sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Zelenski, în Biroul Oval, luni: întâlnire cu Trump după ce președintele american a discutat cu Putin

Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington. Președintele american Donald Trump a confirmat sâmbătă că se va întâlni cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, luni după-amiază, în Biroul Oval. Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington Donald Trump a subliniat că întâlnirea cu Zelenski are ca scop identificarea pașilor necesari pentru încheierea războiului din Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Dacă totul decurge bine, vom programa apoi o întâlnire cu președintele Putin. Cea mai bună cale de a pune capăt războiului îngrozitor dintre Rusia și Ucraina este de a merge direct către un acord de pace, care ar încheia războiul, și nu doar către un acord de încetare a focului”, a afirmat liderul american. Zelenski confirmă vizita la Washington La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă dimineață că intenționează să se deplaseze luni în capitala SUA pentru întrevederea cu Trump. „Luni, mă voi întâlni cu președintele Trump la Washington pentru a discuta despre ansamblul detaliilor pentru a se pune capăt crimelor și războiului”, a declarat Zelenski. Întâlnirea Trump–Putin din Alaska nu a adus rezultate Vizita lui Zelenski în Statele Unite vine după întrevederea de vineri dintre Donald Trump și Vladimir Putin, desfășurată în Alaska. Discuțiile dintre cei doi lideri nu au dus însă la rezultate concrete. Nu a fost anunțată nicio înțelegere privind o încetare a focului în Ucraina și nici alte progrese diplomatice. Cererile Rusiei, inacceptabile pentru Kiev Rusia își menține condițiile dure pentru încheierea conflictului. Moscova cere ca Ucraina să cedeze regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, controlate parțial de armata rusă, pe lângă peninsula Crimeea anexată deja în 2014. De asemenea, Kremlinul solicită oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea la orice intenție de aderare la NATO. Pentru Ucraina, aceste condiții sunt inacceptabile. Kievul cere o încetare imediată și necondiționată a focului, precum și garanții de securitate ferme din partea partenerilor occidentali. Posibil acord de pace Întâlnirea dintre Trump și Zelenski ar putea reprezenta o nouă etapă în discuțiile internaționale privind oprirea războiului. Chiar dacă dialogul Trump–Putin nu a produs rezultate imediate, Washingtonul încearcă să joace un rol central în conturarea unui acord de pace.

Trump, întâlnire cu Zelenski la Washington (sursa: Facebook/The White House)
Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump și Putin nu au discutat despre un summit la care să fie invitată și Ucraina

Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet. Consilierul prezidențial rus pentru afaceri externe, Iuri Ușakov, a declarat că Donald Trump și Vladimir Putin nu au abordat posibilitatea unei reuniuni trilaterale cu președintele Ucrainei în cadrul summitului din Alaska. Reuniunea trilaterală cu Ucraina, exclusă complet Potrivit oficialului rus, subiectul nu s-a aflat pe agenda celor doi lideri. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Summitul dintre președintele american și omologul său rus s-a încheiat fără anunțuri privind o eventuală încetare a focului în Ucraina. Trump și Putin nu au făcut declarații comune care să indice un progres semnificativ în negocieri. Declarațiile lui Donald Trump La finalul întâlnirii, Donald Trump a menționat existența unor acorduri asupra unor puncte importante, dar fără a oferi detalii clare. Liderul american a evitat să vorbească despre aspecte legate direct de conflictul din Ucraina. Poziția Kremlinului De partea sa, Vladimir Putin a confirmat că au fost atinse unele acorduri preliminare. El a subliniat că acestea ar putea reprezenta un punct de pornire pentru identificarea unei soluții la războiul din Ucraina.

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump, agentul lui Putin: zice că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, "o putere foarte mare"

Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump după întâlnirea din Alaska cu Putin: din punctul de vedere al președintelui american, Kievul nu are altă soluție. Ucraina să cedeze teritorii, spune Trump Președintele american Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Fox News (VIDEO) că a ajuns la un acord de principiu cu Vladimir Putin, în urma discuțiilor de vineri din Alaska, privind modul în care se va încheia războiul din Ucraina. Citește și: VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei Înțelegerea ar include schimburi de teritorii și un anumit tip de garanții de securitate oferite de SUA. Întrebat de Sean Hannity despre posibile concesii teritoriale pentru Rusia și garanții de securitate pentru Ucraina, Trump a confirmat că acestea fac parte din punctele asupra cărora „s-a ajuns în mare parte la un acord” cu Putin. „Cred că suntem de acord asupra multor aspecte. Întâlnirea a fost caldă și pozitivă”, a subliniat liderul american, care l-a descris pe Putin drept „un tip puternic și extrem de dur”. „Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu” Trump a precizat că soluția finală trebuie acceptată și de Ucraina: „Cred că suntem destul de aproape de final, dar Ucraina trebuie să fie de acord cu asta”. Întrebat ce sfat are pentru Volodimir Zelenski, președintele american a spus: „Trebuie să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar Ucraina, nu. Sunt soldați grozavi, dar realitatea este clară”. Fără sancțiuni împotriva Rusiei În același interviu, Trump a semnalat că va amâna impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, după ce întâlnirea cu Putin „a decurs foarte bine”. „Poate va trebui să ne gândim la asta în două-trei săptămâni, dar acum nu este momentul”, a explicat el. Deși amenințase la începutul lunii cu sancțiuni economice dure pentru a-l presa pe Putin, Trump a renunțat la acest termen-limită după ce liderul rus a acceptat întâlnirea față în față. O întâlnire de „nota 10” Întrebat despre punctele care încă blochează acordul, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că „vrea să vadă ce se poate face”. La final, președintele SUA a declarat pentru Fox News că întâlnirea cu Putin din Alaska merită „nota 10”: „Ne-am înțeles de minune. Este important ca două mari puteri nucleare – noi fiind numărul unu, iar ei numărul doi în lume – să colaboreze. E o mare realizare.”

Trump, umilit de Putin în Alaska (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Trump, umilit în Alaska de Putin, care nu a acceptat nici o concesie în privința Ucrainei

Trump, umilit de Putin în Alaska: liderul de la Moscova nu a cedat nimic din pretențiile sale, insistând că trebuie rezolvate cauzele cconflictului. Din punctul de vedere al lui Putin, cauza principală ar fi posibila intrare a Ucrainei în NATO. Trump, umilit de Putin în Alaska Președintele american Donald Trump a calificat întâlnirea cu Vladimir Putin din Alaska (VIDEO) drept „foarte productivă”, iar liderul rus a descris-o ca fiind „constructivă”. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu a oferit detalii concrete despre o posibilă soluție pașnică la războiul din Ucraina. Trump a precizat că „mai sunt foarte puține puncte de rezolvat” pentru a găsi o ieșire din conflictul declanșat acum peste trei ani de invazia Rusiei. „Nu am ajuns acolo, dar am făcut progrese. Nu există acord până nu există un acord”, a subliniat el. Fără răspunsuri pentru jurnaliști Înaintea reuniunii, liderul american de 79 de ani își fixase obiectivul de a organiza rapid un summit tripartit cu Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a obține un armistițiu. Totuși, Trump nu a menționat acest plan în conferința de presă comună cu omologul său rus. Putin, pe un ton prietenos, și-a exprimat speranța că „înțelegerea” obținută în Alaska va deschide drumul către pace în Ucraina. După cele trei ore de discuții la baza militară Elmendorf-Richardson, cei doi lideri și-au strâns mâna și au plecat fără să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. Trump a declarat că va lua legătura imediat cu liderii NATO și cu Zelenski, subliniind: „În cele din urmă, depinde de ucraineni”. El a avertizat însă că SUA vor impune sancțiuni economice severe dacă negocierile nu vor aduce progrese semnificative. Invitație la Moscova Președintele american a vorbit și despre posibilitatea unui al doilea summit, la care să participe și Volodimir Zelenski, pentru a ajunge la o soluție definitivă a conflictului. Trump a sugerat că l-ar putea revedea pe Putin „foarte curând”, iar liderul rus i-a răspuns în engleză, zâmbind: „Data viitoare la Moscova”. Trump a replicat: „Este o propunere interesantă, îmi imaginez că s-ar putea întâmpla”. Experții consideră această întâlnire un gest politic important pentru Rusia, care încearcă să iasă parțial din izolarea internațională fără a face concesii. În același timp, Trump se poziționează ca un potențial „mediator al păcii” în Ucraina, în timp ce comunitatea internațională așteaptă următorii pași. Aceasta a fost prima întâlnire directă între liderii SUA și Rusiei după summitul de la Helsinki, desfășurat pe 16 iulie 2018.    

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Putin, foarte fericit la întâlnirea cu Trump din Alaska. Liderul american, cu omologul în mașină

Putin, fericit la întâlnirea cu Trump: președintele rus a afișat un zâmbet foarte larg încă din primele clipe. Putin, fericit la întâlnirea cu Trump Președintele SUA, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, au sosit vineri la baza aeriană Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska, pentru un summit dedicat negocierilor privind un posibil armistițiu în Ucraina, transmit agențiile internaționale. Citește și: Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion Azov. Ucrainenii au recuperat teritoriul Pe pista aeroportului, Vladimir Putin a pășit pe covorul roșu spre Donald Trump, cei doi lideri schimbând o strângere de mână și câteva cuvinte. Ulterior, au repetat gestul în fața podiumului „Alaska 2025”, înainte de a urca împreună în aceeași mașină. Format de discuții: 3X3 Donald Trump este însoțit la această întâlnire de secretarul de stat Marco Rubio și de emisarul special Steve Witkoff, potrivit Casei Albe. La rândul său, Vladimir Putin participă alături de ministrul de externe Serghei Lavrov și de consilierul pe politică externă Iuri Ușakov, a confirmat Kremlinul pentru CNN. Inițial, summit-ul fusese anunțat ca o discuție față în față. Aceasta este prima întâlnire directă dintre Donald Trump și Vladimir Putin din 2019. Ținta lui Trump: un armistițiu Înainte de sosirea la Anchorage, Trump a declarat, la bordul Air Force One, că liderii europeni vor fi implicați în procesul de negociere, dar a subliniat că nu îi dictează strategia.  „Europa nu-mi spune ce să fac, dar evident că va fi implicată, la fel ca și președintele ucrainean Volodimir Zelenski”, a afirmat Trump. Obiectivul principal al președintelui american este obținerea unui armistițiu rapid între Kiev și Moscova, care să deschidă calea către încheierea conflictului. „Vreau ca uciderile să înceteze. Sunt aici ca să-i aduc la masa negocierilor”, a declarat Trump, subliniind că nu va negocia în numele Ucrainei, ci doar va facilita dialogul.

Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Infiltrarea rusă din Dobropillia, ucisă în fașă de temutul batalion ucrainean Azov

Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși de către trupele ale celebrului batalion ucrainean Azov. Rușii infiltrați în Dobropillia, măcelăriți, respinși Potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), forțele ruse nu au reușit încă să-și consolideze și să-și întărească pozițiile la est și nord-est de Dobropillia, iar surse ucrainene și ruse au raportat că întăririle ucrainene (batalionul Azov) stabilizează situația. Citește și: Suma uriașă pe care Finanțele speră să o ia de la contribuabili prin noile majorări de taxe. Zero tăieri de cheltuieli Purtătorul de cuvânt al Statului Major General ucrainean, Andrii Kovalev, și șeful Administrației Militare a regiunii Donețk, Vadym Filașkin, au declarat pe 14 august că rezervele ucrainene sosite recent au stabilizat situația în direcția Dobropillia și mențin linia frontului. Bloggeri militari ruși au recunoscut că rezervele ucrainene contraatacă în direcția Dobropillia, au început să stabilizeze situația și au împins ușor înapoi forțele ruse în zone nespecificate ale penetrării. Nici bloggerii militari ruși nu cred în succesul compatrioților Un blogger militar rus a susținut că forțele ruse au avansat la nord-vest de Vesele, la nord de Zolotyi Kolodiaz (ambele la nord-est de Dobropillia) și spre estul localității Novyi Donbas (la est de Dobropillia). Alți bloggeri militari ruși, însă, au continuat să își îndemne publicul rus la prudență în privința afirmațiilor neconfirmate privind avansurile ruse și au subliniat că rămâne neclar dacă forțele ruse au reușit să își consolideze pozițiile. Un blogger militar rus și fost instructor Storm-Z a subliniat, de asemenea, că forțele ruse vor avea dificultăți în aprovizionarea și exploatarea acestei pătrunderi înguste, dar adânci, mai ales în fața operațiunilor cu drone ucrainene și a atacurilor pe flancuri, și că forțele ruse nu au reușit să introducă rapid un număr mare de trupe în zonă pentru consolidare și exploatare. ISW: Rușii nu controlează teritoriul infiltrat ISW continuă să aprecieze că forțele ruse nu controlează teritoriul situat la est și nord-est de Dobropillia, unde au pătruns recent. Stratul de hartă ISW privind avansurile ruse evaluate nu face diferența între poziții ruse durabile și misiuni de infiltrare limitată. ISW folosește termenul doctrinar al armatei SUA „forward line of own troops” (FLOT – linia înaintată a propriilor trupe) pentru a indica cele mai avansate poziții observate ale forțelor în orice tip de operațiune, la un moment dat. ISW utilizează în principal stratul privind avansurile ruse evaluate pentru a reprezenta zone din interiorul FLOT-ului rus, unde a fost observată prezența rusă, dar acest strat nu indică neapărat zone în care forțele ruse au stabilit o prezență durabilă. ISW evaluează stratul său de hartă privind teritoriul ucrainean controlat de Rusia pe baza definiției doctrinare a „controlului” — o sarcină tactică ce presupune ca un comandant să mențină influență fizică asupra unei zone specificate pentru a împiedica folosirea acesteia de către inamic sau pentru a crea condițiile necesare desfășurării cu succes a operațiunilor proprii. ISW face în mod deliberat distincția între FLOT-ul rus și zonele pe care le consideră a fi sub control rusesc. ISW nu apreciază că forțele ruse exercită control asupra zonelor din pătrunderea lor tactică de lângă Dobropillia la data de 14 august și va reevalua avansurile ruse atunci când va dispune de rapoarte confirmate și fiabile care să ateste că forțele ucrainene au recucerit teritoriul.

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni i-au transmis lui Donald Trump cinci condiții pentru pace în Ucraina

Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin. Aliații europeni ai Ucrainei au reiterat, miercuri, președintelui american Donald Trump un set de cinci condiții esențiale pentru un acord de pace cu Rusia. Cinci cerințe europene înaintea discuțiilor Trump-Putin Mesajul a fost transmis în cadrul unei videoconferințe cu lideri europeni, înaintea summitului pe care Trump îl va avea vineri, la Anchorage, Alaska, cu președintele rus Vladimir Putin, Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Cancelarul german Friedrich Merz, vorbind la Berlin alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a subliniat că orice discuție ulterioară trebuie să includă Ucraina la masa negocierilor. „Dorim ca negocierile să se desfășoare în ordinea corectă. Mai întâi, este nevoie de o încetare a focului”, a declarat Merz, în contextul avansului trupelor ruse în estul Ucrainei. Acord-cadru și delimitarea clară a frontierei A doua condiție impusă de europeni este stabilirea elementelor esențiale într-un acord-cadru. În ceea ce privește chestiunile teritoriale, Merz a precizat că „așa-numita linie de contact trebuie să fie punctul de plecare”, respingând categoric recunoașterea ocupației ruse. Principiul conform căruia frontierele nu pot fi schimbate prin forță trebuie să rămână valabil. Garanții de securitate și strategie comună Cea de-a patra cerință este oferirea unor garanții de securitate solide pentru Ucraina, alături de sprijin militar continuu. În final, liderii europeni insistă ca orice negocieri viitoare să facă parte dintr-o strategie transatlantică comună. „Dacă Rusia nu face concesii, atunci SUA și noi, europenii, trebuie să creștem presiunea”, a avertizat Merz. Participare extinsă la consultările europene Videoconferința a fost organizată la inițiativa cancelarului german. A reunit lideri din Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, secretarul general al NATO Mark Rutte și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. Condițiile Rusiei, respinse de Kiev Rusia solicită Ucrainei cedarea oficială a celor patru regiuni parțial ocupate (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), recunoașterea anexării Crimeei, renunțarea la aderarea la NATO și reducerea capacităților militare. Kievul consideră aceste condiții inacceptabile, cerând retragerea completă a trupelor ruse și garanții de securitate occidentale, inclusiv menținerea livrărilor de arme și desfășurarea unui contingent militar european. Posibile compromisuri înainte de summit Presa americană a relatat că Moscova ar fi propus oprirea ofensivei în Zaporojie și Herson și retragerea din provinciile Dnipropetrovsk, Sumî și Harkov, în schimbul controlului total asupra regiunii Donbas. Provincia Lugansk este aproape complet ocupată de Rusia, în timp ce o parte din Donețk se află încă sub control ucrainean.

Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal (sursa: Facebook/Vice President JD Vance)
Internațional

Ministru britanic se autodenunță după o partidă de pescuit fără permis, alături de JD Vance

Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal. Ministrul britanic de externe, David Lammy, s-a autodenunțat la Agenția pentru Mediu după ce a participat la o partidă de pescuit fără permisul necesar, alături de vicepreședintele american JD Vance, aflat în vizită în Regatul Unit. Informația a fost confirmată miercuri de Ministerul de Externe britanic Ministru britanic, autodenunț pentru pescuit ilegal Incidentul a avut loc vinerea trecută, la Chevening House, reședința oficială pusă la dispoziția miniștrilor britanici de externe, situată în Kent, sud-estul Angliei. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare A fost prima zi de vacanță a lui JD Vance, care se afla în Marea Britanie împreună cu familia. „Scăpare administrativă” recunoscută de Lammy „Ministrul de externe a scris Agenției pentru Mediu cu privire la o scăpare administrativă care a dus la lipsa permiselor necesare pentru pescuitul într-un lac privat, în timpul unei misiuni diplomatice la Chevening House săptămâna trecută”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe. Acesta a precizat că David Lammy a obținut permisele necesare după partidă. Ministrul a recunoscut, într-o discuție cu presa, că nu a prins niciun pește. Reguli stricte pentru pescuitul de apă dulce În Anglia și Țara Galilor, orice persoană cu vârsta de cel puțin 13 ani trebuie să dețină un permis special pentru pescuitul speciilor de apă dulce, precum crapul, potrivit reglementărilor Agenției pentru Mediu. După weekendul petrecut la Chevening House, JD Vance și-a continuat vacanța în zona rurală Cotswolds, în sud-estul Angliei. Vizita sa a provocat nemulțumirea unor localnici, care au organizat o petrecere-protest intitulată „Vance not welcome” („Vance nu este binevenit”), acuzând perturbările cauzate de prezența vicepreședintelui american.

Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump vrea o întâlnire trilaterală cu Putin și Zelenski după summit-ul din Alaska

Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski. Președintele american Donald Trump a anunțat miercuri că își dorește să organizeze „aproape imediat” o întâlnire cu liderul rus Vladimir Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, după întrevederea programată vineri în Alaska cu omologul său rus. Trump, întâlnire cu Putin și Zelenski Donald Trump a precizat că prima întâlnire cu Vladimir Putin ar putea aduce rezultate importante, însă scopul său este să creeze cadrul pentru o a doua rundă de discuții. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare „Unele lucruri importante pot fi obținute în cadrul primei întâlniri – va fi o întâlnire foarte importantă – dar aceasta pregătește terenul pentru o a doua întâlnire”, a declarat președintele american, subliniind că organizarea discuțiilor trilaterale va depinde de buna desfășurare a primei întrevederi. Summit în Alaska pentru găsirea unei soluții în Ucraina Întâlnirea dintre Trump și Putin este programată pentru vineri, la o bază militară americană din Anchorage (Alaska). Obiectivul principal: identificarea unei soluții la războiul pe care Moscova îl poartă în Ucraina de peste trei ani. O întâlnire trilaterală, doar dacă negocierile merg bine Trump a spus că ar vrea să organizeze „rapid” a doua întâlnire, împreună cu Zelenski și Putin, „dacă își doresc ca eu să fiu acolo”. Totuși, a avertizat că ar putea renunța la plan, dacă discuțiile de vineri cu Putin nu vor aduce răspunsurile așteptate. „Dacă simt că nu este potrivit să o organizăm pentru că nu am obținut răspunsurile pe care trebuie să le obținem, atunci nu va exista o a doua întâlnire”, a explicat liderul american. Avertisment pentru Rusia: „Consecințe foarte grave” Donald Trump a transmis că Rusia se va confrunta cu „consecințe foarte grave” dacă nu acceptă să pună capăt conflictului, fără a oferi detalii suplimentare. Întrebat dacă crede că îl poate convinge pe Putin să nu mai lovească civili, Trump a spus că a discutat acest subiect de mai multe ori cu liderul rus. „Și apoi mă întorc acasă și văd că o rachetă a lovit un cămin de bătrâni sau un bloc de apartamente, iar oamenii zac morți pe stradă. Atunci mă gândesc că răspunsul este nu”, a afirmat președintele american. Discuții cordiale cu liderii europeni și Zelenski Trump a mai spus că a avut, în cursul zilei de miercuri, „un apel foarte bun” cu lideri europeni, inclusiv cu președintele Zelenski, în care s-a discutat și despre reuniunea din Alaska. „I-aș da un 10” acestui apel, „foarte, foarte cordial”, a adăugat liderul american, în cadrul unui discurs la Kennedy Center din Washington.

Moscova vizează retragere NATO din Europa (sursa: Facebook/Donald Tusk)
Internațional

Rusia vizează diminuarea prezenței NATO în Europa, în negocierile pentru Ucraina

Moscova vizează retragere NATO din Europa. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat că Rusia intenționează să includă tema reducerii prezenței trupelor NATO în orice discuții referitoare la viitorul Ucrainei. Declarația vine cu două zile înaintea summitului dintre președintele rus Vladimir Putin și liderul american Donald Trump, programat în Alaska. Moscova vizează retragere NATO din Europa „Am auzit în ultimele zile că rușii ar dori foarte mult să includă discuții despre reducerea prezenței NATO, de exemplu în Polonia, în negocierile despre viitorul Ucrainei”, a afirmat Donald Tusk. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Premierul liberal polonez a subliniat importanța menținerii unui „grup puternic și unit de state” atât în relația cu Rusia, cât și cu aliați precum Statele Unite. Polonia, ultima țară din Europa din care SUA ar retrage trupe Viceministrul polonez al apărării, Pawel Zalewski, a declarat recent că Polonia se așteaptă să fie ultima țară europeană din care Statele Unite și-ar retrage trupele, în contextul discuțiilor de la Washington privind reducerea prezenței militare americane pe continent. „Toate discuțiile pe care le avem cu americanii indică faptul că Polonia este ultima țară din care americanii ar dori să își retragă trupele”, a spus Zalewski. Importanța strategică a Poloniei pe flancul estic al NATO Potrivit oficialului polonez, există un raționament strategic clar pentru menținerea trupelor americane în Polonia. Aceasta joacă un rol esențial ca element de descurajare împotriva Rusiei, în special după invazia Ucrainei. Reducerea bugetului Pentagonului și prioritățile strategice ale SUA Reducerea bugetului Pentagonului ar putea determina diminuarea prezenței militare americane în Europa, pentru a elibera resurse destinate regiunii Indo-Pacific. Oficialii administrației Trump consideră această zonă mai importantă strategic pentru Statele Unite. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt staționați în Europa.

Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia (sursa: KCNA)
Internațional

Muncitori nord-coreeni exploatați în Rusia, în condiții apropiate de sclavie

Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia. Pusă în fața unei penurii severe de forță de muncă, Rusia recurge la muncitori aduși din Coreea de Nord, angajați în condiții extreme pe șantiere, în fabrici și în centre IT. Potrivit unei anchete BBC, șase muncitori care au reușit să fugă din Rusia au descris tratamente „aproape de sclavie”, incluzând muncă epuizantă, violență fizică și lipsă totală a libertății de mișcare. Muncă forțată pentru nord-coreeni în Rusia Muncitorii nord-coreeni lucrează până la 18 ore pe zi, având doar două zile libere pe an, fiind supravegheați constant de agenți trimiși de regimul de la Phenian. Citește și: Minciună grosolană a lui Tăpălagă și Pantazi: G4Media nu este "un non-profit", ci o firmă cu profit foarte mare Muncitorii sunt cazați în containere insalubre sau în clădiri neterminate și nu pot părăsi locul de muncă. Un supraviețuitor a povestit că unii colegi adormeau în picioare de oboseală și erau bătuți dacă încercau să se odihnească. Recrutări masive, în ciuda interdicțiilor ONU Conform serviciilor de informații sud-coreene, în 2024, aproximativ 10.000 de muncitori nord-coreeni au fost trimiși în Rusia, iar numărul lor ar putea depăși 50.000 în 2025. Aceste recrutări încalcă interdicțiile impuse de ONU din 2019, fiind mascate prin vize de studenți. În Coreea de Nord, aceste posturi sunt atractive datorită salariilor promise, însă statul reține cea mai mare parte din bani sub forma unei „taxe de loialitate”. Îndoctrinare și restricții pentru a preveni evadările Pentru a limita dezertările, regimul de la Phenian păstrează salariile restante până la întoarcerea muncitorilor în țară și organizează sesiuni de îndoctrinare pentru reafirmarea loialității față de Kim Jong-un. Măsurile de control au redus drastic numărul evadărilor: din 2022, doar zece muncitori au reușit să fugă din Rusia, comparativ cu aproximativ 20 pe an anterior.

Volodimir Zelenski exclude retragerea din Donbas (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski respinge retragerea din Donbas și avertizează asupra noilor ofensive ruse

Volodimir Zelenski exclude retragerea din Donbas. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins marți orice posibilitate de retragere a forțelor ucrainene din Donbas, cu câteva zile înaintea summitului dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Volodimir Zelenski exclude retragerea din Donbas Liderul de la Kiev a subliniat că, dacă regiunile Donețk și Lugansk ar ajunge sub controlul Moscovei, acestea ar putea fi folosite drept rampă de lansare pentru o „viitoare ofensivă” împotriva Ucrainei. Citește și: EXCLUSIV Finul pe care ministrul Ivan voia să-l numească la Hidroelectrica, mic patron de cârciumă și abonat la sinecuri locale în Bistrița Zelenski a catalogat vizita lui Vladimir Putin în Alaska, programată pentru vineri, ca fiind o „victorie” pentru Kremlin. Potrivit acestuia, întâlnirea pe teritoriul american îl scoate pe liderul rus din „izolare” și amână posibile sancțiuni ale Statelor Unite împotriva Moscovei. Avans limitat al trupelor ruse în estul Ucrainei Liderul ucrainean a confirmat că grupuri de soldați ruși au reușit să avanseze aproximativ 10 kilometri în anumite sectoare ale frontului din est. Zelenski a dat asigurări că aceste unități, lipsite de echipament greu, vor fi neutralizate, precizând că o parte dintre combatanți au fost deja capturați sau eliminați. Moscova ar pregăti noi ofensive Zelenski a acuzat Rusia că pregătește noi atacuri în trei direcții strategice: Zaporojie, Pokrovsk și Novopavlivka. Acesta consideră că avansurile recente ale trupelor ruse fac parte dintr-o campanie menită să creeze impresia că „Rusia avansează și Ucraina pierde” înaintea întâlnirii dintre Putin și Trump.

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Europa depășește SUA la sprijinul militar pentru Ucraina

Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA. Potrivit datelor publicate de Institutul german Kiel, Europa a continuat să își crească sprijinul militar acordat Ucrainei în lunile mai și iunie, depășind nivelul ajutorului oferit de Statele Unite. Spre deosebire de Washington, care s-a limitat la vânzarea de arme, sprijinul european provine acum tot mai mult din producția industriei de apărare, nu din stocurile militare deja diminuate. Sprijinul european pentru Ucraina depășește SUA De la începutul războiului declanșat de Rusia, în urmă cu aproape trei ani și jumătate, statele europene, inclusiv Regatul Unit, au oferit Ucrainei ajutoare militare totale de 80,5 miliarde de euro, față de aproximativ 64,6 miliarde de euro din partea SUA. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document În primăvara acestui an, sprijinul militar european l-a egalat pe cel american, iar ulterior l-a depășit. O parte importantă din armele furnizate provin acum din contracte de achiziții publice, nu din rezerve militare. Ajutor de 10,5 miliarde de euro în două luni În mai și iunie, ajutorul militar european pentru Ucraina a totalizat circa 10,5 miliarde de euro. Dintre acestea, 4,6 miliarde de euro – aproximativ 44% – au fost alocate prin contracte acordate în special companiilor de apărare europene și ucrainene. Cele mai mari contribuții au venit din partea: Germaniei – 5 miliarde de euro; Norvegiei – 1,5 miliarde de euro; Belgiei – 1,2 miliarde de euro. Olanda, Regatul Unit și Danemarca au oferit fiecare între 500 și 600 de milioane de euro, printr-un mecanism NATO care permite achiziția de arme din SUA pentru a fi transferate Ucrainei, la solicitarea președintelui american Donald Trump. SUA: Vânzări de arme, nu donații Washingtonul a aprobat exporturi semnificative de armament către Ucraina în luna mai, însă acestea nu fac parte din pachete de ajutor gratuit. Kievul trebuie să le plătească fie din resurse proprii, fie din fonduri oferite de aliații europeni. Înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, SUA erau principalul furnizor de ajutor militar pentru Ucraina. Politica sa diferă radical de cea a predecesorului democrat Joe Biden, vizând întreruperea finanțării directe a războiului și încurajarea Europei să preia conducerea sprijinului militar. Mesajul vicepreședintelui american J.D. Vance „Cred că am terminat cu finanțarea acestui război în Ucraina”, a declarat vicepreședintele J.D. Vance într-un interviu acordat postului Fox News. Vance a adăugat: Dacă europenii vor să preia ștafeta și să cumpere arme de la producătorii americani, nu avem nicio problemă cu asta”. Trump și Putin, discuții în Alaska Președintele Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin urmează să se întâlnească vineri, în Alaska, pentru a discuta un posibil acord de pace. Potrivit declarațiilor liderului american, acesta ar putea include „schimburi teritoriale” menite să pună capăt războiului din Ucraina.

Putin vrea acord direct cu SUA (sursa: tass.ru)
Internațional

Putin îi oferă lui Trump o soluție convenabilă, afirmă un consiler al Kremlinului

Putin vrea acord direct cu SUA. Dmitri Suslov, vice-director al Centrului de Studii Europene și Internaționale din cadrul Școlii Superioare de Economie și consilier apropiat al Kremlinului pe probleme de politică externă, a afirmat, într-un interviu pentru Corriere della Sera, că președintele rus Vladimir Putin îi propune lui Donald Trump „o ieșire convenabilă” din impasul geopolitic actual. Declarațiile vin în contextul pregătirilor pentru summitul ruso-american din Alaska. Putin vrea acord direct cu SUA Suslov susține că Putin vede două scenarii posibile în urma întâlnirii din Alaska. Citește și: România, placă turnantă a finanțărilor rusești ilegale pentru gruparea ȘOR-Guțul - document Prima variantă ar fi adoptarea unui plan bilateral Rusia–SUA pentru un armistițiu în Ucraina, fără implicarea directă a Kievului sau a Europei. Acest plan ar putea include: Retragerea forțelor ucrainene din zonele din Donbass aflate încă sub controlul Kievului; Retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkov; Menținerea liniei actuale a frontului în restul teritoriilor; Angajamentul Ucrainei de a nu adera la NATO. Mai puține pretenții decât în urmă cu un an Potrivit lui Suslov, această ofertă reprezintă o schimbare față de cererile Rusiei din urmă cu un an, când Moscova solicita retragerea Ucrainei din toate cele patru provincii anexate. În plus, Kremlinul este dispus acum să discute un armistițiu provizoriu, nu doar termenii acordului final. Al doilea scenariu: presiune asupra Kievului A doua opțiune, spune Suslov, este ca președintele Volodimir Zelenski, sprijinit de statele europene, să respingă propunerea. În acest caz, Trump ar putea decide oprirea completă a asistenței militare pentru Ucraina și chiar sistarea vânzărilor de armament către Europa, pentru a împiedica transferul acestuia către Kiev. O astfel de măsură ar accelera înfrângerea Ucrainei și colapsul total al rezistenței sale. De ce Trump ar accepta oferta lui Putin Suslov consideră că Trump este motivat să sprijine acordul și pentru a evita o criză diplomatică cu China, India și Brazilia. Președintele american le-a cerut acestor state să oprească importurile de petrol rusesc, amenințând cu sancțiuni secundare, însă răspunsul a fost negativ. O respingere a propunerii ruse ar pune Washingtonul într-o poziție delicată: fie cedează, riscând să arate slăbiciune, fie intră într-un conflict comercial și politic cu trei mari puteri ale grupului BRICS. „Dacă summitul din Alaska va produce un plan comun pentru armistițiu în Ucraina, Trump ar putea revendica chiar un succes istoric”, afirmă Suslov. De ce a fost alească Alaska pentru summit Locul întâlnirii, Alaska, nu este ales la întâmplare, simbolizând caracterul exclusiv bilateral al tratativelor ruso-americane. Este poziționată geografic aproape de Rusia și departe de Europa și Ucraina. Va fi primul summit Rusia–SUA pe teritoriul american din ultimii 15 ani (ultimul a avut loc în 2010 între Dmitri Medvedev și Barack Obama). Pe lângă tema centrală a războiului din Ucraina, agenda summitului va include și problema Arcticii, zonă cu potențial ridicat de tensiuni militare, dar și de cooperare economică, odată cu creșterea accesibilității datorată topirii ghețurilor.

Profitul Raiffeisen Rusia crește cu 17,8% (sursa: globalbankingandfinance.com/)
Internațional

Profit mare în Rusia pentru Raiffeisen Bank: peste un miliard de dolari în primul semestru

Profitul Raiffeisen Rusia crește cu 17,8%. Subsidiara rusă a Raiffeisen Bank International (RBI) a înregistrat în primul semestru din acest an un profit de 83,9 miliarde de ruble (1,05 miliarde de dolari), în creștere cu 17,8% față de aceeași perioadă din 2024. Profitul Raiffeisen Rusia crește cu 17,8% Datele, raportate conform standardelor contabile din Rusia, arată o majorare de la 71,3 miliarde de ruble anul trecut. Citește și: Locotenent-colonel ucrainean critică dur modul în care s-a ajuns ca Rusia să spargă frontul din Donețk: „Este un haos complet” După sancțiunile occidentale impuse în urma conflictului din Ucraina, majoritatea băncilor rusești au pierdut accesul la sistemul global SWIFT. În acest context, RBI, cel mai mare creditor occidental rămas pe piața rusă, a beneficiat de pe urma gestionării transferurilor internaționale și a dobânzilor ridicate la depozite. Grupul este însă sub presiune din partea SUA și UE pentru a-și retrage operațiunile din Rusia. Pierderi în trimestrul doi și obstacole la vânzare În trimestrul al doilea din 2025, RBI a raportat pierderi, după o depreciere de 1,2 miliarde de euro cauzată de un litigiu juridic în Rusia. Deși un tribunal rus a ridicat recent măsura temporară care bloca vânzarea subsidiarei, banca precizează că mai există obstacole, precum necesitatea obținerii aprobării autorităților de reglementare ruse. Și subsidiara rusă a grupului italian UniCredit a înregistrat rezultate solide, raportând un avans anual de 39% al profitului în primul semestru din acest an.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră