sâmbătă 18 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5832 articole
Internațional

Anchetă fără precedent la vârful armatei chineze: adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații grave

Ministerul Apărării Naționale din China a anunțat vineri deschiderea unei anchete împotriva generalului Zhang Youxia, unul dintre cei mai puternici lideri militari ai țării, pentru „presupuse încălcări grave ale disciplinei și ale legii”. Zhang este adjunctul președintelui chinez Xi Jinping în Comisia Militară Centrală (CMC), organismul suprem de conducere al Armatei Populare de Eliberare. Cine este Zhang Youxia și ce funcții ocupă În vârstă de 75 de ani, Zhang Youxia este prim-vicepreședinte al CMC, poziție care îl plasează imediat sub Xi Jinping în ierarhia militară a Chinei. Totodată, el este membru al Biroului Politic al Partidului Comunist Chinez, una dintre cele mai influente structuri de decizie ale regimului de la Beijing. O a doua anchetă, anunțată în paralel În același comunicat, autoritățile chineze au anunțat deschiderea unei anchete și împotriva generalului Liu Zhenli, în vârstă de 61 de ani, șef al Departamentului Statului Major Interarme. Ministerul nu a oferit detalii suplimentare despre faptele investigate, precizând doar că deciziile au fost luate „după deliberări” ale Comitetului Central al PCC. Contextul epurărilor militare sub conducerea lui Xi Jinping De la preluarea puterii în 2012, președintele Xi Jinping a declanșat ample campanii de epurare în rândul forțelor armate, oficial pentru combaterea corupției, dar și pentru consolidarea controlului politic și a loialității față de Partidul Comunist. În timpul celui de-al treilea mandat al lui Xi, început în 2022, Comisia Militară Centrală a fost redusă de la șapte la patru membri, ajungând la cea mai mică structură din 1976 încoace. Epurări fără precedent la vârful Armatei Populare de Eliberare În ultimii ani, anchetele au vizat comandanți ai diferitelor ramuri militare, comisari politici și miniștri ai apărării. Un moment de vârf a fost atins în octombrie anul trecut, când nouă generali au fost excluși din armată și din Partidul Comunist Chinez. Cazul He Weidong, simbol al campaniei anticorupție Cel mai mediatizat caz rămâne cel al lui He Weidong, fost număr trei în ierarhia Armatei Populare de Eliberare, care a dispărut din viața publică în martie 2025 și a fost ulterior acuzat oficial de corupție. Înlăturarea sa a fost istorică, fiind primul vicepreședinte militar al CMC destituit în aproape șase decenii. Alți lideri militari de rang înalt eliminați Printre alți oficiali militari importanți vizați de epurări se numără amiralul Miao Hua, miniștrii apărării Wei Fenghe și Li Shangfu, precum și comandanții Forței de Rachete Li Yuchao și Wang Houbin. Anunțul privind ancheta împotriva lui Zhang Youxia confirmă continuarea restructurării radicale a conducerii militare chineze.

Adjunctul lui Xi Jinping, vizat de acuzații (sursa: Facebook/Chan Chun Sing)
Ungaria, „la masa noii ordini mondiale” (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Internațional

Ungaria, mai aproape de China decât de Bruxelles: atacul lui Peter Szijjarto la adresa UE

Ungaria participă activ la conturarea unei noi ordini mondiale, spre deosebire de Europa, care „nu mai stă la masa unde se scriu regulile”, a declarat ministrul de externe Peter Szijjarto, vineri, la Gyor, cu prilejul inaugurării Institutului Confucius la Universitatea Szechenyi. Critici dure la adresa Bruxelles-ului Șeful diplomației ungare a criticat Bruxelles-ul, afirmând că Uniunea Europeană este „captivă unor ideologii învechite” care au dus la izolarea continentului. Citește și: Bolojan, cel mai dur atac la investițiile care înseamnă „bani aruncați pe geam”. Vizate, stadioanele baronilor locali Potrivit lui Szijjarto, Europa nu doar că nu influențează noua ordine mondială, dar nici măcar nu participă la procesele decizionale globale. China, jucător dominant în noua ordine globală Referindu-se la China, ministrul ungar a susținut că aceasta a devenit un actor dominant pe scena internațională, în contextul creșterii accelerate a rolului Asiei. El a amintit strategia de deschidere spre est adoptată de Ungaria în 2010, care a stat la baza unui parteneriat strategic amplu cu China, ce acoperă toate domeniile de cooperare. Investițiile chineze, motor economic pentru Ungaria Szijjarto a subliniat că 31% din investițiile străine directe ale companiilor chineze în Europa au ajuns în Ungaria, contribuind la crearea a zeci de mii de locuri de muncă. Oficialul ungar a prezentat cooperarea cu China drept o oportunitate strategică, spre deosebire de abordarea dominantă la nivel european, care consideră Beijingul un „rival sistemic”.

Zelensky, ironie dură către premierul Orban Foto: Facebook Viktor Orban
Internațional

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor

Zelenski, ironie dură către premierul Orban: într-un discurs ținut la Davos, președintele Ucrainei a spus ce merită „fiecare Viktor” care vinde interesele europenilor. „Fiecare Viktor care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a afirmat Zelenski. Citește și: Bolojan amână asumarea răspunderii pe tăierile din administrație fiindcă PSD vrea să-l dea jos, votând o moțiune de cenzură - surse Discursul său, în care a criticat lipsa de unitate a Europei, a fost primit cu aplauze puternice. Zelenski, ironie dură către premierul Orban: ce merită „Viktor” care vinde interesele europenilor „Vedem, de asemenea, că forțele care încearcă să distrugă Europa nu pierd nici măcar o zi. Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare «Viktor» care trăiește din banii europeni în timp ce încearcă să vândă interesele europene merită o palmă peste cap”, a declarat președintele Ucrainei.  Ce alte declarații a mai făcut Zelenski la Davos, după ce s-a întâlnit cu președintele Trump: „Belarusul din 2020 este cel mai frapant exemplu. Nimeni nu a ajutat poporul său. Iar acum racheta rusă Oreshnik, cu o rază de acțiune care acoperă majoritatea capitalelor europene, este staționată acolo. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată dacă poporul belarus ar fi câștigat în 2020”. „Europa nu spune nimic, America nu spune nimic, iar Putin continuă să construiască rachete” „Europa are nevoie de forțe armate unificate. NATO există datorită convingerii că Statele Unite vor veni să ajute. Și dacă nu o vor face?” „De ce Trump poate opri tancurile flotei fantomă și confisca petrolul, iar Europa nu? „Cine va răspunde (N.Red: unei agresiuni) dacă Putin va ataca Lituania sau Polonia?” „Europa trimite 30 de soldați în Groenlanda. Pentru ce? Ce mesaj transmite acest lucru?” „Anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat.” Tot în acest discurs, el a anunțat o trilaterală Rusia-SUA-Ucraina, în Emiratele Arabe Unite, pentru vineri 23 ianuarie: „Documentele privind încheierea războiului sunt aproape gata, dar Rusia trebuie să fie și ea pregătită pentru acest lucru”.   

Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an Foto: White House
Internațional

Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an - WSJ

Încurajat de succesul din Venezuela, președintele SUA, Donald Trump, vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an, afirmă surse citate de Wall Street Journal (WSJ). Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder În timpul intervenției forțelor americane care l-au capturat pe fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, 32 de militari cubanezi au fost uciși. Trump vrea să dea jos regimul comunist din Cuba până la sfârșitul acestui an La această oră nu ar exista un plan concret de schimbare a regimului din Cuba, mai arată Wall Street Journal.  „Încurajată de înlăturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către SUA, administrația Trump caută persoane din interiorul guvernului cubanez care să poată ajuta la încheierea unui acord pentru a înlătura regimul comunist până la sfârșitul anului, au declarat persoane familiarizate cu această chestiune. Administrația Trump a evaluat economia Cubei ca fiind aproape de colaps și că guvernul nu a fost niciodată atât de fragil după ce a pierdut un donator vital, în persoana lui Maduro, au spus aceste persoane. Oficialii nu au un plan concret pentru a pune capăt guvernului comunist care deține puterea pe insula din Caraibe de aproape șapte decenii, dar consideră că capturarea lui Maduro și concesii ulterioare din partea aliaților săi rămași în urmă sunt un model și un avertisment pentru Cuba, au spus oficiali americani de rang înalt”, scrie Wall Street Journal.  Potrivit uneia dintre sursele publicației, în timpul întâlnirilor cu exilații cubanezi și grupuri comunitare din Miami și Washington, oficialii administrației Trump s-au concentrat pe găsirea „cuiva în cadrul actualului guvern cubanez care înțelege încotro se îndreaptă situația și este dispus să facă o înțelegere”. Prin intermediul unui astfel de agent intern a fost capturat președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, o operațiune care, potrivit WSJ, a „încurajat” administrația Trump. Administrația Trump ar putea intensifica presiunea asupra Cubei, negociind în același timp o „ieșire” pentru liderii țării, și anume Raúl Castro, în vârstă de 94 de ani, fratele dictatorului Fidel Castro, decedat de mult timp, și președintele cubanez Miguel Díaz-Canel. Deocamdată, Casa Albă vrea să taie petrolul care venea în Cuba din Venezuela. Insula mai are rezerve doar pentru câteva săptămâni.  Statele Unite intenționează, de asemenea, să restricționeze activitățile misiunilor medicale cubaneze în străinătate, care reprezintă o sursă vitală de valută străină pentru regim. Trump consideră că răsturnarea regimului comunist din Cuba este testul decisiv al strategiei sale de securitate națională pentru remodelarea emisferei și că sfârșitul erei Castro i-ar consolida moștenirea și ar realiza ceea ce președintele John F. Kennedy nu a reușit să facă în anii 1960, mai arată WSJ. 

Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

BREAKING Trump s-a sucit: nu mai pune tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda

După o discuție cu secretarul general al NATO, Donald Trump a ajuns la concluzia că nu are rost să pune noi tarife țărilor UE care sprijină Groenlanda. Nu mai impune tarifele promise de la 1 februarie „În cadrul unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care erau programate să intre în vigoare la 1 februarie. Au loc discuții suplimentare cu privire la Golden Dome, în măsura în care acesta se referă la Groenlanda. Informații suplimentare vor fi făcute publice pe măsură ce discuțiile avansează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, trimisul special Steve Witkoff și alți responsabili, după caz, vor fi responsabili de negocieri — ei îmi vor raporta direct. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris Trump pe Truth Social, rețeaua socială pe care o deține, miercuri seară (ora României).

Discursul premierului canadian îl irită pe Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, iritat de discursul premierului canadian care a denunțat șantajul economic al marilor puteri

Președintele american Donald Trump și-a exprimat miercuri nemulțumirea la Forumul Economic Mondial de la Davos față de discursul susținut cu o zi înainte de premierul canadian Mark Carney. Acesta avertizase asupra atitudinilor hegemonice ale marilor puteri și asupra destrămării ordinii internaționale bazate pe reguli. În intervenția sa, Trump l-a acuzat pe premierul Canadei de lipsă de recunoștință față de Statele Unite. „L-am văzut ieri pe premierul vostru, care n-a fost prea recunoscător. Canada trăiește de pe urma Statelor Unite”, a declarat liderul de la Casa Albă, adresându-i-se direct lui Mark Carney. „Canada trăiește de pe urma SUA”, susține Trump Donald Trump a continuat atacul afirmând că Canada ar beneficia masiv de pe urma relației cu Statele Unite, fără a-și arăta recunoștința. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Canada primește o grămadă de lucruri gratuite. Ar trebui să fie recunoscători pentru asta, dar nu sunt”, a insistat președintele american în fața participanților la forumul de la Davos. Declarațiile sale au venit ca reacție directă la discursul apreciat al premierului canadian, care a fost unul dintre cele mai comentate momente ale reuniunii. Mark Carney: „Vechea ordine mondială nu mai există” Premierul Canadei s-a remarcat la Davos printr-un discurs amplu și bine articulat, primit cu aplauze de audiență. Mark Carney a avertizat că ordinea mondială bazată pe reguli a intrat într-un declin ireversibil, pe fondul rivalităților tot mai accentuate dintre marile puteri. Fără a face referiri directe la Statele Unite sau la Donald Trump, Carney a subliniat că puterile medii trebuie să renunțe la ipocrizie, să accepte noua realitate geopolitică și să coopereze pentru a nu fi „înghițite” de statele dominante. Integrarea economică, folosită ca instrument de presiune În discursul său, premierul canadian a atras atenția asupra faptului că marile puteri își urmăresc interesele strategice folosind integrarea economică drept mijloc de presiune geopolitică. În acest context, el a făcut apel la solidaritate între statele medii pentru a contracara dezechilibrele de putere tot mai evidente. Discurs lăudat de președintele Finlandei Președintele Finlandei, Alexander Stubb, considerat un apropiat al lui Donald Trump, a lăudat discursul premierului canadian, calificându-l drept cel mai bun rostit la actuala ediție a Forumului de la Davos. Potrivit lui Stubb, intervenția lui Carney a oferit o perspectivă clară asupra transformărilor profunde care au loc în prezent pe scena internațională. Relația tensionată SUA–Canada După revenirea sa la Casa Albă în urmă cu un an, Donald Trump a făcut în repetate rânduri declarații controversate la adresa Canadei, afirmând chiar că și-ar dori ca aceasta să devină al 51-lea stat al Statelor Unite. Recent, liderul american a distribuit și o imagine generată cu ajutorul inteligenței artificiale, în care Canada, Groenlanda și Venezuela apar acoperite de drapelul american, alimentând și mai mult tensiunile diplomatice.

Germania și Slovenia refuză Consiliul de Pace (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Încă două țări europene refuză Consiliul de Pace al lui Trump: Germania și Slovenia

Slovenia nu va accepta invitația președintelui american Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace”, o inițiativă internațională condusă de Statele Unite. Berlinul spune, de asemenea „Nu”. Inițiativa SUA amenință ordinea internațională Anunțul premierului sloven Robert Golob a fost făcut miercuri seară. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt Golob a invocat riscuri serioase pentru ordinea internațională bazată pe Carta Organizației Națiunilor Unite. „Principala îngrijorare este că mandatul este prea larg și ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta ONU”, a declarat Golob, citat de portalul sloven N1. De la Gaza la conflictele globale: un mandat considerat excesiv Donald Trump a invitat zeci de lideri mondiali să participe la noua inițiativă, care ar urma să fie prezidată chiar de liderul de la Casa Albă. Inițial, „Consiliul pentru Pace” a fost prezentat ca un instrument pentru încheierea războiului din Fâșia Gaza, însă ulterior mandatul său a fost extins, vizând soluționarea conflictelor la nivel global. Premierul sloven a subliniat că, deși orice demers care ar putea contribui la calmarea situației din Orientul Mijlociu este de salutat, această inițiativă depășește cadrul legitim al dreptului internațional. „Invitația încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu se limitează la pacificarea în Gaza”, a avertizat Golob. Puteri extinse pentru Donald Trump în cadrul Consiliului Potrivit unui document de opt pagini transmis statelor invitate, „Consiliul pentru Pace” este definit ca o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare legitimă și să garanteze o pace durabilă în regiunile afectate de conflicte. Textul insistă asupra „necesității unei organizații de pace internaționale mai agile și mai eficiente”, însă prevede atribuții extrem de largi pentru președintele SUA. Donald Trump ar urma să fie primul președinte al Consiliului, având dreptul exclusiv de a invita sau de a exclude state membre, inclusiv prin revocarea participării acestora în urma unui vot cu majoritate de două treimi. Mandate limitate și contribuții financiare controversate Documentul mai prevede că fiecare stat membru ar urma să aibă un mandat de maximum trei ani. Excepție ar face țările care virează cel puțin un miliard de dolari în conturile „Consiliului pentru Pace” în primul an de la intrarea în vigoare a Cartei, acestea putând beneficia de un statut privilegiat sau permanent. La finalul săptămânii trecute, mai multe state, printre care Canada, Franța și Germania, au confirmat că au primit invitații oficiale pentru a se alătura inițiativei americane. Germania: „Consiliul pentru Pace” riscă să submineze ONU Și guvernul german privește cu scepticism proiectul propus de Donald Trump. Potrivit revistei Spiegel, Berlinul se opune aderării la „Consiliul pentru Pace”, pe motiv că acesta ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Un document intern al Ministerului de Externe german, pregătit pentru o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, exprimă îngrijorări legate de puterile „predeterminate” care i-ar reveni liderului de la Casa Albă în cadrul noii structuri. Prudență și reacții divergente din partea aliaților SUA Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că Berlinul va analiza în continuare ce contribuție ar putea aduce inițiativei, fără a-și asuma însă un angajament ferm. Propunerea „Consiliului pentru Pace” a fost lansată inițial de Donald Trump în septembrie anul trecut, odată cu anunțul planului său de a pune capăt războiului din Gaza. Reacțiile internaționale au fost prudente. Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au refuzat invitația, în timp ce alte state, inclusiv unele cu relații tensionate cu Washingtonul, precum Belarus, au acceptat să se alăture inițiativei americane.

Trump insistă asupra cumpărării Groenlandei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump promite că nu va folosi forța pentru a anexa Groenlanda, vrea să cumpere insula

Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că Statele Unite nu vor recurge la forţă pentru a anexa Groenlanda. Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă a subliniat că îşi menţine obiectivul strategic de a cumpăra teritoriul autonom danez şi a cerut „negocieri imediate” în acest sens. „Fără forţa pentru Groenlanda”, spune Trump Donald Trump a respins public ideea unei anexări prin constrângere, afirmând că speculaţiile privind utilizarea forţei sunt nefondate. Citește și: Secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, huiduit în timpul unui dineu privat la Davos. Desertul a fost tăiat, cina s-a încheiat abrupt „Lumea a crezut că voi folosi forţa. Nu am nevoie să folosesc forţa. Nu vreau să folosesc forţa. Nu voi folosi forţa”, a declarat preşedintele american, referindu-se la Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. SUA, „singura mare putere capabilă să apere Groenlanda” În acelaşi discurs, Trump a insistat că Statele Unite sunt singura putere globală capabilă să asigure securitatea Groenlandei. El a criticat Danemarca, acuzând-o de „ingratitudine” şi de incapacitatea de a apăra eficient regiunea. „Orice aliat din NATO are obligaţia să-şi poată apăra propriul teritoriu. Adevărul este că nicio naţiune sau niciun grup de naţiuni nu poate apăra Groenlanda, cu excepţia Statelor Unite”, a spus Trump, subliniind rolul dominant al SUA pe scena geopolitică. Trump cere reluarea negocierilor pentru cumpărarea Groenlandei Preşedintele american a reafirmat dorinţa Washingtonului de a cumpăra Groenlanda, în pofida opoziţiei exprimate de Danemarca şi de alţi aliaţi europeni. „Numai Statele Unite pot proteja acest teritoriu gigantic, această bucată colosală de gheaţă, să o dezvolte, să o modernizeze şi să o facă utilă şi sigură pentru Europa şi pentru noi”, a declarat Trump, solicitând deschiderea imediată a negocierilor. Declaraţii cu tentă ameninţătoare la adresa Danemarcei Într-un ton dur, liderul american a sugerat că refuzul Danemarcei ar putea avea consecinţe politice. „Noi vrem o bucată de gheaţă pentru a proteja lumea, iar ei refuză să ne-o dea. Ei pot spune ‘da’, şi le vom fi recunoscători, sau pot spune ‘nu’, şi vom ţine minte asta”, a spus Trump, într-o formulare percepută drept presiune diplomatică. Groenlanda, miza strategică dintre SUA, Rusia şi China Donald Trump a mai acuzat anterior Danemarca că neglijează securitatea regiunii arctice în faţa a ceea ce el consideră ameninţări crescânde din partea Rusiei şi Chinei. În acest context, preşedintele american a susţinut că prezenţa militară a SUA în Groenlanda, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă pentru noile realităţi geopolitice. Resursele minerale, adevărata miză a interesului american? Sinceritatea argumentelor de securitate invocate de Trump este însă pusă sub semnul întrebării de numeroşi observatori. Groenlanda este extrem de bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare esenţiale pentru tehnologiile avansate şi industria militară. Interesul preşedintelui american pentru aceste resurse strategice a devenit tot mai vizibil de la revenirea sa la Casa Albă, în urmă cu un an, alimentând suspiciunile că motivaţiile economice cântăresc cel puţin la fel de mult ca cele de securitate.

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Premierul britanic îl înfruntă pe Trump: Regatul Unit va sprijini Groenlanda

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că Regatul Unit „nu va ceda” presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump și va continua să susțină Groenlanda în fața ambițiilor liderului de la Casa Albă legate de acest teritoriu autonom danez. Starmer: „Regatul Unit nu va ceda sub amenințarea tarifelor” Într-o intervenție în fața Camerei Comunelor, Keir Starmer a subliniat că Londra nu își va abandona principiile și valorile, chiar și în contextul unor presiuni economice venite din partea Statelor Unite. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Nu voi ceda. Regatul Unit nu va ceda în ce privește principiile și valorile și viitorul Groenlandei, sub amenințarea tarifelor vamale”, a declarat premierul britanic. Întâlnire Londra–Copenhaga pe tema Groenlandei Keir Starmer a anunțat că o va primi joi la Londra pe prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pentru discuții bilaterale, într-un moment de tensiune diplomatică generată de pozițiile exprimate de Donald Trump. Premierul britanic a afirmat că Donald Trump a folosit intenționat un discurs dur pentru a exercita presiune asupra Regatului Unit. „Președintele Trump a utilizat ieri cuvinte diferite față de cele de sprijin pe care le-a avut atunci când l-am întâlnit la Casa Albă. A făcut acest lucru pentru a pune presiune pe mine și pe Regatul Unit. Vrea să mă facă să mă pliez și nu mă voi plia”, a spus Starmer. Atacul lui Trump pe tema insulelor Chagos Marți, Donald Trump a lansat critici dure pe rețeaua Truth Social la adresa deciziei Marii Britanii de a restitui insulele Chagos statului Mauritius. Președintele american a calificat gestul drept „o mare stupiditate” și l-a invocat ca argument suplimentar pentru ideea că Groenlanda ar trebui „achiziționată”. Trump a susținut că Londra renunță la un teritoriu „extrem de important” din punct de vedere strategic și a criticat intenția de a transfera insula Diego Garcia, unde se află o bază militară americană vitală. Acordul privind Chagos și baza Diego Garcia Conform unui acord semnat în mai 2025, Marea Britanie restituie arhipelagul Chagos statului Mauritius, dar păstrează închirierea pe 99 de ani a insulei Diego Garcia. Această prevedere permite menținerea bazei militare americano-britanice într-o zonă strategică din Oceanul Indian. Guvernul britanic exclude retragerea din acord Secretarul de stat pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a subliniat marți că acordul nu mai poate fi anulat. „Nu putem să dăm înapoi”, a declarat oficialul, adăugând că Parlamentul britanic, unde documentul este în curs de examinare, nu poate anula semnarea acestuia.

Rusia confiscă active, dar nu le vinde (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia confiscă active la nivel record, dar nu are cui să le vândă: investitorii se tem

Rusia a confiscat active în valoare record anul trecut, însă se confruntă cu dificultăți majore în transformarea acestora în venituri bugetare. Eșecul licitației pentru vânzarea aeroportului Domodedovo din Moscova scoate la iveală limitele strategiei Kremlinului de a-și alimenta vistieria, relatează Bloomberg. Licitație ratată pentru aeroportul Domodedovo Eforturile statului rus de a obține venituri din vânzarea Aeroportului Domodedovo, unul dintre cele mai aglomerate din Rusia, au eșuat marți. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Autoritățile au cerut un preț de 132 de miliarde de ruble (aproximativ 1,7 miliarde de dolari), sumă care ar fi depășit totalul veniturilor obținute din privatizări pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea, licitația nu a atras nicio ofertă eligibilă, semnalând lipsa de apetit a investitorilor pentru activele scoase la vânzare de statul rus. Investitori descurajați de datorii și performanțe slabe Potrivit presei ruse, mai multe companii cu legături cu miliardari ruși și-ar fi exprimat interesul pentru Domodedovo. Totuși, potențialii cumpărători s-au retras, descurajați de rezultatele financiare slabe ale aeroportului și de nivelul ridicat al datoriilor. Miliardarul Oleg Deripaska a comentat public eșecul tranzacției, întrebând retoric pe Telegram: „Cum poți încerca să vinzi ceva evaluat la 40 de miliarde de ruble pentru 130 de miliarde?”. El a indicat costurile ridicate de finanțare și rubla puternică – rezultate ale politicilor economice rusești – drept factori care reduc atractivitatea unei astfel de achiziții. Confiscări de active fără precedent în Rusia Conform unui raport al firmei de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, Rusia a confiscat anul trecut active în valoare de 3.120 de miliarde de ruble, de peste patru ori mai mult decât în 2024. Intensificarea confiscărilor vine pe fondul presiunilor bugetare generate de războiul din Ucraina, aflat în al patrulea an. Economia rusă, sub presiunea războiului și a scăderii veniturilor Economia Rusiei se apropie de recesiune, pe fondul prăbușirii veniturilor din energie și al creșterii cheltuielilor militare. Deficitul bugetar s-a adâncit, iar autoritățile mizează pe privatizări pentru a acoperi golurile financiare.  Totuși, costurile mari de împrumut și slăbiciunile din industriile civile limitează numărul tranzacțiilor și reduc prețurile obținute. Alte privatizări eșuate sau amânate În decembrie, guvernul rus nu a reușit să vândă Raven Russia Group, companie care deține aproximativ două milioane de metri pătrați de spații de depozitare în Moscova și Sankt Petersburg. Licitația nu a atras nicio ofertă, un preț de pornire de 90 de miliarde de ruble fiind considerat prohibitiv. De asemenea, vânzarea Yuzhuralzoloto PJSC, unul dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, a fost amânată. Potrivit cotidianului RBC, citându-l pe ministrul adjunct al Finanțelor Aleksey Moiseev, structura complexă a companiei și deținerea unor active non-esențiale, inclusiv în agricultură, au complicat procesul. Dilema Kremlinului: loialitate versus competență Pe fondul numărului mare de confiscări, autoritățile ruse se confruntă cu o problemă suplimentară. „Nu le poți vinde oricui; cumpărătorii trebuie să fie loiali și competenți pentru a conduce companiile”, a explicat Alyona Vandysheva, șefa Transparency International Rusia. În același timp, potențialii investitori competenți se tem că drepturile lor de proprietate ar putea fi contestate pe viitor, într-un climat juridic imprevizibil, ceea ce reduce și mai mult interesul pentru activele scoase la vânzare de statul rus.

Suedia respinge „Consiliul pentru Pace” (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Refuz european în lanț: Suedia se alătură Franței și Norvegiei în respingerea Consiliului lui Trump

Suedia nu se va alătura așa-numitului „Consiliu pentru Pace” propus de președintele american Donald Trump, a anunțat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos. Premierul suedez: „Răspunsul va fi nu” Ulf Kristersson a declarat că, în forma actuală, textul „Cartei” propuse de Statele Unite nu este relevant pentru Suedia. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Așa cum este formulat acum textul, pentru noi nu este relevant să-l semnăm”, a precizat premierul. Deși Stockholm nu a transmis încă un răspuns oficial către Washington, șeful guvernului suedez a subliniat clar că poziția Suediei este una de respingere. Totodată, el a refuzat să speculeze asupra unei eventuale reacții a lui Donald Trump. Taxa de un miliard de dolari, un punct sensibil Potrivit informațiilor făcute publice, președintele american solicită statelor care doresc să devină membre permanente ale „Consiliului pentru Pace” plata unei taxe de un miliard de dolari. Kristersson a reiterat că Suedia își rezervă dreptul de a decide în mod suveran asupra acordurilor și structurilor internaționale din care face parte. Franța și Norvegia resping, la rândul lor, inițiativa Suedia nu este singura țară care a respins invitația. Franța și Norvegia au anunțat anterior că nu vor adera la acest organism, invocând temeri că noul „Consiliu pentru Pace” ar putea încerca să se substituie Organizației Națiunilor Unite (ONU). Invitații adresate aliaților și liderilor autoritari Donald Trump a trimis invitații de aderare atât aliaților tradiționali ai SUA, cât și unor lideri autoritari, precum președintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukașenko – care ar fi răspuns favorabil – sau președintele chinez Xi Jinping. Potrivit emisarului special al lui Trump, Steve Witkoff, între 20 și 25 de lideri mondiali au acceptat deja invitația de a se alătura noului organism. De la reconstrucția Fâșiei Gaza la conflictele globale Inițial, „Consiliul pentru Pace” ar urma să supervizeze reconstrucția Fâșiei Gaza. Totuși, proiectul de cartă nu menționează explicit teritoriul palestinian, atribuind organismului un rol mult mai amplu, acela de a contribui la soluționarea conflictelor armate la nivel global. Critici directe la adresa ONU Documentul de opt pagini critică deschis „abordările și instituțiile care au eșuat de prea multe ori”, o referire implicită la ONU. Carta subliniază „necesitatea unei organizații de pace mai agile și eficiente”, capabile să acționeze rapid în fața crizelor internaționale. Puteri extinse pentru Donald Trump Conform proiectului, Donald Trump ar urma să devină primul președinte al „Consiliului pentru Pace”, beneficiind de puteri extinse. El ar avea dreptul exclusiv de a invita sau de a revoca participarea altor șefi de stat și de guvern, cu excepția situației în care două treimi dintre statele membre s-ar opune. În plus, președintele SUA ar avea drept de veto asupra deciziilor adoptate de Consiliu. Mandate prelungite pentru statele care plătesc peste un miliard de dolari Carta prevede că fiecare stat membru va avea un mandat de maximum trei ani, reînnoibil de către președinte. Această limitare nu se aplică însă statelor care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de funcționare al Consiliului, acestea beneficiind de un statut special.

Finanțarea pro-rușilor din Ucraina, arestări în Germania (sursa: Polizei Berlin)
Internațional

Germania destructurează rețele pro-ruse din estul Ucrainei: arestări lângă Berlin

Un cetățean rus și unul german au fost arestați miercuri în apropiere de Berlin, fiind suspectați că au organizat transferuri de fonduri și bunuri către zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, a anunțat Parchetul Federal german. Suspecți acuzați de sprijinirea „organizațiilor teroriste străine” Potrivit autorităților germane, cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H. sunt acuzați de sprijinirea unor „organizații teroriste străine”, respectiv așa-numitele „republici populare Donețk și Lugansk”. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Aceste teritorii ucrainene au fost anexate ilegal de Rusia în septembrie 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei și în urma a opt ani de conflict separatist susținut de Moscova. Arestări în regiunea Brandenburg, lângă Berlin Cei doi suspecți au fost reținuți în districte din Brandenburg, regiunea care înconjoară capitala Germaniei. Arestările fac parte dintr-o anchetă mai amplă privind sprijinirea rețelelor pro-ruse active în estul Ucrainei. Transporturi de provizii, echipamente medicale și drone către Donbas Parchetul federal precizează că, încă din 2016, Suren A. și Falko H. au deținut funcții de responsabilitate în cadrul unei asociații care organiza transporturi de provizii de bază, produse medicale și drone către regiunea Donbas, în beneficiul separatiștilor pro-ruși. Conform anchetatorilor, Suren A. ar fi finanțat transportul bunurilor și ar fi contribuit cu peste 14.000 de euro pentru susținerea acestor activități. La rândul său, Falko H. ar fi călătorit de mai multe ori în Donbas, participând în mod regulat la distribuirea mărfurilor în zonele controlate de separatiști. Germania, țintă a „războiului hibrid” atribuit Kremlinului De la invazia rusă la scară largă din februarie 2022, Germania a devenit principalul susținător european al Ucrainei, dar și una dintre țintele majore ale campaniilor de dezinformare, sabotaj, intimidare și spionaj, un așa-numit „război hibrid” atribuit Kremlinului. Germania a primit un număr semnificativ de refugiați ucraineni, precum și disidenți ruși fugiți din calea represiunii. Totodată, autoritățile se confruntă cu existența unui segment al populației mai favorabil Moscovei, în special în estul țării, precum și cu o comunitate germano-rusă numeroasă, context care complică eforturile de securitate internă.

Putin și emisarul Casei Albe, întâlnire la Moscova (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin se întâlnește cu emisarul Casei Albe pentru planul de pace privind Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească joi cu emisarul Casei Albe, Steve Witkoff, pentru discuții legate de planul de pace propus de Statele Unite în vederea soluționării conflictului din Ucraina, a anunțat miercuri Kremlinul. Kremlinul confirmă întâlnirea Putin–Witkoff „Așteptăm aceste contacte mâine (joi). Ele figurează în agenda președintelui”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, confirmând oficial întâlnirea. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Steve Witkoff a confirmat, la rândul său, într-o declarație pentru CNBC, că va pleca joi la Moscova, însoțit de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Potrivit emisarului SUA, inițiativa întâlnirii a venit din partea Rusiei. Problema teritorială, principalul blocaj în negocieri Witkoff a subliniat că disputa privind teritoriile rămâne cel mai important obstacol în calea unui acord de pace. Cu toate acestea, el a precizat că Ucraina și Statele Unite au ajuns la un acord în proporție de aproximativ 90% asupra planului de pace american. Progrese în discuțiile SUA–Ucraina Emisarul Casei Albe a confirmat declarații anterioare ale Kievului, potrivit cărora, în weekend, au fost înregistrate noi progrese în urma consultărilor cu delegația ucraineană, desfășurate în Florida. Ultima întrevedere dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin a avut loc pe 2 decembrie 2025, la Kremlin. Atunci, cele două părți nu au reușit să ajungă la un consens, fapt recunoscut ulterior și de oficialii ruși. Traseul diplomatic: Moscova, Davos și Oman Delegația americană urma să aibă miercuri consultări cu reprezentanții Ucrainei în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. După oprirea de la Moscova, emisarul SUA este așteptat să se deplaseze și în Oman. Discuții la Davos și „progrese majore” în ultimele săptămâni Marți după-amiază, la Davos, Witkoff s-a întâlnit cu Kirill Dmitriev, emisarul Kremlinului. Cei doi conveniseră încă din noiembrie 2025 asupra planului de pace american, document care a fost ulterior modificat de Ucraina și aliații săi europeni. În declarații pentru Bloomberg TV, Witkoff a afirmat că, în ultimele trei-patru săptămâni, s-au înregistrat „progrese majore” în negocieri. Declarațiile controversate ale președintelui SUA Recent, președintele Statelor Unite a susținut că liderul ucrainean Volodimir Zelenski ar reprezenta principalul obstacol în calea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Declarația a stârnit reacții și controverse pe scena internațională.

Premierul Canadei cere alianța țărilor „mijlocii” (sursa: Facebook/Mark Carney)
Internațional

VIDEO Într-un discurs catalogat ca „istoric”, premierul Canadei cere țărilor „mijlocii” să se alieze

Premierul canadian Mark Carney a declarat, într-un discurs susținut la Forumul Economic Mondial de la Davos, că ordinea globală construită în ultimele decenii este „ruptă”, nu într-o fază de tranziție, și că lumea a intrat într-o realitate geopolitică dură, dominată de rivalitatea marilor puteri. Apel la unitatea „puterilor medii” Fără a-l menționa direct pe președintele american Donald Trump, Carney a făcut multiple aluzii la instabilitatea globală apărută după revenirea acestuia la putere, îndemnând statele considerate „puteri medii” să acționeze împreună. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme „Dacă nu suntem la masa discuțiilor, suntem în meniu”, a avertizat premierul canadian, subliniind riscurile marginalizării într-o lume dominată de forțe hegemonice. Sfârșitul vechii ordini și refuzul supunerii Mark Carney a susținut că vechea ordine internațională nu va reveni și a cerut statelor amenințate să nu „se aplece” în speranța că supunerea le va aduce securitate. El a argumentat că tocmai puterile medii au cel mai mult de pierdut într-o lume fragmentată, dar și cel mai mult de câștigat dintr-o cooperare autentică. Sprijin ferm pentru Groenlanda și Danemarca În același discurs, fostul guvernator al Băncii Angliei și al Băncii Canadei și-a exprimat sprijinul „ferm” pentru Groenlanda și Danemarca, subliniind dreptul lor exclusiv de a decide viitorul insulei arctice, dorită de Donald Trump. Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce președintele american a publicat imagini generate de inteligență artificială sugerând extinderea influenței SUA asupra Canadei, Groenlandei și Venezuelei, în contextul în care urmează să susțină, la rândul său, un discurs la Davos.

Trump blochează planul economic pentru Ucraina (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump a scos Ucraina de pe agendă cu șantajul său pe Groenlanda și cu Consiliul pentru Pace

Opoziția Europei față de intenția președintelui american Donald Trump de a dobândi Groenlanda și față de inițiativa sa privind un „Consiliu pentru Pace” a blocat aprobarea unui amplu pachet de sprijin economic destinat Ucrainei după război, potrivit Financial Times. Plan de prosperitate de 800 de miliarde, amânat Anunțul unui plan de prosperitate în valoare de 800 de miliarde de dolari, care urma să fie convenit între Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost amânat, conform publicației FT, care citează șase oficiali sub protecția anonimatului. Citește și: Bolojan, atacat în ședința PNL de amicii PSD Rareș Bogdan, Gheorghiu, Pauliuc – stenograme Surse diplomatice au declarat că tensiunile legate de Groenlanda au deviat atenția de la sprijinul pentru Ucraina și au afectat negocierile asupra textului final al acordului, SUA lipsind inclusiv de la o reuniune-cheie organizată luni seara. „Nimeni nu vrea, în acest moment, să construiască un mare spectacol politic în jurul unui acord cu Trump”, a declarat un oficial pentru Financial Times. Acordul nu este abandonat definitiv Planul de prosperitate pentru Ucraina nu a fost abandonat și ar putea fi semnat la o dată ulterioară, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis că va participa la Forumul de la Davos doar dacă documentele privind garanțiile de securitate oferite de SUA și planul economic vor fi pregătite pentru semnare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră