duminică 19 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5834 articole
Internațional

Cinism stupefiant - Trump: Regizorul Reiner, ucis pentru că înnebunea lumea cu obsesia împotriva mea

Președintele american Donald Trump a stârnit controverse majore după ce a publicat un mesaj extrem de agresiv în urma morții cineastului Rob Reiner și a soției sale, Michele Singer. Trump a sugerat că decesul acestora, catalogat de poliție drept rezultatul unei „crime aparente”, ar fi fost cauzat de ceea ce el numește „anti-trumpism fanatic”. „Sindromul Deranjamentului Trump” Într-o postare pe rețeaua Truth Social, liderul de la Casa Albă a afirmat că moartea lui Rob Reiner „s-a datorat furiei pe care a provocat-o în alții” prin „nevroza sa anti-Trump”. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Donald Trump a folosit expresia „Sindromul Deranjamentului Trump”, un termen popularizat de susținătorii săi pentru a descrie ostilitatea considerată irațională față de el. În mesajul său, președintele a susținut că Rob Reiner era cunoscut pentru faptul că „înnebunea oamenii cu obsesia sa fanatică” față de Trump. Postarea se încheie cu un mesaj aparent conciliant: „Rob și Michele, odihniți-vă în pace”, contrastând puternic cu tonul dur al acuzațiilor anterioare. Un discurs tot mai lipsit de convenții Donald Trump este cunoscut pentru tendința de a lega evenimente tragice sau de actualitate de propria persoană. De la revenirea sa la putere, el a ignorat tot mai des regulile de curtoazie politică, declarând public că își „urăște” adversarii și respingând ideea de iertare. Mesajul legat de moartea lui Rob Reiner se înscrie în linia discursului radicalizat și personalizat. Fiul cineastului, arestat pentru crimă Presa americană a relatat luni că fiul lui Rob Reiner, Nick Reiner, a fost arestat după ce trupurile neînsuflețite ale regizorului și soției sale au fost descoperite în reședința lor dintr-un cartier de lux din Los Angeles. Rob Reiner, în vârstă de 78 de ani, a fost găsit decedat duminică alături de Michele Singer. Potrivit Los Angeles Times, Nick Reiner a fost plasat în detenție, fiind suspectat de crimă. Detalii șocante despre crimele din Los Angeles Autoritățile nu au oferit informații oficiale privind cauzele exacte ale decesului. Surse din poliție, citate de presa americană, susțin că cei doi ar fi fost înjunghiați. Site-ul TMZ a relatat că regizorul și soția sa ar fi fost uciși de un membru al familiei în urma unei dispute. Șeful Poliției din Los Angeles, Jim McDonnell, a confirmat arestarea lui Nick Reiner, precizând că acesta este suspectat de „crimă” și că ancheta a fost desfășurată pe parcursul întregii nopți. Nick Reiner și lupta cu dependența Nick Reiner a colaborat anterior la scenariul filmului „Being Charlie” (2015), o producție inspirată din propriile sale probleme legate de dependența de droguri. Filmul urmărește povestea unui tânăr dependent care evadează dintr-un centru de reabilitare și se întoarce acasă. Cariera impresionantă a lui Rob Reiner Rob Reiner era fiul celebrului scriitor, regizor și actor de comedie Carl Reiner. De-a lungul carierei sale, a câștigat două premii Emmy pentru cel mai bun actor în rol secundar într-o comedie, în anii 1974 și 1978. Născut pe 6 martie 1947 în Bronx, New York, Rob Reiner s-a căsătorit cu Michele Singer în 1989. Conform IMDB, el este cunoscut pentru rolurile din „All in the Family”, „This Is Spinal Tap” și „The Wolf of Wall Street”. Filmele care l-au consacrat ca regizor În calitate de regizor, Rob Reiner a semnat unele dintre cele mai apreciate filme ale cinematografiei americane moderne, printre care „When Harry Met Sally”, „The Princess Bride”, „A Few Good Men” și „Stand by Me”. Moartea sa și circumstanțele dramatice ale cazului au provocat un val de reacții în Statele Unite, amplificate suplimentar de intervenția controversată a președintelui Donald Trump.

Trump, mesaj stupefiant după moartea regizorului Rob Reiner (sursa: Facebook/Christina Lorey)
Ucraina distruge un submarin rus (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Internațional

Submarin rusesc de 400 de milioane de dolari, distrus de drone subacvatice ucrainene

Drone navale ale armatei ucrainene au lovit un submarin rusesc evaluat la aproximativ 400 de milioane de dolari, capabil să lanseze rachete de croazieră Kalibr, în timp ce acesta era staționat în portul Novorossiisk, la Marea Neagră. Informația a fost confirmată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). Atac cu drone navale „Sub Sea Baby”, de producție ucraineană Potrivit comunicatului oficial, atacul a fost realizat cu drone maritime de tip „Sub Sea Baby”, dezvoltate și produse în Ucraina. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu Acestea au fost utilizate pentru a lovi ținta direct în port, demonstrând capacitatea Kievului de a ataca infrastructura navală rusă chiar și în zone considerate sigure. Submarinul, grav avariat și scos din funcțiune SBU a precizat că explozia provocată de dronele navale a cauzat avarii serioase submarinului rus, care a fost scos din funcțiune. În momentul atacului, nava avea la bord patru lansatoare de rachete de croazieră Kalibr, arme folosite frecvent de Rusia în atacurile asupra teritoriului ucrainean. Flota rusă, retrasă la Novorossiisk din cauza atacurilor ucrainene Serviciul de Securitate al Ucrainei amintește că Rusia a fost nevoită să își retragă o parte semnificativă a flotei din Marea Neagră din peninsula Crimeea către portul Novorossiisk, după o serie de atacuri repetate cu drone ucrainene. Navele rusești au fost vizate în mod constant în Crimeea, ceea ce a determinat Moscova să caute alternative pentru protejarea flotei sale.

SUA oferă garanții de securitate pentru Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA oferă garanții foarte puternice de securitate pentru Ucraina. Rusia, fără reacție

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că au fost înregistrate „progrese” în negocierile cu Statele Unite privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, după două zile intense de discuții desfășurate la Berlin. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă comune cu cancelarul german Friedrich Merz. Zelenski a precizat că a analizat detaliile propunerii americane și că acestea „arată destul de bine”, chiar dacă documentul se află încă într-o fază preliminară. Potrivit acestuia, este vorba despre o primă schiță care conturează un cadru de securitate solid pentru Ucraina. Germania vede o „șansă reală” pentru un proces de pace Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că discuțiile purtate duminică și luni între delegațiile americană și ucraineană oferă o „șansă reală pentru un proces de pace” cu Rusia. Citește și: Ce prevede articolul încălcat de PSD, din Acordul Politic, când a votat moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu El a descris setul de garanții de securitate prezentat de Washington drept „remarcabil”. Merz a mai anunțat că emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, urmau să participe luni seară la o întâlnire a liderilor europeni cu Volodimir Zelenski, organizată tot la Berlin. SUA propun garanții de securitate similare Articolului 5 din NATO Negociatorii americani au confirmat că Statele Unite au oferit Ucrainei garanții de securitate „foarte puternice”, considerate de Washington drept acceptabile și pentru Rusia. Un înalt oficial american a declarat că aceste garanții sunt comparabile cu cele prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO, care stipulează apărarea colectivă. „Tot ceea ce credem că ucrainenii au nevoie pentru a se simți în siguranță este inclus în componenta de securitate a proiectului de acord”, a afirmat oficialul american în cadrul unei conferințe de presă. Avertisment de la Washington: garanțiile nu sunt nelimitate în timp Un alt negociator american a avertizat însă că aceste garanții de securitate „nu vor fi pe masă la nesfârșit”, sugerând existența unei ferestre limitate de oportunitate pentru finalizarea unui acord. Potrivit surselor americane, Donald Trump urma să îi contacteze luni pe Volodimir Zelenski și pe liderii europeni, în timpul unei cine organizate în capitala Germaniei. Moscova, reticentă față de garanțiile de securitate pentru Ucraina Problema garanțiilor de securitate rămâne extrem de sensibilă pentru Rusia, care a respins constant aderarea Ucrainei la NATO și includerea acesteia în mecanismul de apărare reciprocă al Alianței Nord-Atlantice. Cu toate acestea, oficialii americani implicați în negocieri consideră că Moscova ar putea accepta actualul pachet de garanții propus. Discuții „pozitive” și progrese pe dosare sensibile Oficialii americani au descris discuțiile de la Berlin drept „cu adevărat pozitive”. Steve Witkoff și Jared Kushner au avut, în total, aproape opt ore de negocieri cu Volodimir Zelenski pe parcursul celor două zile. „Sperăm că suntem pe calea spre pace”, a declarat unul dintre oficialii americani, adăugând că părțile au ajuns la un acord asupra a aproximativ 90% din problemele aflate pe masă. Centrala de la Zaporojie și disputele teritoriale, aproape de un compromis Sursele americane au mai indicat că discuțiile au contribuit la apropierea pozițiilor privind centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de Rusia, precum și asupra problemelor teritoriale. Deși Ucraina a reiterat că nu va ceda teritorii, oficialii au precizat că aceste aspecte vor fi soluționate direct între părțile beligerante. Un grup de lucru a elaborat un document de trei pagini privind chestiunile teritoriale, care urmează să fie analizat de Zelenski și echipa sa, înainte ca partea americană să discute propunerile cu Rusia. Următoarele etape ale negocierilor Grupurile de lucru sunt așteptate să se întâlnească în Statele Unite în weekend, posibil la Miami. Oficialii americani susțin că diferențele dintre Ucraina și Rusia au fost „considerabil reduse” și că există mai multe soluții pentru depășirea blocajelor rămase. Kievul confirmă: negocieri constructive și productive Partea ucraineană a calificat discuțiile de la Berlin drept „constructive și productive”. Negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerow, a transmis pe platforma X că există speranțe pentru un acord care să apropie părțile de pace. Totuși, acesta a avertizat asupra numeroaselor speculații apărute în presă și i-a lăudat pe negociatorii americani Steve Witkoff și Jared Kushner pentru abordarea „extrem de constructivă” în căutarea unui acord de pace durabil.

Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia (sursa: Facebook/PussyRiot)
Internațional

Trupa punk Pussy Riot, desemnată organizație extremistă în Rusia

Trupa punk feministă anti-Kremlin Pussy Riot a fost desemnată luni organizație extremistă de către un tribunal din Moscova, fiindu-i interzisă orice formă de activitate pe teritoriul Rusiei. Decizia a fost luată la cererea Parchetului General, potrivit serviciului judiciar din capitala rusă. Hotărârea marchează o nouă escaladare a represiunii autorităților ruse împotriva vocilor critice la adresa regimului de la Kremlin. Condamnări grele pentru membrele trupei Decizia vine în continuarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în luna septembrie, când cinci membre ale grupului Pussy Riot au fost condamnate, în lipsă, la pedepse de până la 13 ani de închisoare. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Instanța le-a găsit vinovate de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, acuzație frecvent utilizată de autorități în contextul războiului din Ucraina pentru a reprima opoziția și protestele publice. Etichetate drept „agenți străini” Membrele Pussy Riot au fost catalogate de autoritățile ruse drept „agenți străini”, o etichetă folosită frecvent pentru a stigmatiza organizațiile și persoanele considerate incomode pentru regimul de la Moscova. La momentul condamnărilor, membrele trupei au respins acuzațiile, afirmând că dosarele au un caracter politic și reprezintă o încercare de a reduce la tăcere vocile critice. De la protest într-o catedrală la simbol global Pussy Riot a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2012, după ce mai multe membre au fost închise pentru organizarea unui protest împotriva președintelui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova. De atunci, trupa s-a transformat într-un simbol internațional al protestelor anti-Kremlin și al luptei pentru libertatea de exprimare, drepturile femeilor și opoziția față de autoritarism. Opoziție față de războiul din Ucraina Grupul Pussy Riot s-a poziționat ferm împotriva războiului declanșat de Rusia în Ucraina, criticând public acțiunile Moscovei și politicile Kremlinului. În prezent, toate membrele trupei se află în afara Rusiei. Reacția Nadiei Tolokonnikova Nadia Tolokonnikova, fondatoarea Pussy Riot, aflată în prezent în Statele Unite și vizată de o solicitare de arestare din partea autorităților ruse, a respins public decizia instanței de a desemna grupul drept extremist. „Dacă a spune adevărul este extremism, atunci suntem fericite să fim extremiste”, a scris Tolokonnikova luna trecută pe platforma X, într-un mesaj de sfidare adresat Kremlinului.

Putin nu vrea „armistițiul artificial” în Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin respinge „armistițiul artificial” și vorbește despre o „pace adevărată” în Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistițiu artificial” în Ucraina și susține în schimb necesitatea unei „păci adevărate”, a transmis luni Kremlinul. Mesajul a fost formulat de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, în cadrul conferinței sale de presă telefonice zilnice. „Președintele Putin este deschis păcii reale, deciziilor serioase. Ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp și de a crea armistiții artificiale”, a declarat Peskov. Fără termene-limită pentru un acord de pace Dmitri Peskov a evitat să facă speculații privind posibilitatea încheierii unui acord de pace până la sfârșitul acestui an, așa cum ar solicita, potrivit presei internaționale, președintele american Donald Trump. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Nu îndrăznesc să vorbesc despre termene limită. Aceasta ar fi cea mai ingrată sarcină în acest moment”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, subliniind complexitatea negocierilor. Kremlinul apreciază eforturile lui Donald Trump Peskov a afirmat că Moscova apreciază eforturile administrației americane în direcția unei soluționări a conflictului. Potrivit acestuia, Donald Trump ar acționa „sincer” pentru obținerea păcii în Ucraina. „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări și depune toate eforturile pentru a o realiza. Și echipa sa, de asemenea. Apreciem foarte mult aceste eforturi”, a declarat Peskov. Aderarea Ucrainei la NATO, „piatră de temelie” a negocierilor În privința refuzului Rusiei de a permite Ucrainei să adere la NATO, Peskov a subliniat că această chestiune reprezintă una dintre „pietrele de temelie” ale procesului de negociere. Potrivit Kremlinului, subiectul necesită „o discuție specială”, Moscova considerând extinderea Alianței Nord-Atlantice o amenințare directă la adresa securității sale. Progrese anunțate în negocierile de la Berlin Reprezentantul special al președintelui SUA pentru misiuni de menținere a păcii, Steve Witkoff, a declarat duminică faptul că s-au înregistrat progrese „considerabile” în urma negocierilor purtate la Berlin cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Consultările continuă și luni, după întâlnirea de peste cinci ore de la Cancelaria Germaniei. Witkoff a scris pe platforma X că discuțiile au fost „aprofundate” și au vizat planul de pace în 20 de puncte. Kremlinul respinge modificările propuse de Ucraina și Europa Kremlinul a respins din start modificările aduse de Ucraina și statele europene planului de pace inițial propus de Casa Albă. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al președintelui rus, a avertizat că Moscova va avea „obiecții foarte puternice” dacă vor fi operate schimbări semnificative. „Dacă se fac modificări importante, vor exista obiecții foarte serioase”, a declarat Ușakov pentru televiziunea de stat rusă. Disputa teritorială, punct sensibil pentru Moscova Potrivit lui Iuri Ușakov, obiecțiile Rusiei vizează mai multe aspecte ale planului de pace, în special problema teritorială. El a precizat că această chestiune a fost discutată „activ” la Moscova și că poziția Rusiei este bine cunoscută de partea americană. „Vor exista clauze absolut inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Americanii cunosc și înțeleg poziția noastră”, a spus consilierul Kremlinului. Ușakov s-a arătat sceptic cu privire la rezultatul final al negocierilor: „Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări. Dar nu va fi nimic bun”, a concluzionat el.

Bulgaria se pregătește de adoptarea euro (sursa: Pexels/Pixabay)
Internațional

Românii vor plăti în euro pe plajele bulgărești, țara vecină trece la moneda UE pe 1 ianuarie

Cu doar câteva zile înainte ca Bulgaria să adopte moneda euro, la 1 ianuarie 2026, persistă întrebări legate de modul în care vor funcționa plățile. Krasimira Raicheva, director general al VISA Bulgaria, a oferit explicații practice pentru consumatori și comercianți, într-un interviu acordat postului Nova TV. Plata cu cardul, cea mai sigură opțiune în perioada de tranziție Potrivit Krasimirei Raicheva, plata cu cardul rămâne cea mai simplă și mai convenabilă metodă după trecerea la euro. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder Deținătorii de carduri vor putea efectua tranzacții exact ca până acum, iar instituțiile de plată sunt complet pregătite pentru schimbare, fără a fi anticipate probleme majore în primele ore ale noului an. Curs fix de conversie și afișarea dublă a prețurilor Conversia monedei se va face la un curs fix de 1,95583 leva pentru un euro, stabilit de autoritățile bulgare. Conform regulilor, prețurile trebuie afișate clar și egal în ambele monede, atât în leva, cât și în euro, ceea ce oferă protecție suplimentară împotriva manipulării cursului de schimb, mai ales în cazul plăților cu cardul. Dificultăți posibile la plățile în numerar Raicheva a atras atenția că plățile în numerar ar putea crea dificultăți minore, în special atunci când clienții plătesc în leva și primesc restul în euro. Pentru micii comercianți, plata cu cardul este considerată o soluție mai simplă, motiv pentru care mulți au instalat deja terminale POS. Sistemul financiar, declarat pregătit pentru euro Directorul VISA Bulgaria a dat asigurări că infrastructura financiară este complet funcțională, terminalele sunt operaționale, iar tranziția ar trebui să decurgă fără probleme. Cu toate acestea, atât comercianții, cât și consumatorii sunt sfătuiți să urmărească atent mesajele transmise de bănci și de terminalele de plată. Ce se va schimba după 1 ianuarie 2026 De la 1 ianuarie 2026, Bulgaria va deveni al 21-lea stat membru al zonei euro. Toate prețurile și salariile vor fi exprimate în euro, iar populația va avea la dispoziție șase luni pentru a schimba numerarul din leva în euro fără comision. În aceeași perioadă de șase luni, etichetele de preț vor afișa ambele monede. Extinderea zonei euro Adoptarea euro de către Bulgaria are loc la trei ani după ultima extindere a zonei euro, din 2023, când Croația a devenit al 20-lea stat membru. După aderarea Bulgariei, doar șase state membre ale Uniunii Europene vor rămâne în afara zonei monedei unice: Suedia, Polonia, Cehia, Ungaria, România și Danemarca, niciuna dintre acestea neavând, în prezent, planuri imediate de adoptare a euro.

Zelenski, discuții la Berlin cu emisarii SUA (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, o nouă rundă de discuții cu oamenii lui Trump, la Berlin

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski poartă, duminică, la Berlin, discuții cu emisarii Statelor Unite, în încercarea de a convinge Washingtonul că o eventuală încetare a focului în Ucraina trebuie să fie aplicată fără concesii teritoriale prealabile în favoarea Rusiei. Kievul respinge orice cedare teritorială către Moscova Zelenski a declarat că obiectivul său este obținerea sprijinului american pentru un armistițiu care să presupună înghețarea actualei linii a frontului, nu cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia, așa cum solicită Kremlinul și cum ar fi propus Washingtonul. Citește și: Partidul care a dispărut din spațiul public și tace de când a apărut ancheta Recorder „Știu că Rusia nu vede asta cu ochi buni și mi-ar plăcea ca americanii să ne susțină în acest punct”, a afirmat liderul ucrainean. Kievul a respins constant ideea concesiilor teritoriale, Zelenski evocând recent doar posibilitatea unui referendum pe această temă. Întâlnire oficială cu Friedrich Merz la cancelaria germană Volodimir Zelenski a fost primit duminică după-amiază la cancelaria germană de cancelarul Friedrich Merz, în prezența drapelelor Statelor Unite, Ucrainei și Uniunii Europene. Fotografii publicate de președinția ucraineană îi arată pe cei doi lideri la începutul discuțiilor, alături de emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Mesaj ferm al cancelarului german: „Interesele Ucrainei sunt și europene” Cancelarul Friedrich Merz a transmis un mesaj de susținere pe rețeaua X, subliniind importanța unei păci durabile. „Vrem o pace durabilă în Ucraina. Întrebări dificile ne așteaptă, dar suntem determinați să mergem înainte. Interesele ucrainene sunt și interesele europene”, a scris Merz. Temeri europene privind retragerea sprijinului american Luni seară, la Berlin, sunt programate discuții între Zelenski și mai mulți lideri europeni, principalii susținători ai Kievului. Aceștia se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Rusiei. De asemenea, liderii europeni sunt îngrijorați că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile privind securitatea continentală, într-un context în care Kievul este perceput drept un factor major de risc geopolitic. Garanții de securitate europene și americane, cerute de Kiev Zelenski a reafirmat că Ucraina dorește garanții de securitate atât din partea Europei, cât și a Statelor Unite, pentru a preveni un nou atac după încetarea focului. „Vrem să fim siguri că nu se va repeta războiul după încetarea focului”, a declarat președintele ucrainean. Mecanismul avut în vedere ar fi inspirat din articolul 5 al NATO, care prevede apărare reciprocă între statele membre, fără ca Ucraina să adere efectiv la Alianța Nord-Atlantică. Zelenski a descris această formulă drept „un compromis”, având în vedere că neaderarea Ucrainei la NATO este o cerință majoră a Moscovei. Program intens la Berlin și noi discuții americano-ucrainene Luni, Volodimir Zelenski urmează să aibă o nouă întrevedere cu cancelarul Friedrich Merz, principalul susținător financiar al Ucrainei în Europa, și să participe la un forum economic germano-ucrainean. Seara, mai mulți lideri europeni aliați ai Kievului sunt așteptați la Berlin pentru un dineu cu ușile închise. Totodată, este anticipată o nouă rundă de discuții între delegațiile americană și ucraineană.

Rușii contestă interzicerea platformei Roblox (sursa: Instagram/Incident22)
Internațional

Protest rar în Siberia: rușii contestă interzicerea Roblox și cenzura digitală impusă de Moscova

Câteva zeci de persoane au protestat duminică în orașul siberian Tomsk împotriva deciziei autorităților ruse de a interzice platforma americană de jocuri pentru copii Roblox. Manifestația este una rară într-un climat public dominat de control și cenzură și semnalează o nemulțumire în creștere față de politicile digitale ale Moscovei. Cenzura digitală în Rusia, tot mai extinsă În ultimii ani, Rusia a blocat sau restricționat accesul la numeroase platforme occidentale de socializare și comunicare, printre care Facebook, Instagram, Snapchat, WhatsApp și YouTube. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 În paralel, autoritățile promovează platforme interne și o rețea media controlată de stat, menită să înlocuiască serviciile occidentale. De ce a fost interzis Roblox în Rusia Pe 3 decembrie, Roskomnadzor, organismul rus de supraveghere a comunicațiilor, a anunțat blocarea Roblox, invocând faptul că platforma ar fi „plină de conținut neadecvat care poate avea un impact negativ asupra dezvoltării spirituale și morale a copiilor”. Decizia a declanșat reacții puternice, atât în rândul tinerilor utilizatori, cât și al părinților și educatorilor. Protest în Tomsk: „Roblox, victima Cortinei de Fier digitale” La aproximativ 2.900 de kilometri est de Moscova, în Parcul Vladimir Vîsoțki din Tomsk, aproximativ 25 de persoane au ieșit în zăpadă cu pancarte pe care scria „Jos Roblox”, „Roblox este victima Cortinei de Fier digitale” sau „Tot ce știți să faceți sunt interdicții și blocări”. Fotografiile furnizate de organizatori arată participanții stând în cerc, într-un gest simbolic de solidaritate și protest pașnic. Dezbatere amplă: cenzură, copii și eficiența interdicțiilor Interzicerea Roblox a redeschis în Rusia o dezbatere mai largă despre cenzură, siguranța copiilor în mediul online și eficiența reală a blocajelor digitale. Mulți utilizatori ocolesc deja restricțiile folosind VPN-uri, ceea ce ridică întrebări legate de utilitatea interdicțiilor într-o lume hiperconectată. Unii tineri ruși au pus sub semnul întrebării logica unei interdicții ușor de evitat, în timp ce alții s-au întrebat de ce statul nu oferă alternative locale viabile la aplicațiile occidentale blocate. Îngrijorările părinților și profesorilor O parte dintre părinți și cadre didactice susțin însă măsura, exprimând temeri că Roblox ar putea expune copiii la conținut sexual sau la interacțiuni cu adulți necunoscuți.  Platforma Roblox, cu sediul în San Mateo, California, a mai fost interzisă în state precum Irak și Turcia, din cauza riscurilor legate de prădători online și de protecția minorilor. La nivel global, aproximativ 100 de milioane de persoane folosesc zilnic Roblox, iar în 2024 copiii sub 13 ani reprezentau circa 40% din totalul utilizatorilor, potrivit companiei. Reacția companiei Roblox Roblox nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind protestul din Tomsk. La momentul introducerii interdicției în Rusia, compania a transmis că are „un angajament profund față de siguranță” și că a implementat „măsuri riguroase de protecție pentru utilizatori”. Argumentul autorităților ruse: „războiul informațional” Oficialii de la Moscova susțin că politicile de cenzură sunt necesare pentru a proteja Rusia de un „război informațional” purtat de Occident și de ceea ce ei numesc o cultură occidentală decadentă, considerată incompatibilă cu valorile tradiționale rusești. Protestul de la Tomsk, chiar și de mică amploare, arată însă că aceste justificări sunt tot mai des puse sub semnul întrebării, inclusiv în regiunile îndepărtate ale Rusiei.

Atac armat antisemit la Sydney (sursa: X/Daniel Sinnott)
Internațional

Uciderea evreilor aflați pe plaja Bondi (Sydney), efect al recunoașterii Palestinei (Netanyahu)

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a acuzat guvernul australian că „a turnat gaz pe focul antisemitismului” înainte de atacul armat comis duminică pe plaja Bondi din Sydney, unde 11 persoane au fost ucise în timpul unei sărbători evreiești. Atacul, calificat de autorități drept un act terorist, a avut loc în timp ce comunitatea evreiască celebra Hanuka. Atac terorist pe plaja Bondi: 11 morți și zeci de răniți Doi indivizi au deschis focul duminică asupra unei mulțimi adunate pe celebra plajă Bondi din Sydney, provocând moartea a 11 persoane și rănirea altor 29, potrivit autorităților australiene. Citește și: Fostul procuror general Augustin Lazăr explică cum a fost distrusă Justiția și cere ca procurorii să declanșeze anchete: de la „CSM-ul nevestelor” la legile din 2022 Unul dintre atacatori a fost ucis de forțele de ordine, iar celălalt se află în stare gravă, conform poliției din statul New South Wales, care a catalogat incidentul drept „un act terorist”. În momentul atacului, pe plajă avea loc un eveniment festiv dedicat sărbătorii evreiești Hanuka. Netanyahu: „Politica Australiei a alimentat antisemitismul” Benjamin Netanyahu a declarat că l-a avertizat anterior pe premierul australian Anthony Albanese cu privire la riscurile creșterii antisemitismului. El a făcut referire la o scrisoare trimisă în august, după ce Australia a anunțat intenția de a recunoaște statul palestinian. „În urmă cu trei luni, i-am scris prim-ministrului australian pentru a-i spune că politica dumneavoastră toarnă gaz pe focul antisemitismului”, a spus Netanyahu într-un discurs televizat. „Antisemitismul este un cancer care se propagă atunci când liderii rămân tăcuți și nu acționează”, a adăugat premierul israelian. Reacția diplomației israeliene: apel la acțiune fermă Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, i-a cerut duminică omologului său australian „să acționeze cu fermitate” împotriva antisemitismului. Într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe australian Penny Wong, Saar și-a exprimat „tristețea profundă” după ceea ce a numit „un atac terorist antisemit criminal”. Herzog: „Un atac crud împotriva evreilor” Președintele Israelului, Isaac Herzog, a fost primul oficial israelian care a calificat public atacul drept antisemit. El a declarat la Ierusalim că „frații și surorile noastre din Sydney au fost atacați de teroriști oribili, într-un atac extrem de crud împotriva evreilor”. Herzog a reiterat apelurile către guvernul australian de a lua măsuri ferme împotriva „valului masiv de antisemitism” care afectează societatea australiană. Reacții dure din politica israeliană Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, s-a declarat „îngrozit” de atacul de la Sydney, amintind de alte orașe marcate de atentate antisemite. „Boulder. Manchester. Washington. Și acum Sydney. Tot mai multe orașe devin simboluri ale atacurilor criminale asupra evreilor”, a scris el pe X. Ministrul israelian de extremă dreapta al securității naționale, Itamar Ben Gvir, a acuzat direct guvernul australian, afirmând că „sângele victimelor este pe mâinile” acestuia, în urma deciziei de a recunoaște statul palestinian. Reacția comunității internaționale după atacul din Sydney Atacul antisemit de pe plaja Bondi a fost condamnat de numeroși lideri internaționali. Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a transmis condoleanțe și a reafirmat sprijinul Italiei pentru comunitatea evreiască și poporul australian. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că atacul reprezintă „un atac împotriva valorilor noastre comune” și a cerut combaterea antisemitismului „în Germania și în întreaga lume”. Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre „vești profund bulversante”, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat solidaritatea cu comunitatea evreiască vizată la începutul sărbătorii Hanuka. Și liderii Franței, Olandei, Belgiei și Irlandei au condamnat ferm atacul, reafirmând că antisemitismul nu își are locul în societățile democratice. Autoritățile australiene: „Atacul viza comunitatea evreiască” Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a declarat că atacul a vizat în mod clar comunitatea evreiască din Sydney, aflată în plină celebrare a Hanuka. Șeful poliției statului, Mal Lanyon, a confirmat că este vorba despre un act terorist. Atacul de pe plaja Bondi este unul dintre cele mai grave incidente antisemite din istoria recentă a Australiei și a declanșat o amplă reacție internațională privind combaterea urii și a violenței motivate religios.

Trump admite riscul unei înfrângeri republicane (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump admite că republicanii ar putea pierde alegerile din 2026: Este foarte dificil să câștigi

Președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut că Partidul Republican ar putea pierde alegerile legislative de la mijloc de mandat din 2026, în ciuda a ceea ce el descrie drept „succese economice majore” obținute în primul an al noului său mandat. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat cotidianului Wall Street Journal, realizat vineri în Biroul Oval și publicat sâmbătă seara. „Am creat cea mai mare economie din istorie” Donald Trump susține că economia americană traversează o perioadă de prosperitate fără precedent, dar admite că efectele nu sunt încă percepute de electorat. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Am creat cea mai mare economie din istorie. Însă este nevoie de timp ca oamenii să-și dea seama”, a declarat președintele SUA, subliniind că investițiile recente vor avea efecte pe termen mediu. Investiții masive, dar rezultate electorale incerte Liderul de la Casa Albă a vorbit despre fluxurile financiare care intră în Statele Unite și despre proiectele industriale aflate în derulare, de la fabrici auto până la dezvoltarea inteligenței artificiale. „Toți acești bani permit construirea de fabrici și tehnologii avansate. Dar nu pot spune cum se va traduce asta în voturi”, a afirmat Trump, adăugând că prioritatea sa rămâne guvernarea, nu calculele electorale. Trump pune inflația pe seama administrației Biden Revenit la Casa Albă pe 20 ianuarie, Donald Trump continuă să atribuie inflația moștenită fostului președinte democrat Joe Biden. El susține că prețurile sunt în scădere și că situația economică se va stabiliza înainte de scrutinul din 2026. „Cred că, până vom ajunge să vorbim serios despre alegeri, nivelul prețurilor va fi bun”, a declarat președintele pentru Wall Street Journal. Alegerile de la mijloc de mandat, o provocare istorică Trump a recunoscut că, din punct de vedere statistic, alegerile de la mijloc de mandat sunt dificil de câștigat pentru partidul aflat la putere, chiar și în cazul unor președinții considerate de succes. „Chiar și președinți care au avut mandate reușite au pierdut aceste alegeri. Vom vedea ce se va întâmpla”, a spus liderul republican. Nemulțumiri persistente legate de costul vieții Deși Trump susține că a fost reales în noiembrie 2024 cu promisiunea reducerii inflației și că prețurile sunt în scădere, mulți americani continuă să se plângă de costul ridicat al vieții. Un sondaj realizat de Universitatea din Chicago arată că doar 31% dintre americani sunt mulțumiți de politica economică a actualului președinte. Reacția lui Trump la sondaje: „Când vor înțelege oamenii?” Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Donald Trump a criticat rezultatele sondajelor de opinie și a pus sub semnul întrebării percepția publică asupra economiei. „Când vor reflecta sondajele grandoarea de astăzi a Americii? Când se va spune că am creat, fără inflație, poate cea mai bună economie din istoria țării?”, a scris președintele american.

Atac armat la Universitatea Brown (sursa: Facebook/North Providence Police Department)
Internațional

Atac armat într-o universitate de elită din SUA: FBI, implicat în căutarea suspectului

Două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă la campusul Universității Brown din Providence, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din Statele Unite. Autorul atacului nu a fost încă prins, au anunțat autoritățile locale. Opt răniți în stare gravă, dar stabilă Primarul orașului Providence, Brett Smiley, a declarat într-o conferință de presă că dintre cei nouă studenți răniți, opt se află în stare gravă, dar stabilă. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a descris incidentul drept o tragedie pe care orașul și statul Rhode Island sperau „să nu se întâmple niciodată”. Suspectul este încă în libertate Într-o a doua conferință de presă susținută sâmbătă seara, primarul a confirmat că autorul atacului nu a fost capturat. Aproximativ 400 de membri ai forțelor de ordine au fost mobilizați pentru a-l găsi, iar zona din jurul campusului a rămas sub ordin de izolare până târziu în noapte. Focuri trase într-o clădire unde aveau loc examene Potrivit reprezentanților Universității Brown, atacul a avut loc în clădirea de inginerie și fizică, unde se desfășurau examene. Incidentul a provocat panică în rândul studenților și al personalului universitar. Imagini cu presupusul atacator, făcute publice de poliție Poliția din Providence a publicat o înregistrare video în care apare presupusul autor ieșind din clădire, îmbrăcat în haine închise la culoare. Martorii au declarat că acesta purta și o mască de camuflaj gri. Autoritățile au făcut apel la populație pentru orice informație care ar putea ajuta la identificarea suspectului. Până în prezent, nici o armă nu a fost recuperată de anchetatori. FBI, implicat în anchetă Președintele american Donald Trump a transmis pe platforma Truth Social că a fost informat despre situație și că FBI se află la fața locului. După ce inițial a anunțat arestarea suspectului, liderul de la Casa Albă a revenit cu o precizare, afirmând că autorul atacului nu a fost capturat. „Ceva teribil s-a întâmplat. Tot ce putem face acum este să ne rugăm pentru victime”, a declarat Trump la revenirea sa la Casa Albă. Violența cu arme de foc, o problemă persistentă în SUA Statele Unite continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a mortalității prin arme de foc dintre țările dezvoltate, în contextul în care numărul armelor depășește populația. Atașamentul față de dreptul de a purta armă, garantat de Constituție, face dificilă adoptarea unor politici restrictive. Potrivit datelor furnizate de organizația Gun Violence Archive, în anul 2024 peste 16.000 de persoane au fost ucise prin împușcare în Statele Unite, fără a lua în calcul sinuciderile, evidențiind amploarea unui fenomen care continuă să afecteze societatea americană.

Rusia amenință securitatea Europei, avertizează Merz (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz îl compară pe Putin cu Hitler: „Dacă Ucraina cade, urmează Europa”

Cancelarul german Friedrich Merz a transmis sâmbătă un avertisment dur la adresa Rusiei, susținând că președintele Vladimir Putin „nu se va opri” dacă Ucraina cade. În opinia sa, un eventual succes militar al Moscovei ar deschide calea unor noi agresiuni, dincolo de granițele ucrainene, cu efecte directe asupra securității Europei. Paralela cu acordul de la München din 1938 În discursul susținut la München, la congresul Uniunii Creștin-Sociale (CSU), Merz a făcut o comparație explicită cu politica de concesii față de Germania nazistă înainte de Al Doilea Război Mondial. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie El a amintit de acordul semnat în 1938, prin care regiunea sudetă a Cehoslovaciei a fost cedată Germaniei, subliniind că această concesie nu l-a oprit pe Adolf Hitler. „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri, așa cum nici în 1938 sudetele nu au fost suficiente pentru Hitler”, a afirmat cancelarul german, invitând la o analiză atentă a strategiilor și discursurilor lui Vladimir Putin. „Un război de agresiune împotriva Ucrainei și a Europei” Friedrich Merz a reiterat că invazia rusă începută în 2022 nu este doar un conflict regional, ci un război de agresiune care vizează întreaga ordine de securitate europeană. Potrivit acestuia, obiectivul Kremlinului este modificarea frontierelor în Europa și restaurarea influenței fostei Uniuni Sovietice în granițele sale istorice. Această strategie reprezintă, în viziunea liderului german, o amenințare gravă, inclusiv militară, pentru statele care au făcut parte din fostul bloc sovietic. Crimeea, semnalul ignorat din 2014 Merz a susținut că acest tipar de comportament ar fi trebuit recunoscut încă din 2014, când Rusia a anexat Crimeea și a început sprijinul militar pentru separatiștii pro-ruși din estul Ucrainei. Evenimentele de atunci au fost, în opinia sa, un avertisment clar asupra direcției urmate de Moscova. Ajutorul pentru Ucraina și unitatea Europei, priorități strategice Cancelarul german a subliniat că principala prioritate a politicii externe și de securitate europene trebuie să fie recunoașterea acestei realități și garantarea unui sprijin constant pentru Ucraina. El a insistat asupra necesității consolidării unității europene, inclusiv prin cooperarea strânsă cu Regatul Unit. NATO și nevoia de reînarmare a Europei Friedrich Merz a pledat pentru menținerea NATO și a alianței occidentale „cât mai mult timp posibil”, dar a avertizat că Europa trebuie să investească serios în propriile capacități de apărare. Doar astfel, a spus el, descurajarea militară poate deveni din nou credibilă. „Să nu spună nimeni că descurajarea este un concept depășit”, a subliniat liderul german. Sfârșitul „Pax Americana” pentru Europa Într-un context geopolitic marcat de o „deplasare aproape tectonică a centrelor de putere politică și economică”, Merz a afirmat că deceniile de „Pax Americana” în Europa s-au încheiat în mare măsură. Statele Unite, spune el, își apără acum propriile interese într-un mod mult mai dur, iar Europa este obligată să facă același lucru. Critici americane la adresa Uniunii Europene Cancelarul german a catalogat drept „inacceptabile” unele dintre criticile incluse în noua strategie de securitate națională a SUA, document care semnalează declinul economic al UE, excesul de reglementare, migrația ilegală și presupuse derapaje privind libertatea de exprimare și procesele democratice. Administrația americană susține că majoritatea europenilor doresc pacea, dar că această dorință nu se reflectă în politici coerente, din cauza slăbirii mecanismelor democratice. Reacția Kremlinului: amenințări și negări La rândul său, Vladimir Putin a acuzat aliații europeni ai Ucrainei că blochează procesul de pace prin cereri „absolut inacceptabile” pentru Rusia. Liderul de la Kremlin a avertizat că, dacă Europa își dorește un conflict, Rusia este „pregătită chiar acum”. Totodată, Putin a reiterat că nu intenționează să atace Europa, afirmând că liderii europeni trăiesc cu „iluzia” că ar putea provoca o „înfrângere strategică” Rusiei.

Atentat dejucat în Germania, cinci suspecți arestați (sursa: Facebook/Bundespolizei Karriere)
Internațional

Atentat dejucat în Germania: cinci suspecți arestați înainte de atacul asupra unui târg de Crăciun

Autoritățile germane au anunțat sâmbătă seara arestarea a cinci persoane suspectate că pregăteau un atentat cu mașină-capcană, de inspirație islamistă, care viza unul dintre târgurile de Crăciun din Germania. Acțiunea a avut loc într-un context de securitate sporită, pe fondul atacurilor comise în ultimii ani în spații publice aglomerate. Suspecții ar fi vizat un târg de Crăciun din Bavaria Potrivit poliției și parchetului, atentatul urma să fie pus în aplicare în landul Bavaria. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie Cei cinci suspecți – un cetățean egiptean, trei marocani și un sirian – au fost reținuți vineri, la un an după atentatul sângeros de la târgul de Crăciun din Magdebourg, care a șocat opinia publică germană. Anchetatorii au precizat că există indicii clare privind o „motivație islamistă” în spatele planului de atac. Rolul-cheie al imamului egiptean Egipteanul, în vârstă de 56 de ani, este imam într-o moschee situată în apropiere de districtul Dingolfing-Landau, lângă München. Conform informațiilor apărute în presa germană, acesta este suspectat că a îndemnat la comiterea atentatului, sugerând utilizarea unui vehicul pentru a provoca cât mai multe victime într-un târg de Crăciun. Trei marocani și un sirian, implicați în plan Autoritățile susțin că cei trei cetățeni marocani, cu vârste de 22, 28 și 30 de ani, ar fi acceptat să participe direct la atac. Cetățeanul sirian, în vârstă de 37 de ani, ar fi avut un rol de susținere și încurajare a acestora. Toți cei cinci suspecți au fost prezentați sâmbătă în fața justiției și plasați în detenție preventivă. Cooperare între serviciile de securitate Ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, a lăudat „excelenta cooperare dintre serviciile de securitate”, subliniind că intervenția rapidă a permis zădărnicirea unui atac „potențial motivat prin islamism”. Autoritățile nu au oferit detalii privind locația exactă a arestărilor sau momentul precis la care urma să fie comis atentatul. Târgurile de Crăciun, sub protecție sporită Târgurile de Crăciun din Germania, evenimente tradiționale care atrag anual milioane de vizitatori, se află de mai mulți ani sub măsuri stricte de securitate. După atentatul islamist din Berlin, din 2016, soldat cu 13 morți, autoritățile au intensificat controalele și supravegherea. Amintirea atacului de la Magdebourg În 2023, un atentat cu mașină-capcană comis la târgul de Crăciun din Magdebourg a provocat șase morți și peste 300 de răniți, accentuând temerile legate de securitatea evenimentelor publice de amploare. Anul trecut, peste 7.000 de târguri de Crăciun organizate pe teritoriul Germaniei au atras aproximativ 170 de milioane de vizitatori. Veniturile generate au fost estimate la 4,2 miliarde de euro, cu o cheltuială medie de 25 de euro per vizitator, subliniind importanța economică majoră a acestor evenimente.

Cehia refuză ajutoare financiare pentru Ucraina (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Putin, încă un aliat în UE: viitorul premier ceh Babiš refuză orice ajutor financiar pentru Kiev

Viitorul premier al Republicii Cehe, Andrej Babiš, a declarat sâmbătă că țara sa nu va oferi nicio garanție financiară pentru sprijinirea Ucrainei printr-un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în Uniunea Europeană. Acesta a cerut Comisiei Europene să identifice alte soluții de finanțare pentru Kiev, fără implicarea bugetelor sau garanțiilor statelor membre. „Nu vom oferi garanții și nu vom da bani” Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Andrej Babiš a afirmat ferm că Republica Cehă nu va susține financiar inițiativa: Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie „Nu vom oferi garanții pentru nimic și nici nu vom da bani”. Declarația vine după victoria partidului său, ANO (Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți), la alegerile legislative din octombrie și formarea unei majorități guvernamentale alături de alte două partide eurosceptice. Babiš urmează să fie învestit oficial în funcția de prim-ministru luni. UE caută soluții pentru folosirea activelor rusești înghețate Vineri, Comisia Europeană și statele UE care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia au depășit un obstacol procedural în Consiliul UE. Decizia de prelungire pe termen nelimitat a înghețării activelor rusești a fost adoptată prin vot cu majoritate calificată, în locul unanimității, ocolind astfel opoziția exprimată de Ungaria și Slovacia. Rezerve din partea mai multor state membre Deși Belgia, Bulgaria, Malta și Italia au acceptat prelungirea înghețării activelor rusești, aceste țări au avertizat că utilizarea fondurilor pentru un împrumut destinat Ucrainei este o decizie politică ce trebuie luată la nivelul liderilor europeni. Subiectul urmează să fie discutat la summitul UE programat pentru 18–19 decembrie. Rolul-cheie al Belgiei și temerile juridice După înghețarea pe termen nelimitat a aproximativ 210 miliarde de euro din activele financiare ale Băncii Centrale a Rusiei, Comisia Europeană trebuie acum să obțină acordul Belgiei pentru utilizarea acestora într-un împrumut acordat Ucrainei. Belgia, unde sunt depozitate majoritatea acestor fonduri, se teme de posibile repercusiuni financiare și juridice și solicită garanții clare din partea celorlalte state membre ale UE. Planul de „împrumut de reparații” pentru Ucraina Planul Comisiei Europene prevede acordarea unui „împrumut de reparații” în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, într-o primă etapă, anul viitor. Suma ar putea crește ulterior la 165 de miliarde de euro. Rambursarea ar urma să se facă doar după ce Rusia ar plăti eventuale „reparații de război”, iar până atunci activele rusești înghețate ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre ale UE. Acuzații de confiscare și amenințări din partea Rusiei Dat fiind că este puțin probabil ca Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, să accepte plata unor reparații de război către Ucraina, inițiativa UE este percepută de Moscova drept o confiscare mascată a activelor sale. Rusia acuză un „furt” și a amenințat cu represalii, anunțând deja acțiuni în justiție împotriva societății financiare belgiene Euroclear, care administrează fondurile înghețate.

Rusia lovește o navă civilă turcă (sursa: Facebook/ВМС ЗС України)
Internațional

VIDEO Rusia a lovit încă o navă civilă turcă în apele ucrainene, în ciuda protestelor lui Erdoğan

Ucraina a acuzat Rusia că a lovit sâmbătă, cu o dronă, o navă comercială a Turciei aflată în Marea Neagră. Incidentul a avut loc la doar o zi după ce un atac aerian rusesc a avariat o altă navă turcească în apropierea portului Odesa, escaladând tensiunile din regiune și amplificând riscurile pentru navigația comercială. Detalii despre nava „VIVA” și încărcătura transportată Potrivit unui comunicat al Marinei ucrainene, nava „VIVA”, sub pavilion turc, transporta ulei de floarea-soarelui către Egipt în momentul atacului. Citește și: EXCLUSIV Soțul șefei Curții de Apel București a primit sute de mii de lei de la instanțe pentru expertize contabile. Sumele s-au dublat după avansarea Lianei Arsenie La bord se aflau 11 marinari, iar autoritățile ucrainene au precizat că nu au fost înregistrate victime. În ciuda loviturii, cargoul și-a putut continua deplasarea. Atacul, produs în zona economică exclusivă a Ucrainei Marina ucraineană a mai transmis că nava a fost lovită în largul Mării Negre, în zona economică exclusivă a Ucrainei, dar în afara razei de acțiune a apărării antiaeriene ucrainene. Cu o zi înainte, vineri, o altă navă comercială sub pavilion turc a fost avariată într-un atac aerian rusesc în apropierea orașului Odesa, în portul ucrainean Ciornomorsk. Atacul a avut loc în cadrul unei operațiuni masive desfășurate de Rusia, care a vizat regiunea Odesa cu drone și rachete, inclusiv infrastructuri energetice. Atacuri reciproce și tensiuni în apropierea coastelor Turciei În urmă cu aproximativ două săptămâni, două petroliere aparținând așa-numitei „flote din umbră”, utilizată de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone maritime ucrainene în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, dar în afara apelor sale teritoriale. Ambele nave se deplasau fără încărcătură către portul rus Novorossiisk. Amenințările lui Vladimir Putin privind navigația în Marea Neagră După atacurile asupra petrolierelelor rusești, președintele Vladimir Putin a avertizat că Rusia își va „extinde paleta loviturilor împotriva navelor care intră în porturile ucrainene”. Liderul de la Kremlin a amenințat cu represalii nu doar împotriva navelor ucrainene, ci și a celor aparținând statelor occidentale care sprijină Kievul, evocând inclusiv posibilitatea blocării complete a accesului Ucrainei la Marea Neagră. Erdogan cere un armistițiu limitat pentru protejarea infrastructurii Pe fondul escaladării militare, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avut vineri o întrevedere cu Vladimir Putin în Turkmenistan. După discuții, liderul turc a declarat că a cerut ambelor părți – Rusia și Ucraina – să accepte un „armistițiu limitat”, care să oprească atacurile reciproce asupra infrastructurilor energetice și maritime, în încercarea de a reduce riscurile pentru securitatea regională și comerțul internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră