcării MAGA și a Partidului Republican ar trebui să-și piardă licențele. „Eu spun că DA”, a scris fostul președinte de 79 de ani, reluând o amenințare mai veche la adresa televiziunilor critice. Acuzații de cenzură după oprirea show-ului lui Colbert Decizia privind încheierea emisiunii lui Stephen Colbert a generat reacții puternice. Criticii lui Trump au acuzat cenzură și presiuni politice asupra posturilor TV. Paramount, compania-mamă a CBS, i-a plătit lui Donald Trump 16 milioane de dolari pentru a închide un litigiu legat de montajul unui interviu cu Kamala Harris, contracandidata sa democrată. În plus, recent, noul redactor-șef al canalului, Bari Weiss, ar fi blocat difuzarea unui reportaj privind consecințele expulzărilor de imigranți efectuate de administrația Trump. Jimmy Kimmel, suspendat temporar apoi repus pe post Și alte emisiuni de seară au intrat în centrul controverselor. La ABC, Jimmy Kimmel a fost suspendat pentru scurt timp, dar a revenit ulterior pe post, iar contractul său a fost prelungit până la jumătatea anului 2027. Trump vrea să „redeseneze” peisajul audiovizual american Donald Trump acuză de mult timp o „părtinire anti-conservatoare” în media americană și spune că dorește o restructurare profundă a sectorului audiovizual. El l-a numit la conducerea autorității federale de reglementare în comunicații (FCC) pe Brendan Carr, un aliat politic apropiat. Acesta a stârnit controverse afirmând în Congres că „FCC nu este formal o agenție independentă”, sugerând o aliniere mai strânsă la prioritățile Casei Albe.

Kremlinul testează reacția cetățenilor la pace: majoritatea rușilor speră ca războiul din Ucraina să se încheie în 2026
Internațional

Kremlinul testează reacția cetățenilor la pace: majoritatea rușilor speră ca războiul din Ucraina să se încheie în 2026

Majoritatea rușilor cred că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în 2026, potrivit unui nou sondaj realizat de institutul de stat VTsIOM. Rezultatele sunt interpretate de analiști drept un posibil test al reacției opiniei publice la perspectiva unui acord de pace, în contextul intensificării demersurilor diplomatice. 70% dintre respondenți sunt optimiști pentru 2026 Adjunctul șefului VTsIOM, Mihail Mamonov, a declarat că 70% dintre cei 1.600 de respondenți consideră anul 2026 mai „de succes” decât anul actual. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură Pentru 55% dintre aceștia, optimismul este legat direct de o posibilă încheiere a conflictului din Ucraina. Potrivit lui Mamonov, „principalul motiv de optimism este posibila încheiere a operațiunii militare speciale și realizarea obiectivelor propuse, în acord cu interesele naționale prezentate de președinte”. Sprijin pentru pace și consolidarea societății în jurul Kremlinului În sondajele precedente de la final de an, VTsIOM a evidențiat coeziunea societății ruse în jurul președintelui Vladimir Putin și al obiectivelor sale militare în Ucraina. Până acum însă, nu au fost oferite cifre concrete privind procentul celor care se așteaptă la încheierea războiului. Sondaje ale institutului independent Levada arată că aproximativ două treimi dintre ruși susțin convorbirile de pace – cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului. Factorii care alimentează așteptările privind un acord de pace Mihail Mamonov a menționat mai mulți factori care alimentează percepția că ar putea fi posibil un acord de pace: ofensiva rusă în Ucraina ezitările SUA privind finanțarea Kievului dificultatea Uniunii Europene de a înlocui sprijinul american, financiar și militar După încheierea ostilităților, principalele priorități percepute de respondenți sunt reintegrarea veteranilor și reconstrucția regiunilor distruse, atât din zonele ucrainene controlate de Rusia, cât și din regiunile rusești de frontieră. Kremlinul analizează propunerile americane Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a fost informat despre contactele „oficiale” cu emisarii lui Donald Trump referitoare la propuneri americane pentru un posibil acord de pace. Moscova urmează să își formuleze poziția. În ultimele săptămâni, Putin a reiterat condițiile sale pentru un acord: cedarea de către Ucraina a aproximativ 5.000 km² din Donbas renunțarea oficială la obiectivul aderării la NATO Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat pe 22 decembrie că discuțiile purtate cu Statele Unite și state europene privind încheierea războiului sunt „foarte aproape de un rezultat real”.

Rusia e în pragul falimentului, dar anunță că vrea să construiască o centrală nucleară pe Lună
Internațional

Rusia e în pragul falimentului, dar anunță că vrea să construiască o centrală nucleară pe Lună

Rusia plănuiește construirea unei centrale de producere a energiei pe Lună în următorul deceniu, un proiect menit să susțină programul său spațial lunar și o viitoare stație de cercetare comună cu China. Anunțul vine într-un context de competiție accelerată între marile puteri pentru explorarea singurului satelit natural al Pământului. De la gloria sovietică la competiția globală actuală De la momentul istoric din 1961, când cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om ajuns în spațiu, Rusia s-a identificat cu leadershipul în explorarea cosmică. Citește și: Vodafone, șmen ordinar cu cursul valutar: un euro este taxat cu 5,3199 lei pe factură În ultimele decenii însă, această poziție a fost erodată de progresele Statelor Unite și, tot mai vizibil, ale Chinei. Eșecuri recente și presiuni externe Ambițiile spațiale ruse au suferit o lovitură majoră în august 2023, când misiunea fără echipaj Luna-25 s-a prăbușit în timpul tentativei de aselenizare. În paralel, revoluția lansărilor spațiale comerciale, asociată cu Elon Musk, a diminuat avantajul tradițional al Rusiei într-un sector care altădată îi aparținea. Anunțul Roscosmos: energie pentru un program lunar permanent Agenția spațială de stat Roscosmos a anunțat oficial intenția de a construi o centrală electrică pe Lună până în anul 2036. Proiectul va fi realizat în baza unui contract semnat cu Lavochkin Association, companie aerospațială implicată în mai multe misiuni lunare sovietice și ruse. O infrastructură comună ruso-chineză pe Lună Potrivit comunicatului Roscosmos, centrala ar urma să alimenteze roverele lunare, un observator științific și infrastructura unei stații internaționale de cercetare lunară dezvoltate împreună cu China. Obiectivul declarat este trecerea de la misiuni punctuale la un program de explorare lunară pe termen lung, cu funcționare permanentă. Indicii clare privind componenta nucleară Deși Roscosmos nu a precizat explicit natura nucleară a instalației, lista participanților este sugestivă. Printre aceștia se numără corporația nucleară de stat Rosatom și Institutul Kurchatov, principalul centru de cercetare nucleară al Federației Ruse. Directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a confirmat în luna iunie că unul dintre obiectivele strategice ale agenției este construirea unei centrale nucleare pe Lună, alături de explorarea planetei Venus, considerată „sora” Pământului. Luna, esențială pentru Pământ Luna se află la aproximativ 384.400 de kilometri de Terra și joacă un rol esențial în stabilitatea planetei noastre. Prin influența sa gravitațională, ea moderează oscilația axei Pământului, contribuind la un climat relativ stabil și generând mareele oceanelor.

O nouă explozie a unei mașini-capcană la Moscova. Doi ofițeri și un civil au murit
Internațional

O nouă explozie a unei mașini-capcană la Moscova. Doi ofițeri și un civil au murit

Doi ofițeri de poliție rutieră și un civil au fost uciși miercuri dimineață într-un atac cu bombă care a vizat un vehicul de patrulare în sudul Moscovei. Este al doilea atentat mortal produs în capitala Rusiei în mai puțin de trei zile, pe fondul escaladării violențelor interne de la începutul războiului din Ucraina. Explozia a avut loc într-un cartier deja marcat de un atac similar Incidentul s-a produs pe strada Elețkaia, într-un cartier din sudul Moscovei, în apropierea locului unde, la începutul săptămânii, un general rus a fost ucis printr-o mașină-capcană. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Autoritățile ruse confirmă că explozia a avut loc miercuri dimineață devreme. Ce spun autoritățile ruse despre atac Potrivit unui comunicat publicat pe Telegram de Comitetul de Investigații Rus, cei doi ofițeri au observat o persoană suspectă în apropierea unui vehicul de poliție și s-au apropiat pentru a o legitima. „În momentul în care au încercat să-l rețină, un dispozitiv exploziv a fost detonat. Cei doi ofițeri de poliție și civilul care îi însoțea au murit ulterior din cauza rănilor suferite”, a transmis instituția. Identitatea celei de-a treia victime nu a fost făcută publică. Ipoteza atentatului sinucigaș Canale rusești neoficiale de pe Telegram susțin că atentatorul s-ar număra printre cei uciși, detonând bomba în momentul în care a fost abordat de polițiști. Aceste informații nu au fost confirmate independent. Anchetatorii ruși analizează inclusiv posibilitatea unui atentat sinucigaș, potrivit declarațiilor oficiale. Dosar penal și investigații criminalistice în desfășurare Direcția principală de investigații din cadrul Comitetului de Investigații Rus a deschis dosare penale pentru atac asupra unui ofițer de aplicare a legii și trafic ilegal de explozibili. Experți criminaliști efectuează cercetări la fața locului, inclusiv analize genetice, criminalistice și ale materialelor explozive, pentru a stabili mecanismul exact al detonării. Șeful Comitetului a cerut implicarea experților din departamentul central pentru identificarea rapidă a tuturor persoanelor implicate și a circumstanțelor complete ale atacului. Potrivit canalului Telegram 112, cei doi ofițeri uciși erau locotenenți în vârstă de 24 și 25 de ani și activau în serviciile de securitate de puțin peste doi ani. Legătura cu atentatul soldat cu moartea unui general rus Luni, în același cartier din sudul Moscova, șeful operațiunilor Statului Major General rus, Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani, a fost ucis într-un atac cu mașină-capcană. Comitetul de Investigații Rus a atribuit inițial atentatul serviciilor secrete ucrainene. Reacții și tăcere oficială din partea Ucrainei Nu a existat niciun comentariu oficial din partea Ucraina în legătură cu aceste acuzații. Între timp, site-ul ucrainean neoficial Mirotvoreț, care publică o bază de date cu persoane considerate criminali de război sau trădători, și-a actualizat pagina dedicată lui Sarvarov, menționând că generalul a fost „lichidat”. Serie de explozii după invazia din Ucraina De la declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, în februarie 2022, mai mulți generali ruși, oficiali locali și personalități publice care susțineau ofensiva militară au murit în explozii produse în Rusia sau în teritoriile ucrainene ocupate. În unele cazuri, autoritățile de la Kiev au revendicat responsabilitatea pentru aceste atacuri.

Groenlanda și Danemarca îi transmit lui Donald Trump un mesaj ferm: insula nu este de vânzare
Internațional

Groenlanda și Danemarca îi transmit lui Donald Trump un mesaj ferm: insula nu este de vânzare

Prim-ministrul Groenlandei a transmis marți un mesaj ferm privind statutul teritoriului, în contextul declarațiilor repetate ale președintelui american Donald Trump despre dorința de a anexa insula arctică. Potrivit liderului de la Nuuk, viitorul Groenlanda este decis exclusiv de populația locală. Jens-Frederik Nielsen: „Groenlanda este țara noastră” „Groenlanda este țara noastră. Deciziile noastre se iau aici”, a scris pe Facebook Jens-Frederik Nielsen, reacționând la noile afirmații ale lui Donald Trump. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Premierul s-a declarat „trist” după ce a auzit din nou că liderul de la Casa Albă își dorește preluarea controlului asupra teritoriului, justificând această intenție prin considerente de securitate globală. Trump invocă securitatea SUA în fața Chinei și Rusiei Luni, Donald Trump a reiterat ideea că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda pentru a-și asigura securitatea în fața China și Rusia, reluând o poziție exprimată și după câștigarea alegerilor. În replică, Jens-Frederik Nielsen a avertizat că astfel de declarații „reduc Groenlanda la o simplă chestiune de securitate și putere”, o perspectivă respinsă de autoritățile și societatea groenlandeză. Sprijin internațional pentru Groenlanda și Danemarca Premierul Groenlandei a mulțumit populației pentru reacția „calmă și demnă” și a subliniat importanța susținerii internaționale primite. „Această susținere confirmă că nu suntem singuri”, a transmis el. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că Groenlanda „aparține poporului său”, iar Danemarca este garantul acestui statut. Macron și-a exprimat solidaritatea deplină cu Groenlanda și cu poziția europeană. Reacția Copenhagăi și a Uniunii Europene Declarațiile lui Donald Trump și anunțul privind numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, ca trimis special al SUA în Groenlanda au provocat reacții ferme la Copenhaga și la nivelul Uniunea Europeană. Autoritățile daneze au convocat ambasadorul SUA, iar ministrul de externe Lars Løkke Rasmussen a declarat că Danemarca a trasat „foarte clar o linie roșie” în privința statutului Groenlandei. Groenlanda nu este de vânzare Liderii Danemarcei și ai Groenlandei au reiterat în mai multe rânduri că imensa insulă arctică, cu aproximativ 57.000 de locuitori și bogată în metale rare, nu este de vânzare. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun unei eventuale apartenențe la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin un astfel de scenariu. Tensiuni crescute și acuzații de influență Tensiunile au fost amplificate la sfârșitul lunii martie, când vicepreședintele american J.D. Vance a declarat că intenționează să viziteze Groenlanda fără invitație oficială. În plus, la finalul lunii august, televiziunea daneză a dezvăluit că cel puțin trei cetățeni americani cu legături cu Donald Trump ar fi desfășurat operațiuni de influență în acest teritoriu polar, alimentând și mai mult îngrijorările legate de presiunile externe asupra Groenlandei.

Cel mai mare premiu la Loterie din lume: 1,7 miliarde de dolari în ajunul Crăciunului
Internațional

Cel mai mare premiu la Loterie din lume: 1,7 miliarde de dolari în ajunul Crăciunului

Jackpotul loteriei Powerball din Statele Unite a ajuns la aproximativ 1,7 miliarde de dolari înainte de extragerea programată miercuri seară, în Ajunul Crăciunului. Premiul se numără printre cele mai mari câștiguri din istoria loteriilor americane. Nicio combinație câștigătoare la ultima extragere Numerele extrase luni seară – 3, 18, 36, 41, 54 și 7 (numărul Powerball) – nu au fost ghicite de niciun jucător. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Totuși, la nivel național, nouă bilete au adus câștiguri individuale de câte 1 milion de dolari. Opțiunile câștigătorului: plată eșalonată sau sumă unică Câștigătorul extragerii de miercuri va putea alege între două variante: încasarea sumei totale de 1,7 miliarde de dolari, sub formă de plăți anuale eșalonate pe 29 de ani; o plată unică de aproximativ 781,3 milioane de dolari, înainte de impozitare. Al patrulea cel mai mare jackpot Powerball Jackpotul actual este al patrulea cel mai mare din istoria loteriei Powerball. Recordul absolut rămâne premiul de 2,04 miliarde de dolari, câștigat în California în anul 2022. Șansele de câștig rămân extrem de reduse Extragerea este programată pentru miercuri, la ora locală 22:59 (03:59 GMT, joi). Șansa de a câștiga jackpotul este de 1 la 292,2 milioane, potrivit organizatorilor loteriei. Jackpoturile uriașe cresc vânzările de bilete Premiile de asemenea dimensiuni stimulează, de regulă, vânzările de bilete, ceea ce duce la creșterea veniturilor fondurilor loteriilor de stat. Aceste sume sunt utilizate pentru finanțarea educației și a altor cheltuieli publice în Statele Unite.

Greta Thunberg, arestată la Londra după un protest. Acuzată că susține terorismul
Internațional

Greta Thunberg, arestată la Londra după un protest. Acuzată că susține terorismul

Militanta suedeză pentru climă Greta Thunberg a fost arestată marți la Londra, în timpul unei manifestații de susținere a grupării Palestine Action, organizație recent interzisă în Regatul Unit. Informația a fost confirmată prin comunicate ale asociațiilor Defend Our Juries și Prisoners for Palestine. Arestare în baza legislației antiteroriste britanice Potrivit Defend Our Juries, Greta Thunberg participa la protest ținând o pancartă cu mesajul „Susțin deținuții Palestine Action. Mă opun genocidului”. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Un purtător de cuvânt al organizației a precizat că activista „a fost arestată în baza legislației antiteroriste” aplicabile în Regatul Unit. Autoritățile britanice nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare privind circumstanțele exacte ale reținerii sau durata acesteia. Palestine Action, declarată organizație teroristă în Marea Britanie Gruparea Palestine Action a fost inclusă la începutul lunii iulie pe lista organizațiilor considerate „teroriste” în Regatul Unit, în urma unor acte de vandalism comise de militanții săi. Mai mulți membri ai grupării se află în detenție, iar unii dintre ei au intrat în greva foamei. Conform legislației britanice, orice formă de sprijin public sau simbolic pentru o organizație aflată pe lista grupărilor teroriste poate fi pedepsită cu până la șase luni de închisoare. Un nou episod controversat în activitatea Gretei Thunberg Arestarea Gretei Thunberg marchează un nou episod controversat în activitatea sa publică, după ce activista pentru climă s-a implicat tot mai frecvent în cauze politice și geopolitice sensibile, dincolo de agenda climatică care a consacrat-o la nivel internațional. Cazul este urmărit cu atenție atât de organizațiile pentru drepturile civile, cât și de autoritățile britanice, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind libertatea de exprimare și aplicarea legislației antiteroriste.

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război
Internațional

Rusia poate intra în colaps economic în 2026, Putin bagă toți banii în război

Poziția economică a Rusiei se deteriorează rapid, pe fondul cheltuielilor masive pentru război și al noilor sancțiuni occidentale, arată o analiză publicată de The Washington Post. Potrivit economiștilor citați, Kremlinul consumă accelerat rezervele de numerar și fondurile obținute din împrumuturi, iar riscurile unei crize majore cresc de la o lună la alta. Sancțiunile asupra petrolului, un punct critic pentru economia Rusiei Noile sancțiuni dure impuse sectorului petrolier rusesc ar putea declanșa o criză economică chiar din anul viitor. Citește și: Justiția poate fi reformată doar prin schimbări legislative pe care PSD nu le vrea. Restul e blabla Măsurile afectează direct bugetul de stat și principala sursă de venit a Moscovei, într-un moment în care costurile războiului continuă să crească. Publicația americană subliniază că sancțiunile introduse de Trezoreria SUA vizează giganții energetici Rosneft și Lukoil, forțând Rusia să vândă petrol cu discounturi de peste 20 de dolari pe baril. Contradicție cu discursul lui Donald Trump despre avantajul Rusiei Analiza contrazice declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că Rusia ar avea un avantaj în războiul împotriva Ucrainei. Economiștii consultați de Washington Post susțin însă că, din punct de vedere financiar și structural, poziția Moscovei este mai slabă ca niciodată. Riscul unei crize bancare și al incapacității de plată Perspectivele economice ale Rusiei se vor înrăutăți, avertizează experții, pe măsură ce lipsa fondurilor se accentuează. Acest context ar putea duce la o criză bancară sau chiar la situații de neîndeplinire a obligațiilor de plată, în pofida poziției dure afișate de președintele Vladimir Putin în negocierile privind încheierea războiului. Un oficial rus, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Washington Post că scenariul unei crize financiare este luat în calcul chiar și la nivel intern. Industria petrolului și gazelor, în declin accelerat „Industria petrolului și a gazelor intră în criză, iar cele mai recente sancțiuni accelerează acest proces”, a declarat Craig Kennedy, de la Centrul Davis pentru studii rusești și eurasiatice al Universitatea Harvard. Potrivit acestuia, presiunea combinată a sancțiunilor și a cheltuielilor militare pune sub semnul întrebării sustenabilitatea economică a Rusiei pe termen mediu. Elita rusă nu se așteaptă la proteste masive În pofida dificultăților financiare tot mai mari, majoritatea reprezentanților elitei ruse nu anticipează proteste sociale de amploare și nici un impact imediat al crizei economice asupra deciziilor politice ale Kremlinului. Totuși, experții apropiați Guvernului admit că anul 2026 ar putea fi primul cu adevărat critic pentru Rusia din punct de vedere economic. Costurile războiului: cifre record pentru bugetul Rusiei Potrivit Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, cheltuielile militare ale Rusiei au atins, în primele nouă luni ale acestui an, 11.800 de miliarde de ruble, de patru ori mai mult decât în 2021. Războiul costă aproximativ 43,4 miliarde de ruble pe zi și absoarbe 44% din impozitele federale, un nivel considerat nesustenabil pe termen lung.

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"
Internațional

Trump insistă că SUA "au nevoie de Groenlanda pentru securitate națională"

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că SUA au nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională, susținând că acest teritoriu este esențial pentru protecția strategică a țării sale. Liderul de la Washington a reiterat public că interesul american față de insulă este unul strict legat de apărarea națională. Critici dure la adresa Danemarcei În același context, Trump a criticat Danemarca, afirmând că autoritățile daneze nu investesc suficient în Groenlanda și că nu dispun de o capacitate militară adecvată pentru a gestiona securitatea regiunii. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Declarațiile au relansat tensiunile diplomatice dintre Washington și Copenhaga. Emisar special pentru Groenlanda Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la reședința sa din Mar-a-Lago, la scurt timp după ce Trump l-a numit pe guvernatorul republican al statului Louisiana, Jeff Landry, drept emisar special al SUA pentru Groenlanda. Misiunea acestuia vizează gestionarea relațiilor și intereselor americane legate de insulă. Reacții ferme de la Copenhaga și Nuuk Desemnarea emisarului a provocat reacții puternice atât la Copenhaga, cât și la Nuuk, unde autoritățile daneze și guvernul autonom al Groenlandei au subliniat că teritoriul nu este de vânzare. Oficiali locali au cerut respectarea suveranității și au respins ferm orice discuție privind schimbarea jurisdicției insulei, în ciuda interesului constant manifestat de administrația Trump.

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)
Internațional

Rușii încearcă să taie fluxul de echipamente pentru Ucraina dinspre România (Odesa)

Rusia și-a intensificat în ultimele zile atacurile masive asupra sudului Ucrainei, vizând în special regiunea Odesa. Dronele și rachetele rusești au lovit repetat porturile, infrastructura energetică și sistemul de transport, într-o strategie pe care autoritățile de la Kiev o descriu drept o tentativă de a bloca accesul Ucrainei la Marea Neagră. O ofensivă aeriană aproape neîntreruptă Atacurile asupra celei mai mari regiuni a Ucrainei au continuat aproape fără pauză în ultimele zece zile. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Zona este esențială nu doar economic, ci și logistic, datorită legăturilor sale directe cu România și Republica Moldova. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a declarat că Rusia încearcă să distrugă „logistica maritimă prin atacuri sistematice asupra infrastructurii portuare și energetice”. Amenințările Moscovei și escaladarea pe mare Moscova susține că atacurile au „scopuri exclusiv militare”. Totuși, după ce la sfârșitul lunii noiembrie două petroliere rusești au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va extinde atacurile asupra navelor care intră în porturile ucrainene. El a amenințat inclusiv cu tăierea completă a accesului Ucrainei la Marea Neagră. În paralel, Ucraina a continuat operațiunile de sabotaj, reușind să lovească recent cu drone un petrolier cu legături rusești chiar și în Marea Mediterană. Porturile din Odesa, vitale pentru economia Ucrainei Porturile regiunii Odesa joacă un rol crucial pentru economia ucraineană. Aproximativ 60% din exporturile totale ale Ucrainei tranzitează această zonă, inclusiv circa 90% din exporturile de cereale. Acest lucru a devenit posibil după ce Ucraina a reușit să îndepărteze navele flotei ruse de la coastă, în special prin atacuri cu drone maritime. „Atacă din aer pentru că au eșuat pe uscat și pe mare” Purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a explicat că Rusia a trecut la o strategie aeriană deoarece nu mai poate opera deschis nici pe uscat, nici pe mare. Lansarea de rachete balistice și drone cu rază lungă de acțiune din peninsula Crimeea reprezintă însă o provocare majoră pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele rusești pătrund dinspre mare, zburând la altitudini extreme, ceea ce lasă un timp foarte scurt de reacție. Cu toate acestea, coridorul maritim pentru exporturile ucrainene rămâne funcțional, chiar dacă o navă turcească a fost avariată pe 12 decembrie. Legătura cu noul centru logistic NATO din România Unii analiști consideră că atacurile aeriene rusești urmăresc și perturbarea livrărilor de echipamente militare către Ucraina dinspre noul centru logistic al NATO, care urmează să devină operațional în ianuarie în România. Acesta va funcționa ca platformă complementară centrului NATO de la Rzeszów-Jasionka, din sud-estul Polonia. Atacuri asupra rutelor de legătură cu România și Moldova Rusia a vizat în repetate rânduri podul Maiaki, aflat pe ruta care leagă Odesa de granițele cu Republica Moldova și România. Traficul rutier a fost temporar perturbat, însă a fost reluat după reparații rapide. Transnistria, un risc limitat, dar atent monitorizat Escaladarea atacurilor a alimentat și temeri legate de Transnistria, regiunea separatistă aflată sub control rusesc, care are o frontieră de aproximativ 450 de kilometri cu Ucraina. Deși unii oficiali ruși au menționat crearea unui coridor terestru între Crimeea și Transnistria ca obiectiv militar, analiștii ucraineni susțin că trupele ruse de acolo nu au capacitate ofensivă semnificativă. Totuși, potrivit analistului militar Oleksandr Kovalenko, grupuri mici ar putea fi folosite pentru acțiuni diversioniste, menținând regiunea într-o zonă de risc latent.

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda
Internațional

Danezii, scandalizați de numirea de către Trump a unui trimis special pentru Groenlanda

Danemarca îl va convoca pe ambasadorul Statelor Unite la Copenhaga, în urma anunțului făcut de președintele american Donald Trump privind numirea unui trimis special pentru Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Reacția Copenhagăi: „Total inacceptabil” Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat pentru TV2 Danemarca că este „profund indignat” de această decizie, pe care o consideră inacceptabilă. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, Ministerul de Externe va solicita explicații oficiale din partea ambasadorului SUA în zilele următoare. Rasmussen a subliniat că numirea unui trimis special „confirmă interesul continuu al Statelor Unite pentru Groenlanda”, însă a insistat că toate statele, inclusiv SUA, trebuie să respecte integritatea teritorială a Regatului Danemarcei. Cine este trimisul special pentru Groenlanda Donald Trump a anunțat numirea guvernatorului statului Louisiana, Jeff Landry, în funcția de trimis special al Statelor Unite pentru Groenlanda. Anunțul a fost făcut pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a SUA. Interes strategic și declarații controversate Președintele american a afirmat în repetate rânduri că Statele Unite „au nevoie” de Groenlanda, invocând motive de securitate. Declarațiile sale au fost percepute drept o amenințare la adresa suveranității daneze și au provocat reacții critice în Europa. Poziția Groenlandei: „Nu suntem de vânzare” Autoritățile din Groenlanda au reacționat ferm, precizând că teritoriul nu este de vânzare și că viitorul său va fi decis exclusiv de populația locală. Insula are aproximativ 57.000 de locuitori și beneficiază de autonomie largă în cadrul Regatului Danemarcei. Mesajul lui Jeff Landry și sprijinul pentru anexare Într-un mesaj publicat pe X, Jeff Landry i-a mulțumit lui Donald Trump pentru numire, afirmând inițial că este o onoare să îndeplinească această funcție „pentru a face din Groenlanda o parte a Statelor Unite”. Ulterior, el a precizat că rolul său de guvernator al Louisianei nu este afectat. La începutul anului, Landry susținuse public ideea anexării Groenlandei, calificând-o drept benefică atât pentru SUA, cât și pentru locuitorii insulei. Un sondaj publicat în ianuarie de cotidianul groenlandez Sermitsiaq arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la Statele Unite, în timp ce doar 6% susțin o astfel de opțiune. Tensiuni anterioare și miza strategică Interesul Washingtonului pentru Groenlanda este legat de resursele sale minerale și de poziția strategică între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. La finalul lunii martie, vicepreședintele american JD Vance a provocat controverse după ce a planificat o vizită neinvitată pe insulă, ulterior limitată la baza aeriană americană de la Pituffik. Vizita a fost folosită pentru a critica Danemarca, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice. În plus, presa daneză a relatat recent despre presupuse operațiuni de influență desfășurate în Groenlanda de persoane cu legături apropiate cu Donald Trump.

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război
Internațional

Parlamentul ucrainean studiază posibilitatea alegerilor prezidențiale în război

Parlamentul Ucrainei ia în calcul formarea unui grup de lucru care să analizeze posibilitatea organizării alegerilor prezidențiale chiar și în condițiile legii marțiale. Inițiativa vine după ce președintele Volodimir Zelenski a reacționat la criticile venite din partea Washingtonului privind lipsa unui calendar electoral. Anunțul făcut de partidul prezidențial în Rada Supremă Șeful grupului parlamentar al partidului prezidențial, David Arahamia, a anunțat pe Telegram că procesul de constituire a grupului de lucru este în desfășurare. Citește și: „Lucrurile au stat așa și în perioada Pauker”: acuzații dure ale procurorilor către șefii parchetelor Potrivit acestuia, presa va fi informată în curând cu privire la data și ora primei întâlniri. Discuțiile vor avea loc în cadrul Rada Supremă, cu participarea mai multor structuri instituționale și politice. Cine va participa la discuțiile privind alegerile La consultări vor lua parte membri ai comisiei parlamentare pentru organizarea puterilor statului, autonomie locală și dezvoltare regională, reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare, ai Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și organizații ale societății civile implicate în procesele electorale. Scopul întâlnirilor este evaluarea cadrului legal și a condițiilor practice necesare pentru organizarea unui scrutin prezidențial în contextul actual. Comisia Electorală: Legea interzice alegerile în timp de război Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Serghei Dubovik, a declarat că legislația ucraineană interzice în mod explicit organizarea alegerilor în timpul războiului. Potrivit acestuia, cadrul normativ actual este conceput exclusiv pentru perioade de pace, ceea ce impune o eventuală revizuire legislativă înainte de orice demers electoral. Necesitatea modificării legislației electorale Serghei Dubovik a subliniat că, chiar și în ipoteza ridicării legii marțiale sau a unui armistițiu, ar fi necesare modificări legislative care să țină cont de specificul organizării alegerilor după un conflict armat. Decizia aparține Parlamentului, care ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs clară și un proiect de lege corespunzător. Provocări logistice majore pentru organizarea votului Printre principalele dificultăți menționate se numără participarea celor aproximativ 33 de milioane de cetățeni ucraineni înregistrați pe listele electorale. Dintre aceștia, între cinci și șapte milioane și jumătate se află în prezent în străinătate, iar circa 1,4 milioane nu au o adresă cunoscută. La acestea se adaugă persoanele strămutate intern și militarii aflați pe front, ceea ce complică semnificativ organizarea procesului electoral. Riscuri de securitate și necesitatea garanțiilor internaționale Vicepreședintele Comisiei Electorale a atras atenția și asupra riscurilor de securitate, inclusiv posibilitatea bombardamentelor în ziua alegerilor și pericolul pentru viața alegătorilor. În acest context, el a subliniat importanța unor garanții internaționale solide pentru desfășurarea în siguranță a votului. Poziția lui Zelenski față de organizarea alegerilor Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că nu exclude organizarea alegerilor prezidențiale, în pofida legii marțiale, dacă Parlamentul identifică o soluție legală și dacă aliații Ucrainei se angajează să garanteze securitatea procesului electoral. În același timp, el a recunoscut că organizarea alegerilor nu ar fi posibilă în teritoriile ocupate ilegal de Rusia.

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate
Internațional

Dosarul Epstein reaprinde controversele în SUA: acuzații de cenzură și documente masiv editate

Departamentul Justiției al SUA a respins duminică acuzațiile potrivit cărora ar fi cenzurat informații sensibile despre președintele Donald Trump în controversatul dosar Epstein. Reacția vine pe fondul criticilor tot mai dure legate de publicarea parțială și masiv editată a documentelor anchetei. Todd Blanche: „Nu protejăm pe nimeni” Todd Blanche, numărul doi din Departamentul Justiției și fost avocat personal al lui Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru NBC că instituția nu cenzurează informații care îl privesc pe actualul președinte. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Oficialul a subliniat că orice decizie de retragere sau editare a documentelor are legătură exclusiv cu protejarea victimelor. Publicarea dosarului Epstein, sub semnul controverselor După luni de amânări, autoritățile americane au început să publice mii de fotografii, înregistrări video și documente legate de cazul lui Jeffrey Epstein, finanțistul acuzat de exploatarea sexuală a peste o mie de tinere, inclusiv minore. Epstein, care a murit în detenție în 2019, era cunoscut pentru relațiile sale cu figuri politice de prim rang, inclusiv Donald Trump și fostul președinte democrat Bill Clinton. Documente incomplete și pagini integral cenzurate Deși legislația americană prevede publicarea integrală a dosarului, numeroase documente au fost difuzate într-o formă puternic editată. Un exemplu este un document de 119 pagini publicat complet înnegrit, fapt care a alimentat suspiciunile privind lipsa de transparență. Fotografii retrase și acuzații politice Controversa s-a amplificat după ce mai multe fotografii au fost retrase de pe site-ul Departamentului Justiției, inclusiv o imagine care arăta mai multe fotografii aranjate pe o piesă de mobilier, printre care una cu Donald Trump. Gestul a fost interpretat de unii politicieni drept o tentativă de protejare a președintelui. Reacții dure din partea democraților Congresmena democrată Jamie Raskin a declarat la CNN că aceste decizii ar urmări „ascunderea unor lucruri pe care, dintr-un motiv sau altul, Donald Trump nu vrea să le facă publice”. Todd Blanche a respins ferm aceste acuzații, afirmând că retragerea fotografiei s-a făcut după ce au apărut îngrijorări legate de identitatea și protejarea femeilor surprinse în imagine. Potrivit oficialului, decizia nu are nicio legătură cu Donald Trump și nu reprezintă o manevră politică.

Aruncat în aer la Moscova: generalul rus Sarvarov, șeful instrucției operaționale, ucis
Internațional

Aruncat în aer la Moscova: generalul rus Sarvarov, șeful instrucției operaționale, ucis

Un general rus a murit luni dimineață într-un atentat cu bombă produs la Moscova, după ce un dispozitiv exploziv amplasat sub un autoturism a fost detonat. Potrivit autorităților ruse, victima este Fanil Sarvarov, în vârstă de 56 de ani. Cine era Fanil Sarvarov Comitetul de Investigații al Rusiei a precizat că Sarvarov deținea funcția de șef al departamentului de pregătire operațională din cadrul forțelor armate ruse. Citește și: „La Curtea de Apel București s-a instaurat frica”: avalanșă de plângeri către Nicușor Dan în legătură cu instanța condusă de Liana Arsene Explozia a avut loc într-o parcare din apropierea unui bloc de locuințe din sudul orașului Moscova. Ancheta autorităților ruse Anchetatorii au fost trimiși imediat la fața locului, iar una dintre ipotezele analizate este implicarea serviciilor de informații din Ucraina. Până în acest moment, Kievul nu a oferit niciun comentariu oficial privind incidentul. Imagini de la locul exploziei Fotografiile surprinse în zonă arată un autoturism alb grav avariat, cu portierele smulse de suflul exploziei, înconjurat de alte mașini parcate. Deflagrația a avut loc într-o zonă rezidențială, ceea ce a amplificat îngrijorările legate de securitate. Atacuri repetate asupra oficialilor militari ruși De la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, mai mulți oficiali militari de rang înalt au fost vizați de atacuri la Moscova. Printre aceștia se numără generalul Yaroslav Moskalik, ucis într-un atentat cu mașină-capcană în aprilie, și generalul Igor Kirillov, care a murit în decembrie 2024 după detonarea de la distanță a unui dispozitiv ascuns într-un scuter. Poziția Ucrainei privind atacurile țintite O sursă ucraineană a declarat ulterior pentru BBC că moartea lui Igor Kirillov ar fi fost provocată de serviciile de securitate ucrainene, însă informația nu a fost confirmată oficial. Conform politicii sale publice, Ucraina nu revendică și nu confirmă atacuri țintite împotriva oficialilor ruși.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră