sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5056 articole
Internațional

Acord istoric între Armenia și Azerbaidjan la Casa Albă, după 35 de ani de conflicte

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace. Premierul armean Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev au semnat vineri, la Casa Albă, un acord de pace istoric, în cadrul unei ceremonii găzduite de președintele american Donald Trump. Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace Liderul SUA a declarat că cele două țări, aflate în conflict de 35 de ani, „acum sunt prieteni și vor fi prieteni multă vreme”. Citește și: EXCLUSIV Șefa CSM ascunde ce a prestat pentru 81.000 de lei, bani primiți de la CSM pe lângă salariul imens Dacă va fi respectat, acordul va fi o realizare semnificativă pentru Statele Unite, dar va provoca iritare la Moscova, care consideră Caucazul parte din sfera sa de influență. Armenia și Azerbaidjanul au disputat enclava Nagorno-Karabah încă din anii ’80, conflictul culminând în 2023 cu recucerirea rapidă a regiunii de către forțele azere și exodul a aproape 100.000 de etnici armeni către Armenia. Detaliile acordului și implicațiile economice Documentul semnat la Washington include acordarea unor drepturi exclusive Statelor Unite pentru dezvoltarea unui coridor strategic din sudul Caucazului. În plus, ambele state au încheiat înțelegeri separate cu Washingtonul pentru a extinde cooperarea în domeniile energiei, comerțului și tehnologiei. Ridicarea restricțiilor militare pentru Azerbaidjan Ca parte a noii relații bilaterale, Statele Unite au anunțat eliminarea restricțiilor privind cooperarea militară cu Azerbaidjanul. Această decizie consolidează parteneriatul strategic dintre Washington și Baku, în contextul schimbărilor geopolitice din regiune.

Armenia și Azerbaidjanul, acord de pace (sursa: Facebook/The White House)
Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump anunță „progrese” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că s-au făcut „progrese importante” în cadrul negocierilor dintre emisarul său, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin, pe tema războiului din Ucraina. Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de Trump pentru un posibil acord de încetare a focului. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a descris întâlnirea de la Kremlin ca fiind „extrem de productivă”. Kremlinul a emis o declarație rezervată, menționând doar că au avut loc „schimburi de semnale” între cele două părți, într-un cadru „constructiv”, fără a oferi detalii suplimentare până când Witkoff nu îl va informa oficial pe președintele american. Posibilă cooperare strategică, dar fără detalii Consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că s-a discutat și despre o posibilă cooperare strategică între SUA și Rusia, dar a refuzat să ofere mai multe informații publicului până la finalizarea consultărilor la Washington. Donald Trump a anunțat că i-a informat și pe liderii europeni despre rezultatul întâlnirii. „Toți sunt de acord că acest război trebuie să se încheie și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a spus Trump. Atmosferă cordială între Witkoff și Putin Deși Trump și-a exprimat recent frustrarea față de lipsa de progres în negocierile dintre Moscova și Kiev, întâlnirea dintre Putin și Witkoff a părut cordială. Imagini difuzate de presa rusă îi arată pe cei doi zâmbind și dând mâna într-o sală somptuoasă a Kremlinului. Zelenski: „Războiul trebuie să se încheie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Trump după vizita lui Witkoff la Moscova, alături de alți lideri europeni. „Războiul trebuie să se termine”, a declarat Zelenski, subliniind urgența unui acord. Trump amenință Rusia și partenerii săi cu sancțiuni Donald Trump a reiterat că Rusia riscă sancțiuni severe, inclusiv sancțiuni secundare aplicate tuturor celor care continuă să facă afaceri cu Moscova. La scurt timp după plecarea lui Witkoff din Rusia, Trump a semnat un ordin executiv care impune o taxă vamală suplimentară de 25% asupra importurilor din India, ca reacție la achizițiile indiene de petrol rusesc. India, vizată direct pentru legăturile cu Rusia Trump a acuzat India că „nu îi pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de mașina de război a Rusiei” și a justificat noile taxe vamale prin refuzul Indiei de a întrerupe relațiile comerciale cu Rusia. Noua taxă va intra în vigoare la 27 august. Zelenski: Rusia va negocia, când va rămâne fără bani Înaintea discuțiilor, Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia va accepta cu adevărat pacea doar dacă rămâne fără resurse financiare. Între timp, Moscova continuă atacurile aeriene masive asupra Ucrainei, în ciuda amenințărilor repetate ale lui Trump privind sancțiunile. Trump nu a reușit să oprească războiul „într-o zi” Deși a susținut înainte de preluarea mandatului că ar putea opri războiul în 24 de ore, Trump nu și-a atins acest obiectiv. Din contră, poziția sa față de Rusia s-a înăsprit recent. „Am crezut că l-am convins de mai multe ori, dar apoi Putin începe din nou să lanseze rachete asupra Kievului și ucide oameni într-un azil de bătrâni”, a spus Trump luna trecută. Negocierile de la Istanbul au eșuat Trei runde de negocieri între Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul, nu au reușit să apropie cele două părți de o înțelegere. Condițiile impuse de Moscova rămân inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi occidentali. Kremlinul a refuzat în mod repetat solicitările Ucrainei pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin. SUA aprobă un nou pachet militar pentru Ucraina În paralel cu discuțiile diplomatice, administrația americană a aprobat marți un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 200 de milioane de dolari. Pachetul include echipamente și tehnologie pentru producția de drone, un subiect discutat de Trump și Zelenski în conversația telefonică. Ucraina lovește rafinării ruse, Rusia atacă orașe ucrainene Ucraina a intensificat utilizarea dronelor pentru a ataca infrastructura energetică a Rusiei, în timp ce Moscova continuă bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Administrația militară din Kiev a anunțat că bilanțul ultimului atac aerian a crescut la 32 de morți, devenind cel mai sângeros atac asupra capitalei de la începutul invaziei. Atac sângeros asupra unei tabere de vacanță din Zaporizhzhia Autoritățile ucrainene au raportat miercuri un nou atac rusesc în regiunea Zaporizhzhia. O dronă a lovit o tabără de vacanță, ucigând două persoane și rănind alte 12. „Nu există nicio justificare militară. E doar cruzime, menită să-i sperie pe oameni”, a spus Zelenski.

India reacționează la noile taxe SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump atacă Moscova indirect, punând taxe uriașe pe produsele Indiei, care importă petrol rusesc

India reacționează la noile taxe SUA. Guvernul indian a calificat noile taxe vamale anunțate de președintele american Donald Trump drept „injuste, nejustificate și iraționale”, avertizând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele economice și comerciale. Trump majorează taxele la importurile din India până la 50% Președintele Donald Trump a semnat miercuri un ordin executiv prin care impune taxe vamale suplimentare asupra produselor importate din India. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii După o taxă inițială de 25%, liderul american a adăugat încă 25% pentru o serie de produse, motivând decizia prin continuarea achizițiilor de petrol rusesc de către India. India reacționează la noile taxe SUA Ministerul de Externe de la New Delhi a criticat ferm acțiunea administrației americane, susținând că „este regretabil” ca Statele Unite să sancționeze India pentru politici comerciale practicate și de alte state. India acuză Occidentul de ipocrizie, amintind că multe țări europene continuă să cumpere gaz natural sau uraniu din Rusia, în timp ce condamnă relațiile comerciale ale Indiei cu Moscova. India, al doilea cel mai mare cumpărător de petrol rusesc După China, India este al doilea cel mai mare importator de petrol din Rusia. În 2024, aproximativ 36% din totalul importurilor de țiței ale Indiei au provenit din Rusia, o creștere masivă față de doar 2% înainte de invazia rusă în Ucraina. Guvernul de la New Delhi justifică această creștere prin schimbarea rutei tradiționale de aprovizionare: „Livrările de petrol au fost redirecționate către Europa, în timp ce India a profitat de oportunitatea comercială oferită de noile realități geopolitice.” Petrol rusesc la preț redus, avantaj strategic pentru India Sancțiunile occidentale impuse Rusiei, inclusiv plafonarea prețului petrolului sub nivelul pieței, au făcut din petrolul rusesc o resursă atractivă pentru India. Companiile indiene au beneficiat de prețuri reduse și au reușit să economisească miliarde de dolari, ceea ce a contribuit la menținerea stabilității economice în contextul global incert. Trump acuză India de profit pe seama războiului din Ucraina Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, președintele Donald Trump a lansat un atac dur la adresa Indiei: „India nu doar cumpără cantități masive de petrol rusesc, dar îl revinde pe piața liberă cu profituri uriașe. Nu le pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de armata Rusiei”, a scris liderul american. El a justificat astfel majorarea taxelor vamale și a sugerat că India ar putea fi supusă și altor penalități din cauza relațiilor comerciale și militare cu Rusia. Relațiile tradiționale dintre India și Rusia India a fost, încă din perioada Războiului Rece, un client important al industriei militare ruse. Achizițiile de armament și cooperarea tehnologică dintre cele două state sunt parte dintr-o relație strategică de lungă durată. Trump ignoră însă acest context istoric, concentrându-se pe impactul actual al alianței economice dintre New Delhi și Moscova.

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO va apăra Lituania în cazul unui atac rusesc, arată Alianța după incidentul dronei cu explozibil

Drone rusești în Lituania, NATO reacționează. Alianța Nord-Atlantică a transmis miercuri un mesaj clar către autoritățile de la Vilnius: incidentele cu drone rusești care au pătruns pe teritoriul Lituaniei sunt tratate cu „cea mai mare seriozitate”. NATO afirmă că rămâne „vigilentă și pregătită să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat”. Drone rusești în Lituania, NATO reacționează Mark Rutte, a avut o discuție oficială cu ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, privind recentele încălcări ale spațiului aerian de către drone rusești. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii „NATO ia aceste incidente foarte în serios. Rămânem vigilenți și pregătiți să apărăm fiecare centimetru al teritoriului NATO”, a transmis un purtător de cuvânt al Alianței printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Lituania cere întărirea apărării antiaeriene Marți, în urma incidentelor, Lituania a solicitat NATO consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Incidentul care a declanșat îngrijorările a avut loc pe 28 iulie, când o dronă rusească, dezorientată de sistemele de război electronic ale Ucrainei, a deviat de la traseu, a traversat Belarusul și s-a prăbușit într-o bază militară din Lituania. Dispozitivul a fost descoperit abia după câteva zile. Dronă Gerbera, replică a modelului iranian Shahed, găsită în Lituania Conform șefului Statului Major al armatei lituaniene, drona căzută era un model Gerbera – o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, utilizată frecvent de Rusia în atacurile asupra Ucrainei. Deși în mod obișnuit aceste drone sunt folosite ca momeli pentru a păcăli sistemele de apărare, cea prăbușită în Lituania transporta aproximativ 2 kilograme de explozibil. Panică în Lituania după o altă dronă intrată din Belarus Un incident similar a avut loc pe 10 iulie, când o altă dronă a pătruns în spațiul aerian lituanian venind tot dinspre Belarus. Deși ulterior s-a constatat că nu reprezenta un pericol real, momentul a provocat panică în rândul autorităților. Premierul de atunci, Gintautas Paluckas, și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost evacuați temporar în adăposturi antiaeriene. Premierul Paluckas a demisionat ulterior, într-un context politic tensionat. Cum deturnează Ucraina dronele rusești: GPS spoofing și război electronic Pentru a combate atacurile cu drone, Ucraina folosește nu doar apărarea aeriană clasică, ci și tehnologii avansate de război electronic. Printre acestea se numără și metoda denumită „GPS spoofing” – o tehnică ce interferează cu sistemele de navigație ale dronelor, deturnându-le de la traseu. Astfel, dronele își pierd direcția și se prăbușesc departe de țintele inițiale, uneori chiar în afara Ucrainei, cum a fost cazul din Lituania.

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina (sursa: defapt.ro)
Internațional

Canalul Bîstroe, redeschis de Ucraina pentru traficul naval după explozia unui dragor în iulie

Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina. Ucraina a redeschis miercuri, 6 august 2025, canalul Bîstroe, ruta strategică ce face legătura între Dunăre și Marea Neagră, potrivit unui anunț al Autorității Porturilor Maritime Ucrainene (USPA). Canalul fusese închis temporar în urma unei explozii produse în luna iulie. Canalul Bîstroe, redeschis oficial de Ucraina Canalul Bîstroe a fost folosit intens începând cu 2022, după începerea invaziei ruse, ca rută alternativă pentru exporturile de cereale, din cauza accesului restricționat la porturile maritime ucrainene. Citește și: VIDEO Canalul Bîstroe, deschis traficului pentru nave cargo și petroliere maritime. Invazia rusă a dus la suspendarea discuțiilor sub egida ONU despre impactul de mediu asupra Deltei Dunării După deblocarea porturilor în 2023, traficul pe Dunăre și canalul Bîstroe a scăzut semnificativ, dar ruta rămâne importantă pentru logistica agricolă a Ucrainei. Condiții stricte pentru reluarea navigației Potrivit USPA, navigația pe canalul Bîstroe este permisă doar în anumite condiții. Vasele trebuie să aibă un pescaj de maximum 4,5 metri. Pilotajul este obligatoriu. Navigația este permisă doar pe lumină de zi. Înainte de redeschiderea oficială, autoritățile ucrainene, inclusiv forțele navale, au efectuat măsurători și acțiuni de curățare a zonei afectate de incident. Explozia din iulie: trei morți și șapte răniți USPA a suspendat traficul pe canalul Bîstroe în 24 iulie 2025, după ce o explozie s-a produs pe un dragor, în noaptea precedentă. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În urma deflagrației, trei muncitori și-au pierdut viața. Șapte membri ai echipajului au fost spitalizați. Traficul naval a fost deviat temporar prin canalul românesc Sulina. Cauza exploziei rămâne necunoscută Autoritățile ucrainene nu au oferit detalii clare privind cauza exploziei. Totuși, regiunea canalului Bîstroe a fost țintă frecventă a atacurilor cu drone lansate de Rusia, ceea ce alimentează suspiciunile privind un posibil act de sabotaj.

JD Vance, posibil candidat la președinție (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

JD Vance ar putea candida pentru Casa Albă susținut de Trump în 2028, spune actualul președinte

JD Vance, posibil candidat la președinție. Președintele american Donald Trump a dat de înțeles că actualul vicepreședinte JD Vance ar putea fi candidatul Partidului Republican la alegerile prezidențiale din 2028. JD Vance, posibil candidat la președinție Întrebat despre poziția lui JD Vance în cadrul mișcării „Make America Great Again” (MAGA), Donald Trump a răspuns: Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu „Este o mare probabilitate, este vicepreședintele”. El a adăugat că este prea devreme pentru a vorbi oficial despre un succesor, dar l-a descris pe Vance drept un politician eficient, care s-ar afla „probabil în frunte” în acest moment. JD Vance, favorit în galaxia MAGA Trump a mai afirmat că Vance „face o treabă foarte bună” și a refuzat să susțină sau să numească un alt posibil lider pentru viitorul mișcării MAGA. În trecut, în februarie 2025, Trump îl numise pe JD Vance „foarte capabil”, dar a subliniat că este prea devreme pentru desemnarea unui candidat la prezidențialele din 2028. Rubio și Vance, posibil tandem republican? Liderul de la Casa Albă a sugerat că JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio ar putea forma un tandem important în viitorul politic al Partidului Republican. Această speculație alimentează discuțiile privind posibile alianțe pentru viitoarele alegeri din 2028. De la senator la vicepreședinte: ascensiunea lui JD Vance JD Vance, fost senator de Ohio, a devenit partenerul politic al lui Donald Trump în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024, încheiată cu victoria republicanilor. Ca vicepreședinte, Vance s-a impus rapid ca o figură centrală în administrația Trump și în direcția ideologică a partidului. Vance ia în calcul candidatura pentru 2028 Cunoscut pentru convingerile sale de dreapta creștină și viziunea conservatoare, JD Vance a declarat că ar putea candida la președinție în 2028. Totuși, a subliniat că o decizie finală va fi luată doar după consultări cu Donald Trump, liderul de facto al mișcării MAGA.

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii fură cerealele ucrainene din teritoriile ocupate și le exportă

Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate. Regiunea Luhansk, aflată sub control rusesc, ar urma să își dubleze recolta de grâu în 2025, cu intenția de a livra o parte din producție la export. Estimările vizează o producție totală de un milion de tone, comparativ cu doar 500.000 de tone anul trecut. Rusia fură cerealele din teritoriile ocupate Creșterea accelerată a producției de grâu în Luhansk reflectă integrarea tot mai profundă a regiunilor ocupate în strategia agricolă a Federației Ruse. Citește și: PSD nu vrea să mai discute, în coaliție, despre guvernare, fiindcă USR l-ar fi jignit pe Iliescu În 2024, regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporojie au contribuit cu aproximativ 3% la recolta totală de cereale a Rusiei, potrivit Ministerului Agriculturii de la Moscova. Această contribuție a atenuat impactul unei recolte naționale slabe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile din sudul Rusiei. Autoritățile pro-ruse din Luhansk anunță recolte record Leonid Pasechnik, liderul administrației instalate de Rusia în Luhansk, a declarat că recolta din acest an ar putea atinge un milion de tone. În 2024, condițiile climatice extreme – înghețuri de primăvară și secetă – au redus producția la jumătate. „Anul trecut am avut aceleași planuri, dar vremea ne-a învins. Acum, condițiile par mai favorabile”, a spus Pasechnik. Grâul din Luhansk, mai ieftin și pregătit pentru export La prețurile actuale de pe piață pentru grâul rusesc FOB (free on board), valoarea recoltei estimate de un milion de tone s-ar ridica la aproximativ 230 milioane de dolari. Moscova stimulează exporturile din aceste regiuni prin eliminarea taxelor pe grâu și subvenționarea fermierilor, cu un buget anual de 8 miliarde de ruble (echivalentul a 102 milioane de dolari). Ucraina acuză Rusia de „furt sistematic” Autoritățile de la Kiev consideră că recoltele din regiunile ocupate sunt „furate” de Moscova și cer sancționarea importatorilor acestor produse. Taras Vysotskiy, adjunctul ministrului Economiei din Ucraina, a declarat că Rusia ar fi transferat ilegal 15 milioane de tone de cereale ucrainene de la începutul invaziei în 2022. Situația teritorială: extinderea controlului rusesc în estul Ucrainei În prezent, Rusia controlează întreaga regiune Luhansk, peste 70% din regiunile Donețk, Zaporojie și Herson, precum și fragmente din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk. Crimeea, anexată în 2014, face parte de asemenea din acest teritoriu extins asupra căruia Moscova își exercită influența economică și militară.

Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Discuție "productivă" Zelenski-Trump înainte de expirarea ultimatumului SUA dat Rusiei

Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți că a avut o discuție „productivă” cu liderul american Donald Trump, în care s-a discutat despre încetarea războiului din Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și finalizarea unui acord major privind dronele militare. Zelenski anunță discuții „productive” cu Trump Conform declarației lui Zelenski, cei doi lideri și-au coordonat pozițiile, iar Trump este „deplin informat” despre intensificarea atacurilor ruse asupra Kievului și altor orașe ucrainene. Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare Donald Trump, care în ultimele săptămâni și-a exprimat nemulțumirea față de inacțiunea liderului rus Vladimir Putin în privința conflictului, a transmis un ultimatum până la 8 august. Dacă Moscova nu face pași concreți spre încetarea războiului, Rusia va fi supusă unor sancțiuni mult mai dure, a avertizat liderul republican. Posibilele sancțiuni Printre măsurile propuse de Trump se numără noi sancțiuni economice și tarife de 100% pentru țările care cumpără petrol rusesc, în încercarea de a limita capacitatea financiară a Kremlinului. Totuși, surse apropiate de Kremlin au declarat că este puțin probabil ca Putin să cedeze presiunilor din partea fostului președinte american. Acord strategic SUA-Ucraina pentru drone Zelenski a anunțat și finalizarea unui acord important între Washington și Kiev privind achiziționarea de drone ucrainene. Liderul ucrainean a descris înțelegerea drept „unul dintre cele mai puternice acorduri”, iar anterior estimase că valoarea contractului ar putea ajunge la 30 de miliarde de dolari. Acordul este parte a eforturilor Ucrainei de a-și dezvolta propria industrie de apărare și de a atrage investiții externe în contextul războiului prelungit. Europa sprijină Ucraina cu achiziții de armament Zelenski a mai menționat că partenerii europeni s-au angajat să cumpere arme americane în valoare de peste 1 miliard de dolari pentru Ucraina, ca parte a unei noi scheme de ajutor militar occidental. Acest sprijin vine într-un moment în care Kievul încearcă să-și consolideze capacitățile defensive și să evite stagnarea frontului în fața intensificării atacurilor ruse. Emisar american, așteptat la Moscova Într-un gest care ar putea indica posibile negocieri indirecte, emisarul special american Steve Witkoff este așteptat să sosească la Moscova la jumătatea săptămânii. Kremlinul a confirmat că o întâlnire cu Vladimir Putin este posibilă, dar nu a oferit detalii suplimentare privind temele de discuție.

Milei blochează majorarea pensiilor prin veto (sursa: Pexels/Matthias Zomer)
Internațional

Președintele blochează creșterea pensiilor. Milei are drept de veto

Milei blochează majorarea pensiilor prin veto. Președintele Argentinei, Javier Milei, a folosit dreptul de veto pentru a anula o lege aprobată recent de Parlament, care prevedea o majorare a pensiilor și a unei alocații sociale. Milei blochează majorarea pensiilor prin veto Decizia a fost publicată luni în buletinul oficial și anulează creșterea cu 7,2% a pensiilor și acordarea unei alocații suplimentare de 40.000 de pesos (aproximativ 30 de dolari). Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor Executivul condus de Milei nu deține majoritatea nici în Camera Deputaților, nici în Senat. Din totalul de 257 de deputați, doar 39 sprijină guvernul, iar în Senat, președintele are susținerea a doar șase senatori și un aliat, din 72. Pentru ca legea blocată să fie totuși adoptată, opoziția trebuie să obțină o majoritate de două treimi în ambele camere. Pensionarii, printre cei mai afectați de austeritate Potrivit studiilor private, pensionarii sunt una dintre categoriile sociale cele mai afectate de politica de austeritate din Argentina. Peste 70% dintre ei trăiesc cu pensia minimă, echivalentă cu doar 275 de dolari pe lună, sumă aflată sub pragul de sărăcie. Milei se mai opusese unei recalculări a pensiilor și în august anul trecut. Veto și împotriva altor măsuri sociale Președintele a mai blocat și o propunere legislativă de restabilire a unui moratoriu care le-ar fi permis argentinienilor să primească pensie chiar și fără dovada a 30 de ani de contribuții, într-un context în care peste 40% din forța de muncă activează în economia informală. De asemenea, Milei a blocat și o lege ce ar fi declarat stare de urgență pentru persoanele cu handicap, care ar fi permis plata restanțelor și garantarea alocațiilor de sănătate până în 2027. Guvernul: costuri nesustenabile, fără surse clare de finanțare Potrivit administrației prezidențiale, implementarea acestor măsuri ar fi generat în 2025 cheltuieli suplimentare de 4,3 miliarde de euro și, în 2026, de 10,3 milioane de euro. Guvernul Milei consideră aceste legi „iresponsabile” din punct de vedere fiscal, întrucât nu indică surse clare de finanțare și ar pune în pericol echilibrul bugetar al țării.

Austria evită COP30 și invocă austeritatea (sursa: Facebook/Alexander Van der Bellen)
Internațional

Președintele Austriei nu va participa la summitul COP30 din Brazilia. Deplasarea e prea scumpă

Austria evită COP30 și invocă austeritatea. Președintele Austriei, ecologistul Alexander Van der Bellen, nu va participa la summitul climatic COP30, care va avea loc în luna noiembrie în orașul Belem, Brazilia. Decizia este motivată de costurile ridicate ale deplasării și de nevoia stringentă de reducere a deficitului bugetar, a anunțat televiziunea publică ORF. Austria evită COP30 și invocă austeritatea Potrivit unui comunicat transmis de biroul președintelui austriac, participarea la COP30 ar presupune cheltuieli prea mari: Citește și: VIDEO Tupeu incredibil al fostei purtătoare de cuvânt a lui Iohannis, după ce și-a invitat soțul în emisiunea de la TVR: a dat cu tifla tuturor „Costul deosebit de ridicat al participării preşedintelui la COP30 anul acesta (...) nu se încadrează în cadrul bugetar strict al preşedinţiei.” Instituția subliniază că motivul principal este consolidarea bugetară, care presupune economii și disciplină fiscală din partea tuturor instituțiilor publice din Austria. Austria încearcă să-și reducă deficitul bugetar Austria a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de peste 4% din PIB, depășind pragul european și intrând oficial în procedura de deficit excesiv. În acest context, autoritățile au adoptat un pachet de măsuri de austeritate, care afectează inclusiv președinția și participările la evenimente internaționale costisitoare. Deși președintele Van der Bellen nu va fi prezent la COP30, Austria nu va lipsi complet de la summit. Țara va fi reprezentată de ministrul Mediului, Norbert Totschnig, care va participa la lucrările conferinței în numele guvernului austriac. Belem, gazda summitului, se confruntă cu probleme logistice Orașul Belem, aflat în nordul Braziliei, la vărsarea fluviului Amazon în ocean, a fost ales ca gazdă a COP30. Autoritățile braziliene se așteaptă la aproximativ 50.000 de participanți din peste 200 de țări, inclusiv șefi de stat, lideri guvernamentali, ONG-uri și activiști. Capacitatea hotelieră a orașului este estimată la doar 25.000 de paturi, ceea ce a determinat guvernul brazilian să adopte un plan amplu de extindere a capacității de cazare. Acesta include construirea de hoteluri noi, extinderea celor existente și parteneriate cu platforme de cazare temporară (precum Airbnb). Prețuri exorbitante și infrastructură insuficientă În ciuda măsurilor luate, oferta limitată de spații de cazare a dus la creșteri exagerate ale prețurilor, pe care autoritățile braziliene le pun pe seama speculațiilor comerciale. De asemenea, capacitatea redusă a aeroportului din Belem este un alt punct sensibil în organizarea summitului, recunoscut oficial de guvernul brazilian.

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL (sursa: Facebook/Ruben Brekelmans)
Internațional

Olanda, prima țară NATO care contribuie la lista de cerințe militare prioritare pentru Ucraina

Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL. Olanda va deveni prima țară membră NATO care contribuie financiar la Priority Ukraine Requirements List (PURL) – lista ucraineană cu cerințe militare urgente. Anunțul a fost făcut de ministrul olandez al apărării, Ruben Berkelmans. Olanda, prima contribuție la mecanismul PURL Ministrul Ruben Berkelmans a declarat că Olanda va aloca 500 de milioane de euro pentru sprijinirea Ucrainei în cadrul mecanismului PURL. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată „Ucraina are nevoie de mai multă apărare antiaeriană și muniție acum”, a scris oficialul olandez pe Facebook. Acesta a precizat că banii vor fi folosiți inclusiv pentru achiziționarea de rachete și componente pentru sistemele Patriot, de fabricație americană. Sprijinul acordat Kievului, o măsură de apărare europeană Ruben Berkelmans a subliniat că ajutorul oferit Ucrainei contribuie nu doar la protecția teritoriului ucrainean, ci și la securitatea întregii Europe în fața agresiunii ruse. „Asta ajută Ucraina să se apere și să apere restul Europei de agresiunea rusă”, a transmis ministrul olandez. Ce este PURL și cum funcționează noul mecanism Conform informațiilor publicate pe site-ul Ministerului olandez al Apărării, mecanismul PURL permite Ucrainei să acceseze echipamente din stocurile armatei americane, cu condiția ca acestea să fie plătite de aliați din NATO. Sistemul PURL presupune ca Statele Unite să ofere pachete militare în valoare de circa 500 de milioane de dolari, iar conținutul acestor pachete include: sisteme de apărare antiaeriană, muniție, alte echipamente adaptate nevoilor actuale ale Ucrainei. Alți aliați NATO urmează să contribuie financiar Ministerul olandez al Apărării a precizat că și alte state NATO și-au exprimat intenția de a contribui financiar prin mecanismul PURL. Olanda este însă prima care alocă fonduri concrete pentru această inițiativă. Trump susține livrarea de arme plătite de europeni Donald Trump a anunțat încă din luna iulie că Statele Unite vor furniza arme Ucrainei, însă cu finanțare din partea aliaților europeni. La acel moment, nu erau oferite detalii privind modul concret de implementare. Mecanismul PURL pare a fi soluția operațională adoptată între timp.

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele (sursa: Serviciul de presă al Ministerului Apărării din Rusia)
Internațional

Rusia renunță oficial la moratoriul privind rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune

Moscova renunță la moratoriul privind rachetele. Ministerul rus de Externe a anunțat luni, printr-un comunicat oficial, că Federația Rusă nu se mai consideră obligată să respecte moratoriul unilateral impus anterior asupra desfășurării de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. Moscova renunță la moratoriul privind rachetele Decizia vine în contextul amplificării tensiunilor militare în Europa și Asia-Pacific. Citește și: Fostul ministru de Externe Baconschi scrie despre rețeaua rusă în România și cum a fost finanțată Autoritățile ruse susțin că evoluțiile recente din domeniul securității internaționale au anulat condițiile care justificau menținerea moratoriului. Potrivit declarației oficiale a Ministerului de Externe de la Moscova: „Întrucât situaţia evoluează în direcţia desfăşurării unor rachete americane cu rază scurtă şi medie de acţiune în Europa şi în regiunea Asia-Pacific, Ministerul rus de Externe constată dispariţia condiţiilor pentru menţinerea unui moratoriu unilateral asupra desfăşurării unor arme similare.” Tratatul INF, abandonat oficial de SUA în 2019 Contextul deciziei are legătură cu destrămarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat în 1987 de Statele Unite și URSS. În 2019, Washingtonul s-a retras oficial din acord, acuzând Rusia că l-a încălcat. Kremlinul a respins însă aceste acuzații. Ca reacție, Rusia a anunțat atunci că va institui un moratoriu propriu privind dezvoltarea de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5.000 de kilometri, categorie vizată de tratatul INF. Utilizarea rachetelor ATACMS în Ucraina Situația s-a deteriorat în 2023, când Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete tactice ATACMS, cu o rază de acțiune de aproximativ 300 km, care au fost folosite împotriva unor ținte militare din teritoriul rus. În urma acestor atacuri, președintele Vladimir Putin a declarat public intenția de a relua producția și desfășurarea acestor tipuri de arme. Lavrov acuză NATO și SUA de acțiuni destabilizatoare În decembrie 2023, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reiterat poziția Moscovei, acuzând SUA și Alianța Nord-Atlantică de acțiuni destabilizatoare în proximitatea granițelor Rusiei și în zone considerate de Kremlin drept de interes strategic. Lavrov a subliniat că Rusia este pregătită să răspundă pe măsură în plan militar.

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Foto: X/Twitter
Internațional

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet

Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc, expuse de Ucraina pe Internet: submarinul Kniaz Pojarski, lansat de Putin la sfârşitul lui iulie, a fost victima unui atac cibernetic al Kievului.  Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Informații ultrasecrete despre cel mai modern submarin nuclear rusesc Potrivit documentelor expuse pe rețelele sociale, ucrainenii au obținut liste detaliate ale echipajelor, instrucţiuni de luptă, diagrame tehnice ale sistemelor de luptă şi măsuri de supravieţuire, calendare operaţionale şi rapoarte de inginerie. Acestea expun vulnerabilitățile atât ale acestui submarin, cât și ale tuturor submarinelor din această clasă, Borei.  Aceste nave se află la o bază rusească din Arctica, Gadjiyevo. Submarinul transportă rachete balistice RSM-56 Bulava, o armă aflată în dotare din 2019 și dezvoltată pentru marina rusă ca element central al structurii de descurajare nucleară a țării.  ”Informaţiile obţinute de către ofiţerii de informaţii ne permit să identificăm caracteristicile şi limitările tehnice nu doar ale Kniaz Pojarski, ci şi ale altor submarine din Proiectul 955A, care sunt critice în menţinerea mitului imperialist al statului agresor Rusia”, a afirmat serviciul de informații al armatei ucrainene. 

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane (sursa: tass.ru)
Internațional

Kremlinul comentează dislocarea submarinelor SUA: „Nu vrem să alimentăm retorica nucleară”

Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane. Declarațiile președintelui american Donald Trump privind dislocarea submarinelor nucleare au fost una dintre temele abordate luni de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Reacția Rusiei privind submarinele nucleare americane Kremlinul a evitat să reacționeze direct la anunțul președintelui Trump privind dislocarea a două submarine nucleare americane. Citește și: Vasta colecție de diplome a secretarului general adjunct de la Justiție: doctorand SRI, teolog pregătit pentru „Misiune și Pastorație” Totuși, Peskov a minimizat decizia lui Trump: „Vorbim despre un proces permanent, indiferent de declarațiile politicienilor”. În plus, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a susținut că Rusia nu dorește să intre în polemici nucleare: „Preferăm să evităm comentariile. E o temă sensibilă”; Acesta a adăugat că retorica nucleară trebuie evitată: „Toți ar trebui să fie extrem de prudenți cu acest subiect”; O temă "emoțională" Totodată, Peskov a subliniat că nu se poate vorbi despre o escaladare nucleară, ci mai degrabă despre o temă percepută emoțional, care trebuie tratată cu reținere. Întrebat despre ieșirile dure ale fostului președinte Dmitri Medvedev, Peskov a explicat că diferite figuri din conducerea Rusiei pot avea opinii variate. Peskov a subliniat că politica externă este formulată exclusiv de președintele Putin. Vizita emisarului SUA Dmitri Peskov a declarat că există posibilitatea unei întrevederi între Vladimir Putin și Steven Whitkoff, emisarul președintelui SUA: „Nu excludem o astfel de întâlnire”; Kremlinul este „întotdeauna deschis pentru dialog cu Whitkoff”, considerând aceste contacte utile și substanțiale, a adăugat acesta. Despre negocierile pentru Ucraina Pe tema negocierilor pentru Ucraina, Peskov a transmis că nu există încă o pregătire concretă pentru o întâlnire Putin–Zelenski. De asemenea, a afirmat că un summit bilateral ar putea avea loc doar după ce experții fac pașii necesari.

Seul renunță la propagandă audio militară (sursa: Yonhap News)
Internațional

Coreea de Sud retrage difuzoarele K-pop de la graniță pentru a detensiona relațiile cu Nordul

Seul renunță la propagandă audio militară. Autoritățile de la Seul au anunțat luni că încep retragerea difuzoarelor folosite pentru a transmite muzică K-pop și buletine de știri către Coreea de Nord. Măsura face parte dintr-un efort diplomatic inițiat de noul președinte sud-coreean, Lee Jae-myung, care dorește reducerea tensiunilor dintre cele două țări. Seul renunță la propagandă audio militară Președintele Lee, venit la putere la începutul lunii iunie, a ordonat armatei să întrerupă complet difuzările de propagandă, afirmând că pacea trebuie prioritizată „indiferent de cost”. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Demersul vine în urma destituirii fostului președinte, care adoptase o linie dură față de regimul de la Phenian și lansase difuzările sonore ca reacție la atacuri simbolice cu baloane trimise din Nord. Demontarea difuzoarelor, finalizată până la sfârșitul săptămânii „Începând de astăzi, armata începe să retragă difuzoarele”, a declarat Lee Kyung-ho, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a precizat că toate echipamentele de-a lungul frontierei vor fi demontate până la sfârșitul săptămânii, cu condiția să nu afecteze starea de pregătire a armatei. Nordul reacționează dur: „O greșeală de calcul” În ciuda gesturilor de deschidere din partea Seulului, Coreea de Nord a refuzat să continue dialogul. Kim Yo Jong, sora influentă a liderului Kim Jong Un, a avertizat că „nu există o greșeală de calcul mai mare” decât ideea că „câteva cuvinte blânde” pot schimba situația actuală. Președintele sud-coreean rămâne însă deschis unui dialog fără condiții prealabile. Cele două Corei, încă în război tehnic Conflictul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, început în 1950, nu s-a încheiat oficial, ci doar cu un armistițiu semnat în 1953. Cele două țări rămân, din punct de vedere tehnic, în stare de război, în absența unui tratat de pace definitiv.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră