joi 26 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5510 articole
Internațional

Rusia acuză WhatsApp de scurgerea discuției dintre Witkoff și Ușakov și blochează aplicația

Deputatul rus Anton Gorelkin susține că scurgerea recentă de informații privind contactele dintre trimisul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și reprezentanți ai Kremlinului ar fi contribuit decisiv la accelerarea măsurilor de blocare a WhatsApp în Rusia. Potrivit acestuia, dezvăluirile au determinat autoritățile să grăbească implementarea restricțiilor. Gorelkin: „Un factor declanșator important” „Din câte știu, recenta scurgere de informații despre negocierile diplomatice a constituit un factor declanșator suplimentar și important pentru accelerarea implementării unor măsuri drastice împotriva WhatsApp”, a afirmat deputatul în Duma de Stat Anton Gorelkin. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Declarația sa vine în contextul avertismentelor transmise de Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicațiilor, care a menționat posibilitatea blocării complete a platformei. Roskomnadzor avertizează: restricțiile vor continua Instituția de la Moscova a reamintit că limitarea treptată a apelurilor WhatsApp a început încă din august, într-un proces prezentat public. Autoritatea a precizat că restricțiile vor fi aplicate gradual pentru a permite utilizatorilor să migreze către platforme alternative, preferabil servicii naționale. De asemenea, Roskomnadzor a reiterat că orice aplicație de mesagerie care nu respectă legislația rusă va fi complet blocată. Acuzații privind utilizarea WhatsApp în „activități ilicite” Gorelkin afirmă că autoritățile ruse au analizat politicile WhatsApp și au ajuns la concluzia că proprietarii platformei ar ignora activitățile ilegale desfășurate pe aplicație, ba chiar ar participa la acestea. Deputatul justifică astfel măsurile dure anunțate împotriva serviciului de mesagerie. Reacția Kremlinului după scurgerile privind Steve Witkoff Kremlinul a criticat reacțiile din SUA care cereau înlocuirea lui Steve Witkoff din funcția de emisar special al președintelui Donald Trump pentru relația cu Moscova, considerând că acestea urmăresc „să frâneze impulsul timid către o rezolvare pașnică” a conflictului. În paralel, autoritățile ruse au minimalizat importanța convorbirii telefonice în care Witkoff l-a contactat pe consilierul lui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, pentru a discuta un plan de pace și pentru a transmite un mesaj privind situația din Gaza. WhatsApp a fost folosit în contactele diplomatice Publicarea de către Bloomberg a transcriptelor a două convorbiri purtate de Witkoff – una cu Ușakov și alta cu reprezentantul special Kirill Dmitriev – a dus la recunoașterea oficială a faptului că, pe lângă canalele securizate, Moscova și Washingtonul au utilizat WhatsApp pentru anumite comunicări. Această dezvăluire ar fi contribuit la grăbirea măsurilor restrictive din partea autorităților ruse. Vizita lui Witkoff și Jared Kushner la Moscova Trimisul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, împreună cu ginerele acestuia, Jared Kushner, au sosit marți la Moscova pentru discuții privind planul de pace promovat de SUA pentru încheierea războiului din Ucraina. Cei doi oficiali urmau să fie primiți în cursul după-amiezii de președintele rus Vladimir Putin.

WhatsApp, blocat în Rusia (sursa: Pexels/BM Amaro)
Juan Orlando Hernandez, eliberat din închisoare (sursa: Facebook/Juan Orlando Hernández)
Internațional

Trump l-a scos din închisoare pe omul care a umplut SUA de droguri

Fostul președinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez, a fost eliberat luni din penitenciarul american unde executa o pedeapsă de 45 de ani pentru trafic de droguri și arme de foc, potrivit registrului Biroului Federal al Închisorilor. Grațierea acordată de Donald Trump Soția sa, Ana Garcia, a anunțat într-o postare publică faptul că Hernandez a fost eliberat în urma unei grațieri acordate de președintele american Donald Trump. Citește și: Incredibila criză a apei din Prahova explicată: haos, conduceri incompetente, inclusiv un subofițer și un autodefinit „profesionist” cu studii la Româno-Americană Ea a transmis că, după aproape patru ani de suferință, așteptare și încercări dificile, Juan Orlando Hernandez a redevenit un om liber datorită grațierii acordate de președintele Donald Trump. Sprijinul lui Trump în alegerile din Honduras Eliberarea fostului lider hondurian survine la doar câteva zile după alegerile prezidențiale din Honduras, unde Trump și-a exprimat sprijinul pentru Nasry Asfura, candidatul conservator al Partidului Național. Acesta se confruntă cu liberalul Salvador Nasralla. Cele mai recente rezultate ale scrutinului arată o cursă extrem de strânsă, cei doi candidați situându-se aproape la egalitate, fiecare cu aproximativ 40% din voturi. Legăturile dintre Washington și Partidul Național Partidul lui Asfura a consolidat, în timpul mandatului lui Hernandez, un parteneriat strâns cu Statele Unite. Juan Orlando Hernandez a condus Honduras între 2014 și 2022, fiind arestat și extrădat în SUA la scurt timp după încheierea mandatului. Cine este Juan Orlando Hernandez Juan Orlando Hernandez, născut în 1968, este unul dintre cei mai influenți și controversați politicieni din istoria recentă a Hondurasului. Membru al Partidului Național (conservator), el a urcat rapid în ierarhia politică, devenind inițial președinte al Congresului Național, apoi președinte al țării pentru două mandate consecutive. Ascensiunea politică A condus Congresul Național între 2010 și 2013, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra structurilor statului. A fost ales președinte al Hondurasului în 2014, iar apoi a obținut un al doilea mandat în 2017, un scrutin marcat de controverse și acuzații de fraudă. Relația cu SUA În perioada în care s-a aflat la putere, Hernandez a întreținut o relație strânsă cu Washington, poziționându-se ca un aliat al Statelor Unite în combaterea migrației ilegale și a traficului de droguri. Administrațiile americane l-au considerat multă vreme un partener strategic în regiune. Controverse și acuzații Deși a promovat o retorică dură împotriva cartelurilor, investigațiile autorităților americane au dezvăluit o realitate opusă: procurorii l-au acuzat că ar fi sprijinit și protejat traficul de cocaină către SUA în schimbul finanțării politice și al consolidării puterii. Mai multe figuri importante din lumea narcotraficului au depus mărturie împotriva lui. Arestarea și condamnarea La scurt timp după încheierea mandatului său, în 2022, Hernandez a fost arestat în Honduras și extrădat în Statele Unite. În iulie 2024, a fost condamnat la 45 de ani de închisoare pentru trafic de droguri și posesie ilegală de arme de foc, deși a negat constant acuzațiile.

Trump promite să publice rezultatul RMN-ului (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump zice că habar nu are de ce a făcut RMN, Casa Albă spune că "preventiv"

Președintele american Donald Trump a anunțat că este dispus să publice rezultatul investigației RMN pe care a efectuat-o în luna octombrie, afirmând că el însuși nu știe ce parte a corpului i-a fost examinată. Declarația a fost făcută duminică, în timp ce se întorcea la Washington din Florida. Criticile lui Tim Walz privind starea de sănătate a lui Trump Anunțul lui Trump vine după ce guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a pus sub semnul întrebării capacitatea mintală a președintelui. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Walz a susținut că sănătatea lui Trump s-ar fi deteriorat, în contextul în care acesta ar fi fost vicepreședinte dacă democrata Kamala Harris câștiga alegerile din 2024. Trump neagă probleme de natură cognitivă La bordul Air Force One, Trump a precizat că RMN-ul nu a vizat creierul și că a trecut „cu scor perfect” un test cognitiv. „Habar nu am, a fost doar un RMN. Nu a fost la creier”, a insistat el, adăugând că rezultatele vor fi făcute publice „dacă este necesar”. Reacția la articolul din New York Times Trump a respins săptămâna trecută un articol pe care l-a numit „defăimător”, publicat de jurnalista Katie Rogers în New York Times. Aceasta a notat că numărul aparițiilor publice ale președintelui între 20 ianuarie și 25 noiembrie a scăzut cu 39% față de perioada similară din primul mandat și că programul lui zilnic începe mai târziu, sugerând o posibilă deteriorare a stării sale de sănătate. Trump a respins aceste afirmații, susținând că este într-o formă bună și că jurnaliștii încearcă să inducă ideea unor probleme medicale. Cel mai vârstnic președinte al SUA își apără vitalitatea La 79 de ani, Donald Trump este cel mai vârstnic președinte american la momentul inaugurării. El insistă asupra vitalității sale pentru a contrasta cu declinul cognitiv al predecesorului său, Joe Biden. Trump afirmă că, spre finalul mandatului, Biden evita presa, iar Casa Albă folosea semnătura automată pentru documentele oficiale. Semne de întrebare privind sănătatea lui Trump În ultimele luni, au apărut totuși speculații privind sănătatea sa, după apariții în care avea gleznele umflate sau o vânătaie pe dosul palmei, ascunsă cu fond de ten. La un eveniment recent, Trump a fost surprins părând aproape să ațipească. Casa Albă a anunțat în iulie că președintele suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune frecventă la vârstnici, dar a insistat că starea sa generală este „excelentă”. Trump a reiterat că a trecut recent atât un examen fizic complet, cât și un test cognitiv „cu rezultat excelent”. „Va veni o zi când nu voi mai avea energie, tuturor li se întâmplă, dar nu acum”, a declarat președintele. Casa Albă a reacționat Casa Albă a publicat un comunicat al medicului președintelui Donald Trump, în care se precizează că investigația RMN efectuată în cadrul recentului control medical a fost „preventivă”, iar rezultatele au fost „perfect normale”. „Bărbații din grupa sa de vârstă beneficiază de o evaluare amănunțită a sănătății cardiovasculare și abdominale”, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, citind comunicatul pe 1 decembrie. Documentul mai precizează că „acest nivel de examinare detaliată este standard pentru un control medical complet la vârsta președintelui Trump”.

NATO, posibile „lovituri preventive” împotriva Rusiei (sursa: nato.int)
Internațional

NATO ia în calcul lovituri preventive împotriva Rusiei (șeful Comitetului Militar al Alianței)

Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, a declarat într-un interviu pentru Financial Times că Alianța ia în considerare posibile „lovituri preventive” împotriva Rusiei. Acestea ar putea fi tratate drept „acțiuni defensive”, în contextul intensificării atacurilor hibride atribuite Moscovei. Oficialul a precizat că NATO ar putea adopta o abordare mai agresivă față de acțiunile Rusiei, menționând atacuri cibernetice, acte de sabotaj, dar și pătrunderi ale dronelor și avioanelor rusești în spațiul aerian al Alianței. De la atacuri cibernetice la măsuri proactive Giuseppe Cavo Dragone a subliniat că NATO analizează toate tipurile de amenințări: „Studiem totul”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Potrivit acestuia, pe frontul cibernetic, Alianța este în prezent „reactivă”, însă ia în calcul o strategie mai proactivă și mai agresivă pentru a contracara Rusia. Oficialul a precizat că ideea loviturilor preventive reprezintă „o îndepărtare de modul normal de gândire”, dar rămâne pe masa de discuții a structurilor NATO. Reacția Moscovei: „O declarație extrem de iresponsabilă” Ministerul rus de Externe a condamnat ferm declarațiile amiralului NATO. Purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova a calificat afirmațiile drept „un pas extrem de iresponsabil”, sugerând că acestea arată intenția Alianței de a escalada conflictul. Moscova consideră că asemenea poziții subminează deliberat eforturile internaționale de soluționare a crizei din Ucraina. Zaharova a avertizat că cei care lansează astfel de declarații „trebuie să fie conștienți de riscuri și consecințe, inclusiv pentru statele membre ale NATO”.

Erdoğan condamnă atacurile Ucrainei din Marea Neagră (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan, furios după ce Ucraina a lovit petroliere-fantomă rusești: Navigația, în pericol

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a atras atenția asupra unei „escaladări îngrijorătoare” după ce două petroliere au fost lovite vineri și sâmbătă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, în urma unor atacuri cu drone revendicate de Ucraina. Erdoğan a subliniat că Turcia „nu poate accepta aceste atacuri în nicio circumstanță”, întrucât ele amenință securitatea navigației, mediul marin și viețile oamenilor aflate în zona economică exclusivă a statului. Conflictul Rusia–Ucraina afectează siguranța navigației Liderul turc avertizează că războiul dintre Rusia și Ucraina „a atins un nivel care amenință clar siguranța navigației în Marea Neagră”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Turcia transmite avertismente părților implicate și monitorizează atent evoluția situației pentru a sprijini încheierea conflictului. Declarația vine pe fondul negocierilor dintre Washington și Kiev privind un plan de pace american în 28 de puncte. Petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, lovite în apropierea Turciei Două petroliere, Kairos și Virat, ambele sub pavilionul Gambiei și considerate parte a „flotei din umbră” prin care Rusia evită sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone navale ucrainene în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale turcești. Nava Virat a fost atacată din nou sâmbătă dimineața. Ambele vase se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk. Atacuri și asupra infrastructurii petroliere ruse În aceeași perioadă, un alt atac ucrainean cu drone a avariat un terminal petrolier din Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah, ceea ce amplifică tensiunile din zonă și impactul economic asupra fluxurilor energetice. Un alt petrolier, Mersin, aflat sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic, în apropierea coastelor Senegalului. Nava a suferit patru explozii externe, iar cauza acestora nu a fost încă stabilită.

Zelenski solicită o întâlnire cu Donald Trump (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Planul de pace al lui Trump, blocat. Zelenski cere o întâlnire cu președintele SUA

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat la Paris că cel mai dificil aspect al negocierilor cu SUA pentru conturarea unui plan de pace este împărțirea teritoriilor disputate cu Rusia. Alături de aceasta, garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice rămân teme divergente pe care Zelenski dorește să le discute direct cu președintele american Donald Trump. Negocieri maraton la Miami pe tema teritorială La Miami, delegațiile ucraineană și americană au petrecut șase ore și jumătate discutând exclusiv problema teritorială. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Planul inițial propus de SUA includea preluarea de către Rusia a părții din Donbas neocupate încă de armata rusă, condiție considerată inacceptabilă de Kiev. Ucraina și aliații europeni cer ca orice negociere să pornească de la actuala linie a frontului și doar după un armistițiu. Reconstrucția Ucrainei: Kievul cere un consens european Zelenski a subliniat că reconstrucția postbelică a Ucrainei nu poate fi decisă fără acordul Europei. Planul inițial al administrației Trump prevedea folosirea unei părți din activele rusești înghețate în Occident, cu profituri împărțite între SUA și Europa. Zelenski consideră formula inechitabilă și cere o soluție care să satisfacă guvernele europene. Planul de pace, îmbunătățit după negocieri Potrivit lui Zelenski, discuțiile din ultimele două zile au adus îmbunătățiri importante planului de pace. Documentul modificat va fi prezentat marți la Moscova de emisarul președintelui Trump, Steve Witkoff. Liderul ucrainean speră să discute direct cu Donald Trump pentru a clarifica aspectele rămase sensibile. Progrese, dar și puncte încă neajustate Negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, a confirmat progrese „semnificative” în cele două zile de discuții din SUA, deși unele aspecte rămân în analiză. Umerov a preluat rolul după demisia lui Andrii Iermak, compromis de un scandal major de corupție. Macron: Nicio decizie fără europeni la masa negocierilor Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că un plan de pace viabil nu poate fi adoptat fără participarea Kievului și a statelor europene. Macron a insistat că marile subiecte – teritoriile disputate, activele rusești înghețate, garanțiile de securitate, aderarea Ucrainei la UE și sancțiunile împotriva Rusiei – pot fi rezolvate doar cu europenii implicați direct. În cadrul întâlnirii de la Paris, Zelenski și Macron au discutat prin videoconferință cu lideri europeni și reprezentanți ai NATO și UE, semn al efortului comun de coordonare în fața negocierilor mediate de Washington. Ce prevedea planul inițial propus de SUA Versiunea inițială a planului american includea: cedarea întregii regiuni Donbas către Rusia; demilitarizarea părții de Donbas încă neocupate; înghețarea liniei frontului; limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari; garanții de securitate, fără aderarea Ucrainei la NATO; absența trupelor străine pe teritoriul ucrainean; folosirea a circa 100 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, cu contribuție europeană echivalentă și profituri pentru SUA. Cererile Ucrainei și ale aliaților europeni Kievul și statele europene au formulat o contrapropunere care solicită: pornirea negocierilor de la actuala linie a frontului; începerea discuțiilor doar după un armistițiu; ridicarea plafonului armatei ucrainene la 800.000 de soldați; trimiterea unui contingent de trupe străine în Ucraina; eliminarea obligației Kievului de a renunța la aderarea la NATO; menținerea activelor rusești înghețate până la plata integrală a despăgubirilor de război.

Planul de pace în Ucraina, fără rezultate (sursa: Facebook/U.S. Department of State)
Internațional

Fără progrese în discuțiile pe planul de pace al lui Trump, potrivit lui Rubio

Președintele american Donald Trump a declarat duminică că există „șanse mari” pentru un acord care să pună capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina. Afirmația vine după o nouă rundă de discuții între delegațiile SUA și Ucraina, desfășurate în Florida, considerate „productive”, însă fără rezultate concrete. Șeful diplomației americane, Marco Rubio, rămâne rezervat, afirmând că „mai este mult de lucru”. Optimism american, prudență ucraineană Negocierile au vizat planul propus de SUA, alcătuit din 28 de puncte, menit să încheie războiul început în februarie 2022. Citește și: De 1 Decembrie, Trump laudă parteneriatul cu România: „Apreciez leadershipul României ca aliat NATO” Deși delegațiile americană și ucraineană au descris întâlnirea drept „productivă”, nu au rezultat anunțuri majore. O sursă apropiată delegației de la Kiev a declarat că discuțiile „nu au fost ușoare”. Donald Trump: „Ambele părți își doresc încheierea conflictului” De la bordul Air Force One, președintele Trump și-a exprimat optimismul privind evoluția negocierilor. „Cred că Rusiei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie și eu cred că Ucrainei, eu știu că Ucrainei i-ar plăcea ca aceasta să se încheie”, a afirmat acesta, sugerând că atât Moscova, cât și Kievul ar fi dispuse să avanseze spre un acord. Corupția din Ucraina, un obstacol în procesul de negociere Donald Trump a subliniat că Ucraina nu se află într-o poziție de forță, invocând scandalul de corupție care l-a determinat pe președintele Volodimir Zelenski să îl demită pe Andrii Iermak, principalul său consilier și negociator în relația cu SUA. „Ucraina are câteva mici probleme dificile. E o situație de corupție, ceea ce nu ajută”, a spus liderul de la Casa Albă. Concesii teritoriale și modificări cerute de europeni Planul propus de SUA prevedea inițial retragerea forțelor ucrainene din Donețk și recunoașterea de facto a regiunilor Donețk, Lugansk și Crimeea ca teritorii ruse. Ulterior, documentul a fost modificat la cererea europeană, însă forma sa actuală rămâne neclară. Mai mulți oficiali europeni au considerat că varianta inițială era prea favorabilă Moscovei. Emisarul lui Trump revine la Moscova pentru discuții cu Putin Steve Witkoff, emisaryul lui Donald Trump prezent la discuțiile din Florida, urmează să se deplaseze din nou la Moscova pentru a continua dialogul cu președintele rus Vladimir Putin. La întâlnirile din SUA a participat și Jared Kushner, ginerele președintelui, semn că Trump se implică direct în negocieri. Kievul vorbește despre „progrese substanțiale” Rustem Umerov, negociatorul-șef al Ucrainei, a transmis pe Facebook că a raportat președintelui Zelenski „progrese substanțiale”, fără a detalia. La rândul său, Zelenski a afirmat pe platforma X că discuțiile trebuie să fie „constructive”, deschise și orientate spre protejarea suveranității și intereselor naționale ale Ucrainei.

Președintele Poloniei anulează întâlnirea cu Orbán Viktor (sursa: Facebook/Karol Nawrocki)
Internațional

Președintele polonez Nawrocki anulează o întâlnire cu Orbán după vizita celui din urmă la Moscova

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anulat întâlnirea planificată cu premierul ungar Orbán Viktor, ca urmare a vizitei acestuia la Moscova, unde s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin.  Vizita lui Orbán la Moscova, motivul anulării întrevederii Premierul Ungariei s-a întâlnit vineri, la Kremlin, cu Vladimir Putin, gest care a generat critici la nivel european. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Reacția Poloniei a fost imediată: președintele Nawrocki a decis să își limiteze vizita în Ungaria doar la participarea la summitul Grupului de la Vișegrad. Program restrâns la summitul de la Esztergom Marcin Przydacz, responsabil cu politica internațională în cadrul președinției poloneze, a afirmat că „preşedintele Nawrocki a decis să limiteze programul vizitei sale în Ungaria exclusiv la summitul preşedinţilor Grupului de la Vişegrad de la Esztergom”. Summitul va avea loc miercuri și reunește liderii Poloniei, Ungariei, Cehiei și Slovaciei. Întâlnirea de la Budapesta, anulată Inițial, președintele polonez și soția sa urmau să se întâlnească joi, la Budapesta, cu președintele Ungariei, Tamas Sulyok, și cu premierul Orbán Viktor. Întâlnirea nu va mai avea loc, potrivit publicației Gazeta Wyborcza. Argumentul Poloniei: solidaritate europeană și securitate regională Marcin Przydacz a invocat, în contextul deciziei, „moștenirea fostului președinte Lech Kaczyński, care sublinia că securitatea Europei depinde de acțiunea solidară, inclusiv în domeniul energiei”. El a adăugat că președintele Nawrocki susține „în mod constant căutarea de soluţii reale pentru a pune capăt războiului din Ucraina provocat de Federaţia Rusă”. În cadrul întâlnirii de la Esztergom, liderii statelor membre ale Grupului de la Vișegrad vor discuta teme precum securitatea, cooperarea în Europa Centrală și coordonarea pozițiilor regionale, a precizat Przydacz.

Sistemele Patriot din Polonia, în alertă (sursa: Facebook/Yeni Şafak)
Internațional

Polonia, la un pas să doboare avioane rusești care au zburat foarte aproape de graniță

Unităţile forţelor armate germane dislocate în Polonia pentru operarea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot au fost activate vineri, după detectarea unor avioane de vânătoare ruseşti în proximitatea spaţiului aerian polonez. Aparatele militare ruse operau pe teritoriul Ucrainei, în zona de vest, relatează ziarul german Bild. MiG-31 rusești, în apropierea graniței cu Polonia Potrivit informațiilor publicate duminică de Bild, avioane de vânătoare de tip MiG-31 au fost observate zburând în direcția Poloniei. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Această mișcare a declanșat reacția imediată a apărării aeriene poloneze și a unităților germane NATO staționate în zonă. Sistemele Patriot în stare de alertă „Armata poloneză şi forţele NATO staţionate acolo au reacţionat rapid şi au pus sistemele de apărare aeriană Patriot în stare de alertă”, scrie Bild, menționând că activarea acestora a fost o măsură preventivă. Conform sursei citate, unitățile Patriot ar fi fost pregătite să lanseze imediat rachete, dacă ar fi fost identificată o amenințare directă. „Sistemele ar fi putut lansa imediat rachete pentru a doborî obiectele zburătoare inamice”, precizează ziarul. Germania operează sisteme Patriot în sud-estul Poloniei Germania are două sisteme Patriot operaţionale pe aerodromul din Rzeszów, în sud-estul Poloniei, aproape de granița cu Ucraina. Această zonă este considerată strategică pentru protecţia flancului estic al NATO și pentru monitorizarea spațiului aerian în contextul războiului din Ucraina.

Lavrov acuză Occidentul de „luptă murdară” (sursa: TASS)
Internațional

Lavrov, noi mesaje pentru suveraniști: Rusia cu luptă cu Occidentul colonialist

Occidentul duce o luptă „murdară și necompetitivă” împotriva Rusiei prin impunerea de sancțiuni și restricții comerciale, susține ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Într-un interviu acordat televiziunii ruse, acesta a acuzat statele occidentale că folosesc conflictul din Ucraina ca pretext pentru a elimina Rusia de pe piața globală a armamentului. Lavrov: „Sancțiunile nu au legătură cu Ucraina, ci cu competiția” „Provocările sunt aceleaşi cu care ne confruntăm la exportul oricărui alt bun (...). Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Este vorba despre sancţiuni şi încercările de a le justifica prin necesitatea de a acuza Rusia pentru ‘comportamentul’ său faţă de Ucraina. Dar, de fapt, este o luptă murdară şi necompetitivă”, a afirmat Lavrov. Acuzații de ipocrizie Șeful diplomației ruse acuză Occidentul de incoerență și ipocrizie, susținând că a renunțat la principiile pieței libere în momentul în care Rusia a devenit un competitor puternic. „Occidentul a demonstrat incapacitatea absolută de a încheia acorduri. Respectul faţă de regulile globalizării, piaţa liberă, concurenţa loială, prezumţia de nevinovăţie – toate acestea s-au transformat în cenuşă de îndată ce Occidentul a realizat că pierde competiţia.” Rusia, pregătită să facă față sancțiunilor Lavrov susține că sancțiunile nu își mai ating scopul, deoarece „restul lumii” ar căuta alternative la sistemele financiare și logistice occidentale. „Toți vor să facă comerţ cinstit. Cei care doresc acorduri comerciale reciproc avantajoase vor găsi întotdeauna cum să îşi organizeze lanţurile financiare, bancare şi logistice.” Piața armamentului, armă geopolitică și simbol istoric Ministrul rus afirmă că industria militară a Rusiei rămâne competitivă și influentă, invocând rolul istoric al armelor sovietice în mișcările de independență din Africa și Asia. „Producţiile militare ruseşti sunt absolut competitive şi se mândresc cu gloria de a fi sprijinit, timp îndelungat, lupta împotriva colonialismului occidental. Kalaşnikov este un simbol al decolonizării.” Lavrov afirmă că sancțiunile împotriva industriei militare ruse au fost impuse „cu mult înainte” de invazia Ucrainei, ceea ce ar demonstra, în opinia sa, că acestea nu sunt rezultatul conflictului, ci o strategie de izolare economică.

Tensiuni între Kazahstan și Ucraina (sursa: Google Maps)
Internațional

Terminalul petrolier rusesc Novorosiisk, lovit de Ucraina, pagube mari. Kazahstanul protestează

Ministerul de Externe din Kazahstan a transmis Ucrainei un protest oficial după atacul comis sâmbătă asupra instalațiilor Consorțiului Conductei Caspice (KTK) din portul rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră. Incidentul a dus la distrugerea unui terminal de încărcare și a fost catalogat de autoritățile kazahe drept o agresiune asupra unui obiectiv civil. Kazahstanul condamnă atacul asupra infrastructurii critice „Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan îşi exprimă protestul în legătură cu noul atac deliberat asupra infrastructurii critice a KTK în apele portului Novorossiisk”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aybek Smadiyarov. Citește și: Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară - fost comandant al armatei ucrainene Potrivit acestuia, este vorba despre al treilea incident de acest tip, iar operațiunile Consorțiului beneficiază de protecție conform dreptului internațional. „Atac asupra unui obiectiv exclusiv civil” Prin același comunicat, Kazahstanul amintește că infrastructura vizată are caracter exclusiv civil, iar agresiunea constituie o încălcare a normelor internaționale. „Este al treilea act de agresiune împotriva unui obiectiv exclusiv civil ale cărui operaţiuni beneficiază de garanţii conform normelor dreptului internaţional”, a subliniat Ministerul de Externe din Kazahstan. Relațiile dintre Kazahstan și Ucraina, în tensiune Autoritățile de la Astana consideră incidentul un factor de deteriorare a relațiilor bilaterale cu Ucraina. „Considerăm incidentul drept o acţiune ce afectează relaţiile bilaterale dintre Republica Kazahstan şi Ucraina şi sperăm că partea ucraineană va lua măsuri eficiente pentru a împiedica apariţia unor astfel de incidente în viitor”, a mai precizat Smadiyarov. Terminalul avariat, monitorizări de mediu Atacul de sâmbătă, produs în zorii zilei, nu a provocat scurgeri de țiței, datorită activării sistemelor automate de securitate, care au închis supapele instalației avariate. Consorțiul a anunțat însă că autoritățile prelevează probe de apă marină și monitorizează situația pentru a evalua eventualul impact ecologic. Operațiunile altor terminale, suspendate temporar Celelalte terminale ale Consorțiului Conductei Caspice își vor relua activitatea doar după eliminarea oricărei amenințări. „Operaţiunile vor fi reluate când nu va exista nicio ameninţare de atacuri cu drone nautice sau aeriene”, a transmis KTK. Consorțiul Conductei Caspice, proiect internațional strategic KTK reunește companii importante din Kazahstan, Statele Unite, Rusia și mai multe țări europene. Din acest motiv, consorțiul a acuzat Ucraina de „atacarea intereselor ţărilor participante”. În anul 2024, conducta a transportat peste 63 de milioane de tone de petrol, având un rol esențial în exporturile energetice din regiune. Dronele ucrainene au vizat în ultimele luni numeroase infrastructuri energetice din Rusia, de la conducte de petrol și gaze, până la depozite de combustibil și rafinării, ca parte a strategiei de presiune asupra economiei ruse.

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară, spune generalul Zalujnîi Foto: Facebook
Internațional

Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară

Generalul Valeri Zalujnîi, fost comandant al armatei ucrainene, acum ambasador la Londra, prezintă, într-un articol publicat de The Telegraph, trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele este prezența armelor nucleare pe teritoriul Ucrainei. Însă Zalujnîi spune că nu există condiții pentru încheierea unei păci și Rusia a atras Ucraina într-un război de uzură pentru care Kievul nu este pregătit.  Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență „Războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”, mai afirmă el.  Trei garanții de securitate care pot opri Rusia să mai atace Ucraina: una din ele, arma nucleară Ce spune Zalujnîi pentru The Telegraph: „Nu există nicio îndoială cu privire la obiectivul politic al Rusiei: abolirea Ucrainei ca stat independent. Înțelegerea acestui lucru trebuie să constituie baza pentru elaborarea unei strategii care să ne păstreze statalitatea. Ne aflăm într-o situație extrem de dificilă, în care o pace pripită nu va duce decât la o înfrângere devastatoare și la pierderea independenței” După eșecul unei victorii rapide, Rusia a schimbat strategia, trecând la un război de uzură: „În 2023, Rusia a încercat să se concentreze pe crearea unor linii defensive puternice, ceea ce, pe de o parte, era logic, servind la respingerea ofensivei noastre, iar pe de altă parte, ne distrăgea atenția de la obiectivul principal.Pe măsură ce Ucraina respingea atacurile, Rusia implementa o economie de război, lansa propagandă, modifica legislația și construia rezerve strategice, totul în timp ce ne trăgea într-o nouă fază de uzură a conflictului pentru care, la fel ca în 2022, nu eram pregătiți. Evenimentele din 2024 și 2025, în ciuda realizărilor minore de pe front, indică eficacitatea absolută a unei astfel de strategii pentru Rusia în eforturile sale de a-și atinge obiectivul politic” „Rusia încearcă să creeze condiții pentru a provoca colapsul Ucrainei pe fronturile militar, economic și politic simultan. În absența unei viziuni unificate asupra unei noi arhitecturi de securitate pe continentul european, fără garanții de securitate și programe financiare reale, războiul cu Rusia riscă să se transforme într-un război mai amplu pentru cucerirea Europei de Est”. De ce garanții de securitate ar avea nevoie Ucraina: „Aderarea Ucrainei la NATO, amplasarea de arme nucleare pe teritoriul ucrainean sau desfășurarea unui contingent militar aliat numeros, capabil să facă față Rusiei”. Însă Zalujnîi încheie pe un ton mai degrabă pesimist: „Războiul va continua probabil. Nu numai pe plan militar, ci și pe plan politic și economic. Rusia poate schimba instrumentele și formele agresiunii sale, dar toate vor servi aceluiași scop. Pentru noi, în această situație, principalul obiectiv politic ar trebui să fie acela de a priva Rusia de posibilitatea de a comite agresiuni împotriva Ucrainei în viitorul previzibil”. 

Elveția, taxe climatice pentru moștenirile mari (sursa: Pexels/Maria Orlova)
Internațional

Socialiștii elvețieni vor să ia 50% din moștenirile mari pentru mediu (referendum)

Elvețienii sunt chemați duminică la vot pentru a se pronunța asupra a două inițiative cu impact major asupra societății: introducerea unui serviciu civic obligatoriu pentru toți cetățenii, indiferent de sex, și aplicarea unei taxe climatice pe moștenirile foarte mari. Dezbaterile au fost intense, mai ales în legătură cu rolul femeilor și cu echitatea socială. Un nou model de serviciu pentru societate: militar sau civic Prima inițiativă, denumită „Inițiativa privind serviciul public”, propune ca toate persoanele tinere, bărbați și femei, să contribuie obligatoriu la bunăstarea comunității, fie prin serviciul militar, fie prin activități civile. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Susținătorii acesteia, precum Noémie Roten, afirmă că măsura ar crea “o egalitate reală”, oferind femeilor acces la experiențele și rețelele profesionale pe care le aduce în prezent doar serviciul militar. În contextul geopolitic tensionat din Europa, Roten consideră oportună includerea femeilor într-un proiect colectiv de protecție și solidaritate socială. Argumente împotriva inițiativei civice Federația Sindicală Elvețiană (USS), prin vocea Cyrielle Huguenot, respinge această idee, afirmând că ignoră realitatea muncii neremunerate. Conform datelor citate, femeile elvețiene dedică deja 60% din timpul lor activităților neplătite, precum îngrijirea familiei, față de bărbați, la care raportul este invers. Introducerea unui serviciu obligatoriu neremunerat ar accentua, susține ea, dezechilibrul existent. Ce este democrația directă în Elveția Cele două propuneri au ajuns la vot grație sistemului elvețian de democrație directă. Sunt necesare 100.000 de semnături pentru ca o inițiativă cetățenească să fie supusă votului popular. Astfel, elvețienii sunt consultați periodic asupra unor teme variate, la nivel federal, cantonal sau local. Votarea are loc, de obicei, prin corespondență, iar secțiile de votare se deschid doar pentru câteva ore în dimineața zilei de duminică. Primele rezultate sunt așteptate în cursul după-amiezii. O taxă climatică pentru moștenirile mari A doua propunere, numită „Inițiativa pentru viitor”, a stârnit la rândul ei controverse. Aceasta prevede introducerea unui impozit de 50% pe moștenirile ce depășesc 50 de milioane de franci elvețieni, afectând circa 2.500 de familii foarte înstărite. Inițiativa, propusă de Tineretul socialist elvețian, estimează că noua taxă ar genera aproximativ șase miliarde de franci elvețieni pe an, fonduri dedicate tranziției ecologice. Sloganurile afișate în campanie au fost clare și provocatoare: „Impozitați super-bogații, salvați clima!”. Guvernul și parlamentul, împotriva schimbării Executivul și parlamentul elvețian au îndemnat populația să voteze împotriva ambelor inițiative, argumentând că acestea ar pune în pericol economia țării și ar afecta stabilitatea socială. Conform sondajelor, care sunt de obicei fiabile, ambele propuneri ar urma să fie respinse, însă dezbaterea publică a adus în prim-plan teme esențiale: egalitatea de gen, justiția socială și protecția mediului.

Trump cere blocarea spațiului aerian al Venezuelei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump declară închis spațiul aerian al Venezuelei, insinuând că urmează operațiuni militare

Președintele american Donald Trump a anunțat sâmbătă că spațiul aerian al Venezuelei, precum și zonele din proximitate, trebuie considerat complet închis. Mesajul a fost transmis public prin rețeaua sa socială Truth Social. Spațiul aerian venezuelean „închis în întregime” „Către toate Liniile Aeriene, Piloții, Traficanții de Droguri și Traficanții de Persoane, vă rog considerați SPAȚIUL AERIAN DEASUPRA ȘI DIN JURUL VENEZUELEI ÎNCHIS ÎN ÎNTREGIME”, a scris Donald Trump, utilizând majuscule pentru a accentua avertismentul. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Apelul său vizează atât companiile aeriene comerciale, cât și operatorii privați, atrăgând atenția asupra riscurilor de securitate. FAA avertizează: risc crescut de securitate și activitate militară Cu o săptămână înainte, Federal Aviation Administration (FAA) a emis un avertisment oficial pentru principalele companii aeriene americane. Instituția a descris „o situație potențial periculoasă” în cazul zborurilor care survolează spațiul aerian al Venezuelei. Potrivit FAA, avertismentul se bazează pe „înăsprirea situației de securitate” și pe „creșterea activității militare în sau în apropierea Venezuelei”. Licențe suspendate pentru șase linii aeriene internaționale În urma avertismentelor privind siguranța aeriană, autoritățile din Venezuela au retras licențele de operare pentru șase linii aeriene internaționale importante. Aceste companii își suspendaseră oricum zborurile către și dinspre Venezuela, ca măsură de precauție după recomandarea FAA.

Terminal petrolier rusesc distrus de drone ucrainene (sursa: X/NOELREPORTS)
Internațional

Terminal petrolier distrus de drone ucrainene în portul rusesc strategic Novorosiisk

Drone navale ucrainene au lovit sâmbătă dimineața devreme un terminal petrolier din portul rusesc Novorosiisk, situat la Marea Neagră. Atacul a vizat una dintre infrastructurile energetice majore prin care se exportă țiței către piețele internaționale. Terminal strategic pentru exportul petrolului kazah, afectat Terminalul atacat este parte a unui coridor energetic important, folosit pentru exportul țițeiului transportat prin unul dintre cele mai mari oleoducte din lume. Citește și: Judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, două săptămâni în Thailanda, la schimb de experiență Conducta pornește din Kazahstan, din apropierea Mării Caspice, traversează Rusia și ajunge la Marea Neagră. Această infrastructură este exploatată de Caspian Pipeline Consortium (CPC), un consorțiu internațional care gestionează fluxul de petrol către piețele globale. Un doc din terminal, avariat și scos din funcțiune Potrivit CPC, "un atac terorist" cu drone navale a avariat unul dintre cele trei docuri ale terminalului, folosit la alimentarea petrolierelelor. Docul vizat a suferit „distrugeri importante” și a fost scos din funcțiune, ceea ce ar putea afecta temporar capacitatea terminalului de a opera la capacitate maximă. Măsuri de siguranță activate În momentul atacului, sistemele de urgență au blocat automat valvele, prevenind scurgerile de petrol. Conform informațiilor preliminare, nu s-a produs poluare a Mării Negre. Faptul că nu au fost raportate scurgeri majore limitează impactul ecologic al incidentului, în condițiile în care zona este considerată sensibilă din punct de vedere al mediului. Kazahstanul denunță atacul și avertizează asupra riscurilor globale Ministerul Energiei din Kazahstan a condamnat atacul, catalogându-l drept „inacceptabil”. Oficialii au avertizat că astfel de acțiuni creează „riscuri pentru securitatea energetică mondială”, dat fiind rolul strategic al oleoductului în aprovizionarea globală cu petrol.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră