joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Proteste violente la congresul tinerilor AfD, formațiune de extremă dreaptă germană

Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a lansat sâmbătă o nouă organizație de tineret, numită Generation Deutschland (Generația Germania, GD), în cadrul unui congres desfășurat la Giessen, marcat de proteste masive și incidente violente. O nouă structură de tineret, strâns legată de AfD La congresul AfD au participat peste 800 de membri, care au adoptat statutul oficial al organizației de tineret. Generation Deutschland va funcționa în strânsă legătură cu partidul, spre deosebire de fosta organizație Junge Alternative (JA), desființată în primăvară după ce AfD a rupt relațiile cu aceasta. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Organizația va accepta membri AfD cu vârsta de până la 36 de ani, dar și tineri fără apartenență politică. Alice Weidel, copreședinta AfD, a declarat că GD va reprezenta un cadru de formare pentru viitoarea elită politică a partidului, având rolul principal de a pregăti tinere talente capabile să contribuie la consolidarea AfD. Proteste masive și incidente violente în Giessen Evenimentul a fost umbrit de proteste ample în orașul Giessen, din landul Hessa, unde peste 10.000 de persoane au manifestat împotriva AfD și a noii organizații de tineret. Autoritățile se așteptau la cel puțin 50.000 de protestatari. Din cauza blocajelor și manifestațiilor din oraș, congresul a început cu o întârziere de aproape două ore. O parte dintre demonstranți, aproximativ 30-40 de persoane, au încercat să pătrundă în sala unde avea loc congresul, trecând de barierele poliției. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri cu apă pentru a respinge grupul. Răniți în rândul participanților și al polițiștilor Spitalul universitar din Giessen a tratat mai multe persoane rănite ușor, care s-au prezentat singure la unitatea medicală. De asemenea, circa 10-15 agenți ai forțelor de ordine au suferit răni ușoare în timpul confruntărilor. Un deputat AfD, Julian Schmidt, a fost agresat de un grup de aproximativ 20 de persoane, după ce și-a parcat mașina în apropierea sălii congresului. Poliția a anunțat că un suspect a fost arestat. Protestatarii au blocat șosele în zona Giessen și, în anumite locuri unde au avut loc ciocniri, au aruncat cu sticle în echipajele de ambulanță. S-au auzit scandări precum: „Cu toții împreună, împotriva fascismului” și „Opriți incendiatorii”. Autoritățile condamnă violențele Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat incidentele violente, afirmând că țara se va confrunta tot mai des cu ciocniri între extremele politice. „Sper ca noi, cei din centrul politic al țării, să demonstrăm că putem gestiona problemele”, a declarat acesta. Ministrul de interne, Alexander Dobrindt, a subliniat că dreptul la protest este fundamental într-o democrație, dar violența împotriva forțelor de ordine nu poate fi justificată. „Am cel mai mare respect pentru polițiști când văd oameni mascați, anarhiști, cu torțe și rachete luminoase care se îndreaptă către ei cu intenția de a provoca violențe”, a spus ministrul.

Proteste violente la congresul tinerilor AfD (sursa: NiUS)
„Flota fantomă” a Rusiei atacată de drone ucrainene (sursa: Kyiv Independent)
Internațional

Kievul revendică atacul asupra a doua petroliere rusești "fantomă" în Marea Neagră

Ucraina a revendicat sâmbătă un atac asupra a două petroliere aflate în Marea Neagră, susținând că navele aparțineau „flotei fantomă ruse”, folosită de Moscova pentru a evita sancțiunile occidentale. Potrivit unei surse din Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU), petrolierele Kairo și Virat au fost lovite cu drone maritime Sea Baby, în cadrul unei operațiuni comune între SBU și marina ucraineană. Nave avariate critic, impact asupra transportului de petrol rusesc Cele două petroliere erau goale în momentul atacului și se îndreptau către portul rusesc Novorossiisk pentru realimentare. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit sursei citate, ambele nave au suferit avarii critice și au fost scoase aproape complet din funcțiune. Oficialul ucrainean a subliniat că acest atac va afecta semnificativ capacitatea Rusiei de transport al petrolului. Operațiune reușită pentru stabilizarea orașului Pokrovsk Pe frontul terestru, Forțele Armate Ucrainene au raportat o operațiune de succes în direcția orașului Dobropilia, pentru stabilizarea situației din Pokrovsk. Orașul este scena unor lupte intense și prelungite cu trupele rusești, însă, potrivit Kievului, Pokrovsk rămâne sub control ucrainean. Kievul respinge încercările Rusiei de izolare a regiunii Donețk Comandantul Forțelor de Asalt Aeriene, Oleg Apostol, a explicat că Rusia intenționa să avanseze spre Barvinkove din direcția Dobropilia, cu scopul de a izola complet regiunea Donețk. Cu toate acestea, operațiunea ucraineană ar fi împiedicat planurile invadatorilor. „Pokrovsk rezistă. Avem unități în oraș, iar anumite zone sunt deja sub controlul nostru”, a declarat Apostol. Potrivit autorităților ucrainene, trupele ruse încearcă să cucerească Pokrovskul infiltrând mici unități de infanterie printre liniile ucrainene și încearcă să încercuiască apărătorii orașului, inclusiv pe cei care protejează localitatea vecină Mirnograd.

FDA investighează decese asociate vaccinării COVID (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Administrația Trump spune că a identificat zece copii uciși de vaccinuri anti-COVID

Agenția americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) a menționat, într-o notă internă, că cel puțin 10 copii au murit probabil „din cauza” vaccinării împotriva COVID-19. Documentul citează miocardita – o inflamație a mușchiului cardiac – ca posibilă cauză în aceste cazuri, potrivit unei anchete publicate de The New York Times. Autoritățile americane evită comentariile oficiale Departamentul pentru Sănătate și Servicii Sociale, care include și FDA, nu a oferit deocamdată declarații oficiale privind aceste informații. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie În ceea ce-l privește pe secretarul american al Sănătății, Robert F. Kennedy Jr., acesta a modificat radical politica privind vaccinurile anti-COVID-19.  Accesul la vaccinuri a fost restricționat, acestea fiind disponibile doar persoanelor de peste 65 de ani și celor cu afecțiuni preexistente. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale anti-vaccinare înainte de a prelua funcția din administrația președintelui Donald Trump, a susținut că vaccinurile ar putea fi legate de autism și a promovat revizuirea politicilor naționale de imunizare. Vaccinurile, considerate salvatoare de vieți În timpul pandemiei de coronavirus, atât administrația Trump, cât și cea a președintelui Joe Biden au susținut ferm utilizarea vaccinurilor ca instrument esențial în protejarea populației și salvarea de vieți. Nota internă despre care este vorba a fost redactată de Vinay Prasad, director medical și științific al FDA.  Documentul nu precizează vârstele copiilor decedați, dacă aveau condiții medicale preexistente sau ce vaccinuri au fost implicate. Vinay Prasad a numit situația „o revelație profundă” și a anunțat intenția de a înăspri monitorizarea vaccinurilor, inclusiv prin solicitarea de studii randomizate pentru toate categoriile de vârstă. Concluziile FDA nu sunt încă validate științific Potrivit The New York Times, concluziile revizuirii FDA nu au fost publicate într-o revistă medicală evaluată științific („peer-reviewed”). Comitetul pentru vaccinuri din cadrul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) urmează să se întrunească săptămâna viitoare pentru a discuta aceste constatări. Vinay Prasad, un critic al politicilor sanitare Vinay Prasad, medic oncolog, cunoscut pentru criticile sale față de politicile sanitare din perioada pandemiei, inclusiv purtarea măștilor și vaccinarea anti-COVID-19, și-a reluat funcția de director medical și științific al FDA în luna septembrie. El oferă consultanță comisarului FDA și altor oficiali privind probleme medicale emergente cu impact asupra reglementărilor și sănătății publice.

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina Foto: X/Twitter Arminform Ucraina
Internațional

Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 ruși morți/zi

Analiza informațiilor militare estoniene apreciază că nu sunt semne de pace în Ucraina și arată că Rusia pierde, în medie, zilnic, 350 de militari, care sunt uciși. În noiembrie, Rusia a capturat circa 430 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean la un cost de circa 22 militari uciși la fiecare kilometru pătrat capturat.  Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Pe baza luptelor, nu există niciun motiv să credem că pacea în Ucraina este mai aproape decât era acum o lună, a declarat colonelul Ants Kiviselg, șeful Centrului de Informații (Intelligence) al Forțelor de Apărare din Estonia. Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina „Rusia continuă atacurile aeriene zilnice pe teritoriul ucrainean, vizând în principal infrastructura civilă, cu scopul de a face sezonul rece cât mai dificil posibil pentru ucraineni și, astfel, de a exercita indirect presiune asupra unităților de pe linia frontului, a subliniat el. «În același timp, ucrainenii au efectuat cu succes atacuri cu drone în adâncul Federației Ruse. Au reușit să pătrundă în inima Rusiei și să atace centrala termică Shatura din regiunea Moscovei, care asigură atât încălzirea, cât și energia electrică pentru capitala rusă», a spus Kiviselg. În plus, forțele armate ucrainene au lovit cu succes ținte strategice rusești în Taganrog, în regiunea Rostov, unde au fost atacate facilități de reparații de aeronave și de fabricare de drone, a spus colonelul. «Ca urmare, atacurile reușite asupra unor astfel de facilități sunt chiar mai dăunătoare pentru forțele aeriene ruse decât scoaterea din funcțiune a uneia sau a două aeronave individuale», a declarat Kiviselg în cadrul conferinței de presă”, scrie news.err.ee.  Potrivit structurii de informații militare a Estoniei, în noiembrie au fost 10.500 de militari ruși uciși în Ucraina. Luând în calcul o rată de doi răniți la un mort, Rusia a pierdut circa 30.000 de militari în această lună. Însă Ucraina este într-o situația dificilă la Kupiansk și Pokrovsk. „Forțele ucrainene sunt încă prezente în Pokrovsk și desfășoară așa-numitele contraofensive locale. Încă se joacă acolo un joc de-a șoarecele și pisica”, a spus Kiviselg.  De asemenea, nu există rapoarte privind căderea completă a orașului Kupiansk, situat la nord, deși așezarea rămâne sub presiune semnificativă din partea forțelor ruse, la fel ca și Huliaipole, situat la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Pokrovsk. ISW: O victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă Acum două zile, o analiză a Institului pentru Studiul Războiului, ISW, aprecia că „datele privind ritmul de avansare al forțelor ruse indică faptul că o victorie militară a Rusiei în Ucraina nu este inevitabilă, iar o cucerire rapidă de către Rusia a restului regiunii Donețk nu este iminentă”.  „Forțele ruse au acordat prioritate finalizării capturării orașelor Pokrovsk și Myrnohrad, dar au avansat lent, deoarece forțele ucrainene au reușit să încetinească ritmul avansului rus în Pokrovsk. Forțele ruse au intrat pentru prima dată în Pokrovsk pe 31 iulie și au avansat în medie cu 0,12 kilometri pe zi în Pokrovsk între 31 iulie și 26 noiembrie. Forțele ruse nu au capturat Pokrovsk – un oraș cu o suprafață de 11,5 mile pătrate – în ciuda faptului că au operat în interiorul orașului timp de peste 118 zile. ISW a observat doar dovezi care să indice că forțele ruse au consolidat avansul în 66% din Pokrovsk până la 26 noiembrie, un procentaj scăzut având în vedere timpul și forța de muncă (elemente ale cel puțin două armate combinate) pe care Rusia le-a dedicat acestui efort. Ritmul de avans al rușilor pe tot teatrul de operațiuni s-a intensificat după summitul din Alaska din 15 august, forțele ruse avansând în medie cu 9,3 km pătrați pe zi pe tot teatrul de operațiuni, între 15 august și 20 noiembrie, dar aceste avansuri sunt încă limitate la viteza de mers pe jos. Forțele ruse ar putea cuceri restul regiunii Donețk controlate de ucraineni până în august 2027, presupunând un ritm constant de avans al rușilor”, arată ISW.

Șeful de cabinet al lui Zelenski demisionează (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski l-a aruncat peste bord pe Iermak, șeful de cabinet: Ucraina nu-și permite greșeli

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat demisia șefului său de cabinet, Andrii Iermak, în urma perchezițiilor efectuate la domiciliul acestuia într-un amplu dosar de corupție. Zelenski a subliniat că Ucraina nu va tolera abaterile de la integritate, chiar în timpul războiului, și că va decide în curând numirea unui înlocuitor. Liderul ucrainean a transmis că „nu vor fi greșeli” și că lupta împotriva corupției rămâne o prioritate. Anchetă de amploare: conexiuni la vârful administrației Cele două agenții anticorupție, NABU și SAP, au dezvăluit o schemă de extorcare prin care s-ar fi solicitat mită de la companii contractante ale Energoatom, implicând persoane din cercul apropiat al lui Zelenski. Citește și: Analiza informațiilor militare estoniene: nu sunt semne de pace în Ucraina, 350 militari ruși morți/zi, în medie Potrivit anchetatorilor, schema ar fi funcționat timp de 15 luni, chiar în perioada războiului, și ar fi implicat milioane de dolari spălați prin contracte publice. Printre cei vizați se află Timur Mindici, considerat coordonatorul rețelei, precum și doi miniștri demisionați. Andrii Iermak, cel mai influent om din administrație Considerat mâna dreaptă a președintelui și supranumit „vice-președintele”, Andrii Iermak avea un rol esențial în politica internă și externă a Ucrainei, depășind atribuțiile formale ale funcției de șef de cabinet. El a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva privind planul de pace propus de Donald Trump și era prezent în toate vizitele oficiale ale lui Zelenski. Criticii l-au acuzat de acumularea excesivă de putere și de influență asupra deciziilor strategice ale statului. Moment critic pentru Ucraina Dezvăluirile anticorupție au provocat indignare în rândul populației, în contextul în care milioane de ucraineni trăiesc cu întreruperi frecvente de curent, iar situația de pe front se înrăutățește. Investigațiile includ peste o mie de ore de conversații interceptate, care ar putea dezvălui implicarea altor oficiali de rang înalt.

Atacatorul din Washington, verificat înaintea intrării în SUA (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

Afganul care a atacat soldații Gărzii Naționale a primit azil în SUA în acest mandat al lui Trump

Directorul Centrului Național de Antiterorism al SUA, Joe Kent, a declarat că Rahmanullah Lakanwal, afganul acuzat de atacul armat asupra membrilor Gărzii Naționale din Washington, fusese verificat de serviciile americane de informații înainte de venirea sa în SUA. Atacatorul din Washington, verificat înaintea intrării în SUA Totuși, verificarea nu a fost făcută pentru a-i permite stabilirea în Statele Unite, ci exclusiv pentru colaborarea cu o unitate militară susținută de CIA în Afganistan. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Lakanwal a ajuns în SUA în 2021 prin programul „Operation Allies Welcome”, creat pentru sprijinirea cetățenilor afgani după retragerea trupelor americane. Controverse privind securitatea imigrației Joe Kent a precizat că verificarea realizată anterior nu a evaluat capacitatea afganului de a trăi în SUA, de a se integra sau de a deveni cetățean. Donald Trump a dat vina pe administrația Biden pentru afluxul de afgani, anunțând oprirea imigrației din „țările lumii a treia”, însă presa americană relatează că solicitantului de azil i s-a permis intrarea în mandatul lui Trump. 85.000 de afgani, primiți în SUA în ultimii ani Potrivit lui Kent, peste 85.000 de afgani au fost admiși în SUA în mandatul lui Joe Biden, uneori cu verificări minime, ceea ce a generat critici asupra politicilor de securitate. Oficialul american acuză o scădere a standardelor de control în procesul imigrației și susține că volumul mare de migranți ar putea pune presiune pe comunități și pe resursele naționale. Președintele Trump a cerut reinspectarea celor ajunși ilegal și eventual eliminarea lor, considerând că este o măsură necesară pentru protejarea securității naționale.

SUA suspendă procedurile de acordare de azil (sursa: Facebook/D.C. National Guard)
Internațional

SUA au oprit procedurile de acordare de azil după atacarea celor doi membri ai Gărzii Naționale

Serviciul de Cetățenie și Imigrare al SUA (USCIS) a anunțat suspendarea tuturor deciziilor privind azilul, la scurt timp după împușcarea a doi membri ai Gărzii Naționale în apropiere de Casa Albă. SUA suspendă procedurile de acordare de azil Directorul USCIS, Joseph Edlow, a precizat că măsura va fi menținută până când autoritățile pot garanta verificarea riguroasă a fiecărui solicitant. Citește și: Două sondaje publicate azi o dau pe Anca Alexandrescu la 19%, în marja de eroare față de locul II Incidentul, soldat cu moartea unuia dintre militari, a avut drept suspect un cetățean afgan intrat în SUA în 2021. Președintele Donald Trump a anunțat oprirea totală a admiterilor în SUA pentru persoanele din așa-numitele „țări ale lumii a treia”, fără a preciza lista completă sau modalitatea de implementare. Administrația sa a declarat că va reevalua inclusiv „cărțile verzi” deja emise cetățenilor din țări considerate „cu grad ridicat de îngrijorare”. Printre acestea se numără Afganistan, Iran, Somalia, Yemen, Libia, Cuba și Venezuela, precum și alte 12 state. Atacul din Washington declanșează tensiuni sociale Atacul armat asupra celor doi membri ai Gărzii Naționale, produs la câteva străzi de Casa Albă, a stârnit tensiuni politice și declarații controversate. Suspectul, un afgan care a intrat în SUA în 2021, a fost arestat, însă motivul atacului rămâne necunoscut. Cererile de azil blocate: peste 1,5 milioane de dosare în așteptare În urma incidentului, Donald Trump a acuzat refugiații pentru „problemele sociale ale Americii”, declarație criticată de organizațiile pentru drepturile omului, care avertizează asupra exploatării politice a tragediei. Potrivit datelor American Immigration Council (AIC), aproape 1,5 milioane de solicitanți de azil așteptau o decizie în decembrie 2024, ceea ce face ca suspendarea procesării să amplifice și mai mult criza.

Rusia respinge concesiile în planul de pace pentru Ucraina (sursa: TASS)
Internațional

Rusia nici nu vrea să audă de concesii la planul de pace asumat de Trump

Rusia salută implicarea diplomatică a președintelui american Donald Trump în procesul de încheiere a conflictului din Ucraina, însă refuză să facă orice concesie în negocierile privind planul de pace propus de Washington. Declarația a fost făcută miercuri de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, care a subliniat că pozițiile Moscovei rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește „operațiunea militară specială”. Poziția oficială: fără compromisuri pe teme esențiale La o conferință de presă, Serghei Riabkov a afirmat că Rusia nu va face „niciun pas înapoi” în privința aspectelor fundamentale ale conflictului, insistând că poziția Moscovei este consecventă și axată pe cauzele profunde ale crizei. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Totuși, el a recunoscut că diferitele versiuni ale planului de pace american fac parte din procesul de negociere. Summitul din Alaska, punct de referință pentru negocieri Diplomatul rus a amintit de întâlnirea avută în august, în Alaska, între Vladimir Putin și Donald Trump, ca moment-cheie în conturarea discuțiilor de pace. Riabkov a spus că acea întâlnire reprezintă baza de negociere pentru orice versiune actuală sau viitoare a planului de pace, fără a dezvălui însă concluziile convenite între cei doi lideri. Rusia cere mass-mediei responsabilitate și evitarea provocărilor Viceministrul rus a cerut presei să manifeste „responsabilitate maximă” în transmiterea informațiilor cu privire la planul de pace, avertizând asupra scurgerilor de informații și încercărilor de a influența negocierile. Potrivit acestuia, este un moment în care „nu ne putem permite să fim influențați de provocări”. Dialog Moscova-Washington: cooperare declarată, acțiuni contradictorii Riabkov a remarcat că, deși administrația americană își exprimă oficial sprijinul pentru relansarea dialogului cu Rusia, acțiunile concrete ale Washingtonului rămân „contradictorii”. Diferențele de abordare persistă, în special în privința condițiilor propuse pentru încheierea conflictului. Kremlinul neagă negocierile directe asupra planului american Anterior, consilierul pentru politică externă al lui Putin, Iuri Ușakov, a negat existența unor negocieri ruso-americane la Abu Dhabi pe tema planului de pace propus de SUA. Acesta a subliniat că documentul nu a fost discutat încă în detaliu cu partea rusă. Planul SUA: concesii teritoriale și garanții de securitate Versiunea inițială a planului american ar include cedarea de facto către Rusia a întregii regiuni Donbas și transformarea zonei neocupate într-o zonă demilitarizată, înghețarea liniei frontului și impunerea unui plafon de 600.000 de soldați pentru armata ucraineană. Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale, fără aderarea la NATO și fără trupe străine pe teritoriul său. De asemenea, 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Occident ar urma să fie utilizate la reconstrucția Ucrainei, cu condiția participării financiare europene. Contrapropunerea Ucrainei și a aliaților europeni Ucraina și susținătorii săi europeni au cerut modificări semnificative: negocieri doar după un armistițiu și pornind de la linia actuală a frontului, creșterea efectivelor armatei ucrainene la 800.000 de militari, desfășurarea de trupe străine în Ucraina și eliminarea angajamentului că țara nu va adera la NATO. De asemenea, au solicitat ca Rusia să plătească toate despăgubirile de război, iar activele înghețate să rămână blocate până la achitarea acestor compensații. Moscova acceptă baza inițială, respinge modificările propuse Iuri Ușakov a afirmat că multe dintre dispozițiile inițiale ale planului american sunt „destul de acceptabile” pentru Rusia, însă modificările propuse de Ucraina și aliații europeni sunt „total neconstructive”. Președintele Vladimir Putin a descris varianta originală a planului, cu cele 28 de puncte, drept „o bază pentru un acord de pace final”, respingând orice revizuire majoră în favoarea Kievului.

Trump respinge acuzațiile privind starea de sănătate (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, despre o jurnalistă care a scris despre sănătatea sa: "urâtă", "de mâna a treia"

Președintele american Donald Trump a reacționat vehement miercuri la un articol publicat în New York Times, pe care l-a numit „defăimător”. În analiza realizată de jurnalista Katie Rogers, se sugera că liderul american ar putea avea probleme de sănătate, bazate pe scăderea numărului de apariții publice și pe modificări ale rutinei sale zilnice. Trump a respins categoric aceste speculații, afirmând că are „o stare de sănătate excelentă” și „nu și-a pierdut energia”. Declarații acide pe rețeaua Truth Social Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, Trump a acuzat New York Times de părtinire politică și dezinformare, numindu-l „dușman al poporului” și acuzând publicația că se află pe cale să se închidă. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Liderul american a atacat-o și pe autoarea articolului, pe care a descris-o într-un mod ofensator, afirmând că ar fi „o jurnalistă de mâna a doua”. Articolul care a declanșat controversele Analiza publicată de New York Times susține că, între 20 ianuarie și 25 noiembrie, numărul aparițiilor publice ale lui Donald Trump a scăzut cu 39% față de aceeași perioadă din primul său mandat. Totodată, ziua sa de lucru ar începe mai târziu, iar deplasările interne ar fi considerabil reduse. Articolul ridică întrebări cu privire la nivelul său de energie și la posibile dificultăți de natură medicală, având în vedere că liderul republican se apropie de vârsta de 80 de ani. New York Times își apără jurnalista După reacția președintelui, New York Times a oferit un răspuns oficial, apărându-și jurnalista și subliniind rolul fundamental al unei prese libere și independente în informarea publicului. Publicația a afirmat că materialul jurnalistic reprezintă „un exemplu despre cum presa ajută americanii să înțeleagă mai bine guvernul și pe cei care îi conduc”. Trump încearcă să se diferențieze de Joe Biden Donald Trump insistă să își prezinte vitalitatea și energia ca argument politic, în contrast cu fostul președinte democrat Joe Biden, despre care afirmă că ar fi avut un declin cognitiv vizibil în finalul mandatului. Potrivit lui Trump, Biden evita contactul cu presa și folosea frecvent semnătura automată pentru documentele oficiale. Apar semne de întrebare și despre sănătatea lui Trump Deși Trump își promovează constant imaginea de lider energic, în ultima perioadă au apărut speculații și despre starea sa de sănătate. El a fost surprins în public cu glezne umflate și o vânătaie pe dosul palmei, acoperită cu fond de ten. De asemenea, la un eveniment din Biroul Oval, liderul american a părut aproape să adormă în timpul discursurilor. Diagnosticul oficial: insuficiență venoasă cronică Casa Albă a anunțat în iulie că Donald Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune comună la persoanele în vârstă. Totuși, administrația prezidențială a precizat că acesta are „o stare de sănătate excelentă”. Trump confirmă acum că a trecut recent printr-un examen fizic și un test cognitiv „cu rezultat excelent”, precum și printr-un RMN, fără a dezvălui motivul investigației medicale. Trump își afirmă încă o dată vitalitatea „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă”, a scris Trump, subliniind însă că, potrivit evaluărilor medicale recente, „nu este încă acel moment”. Președintele insistă că rămâne activ, energic și apt să își exercite mandatul, respingând interpretările privind un eventual declin fizic sau cognitiv.

Polonia refuză recunoașterea căsătoriilor gay (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Nimeni nu va impune căsătoriile persoanelor de același sex în Polonia, spune premierul Tusk

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit marți că toate statele membre sunt obligate să recunoască legal căsătoriile între persoane de același sex încheiate într-un alt stat UE. Decizia se aplică chiar și în țările unde legislația națională nu permite astfel de căsătorii, cum este cazul Poloniei. Instanța europeană argumentează că refuzul recunoașterii acestor căsătorii încalcă libertatea de circulație, dreptul la reședință și dreptul fundamental la viață privată și de familie. Tusk vrea respectarea legislației poloneze Într-o conferință de presă la Varșovia, premierul polonez Donald Tusk a declarat că Polonia „va respecta verdictele și hotărârile instanțelor europene”, însă a subliniat că Uniunea Europeană „nu poate impune nimic” țării sale. Citește și: Partidul lui Ciceală vrea suprataxarea „locuințelor goale” și prețuri plafonate la vânzarea lor. Dar șomera Ciceală trăiește din chirii Tusk a precizat că, atunci când cupluri de același sex căsătorite legal în alte state europene vor veni în Polonia, acestea „vor trebui tratate cu respect deplin”, dar în acord cu legislația poloneză. Apel la calm într-o temă cu potențial de divizare socială Premierul polonez a recunoscut caracterul sensibil al subiectului, făcând apel la calm și dialog. El a amintit că este o „temă care generează multă diviziune și emoții puternice” în societatea poloneză. Totodată, Tusk a anunțat că va solicita un raport detaliat Ministerului de Externe privind consecințele legale și politice ale deciziei CJUE. Polonia pregătește o legislație proprie pentru reglementarea parteneriatelor Donald Tusk a confirmat că guvernul lucrează la un proiect legislativ care să reglementeze relațiile între partenerii necăsătoriți, inclusiv cei de același sex. Noul cadru legal ar introduce un „statut de partener apropiat” sau un „acord de concubinaj”, care ar oferi anumite drepturi în domenii precum proprietatea comună, folosirea spațiilor locative sau pensia alimentară. Fără adopție sau custodie în forma actuală a proiectului Proiectul legislativ nu va include însă drepturi legate de adopție sau custodie a copiilor, a precizat premierul. Scopul legii este de a oferi un cadru legal parțial, acceptabil pentru majoritatea societății poloneze și pentru majoritatea parlamentară.

Italia introduce femicidul în codul penal (sursa: Pexels/Boris Curto)
Internațional

Femicidul, recunoscut drept infracțiune distinctă în Italia. Pedeapsa: închisoare pe viață

Parlamentul italian a aprobat în unanimitate o lege istorică prin care femicidul este definit ca infracțiune distinctă în codul penal, pedepsită cu închisoarea pe viață. Decizia vine în contextul nivelurilor îngrijorătoare de violență împotriva femeilor și fetelor, iar adoptarea a avut loc marți seară, chiar de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Ce prevede noua lege privind femicidul Femicidul este introdus în sistemul juridic italian în temeiul Articolului 577, care stipulează pedeapsa maximă – închisoarea pe viață – dacă o femeie sau o fată este ucisă din motive legate de gen, din ură sau cu scopul de a-i suprima libertatea. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Această formulare recunoaște natura specifică a violenței de gen și o sancționează ca atare. Pedeapsă mai aspră și pentru hărțuire sau distribuirea de conținut fals Noua legislație majorează și pedepsele pentru infracțiuni asociate violenței de gen, precum urmărirea (stalking), distribuirea de videouri false sau compromițătoare și alte forme de abuz digital. În plus, crește finanțarea centrelor de sprijin și adăposturilor pentru femeile victimă ale violenței. Reacția liderilor politici: „Un semn important împotriva barbariei” Prim-ministrul Giorgia Meloni a salutat adoptarea legii, declarând că aceasta transmite „un semn important împotriva barbariei violenței împotriva femeilor”. Senatul italian aprobase proiectul încă de la începutul anului, însă decizia finală marchează o schimbare semnificativă în abordarea juridică a violenței de gen. Închisoare pe viață, pronunțată deja în cazuri de femicid Deși pedepsele cu închisoarea pe viață pentru uciderea femeilor au fost pronunțate anterior în Italia, noua lege introduce pentru prima dată o definiție juridică clară a femicidului, oferind un cadru legal specific pentru astfel de crime. Potrivit datelor oficiale, de la începutul anului, cel puțin 85 de femei au fost ucise în Italia. Majoritatea crimelor au avut loc în familie sau în cercul de apropiați, ceea ce subliniază gravitatea fenomenului și necesitatea unor măsuri mai ferme de protecție.

Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale (sursa: Kremlin.ru)
Internațional

Moscova acuză divulgarea convorbirilor cu Steve Witkoff. Tensiuni cu SUA

Consilierul Kremlinului pentru politică internațională, Iuri Ușakov, a criticat miercuri apariția în media a unor convorbiri telefonice atribuite dialogului său cu trimisul special american, Steve Witkoff. Ușakov a calificat scurgerile drept „inacceptabile”, menționând că unele dintre informații sunt „false” și subliniind gravitatea subiectelor discutate în cadrul acestor contacte diplomatice. Moscova critică divulgarea discuțiilor confidențiale Aflat la Bișkek (Kârgâzstan) alături de președintele Vladimir Putin, Ușakov a declarat pentru presa rusă că discuțiile cu reprezentantul american sunt strict confidențiale și nu trebuie divulgate. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Oficialul a afirmat că dezvăluirile din presă pun sub semnul întrebării modalitatea de a continua negocieri constructive cu parteneri care expun public detalii ale convorbirilor diplomatice. Ușakov a anunțat că intenționează să abordeze acest subiect direct cu Steve Witkoff. Bloomberg publică o transcriere a unei convorbiri Ușakov–Witkoff Marți, agenția Bloomberg a publicat o transcriere a unei conversații purtate pe 14 octombrie de Ușakov cu Steve Witkoff. Potrivit materialului, trimisul american ar fi sugerat o colaborare pe un potențial plan de pace pentru Ucraina. Aceste dezvăluiri au pus în centru atenției rolul lui Witkoff ca intermediar neoficial între Washington și Moscova în contextul încercărilor de identificare a unei soluții la conflictul ucrainean. Kremlinul confirmă vizita lui Steve Witkoff la Moscova Anterior, Kremlinul confirmase că Steve Witkoff urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, într-un demers diplomatic orientat spre evaluarea planului american de reglementare a conflictului din Ucraina. Ușakov a precizat că, dacă vizita va avea loc, Witkoff va fi primit inclusiv de președintele rus Vladimir Putin, iar unele puncte ale propunerii americane sunt considerate „pozitive”, deși multe necesită discuții tehnice aprofundate. Trump afirmă că Witkoff va discuta planul pentru Ucraina cu Putin Președintele american a declarat marți, la bordul Air Force One, că Steve Witkoff va călători la Moscova pentru discuții cu Putin privind o eventuală soluție diplomatică la războiul din Ucraina. Donald Trump a menționat, de asemenea, posibila prezență a ginerelui său, Jared Kushner, în delegație. Moscova apreciază inițiativa americană, respinge rolul Europei Potrivit lui Ușakov, Moscova consideră Statele Unite singurul actor occidental care a venit cu inițiative concrete privind reglementarea conflictului. În schimb, oficialul rus a criticat tentativele europene de implicare în procesul de mediere. Și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmase marți că „nu poate exista nicio mediere din partea Franței sau Germaniei”. Dezvăluirile din presă și impactul asupra negocierilor ruso-americane Conținutul convorbirii publicate de Bloomberg indică faptul că Witkoff i-ar fi sugerat lui Ușakov să prezinte planul de pace într-o manieră care să favorizeze o reacție pozitivă din partea președintelui Trump. În plus, în cadrul discuției, trimisul american ar fi propus ca Putin să-l contacteze telefonic pe Trump înainte de vizita lui Volodimir Zelenski la Casa Albă din octombrie. Potrivit presei americane, inclusiv The Wall Street Journal, această convorbire ar fi oferit Kremlinului ocazia de a-l convinge pe Trump să nu autorizeze livrarea rachetelor Tomahawk către Ucraina, argumentând că o astfel de decizie ar escalada conflictul. Reacția Casei Albe: negocierea este „ceva obișnuit” Casa Albă nu a contestat autenticitatea transcrierii și l-a apărat pe Steve Witkoff, considerând că schimbul de opinii cu oficialii ruși este parte a procesului diplomatic. Președintele Trump a declarat că astfel de discuții sunt normale pentru un negociator, sugerând că abordări similare sunt utilizate și în dialogul cu partea ucraineană. Risc de tensionare a relațiilor Moscova–Washington Ușakov a avertizat că astfel de dezvăluiri pot afecta pozitivul, dar fragilul proces de apropiere diplomatică dintre Rusia și Statele Unite. El a subliniat că relațiile se consolidează cu dificultate, în special prin contactele telefonice, iar expunerea lor în presă subminează încrederea reciprocă.

Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova (sursa: Pexels/Tom Fisk)
Internațional

Rusia nu va mai lăsa vasele ucrainene cu cereale să circule în Marea Neagră

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat miercuri că perioada acordului cu Ucraina privind transportul de cereale prin Marea Neagră „a trecut”. Acordul cerealelor, considerat depășit de Moscova Serghei Riabkov a sugerat că Moscova nu mai vede utilitatea sau relevanța acestui cadru de cooperare. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Săptămâna trecută, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că intenţionează să discute telefonic cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre posibilitatea relansării acordului cerealelor. Cu toate acestea, comunicatul oficial al Kremlinului, emis după convorbirea dintre cei doi lideri, nu a făcut nicio referire la acest subiect. Acordul cerealelor din Marea Neagră Acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră a fost semnat în iulie 2022, sub egida ONU și cu medierea Turciei. Scopul lui a fost să permită Ucrainei – unul dintre cei mai mari exportatori globali de grâu, porumb și semințe oleaginoase – să își trimită produsele agricole pe piețele internaționale, în ciuda războiului și blocadei maritime impuse de Rusia. Prin acest acord, navele încărcate cu cereale ucrainene puteau traversa în siguranță Marea Neagră, sub supravegherea Turciei, chiar dacă porturile ucrainene din Odesa, Ciornomorsk și Pivdeni se aflau în apropierea zonelor de conflict. De ce era acordul important Acordul a prevenit o criză alimentară globală, în special în țările din Africa, Orientul Mijlociu și Asia, dependente de grâul ucrainean. A stabilizat prețurile cerealelor pe piețele internaționale. A oferit Ucrainei venituri importante într-o perioadă de război.

Planul american de pace, idei de la Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Planul american de pace în Ucraina, bazat pe un document întocmit de ruși

Planul de pace în 28 de puncte susținut de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina are la bază un document neoficial redactat de autori ruși și transmis administrației Trump în octombrie, potrivit unor surse citate de Reuters. Documentul, prezentat în timpul întâlnirii de la Washington dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, conținea condițiile propuse de Moscova, inclusiv concesii respinse anterior de Kiev, precum cedarea integrală a regiunilor Donețk și Lugansk. Este prima confirmare oficială că propunerile rusești au stat la baza structurii planului în 28 de puncte, deși SUA nu au recunoscut acest lucru public. Cum a reacționat administrația Trump Donald Trump nu a comentat direct documentul, însă s-a arătat optimist privind șansele planului și a confirmat trimiterea lui Steve Witkoff la Moscova pentru discuții cu Vladimir Putin, în paralel cu o întâlnire a secretarului armatei Dan Driscoll cu reprezentanții Ucrainei. Citește și: Lasconi, interviu în cartea unui angajat al propagandei Chinei comuniste despre „lovitura de stat” din 2024. Banii din carte, pentru Georgescu Secretarul de stat Marco Rubio, care a analizat documentul, a purtat o convorbire telefonică cu Serghei Lavrov, evocând punctele propuse de ruși. Ulterior, Rubio a recunoscut că a primit „numeroase documente neoficiale”, fără să confirme conținutul acestuia. Negocieri discrete, discuții tensionate și reacții critice Planul publicat de Axios a fost întâmpinat cu scepticism în Congresul american, mulți oficiali descriindu-l drept „o listă de poziții rusești”, nu o inițiativă americană reală. SUA au exercitat presiuni asupra Ucrainei să accepte documentul, sugerând chiar reducerea ajutorului militar dacă nu se avansează spre semnare. Între timp, planul a fost modificat: nouă puncte au fost eliminate în urma discuțiilor cu oficiali ucraineni și europeni, după ce o delegație americană de rang înalt, inclusiv Rubio, a convenit asupra unor ajustări la Geneva. Discuții la nivel înalt și pași spre un posibil acord În prezent, Dan Driscoll se află la Abu Dhabi pentru discuții cu o delegație rusă, în timp ce reprezentanți ucraineni poartă negocieri cu echipa americană în Emiratele Arabe Unite. Oficialii de la Kiev susțin forma modificată a planului, dar subliniază că aspectele cele mai sensibile – în special concesiile teritoriale – vor trebui discutate direct între Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Emisarul lui Trump, sfaturi pentru Kremlin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

ȘOCANT Emisarul lui Trump îl sfătuiește pe consilierul lui Putin cum să ia teritorii de la Ucraina

Emisarul prezidențial american Steve Witkoff a avut, pe 14 octombrie, o convorbire telefonică de peste cinci minute cu Iuri Ușakov, principalul consilier al lui Vladimir Putin pe politică externă. Potrivit unei stenograme obținute de Bloomberg, discuția a avut loc după succesul acordului de pace privind Gaza și a vizat posibilitatea unui plan similar pentru Ucraina, cu implicarea lui Donald Trump. Cum să discute Putin cu Trump: sugestiile lui Witkoff Steve Witkoff i-a sugerat lui Ușakov că ar fi oportună o conversație între Donald Trump și Vladimir Putin chiar înaintea vizitei lui Volodimir Zelenski la Casa Albă. Citește și: Fostă judecătoare: Justiția, ca în anii '50, cînd se practica mascarada judiciară. „Prescripția, cea mai mare escrocherie, pentru salvarea marii corupții” Mai mult, i-a recomandat ca dialogul să fie construit pornind de la exemplul acordului privind Gaza. „Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și cred că am putea face același lucru și cu dumneavoastră”, i-a transmis Witkoff consilierului rus. Flatarea diplomatică: „Domnul Trump este un om al păcii” Witkoff i-a indicat lui Ușakov că Putin ar trebui să-l felicite pe Trump pentru succesul acordului din Gaza, să sublinieze că Rusia a susținut efortul diplomatic și că îl respectă pe președinte ca „om al păcii”. Această abordare, a spus emisarul american, ar crea un context politic favorabil discuției despre Ucraina. El a formulat chiar o sugestie concretă pentru Putin: „Iată ce cred că ar fi extraordinar: poate că îi va spune președintelui Trump că Steve și Iuri au discutat un plan de pace în 20 de puncte, foarte similar, și că ar putea schimba puțin lucrurile.” O convorbire de două ore și jumătate La două zile după această discuție, Vladimir Putin și Donald Trump au vorbit la telefon, la inițiativa Rusiei. Trump a descris ulterior dialogul, care a durat două ore și jumătate, drept „foarte productiv”. El a afirmat că Putin l-a felicitat pentru acordul privind Gaza și că cei doi intenționează să se întâlnească la Budapesta – un summit care nu a fost încă programat. Reacția lui Trump: „Asta face un negociator” Întrebat despre dezvăluirile Bloomberg, Donald Trump a spus că nu a ascultat înregistrarea convorbirii, dar că nu este surprins de demers. „Este o formă foarte obișnuită de negociere. Asta face un negociator”, a declarat președintele american, aflat în avionul prezidențial spre Florida, cu ocazia Zilei Recunoștinței. Trump a adăugat că își imaginează că Putin transmite aceleași mesaje și Ucrainei. Donald Trump a confirmat că Steve Witkoff se va deplasa la Moscova săptămâna viitoare, pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Totodată, Jared Kushner, ginerele lui Trump și un actor-cheie în negocierea acordului de pace din Gaza, este implicat în acest nou demers. Planul pentru Ucraina: fără termen limită Trump declarase anterior că ziua de Thanksgiving ar fi momentul ideal pentru ca Ucraina să accepte un acord care să pună capăt războiului. Ulterior însă, el și consilierii săi au renunțat la ideea unei date fixe. „Termenul limită pentru mine este atunci când se termină”, a precizat președintele american, subliniind că își dorește pacea „cât mai curând posibil”. Stenograma publicată Bloomberg Steve Witkoff: Bună, Iuri. Iuri Ușakov: Da, Steve, bună, ce mai faci? Witkoff: Bine, Iuri. Tu ce mai faci? Ușakov: Sunt bine. Felicitări, prietene. Witkoff: Mulțumesc. Ușakov: Ai făcut o treabă excelentă. Pur și simplu excelentă. Mulțumesc mult. Mulțumesc, mulțumesc. Witkoff: Mulțumesc, Iuri, și mulțumesc pentru sprijinul tău. Știu că țara ta a susținut acest lucru și îți mulțumesc. Ușakov: Da, da, da. Da. Știi, de aceea am suspendat organizarea primului summit ruso-arab. Witkoff: Da. Ușakov: Da, pentru că credem că faci o treabă adevărată în regiune. Witkoff: Ascultă. O să-ți spun ceva. Cred, cred că dacă putem rezolva problema dintre Rusia și Ucraina, toată lumea va sări în sus de bucurie. Ușakov: Da, da, da. Da, trebuie să rezolvi o singură problemă. [râde] Witkoff: Care? Ușakov: Războiul ruso-ucrainean. Witkoff: Știu! Cum putem rezolva asta? Ușakov: Prietene, vreau doar sfatul tău. Crezi că ar fi util dacă șefii noștri ar vorbi la telefon? Witkoff: Da, cred. Ușakov: Crezi. Și când crezi că ar fi posibil? Witkoff: Cred că imediat ce vei sugera, omul meu este gata să o facă. Ușakov: Ok, ok. Witkoff: Iuri, Iuri, uite ce aș face eu. Recomandarea mea. Ușakov: Da, te rog. Witkoff: Aș da telefon și aș reitera că îl felicități pe președinte pentru această realizare, că ați susținut-o, că ați susținut-o, că îl respectați pentru că este un om al păcii și că sunteți pur și simplu foarte bucuroși că s-a întâmplat. Aș spune asta. Cred că va fi o convorbire foarte bună Pentru că – lasă-mă să-ți spun ce i-am spus președintelui. I-am spus președintelui că tu – că Federația Rusă a dorit întotdeauna un acord de pace. Asta este convingerea mea. I-am spus președintelui că asta cred. Și cred că întrebarea este – problema este că avem două națiuni care au dificultăți în a ajunge la un compromis și, când o vom face, vom avea un acord de pace. Mă gândesc chiar că am putea să elaborăm o propunere de pace în 20 de puncte, așa cum am făcut în Gaza. Am elaborat un plan Trump în 20 de puncte pentru pace și mă gândesc că am putea face același lucru și cu voi. Ideea mea este următoarea… Ușakov: Bine, bine, prietene. Cred că tocmai acest lucru ar putea fi discutat de liderii noștri. Steve, sunt de acord cu tine că el îl va felicita, va spune că domnul Trump este un adevărat om al păcii și așa mai departe. Asta va spune. Witkoff: Dar iată ce cred eu că ar fi uimitor. Ușakov: Bine, bine. Witkoff: Ce-ar fi dacă, ce-ar fi dacă… ascultă-mă… Ușakov: Voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine. Ok? Witkoff: Da, pentru că – ascultă ce-ți spun. Vreau doar să spui, poate doar să-i spui asta președintelui Putin, pentru că știi că am cel mai profund respect pentru președintele Putin. Ușakov: Da, da. Witkoff: Poate că el îi va spune președintelui Trump: știi, Steve și Iuri au discutat un plan foarte similar în 20 de puncte pentru pace și asta ar putea fi ceva care, credem noi, ar putea schimba puțin lucrurile, suntem deschiși la astfel de lucruri – să explorăm ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace. Acum, între noi fie vorba, știu ce este necesar pentru a ajunge la un acord de pace: Donețk și poate un schimb de teritorii undeva. Dar spun că, în loc să vorbim așa, să vorbim mai optimist, pentru că cred că vom ajunge la un acord aici. Și cred că Iuri, președintele, îmi va acorda mult spațiu și libertate de acțiune pentru a ajunge la acord. Ușakov: Înțeleg… Witkoff: …așadar, dacă putem crea această oportunitate, după ce am vorbit cu Iuri și am avut o conversație, cred că asta ar putea duce la lucruri mari. Ușakov: Ok, sună bine. Sună bine. Witkoff: Și încă ceva: Zelenski vine la Casa Albă vineri. Ușakov: Știu asta. [râde] Witkoff: Voi merge la acea întâlnire pentru că vor să fiu acolo, dar cred că, dacă este posibil, vom avea discuțiacu șeful tău înainte de întâlnirea de vineri. Ușakov: Înainte, înainte — da? Witkoff: Corect. Ușakov: Ok, ok. Am înțeles sfatul tău. Așa că voi discuta asta cu șeful meu și apoi revin la tine, ok? Witkoff: Ok Iuri, vorbim curând. Ușakov: Minunat, minunat. Mulțumesc mult. Mulțumesc. Witkoff: Pa, pa. Ușakov: Pa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră