vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Jaf asupra echipei israeliene de bob înainte de JO: echipamente, bunuri personale și pașapoarte

Echipa masculină de bob a Israelului a fost victima unei spargeri chiar înainte de Jocurile Olimpice de iarnă Milano–Cortina 2026. Sportivii au rămas fără echipamente sportive și bunuri personale în valoare de câteva mii de dolari, dar și fără pașapoarte, din apartamentul în care erau cazați în perioada de pregătire. AJ Edelman: „Ce sezon...” Incidentul a fost confirmat de pilotul echipei, AJ Edelman, care a relatat situația pe rețeaua X. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „În timpul antrenamentului pentru Jocuri, apartamentul a fost spart, au fost furate echipamente și pașapoarte în valoare de mii de dolari. Ce sezon...”, a scris sportivul sâmbătă seară. Unde a avut loc spargerea AJ Edelman nu a precizat țara în care se afla echipa în momentul incidentului. Totuși, presa italiană a transmis că spargerea nu a avut loc pe teritoriul Italiei. O fotografie publicată de sportiv arată o hartă care pare să fie a orașului Praga, sugerând că echipa se antrena în Cehia. Antrenamente reluate imediat În ciuda jafului, sportivii nu și-au întrerupt pregătirea pentru competiția olimpică. Edelman a subliniat determinarea echipei de a merge mai departe: „O infracțiune flagrantă – valize, pantofi, echipament, pașapoarte furate – și băieții s-au întors direct la antrenament astăzi.” Echipa masculină de bob a Israelului urmează să concureze la Jocurile Olimpice de iarnă Milano-Cortina 2026 pe 16 februarie. Reacția Comitetului Internațional Olimpic Întrebat despre acest incident, purtătorul de cuvânt al Comitetul Internațional Olimpic, Mark Adams, a precizat că spargerea a avut loc „în cazarea dinaintea Jocurilor”, deci în afara zonelor aflate sub responsabilitatea CIO. „Cel mai important lucru este să spunem că îi sprijinim. Vom face tot ce putem. Dacă au nevoie de ajutor, bineînțeles că îl vom acorda”, a declarat Mark Adams.

Jaf asupra echipei israeliene de bob înainte de JO: echipamente, bunuri personale și pașapoarte
Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează
Internațional

Scandalul Epstein - șeful de cabinet al premierului britanic demisionează

Morgan McSweeney, șeful de cabinet al premierului britanic Keir Starmer, și-a anunțat duminică demisia, după ce a recunoscut că l-a sfătuit pe prim-ministru să îl numească pe Peter Mandelson ambasador al Regatului Unit la Washington, în ciuda legăturilor cunoscute ale acestuia cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein. McSweeney își asumă responsabilitatea pentru o „greșeală” Într-o declarație scrisă transmisă postului BBC, Morgan McSweeney a explicat motivele demisiei sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „După o analiză atentă, am decis să demisionez din guvern. Numirea lui Peter Mandelson a fost o greșeală. Când mi s-a cerut, l-am sfătuit pe prim-ministru să facă această numire și îmi asum întreaga responsabilitate pentru acest sfat”, a afirmat McSweeney. Criză politică majoră în guvernul laburist Executivul condus de Keir Starmer traversează una dintre cele mai grave crize de la preluarea puterii, în urma dezvăluirilor recente despre relațiile dintre Peter Mandelson și finanțatorul american Jeffrey Epstein, decedat în 2019. Criticile s-au intensificat atât din opoziție, cât și din interiorul Partidului Laburist, unii membri cerând chiar plecarea premierului din Downing Street. În mod special, Morgan McSweeney a fost vizat pentru insistența cu care a susținut numirea lui Mandelson într-un post diplomatic-cheie. Numire strategică, urmată de revocare Keir Starmer îl numise pe Peter Mandelson, fost ministru laburist și comisar european, ambasador la Washington în decembrie 2024, într-un moment delicat, marcat de revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Totuși, în septembrie 2025, Mandelson a fost demis, după publicarea unor documente din dosarul Epstein, care detaliau amploarea legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat. Noi documente și suspiciuni grave Documente recente făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA au reaprins scandalul. Potrivit acestora, Peter Mandelson i-ar fi furnizat lui Jeffrey Epstein informații sensibile, susceptibile să influențeze piețele financiare, în perioada în care a fost ministru în guvernul laburist condus de Gordon Brown, între 2008 și 2010. Ancheta poliției britanice Pe fondul acestor dezvăluiri, poliția britanică a deschis o anchetă penală. Vineri, autoritățile au percheziționat două adrese asociate lui Peter Mandelson: una în sud-vestul Angliei și una în Londra. Regrete și scuze din partea premierului Săptămâna aceasta, Keir Starmer a declarat public că regretă numirea lui Peter Mandelson și și-a cerut scuze victimelor lui Jeffrey Epstein. Premierul a susținut însă că, la momentul deciziei, nu cunoștea amploarea legăturilor dintre fostul său ambasador și infractorul sexual. Morgan McSweeney, strateg-cheie al Partidului Laburist În Downing Street, Morgan McSweeney era considerat strategul-șef al Partidului Laburist și mâna dreaptă a lui Keir Starmer. El a fost numit în funcție în octombrie 2024, la trei luni după revenirea laburiștilor la putere, după ce jucase un rol esențial ca director general al campaniei electorale care a adus partidul din nou la guvernare.

China încearcă să-l bage pe Dalai Lama în scandalul Epstein, dar liderul tibetan nu l-a întâlnit pe infractor
Internațional

China încearcă să-l bage pe Dalai Lama în scandalul Epstein, dar liderul tibetan nu l-a întâlnit pe infractor

Biroul lui Dalai Lama a transmis că liderul spiritual budist aflat în exil „nu l-a întâlnit niciodată” pe Jeffrey Epstein, după ce presa de stat chineză a sugerat o posibilă asociere între cei doi, pe baza documentelor judiciare cunoscute sub numele de „dosarele Epstein”. Numele lui Dalai Lama apare în documente, fără indicii de întâlnire O analiză asupra milioanelor de pagini din dosarele Epstein, făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA, arată că numele lui Dalai Lama apare de 154 de ori. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Cu toate acestea, documentele nu conțin nicio mențiune și niciun indiciu care să sugereze o întâlnire directă sau o relație între liderul budist și Epstein. Relatarea CGTN și e-mailul din 2012 Joi, China Global Television Network (CGTN) a susținut că numele lui Dalai Lama ar apărea de cel puțin 169 de ori în dosarele Epstein. Postul chinez a invocat inclusiv un e-mail din 2012, trimis de un expeditor al cărui nume a fost anonimizat, în care se sugera participarea la un eveniment pe o insulă „unde urma să vină Dalai Lama”. Dezmințire categorică: „Nu a existat nicio întâlnire” Într-un comunicat publicat duminică pe platforma X, biroul lui Dalai Lama a respins ferm aceste interpretări. „Unele relatări recente din mass-media și postări de pe rețelele sociale referitoare la ‘dosarele Epstein’ încearcă să stabilească o legătură între Sanctitatea Sa Dalai Lama și Jeffrey Epstein. Putem confirma fără echivoc că Sanctitatea Sa nu l-a întâlnit niciodată pe Jeffrey Epstein și nu a autorizat niciodată pe nimeni să se întâlnească sau să interacționeze cu el în numele său”, se arată în comunicat. Simplă menționare nu înseamnă vinovăție Reprezentanții biroului subliniază că simpla apariție a unui nume în dosarele Epstein nu implică automat comiterea vreunei fapte ilegale. Numeroase personalități publice, politicieni și oameni de afaceri sunt menționați în documente, fără ca acest lucru să indice o implicare directă. Cazul Epstein și moartea sa în detenție Jeffrey Epstein a fost găsit mort în celula sa în anul 2019, în timp ce se afla în detenție preventivă. Acesta era acuzat de trafic sexual cu minori, iar cazul său a generat una dintre cele mai ample anchete privind abuzurile sexuale la nivelul elitelor globale. Relația tensionată dintre China și Dalai Lama China, care susține că Tibetul este parte integrantă a teritoriului său, îl atacă constant pe Dalai Lama, pe care îl numește rebel și separatist. Liderul budist a militat de-a lungul vieții pentru o autonomie mai largă a Tibetului. Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Dalai Lama are în prezent 90 de ani. El avea doar 23 de ani când a fugit din capitala tibetană Lhasa, în 1959, după ce trupele chineze au reprimat violent o revoltă. De atunci, trăiește în exil în nordul Indiei și are milioane de adepți în întreaga lume, inclusiv numeroase celebrități.

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie
Internațional

Orbán numește Ucraina „dușman” al Ungariei, într-un discurs electoral injectat de furie

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit controverse majore după ce a catalogat Ucraina drept „inamic” al propriei țări. Afirmația a fost făcută duminică, în timpul unui discurs de campanie electorală susținut în orașul Szombathely, din vestul Ungariei. Orbán acuză Ucraina de presiuni la Bruxelles În discursul său, liderul de la Budapesta a criticat în mod direct autoritățile ucrainene, acuzându-le că solicită constant, la nivelul Uniunii Europene, deconectarea Ungariei de la energia rusească, mai ieftină. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea „Ucrainenii trebuie să înceteze să mai ceară constant la Bruxelles ca Ungaria să fie deconectată de la energia ieftină rusească. Atâta timp cât Ucraina face asta, este duşmanul nostru”, a declarat Orbán, potrivit agenției ungare de presă MTI. Declarația vine în contextul în care Ucraina este ținta unui război declanșat de Rusia, iar majoritatea statelor membre UE sprijină Kievul atât politic, cât și energetic. Relația privilegiată cu Moscova și dependența energetică Viktor Orbán este considerat cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană al președintelui rus Vladimir Putin. Ungaria continuă să depindă într-o mare măsură de gazele și petrolul din Rusia, spre deosebire de alte state europene care au accelerat procesul de diversificare energetică după invazia Ucrainei. Sub conducerea lui Orbán, Budapesta nu a făcut eforturi semnificative pentru a reduce această dependență, poziție care a generat tensiuni repetate cu instituțiile europene. Alegeri parlamentare decisive în Ungaria Declarațiile premierului ungar vin într-un moment politic sensibil. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar pentru prima dată în cei 16 ani de putere, Viktor Orbán se confruntă cu o opoziție puternică. Partidul Tisza, în avantaj în sondaje Partidul Respectului și Libertății, cunoscut sub numele de partidul Tisza, condus de conservatorul Peter Magyar, este creditat cu un avans consistent în sondajele de opinie. Formațiunea îl devansează de peste un an pe partidul de guvernământ Fidesz, condus de Viktor Orbán. Pe fondul acestor evoluții, retorica dură la adresa Ucrainei este interpretată de analiști drept o strategie electorală menită să mobilizeze electoratul naționalist și eurosceptic.

Epstein lua în calcul să utilizeze tehnologii genetice pentru a-și prelungi viața
Internațional

Epstein lua în calcul să utilizeze tehnologii genetice pentru a-și prelungi viața

Infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein a efectuat teste genetice într-o aparentă tentativă de a-și folosi propriul material genetic în scopuri de medicină regenerativă, un domeniu care urmărește repararea organismului prin regenerarea de țesuturi și organe. Informațiile apar în mii de e-mailuri publicate recent și analizate de CNN. Teste genetice după condamnarea din 2008 La câțiva ani după condamnarea sa inițială din 2008 pentru infracțiuni legate de prostituție, Epstein a plătit pentru teste genetice avansate realizate de un medic afiliat unuia dintre cele mai prestigioase spitale din Statele Unite. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit CNN, el a explorat inclusiv posibilitatea creării de celule stem, considerate esențiale pentru imunitate, vindecare și longevitate. Legătura cu Harvard și un proiect genomic global La acel moment, cercetătorul Joseph Thakuria era medic șef la Massachusetts General Hospital și era afiliat unui amplu proiect de studiere a genomului derulat de Harvard Medical School. În declarații oferite CNN, Thakuria a afirmat că Epstein era înscris în Personal Genome Project, o bază de date publică globală ce colectează informații genetice de la voluntari pentru a sprijini cercetarea științifică asupra trăsăturilor și bolilor genetice. Propuneri private și finanțări discutabile Documente incluse în dosarele lui Epstein, publicate de Department of Justice, arată că în februarie 2014 Joseph Thakuria i-a trimis acestuia o propunere de finanțare a unui proiect privat. Inițiativa viza secvențierea genomurilor pacienților pentru identificarea factorilor genetici implicați în diferite boli. În aceeași propunere, cercetătorul oferea și opțiuni de cercetare genetică personalizată pentru Epstein, inclusiv studii dedicate longevității. Secvențiere ADN și studii de longevitate Câteva luni mai târziu, în iunie 2014, Thakuria i-a trimis lui Epstein o factură detaliată pentru mai multe proiecte, printre care o investiție inițială de 2.000 de dolari pentru secvențierea unei părți din genomul său. Devizul includea și costuri estimate pentru „studii personalizate de longevitate”, ce presupuneau utilizarea editării genetice. Documentele menționează că Epstein a furnizat o probă de salivă pentru aceste analize. Editarea genetică și tehnologia CRISPR O parte a propunerii viza editarea celulelor stem ale lui Epstein „pentru a introduce mutații în culturi despre care se crede că sporesc longevitatea”, folosind tehnologia inovatoare de editare genetică CRISPR, aflată atunci la început de drum. CNN nu a identificat dovezi clare ale plății complete pentru aceste servicii, însă corespondența dintre Epstein, Thakuria și asistenții acestuia a continuat cel puțin până în 2015. În e-mailuri, asistenții încercau să ducă mai departe proiectele începute. La un moment dat, Epstein s-a arătat nemulțumit de întârzieri și l-a amenințat pe medic că îl va raporta superiorilor săi dacă rezultatele nu vor fi livrate rapid. Un final controversat Jeffrey Epstein s-a sinucis în 2019, în închisoare, în timp ce aștepta procesul pentru acuzații federale de trafic sexual. Dezvăluirile privind interesul său pentru experimente genetice și longevitate adaugă o nouă dimensiune unui caz deja marcat de controverse, influență și abuz de putere.  

Criză majoră la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump
Internațional

Criză majoră la Washington Post: 300 de jurnaliști concediați, proprietarul Jeff Bezos - apropiat de Trump

Washington Post a anunțat sâmbătă retragerea directorului său general, Will Lewis, la doar câteva zile după prezentarea unui amplu plan de restructurare care prevede eliminarea a sute de posturi din redacție. Decizia vine într-un moment delicat pentru cotidianul american, considerat un pilon al jurnalismului de investigație și deținut de Jeff Bezos, fondatorul Amazon. Planul de concedieri a provocat un șoc în redacție Anunțul făcut miercuri privind desființarea a aproximativ 300 de posturi dintr-un total de circa 800 de jurnaliști a generat reacții puternice în interiorul redacției și în mediul jurnalistic american. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Contextul este cu atât mai sensibil cu cât proprietarul publicației, Jeff Bezos, este perceput ca apropiindu-se de Donald Trump, un președinte cunoscut pentru atacurile sale constante la adresa presei tradiționale, după revenirea sa la putere. Will Lewis își anunță retragerea după doi ani de „transformare” Într-un e-mail adresat angajaților și ulterior făcut public pe rețelele sociale de un jurnalist al cotidianului, Will Lewis a explicat că, „după doi ani de transformare a Washington Post, este momentul potrivit” pentru a se retrage din funcție.  Publicația a anunțat că Will Lewis a fost înlocuit imediat de Jeff D'Onofrio, directorul financiar al Washington Post, numit în această funcție anul trecut.  Un cotidian istoric, afectat de ani de criză Numit cu misiunea de a redresa situația financiară și editorială a ziarului, Will Lewis a preluat conducerea unei instituții media cu o istorie impresionantă, inclusiv un rol central în dezvăluirea scandalului Watergate și numeroase premii Pulitzer. Cu toate acestea, Washington Post se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți majore. De la succes editorial la pierderi financiare În timpul primului mandat al lui Donald Trump, publicația a beneficiat de un interes crescut al cititorilor, datorită unei acoperiri jurnalistice ferme și lipsite de concesii. După plecarea lui Trump de la Casa Albă, interesul publicului a scăzut, iar situația financiară a intrat într-un declin constant. Potrivit presei americane, Washington Post înregistrează pierderi de mai mulți ani. Pierderi masive de abonați înainte de alegerile din 2024 Cotidianul a suferit o adevărată „hemoragie” de abonați după ce conducerea a decis să nu se poziționeze public înainte de alegerile prezidențiale din 2024, câștigate de Donald Trump. Această neutralitate a fost criticată atât din interior, cât și din exterior, fiind percepută ca o ruptură față de tradiția editorială a publicației. Concedieri masive și reducerea corespondenței externe „Sub conducerea mea, au fost luate decizii dificile pentru a asigura un viitor durabil pentru Washington Post”, a declarat Will Lewis, subliniind obiectivul de a păstra un jurnalism non-partizan de înaltă calitate. În practică, aceste decizii au dus la concedierea unei mari părți a corespondenților din străinătate, inclusiv a tuturor jurnaliștilor care transmiteau din Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. De asemenea, redacțiile de sport, carte, podcasturi, pagini locale și infografic au fost sever afectate sau chiar desființate complet, marcând una dintre cele mai dure restructurări din istoria recentă a presei americane.

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului
Internațional

Iranul sfidează SUA: nu renunță la îmbogățirea uraniului, chiar și sub amenințarea războiului

Iranul nu va renunța la îmbogățirea uraniului, chiar dacă acest lucru ar putea duce la un conflict militar cu Statele Unite, a declarat șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi. Afirmația vine la doar două zile după negocierile purtate cu Washingtonul pe tema programului nuclear al Teheranului. „Nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem” Vorbind în cadrul unui forum organizat la Teheran, Abbas Araghchi a subliniat că Iranul a plătit „un preț foarte mare” pentru programul său nuclear pașnic și pentru îmbogățirea uraniului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Potrivit acestuia, refuzul de a renunța la această activitate ține de suveranitatea națională. „De ce insistăm atât de mult asupra îmbogățirii uraniului și refuzăm să renunțăm la aceasta chiar dacă ni se impune un război? Pentru că nimeni nu are dreptul să ne dicteze ce să facem”, a declarat diplomatul iranian. Discuții tensionate cu emisarul american în Oman Vineri, Abbas Araghchi a avut discuții în Oman cu emisarul american Steve Witkoff, în încercarea de a relansa dialogul privind programul nuclear iranian. În ciuda acestor contacte diplomatice, pozițiile celor două părți rămân profund divergente. Teheranul minimalizează desfășurarea militară a SUA în Golf Ministrul iranian de externe a declarat că desfășurarea militară americană în regiunea Golfului „nu ne sperie”. Declarația a fost făcută la o zi după ce Steve Witkoff a vizitat portavionul american Abraham Lincoln, aflat în zonă, într-un gest interpretat ca semnal de presiune militară din partea Washingtonului. „Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți” „Suntem un popor al diplomației, suntem de asemenea un popor al războiului, însă aceasta nu înseamnă că noi căutăm războiul”, a adăugat Abbas Araghchi, încercând să transmită un mesaj de fermitate combinat cu disponibilitatea pentru dialog. Președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu o intervenție militară împotriva Iranului. Aceste avertismente au fost motivate inițial de reprimarea sângeroasă a mișcării de protest din Iran, iar ulterior de îngrijorările legate de programul nuclear al Teheranului. În acest context, Statele Unite au consolidat o prezență militară semnificativă în regiunea Golfului, unde este staționat portavionul Abraham Lincoln. Iranul pune sub semnul întrebării „seriozitatea” SUA în negocieri Duminică, șeful diplomației iraniene a pus la îndoială dorința reală a Washingtonului de a continua negocierile. „Impunerea de noi sancțiuni și anumite acțiuni militare ridică semne de întrebare privind seriozitatea și deschiderea celeilalte părți pentru negocieri autentice”, a declarat Abbas Araghchi, precizând că Iranul „va evalua toate semnalele” înainte de a decide dacă dialogul va continua. Amenințări la adresa bazelor americane și a strâmtorii Hormuz Teheranul a avertizat că, în cazul unui atac militar, va viza bazele americane din regiune și ar putea bloca Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru tranzitul livrărilor energetice mondiale. O astfel de acțiune ar avea consecințe majore asupra piețelor globale și securității energetice internaționale.

Trump refuză să își ceară scuze pentru videoclipul rasist cu soții Obama distribuit pe Truth Social
Internațional

Trump refuză să își ceară scuze pentru videoclipul rasist cu soții Obama distribuit pe Truth Social

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu intenționează să își ceară scuze pentru distribuirea, pe contul său oficial de Truth Social, a unui videoclip cu conținut rasist în care fostul președinte Barack Obama și fosta Primă Doamnă Michelle Obama erau reprezentați drept maimuțe. Videoclipul a fost ulterior șters, după un val de critici dure venite din ambele tabere politice. „Nu am făcut nicio greșeală”, spune Trump Întrebat de un reporter, la bordul avionului prezidențial în drum spre Florida, dacă administrația sa va prezenta scuze publice, Donald Trump a răspuns tranșant: „Nu, nu am făcut nicio greșeală”. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Președintele a susținut că a vizionat doar începutul materialului video și că a presupus că există „ceva la final ce nu le place oamenilor”. „Nici mie nu mi-ar plăcea, dar nu l-am văzut”, a adăugat Trump. Condamnare verbală a rasismului, fără asumare politică Întrebat dacă condamnă conținutul rasist al videoclipului, Trump a răspuns: „Bineînțeles că da”. Cu toate acestea, a precizat că nu va concedia persoana care a realizat sau distribuit materialul și a insistat că el „doar l-a dat oamenilor” pentru a fi postat. Ce conținea videoclipul distribuit de Trump Materialul video, cu o durată de 62 de secunde, includea în final un meme rasist în care soții Obama erau reprezentați ca cimpanzei într-o junglă, pe fundalul melodiei „The Lion Sleeps Tonight”. Segmentul făcea parte dintr-o narațiune conspiraționistă legată de presupusa manipulare a alegerilor prezidențiale din 2020, câștigate de democratul Joe Biden. Meme-ul apare doar în ultima secundă a videoclipului și pare să fi fost realizat de un utilizator de Instagram cunoscut pentru conținut pro-Trump, realizat cu ajutorul inteligenței artificiale. Ștergere neobișnuită și mesaje contradictorii de la Casa Albă Ștergerea videoclipului reprezintă un gest rar pentru Donald Trump, cunoscut pentru refuzul de a elimina postări controversate. Cu doar câteva ore înainte, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, minimalizase reacțiile negative, catalogându-le drept „indignare falsă”. „Vă rog să încetați indignarea falsă și să raportați ceva ce contează cu adevărat pentru poporul american”, a transmis Leavitt. Ulterior însă, un oficial al Casei Albe a declarat că „un membru al personalului a postat din greșeală videoclipul”, iar acesta a fost eliminat. Critici dure din ambele tabere politice Postarea a generat reacții puternice atât din partea democraților, cât și a republicanilor. Senatorul republican Tim Scott, apropiat al lui Trump, a calificat videoclipul drept „cel mai rasist lucru” pe care l-a văzut vreodată venind de la Casa Albă. „Președintele ar trebui să-l elimine”, a scris Scott pe platforma X. Apeluri la scuze publice din Congres Reprezentantul republican Mike Lawler a cerut ștergerea imediată a postării și prezentarea de scuze, indiferent dacă a fost vorba despre o intenție sau o eroare. La rândul său, liderul minorității democrate din Senatul SUA, Chuck Schumer, a calificat videoclipul drept „rasist, infect și dezgustător”. „Președintele trebuie să șteargă imediat postarea și să le ceară iertare lui Barack și Michelle Obama, doi mari americani”, a scris Schumer.

General-cheie al GRU, împușcat la Moscova, doi suspecți reținuți. Moscova acuză Kievul de atentat
Internațional

General-cheie al GRU, împușcat la Moscova, doi suspecți reținuți. Moscova acuză Kievul de atentat

Generalul rus Vladimir Alekseiev, împușcat vineri la Moscova, și-a recăpătat cunoștința sâmbătă, după ce a fost supus unei intervenții chirurgicale și plasat într-o comă indusă medical. Potrivit informațiilor oficiale, viața acestuia nu mai este în pericol. Operația a reușit: „Este conștient și stabil” O sursă apropiată anchetei a declarat pentru agenția de presă TASS că starea generalului s-a îmbunătățit semnificativ. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Operația a decurs bine. Ulterior, a fost plasat într-o comă indusă medical, dar acum s-a trezit și este conștient. În acest moment, putem spune că viața sa nu este în pericol”, a precizat sursa citată. Doi suspecți, reținuți de poliția rusă Între timp, cotidianul rus Kommersant relatează că poliția a reținut doi suspecți în acest caz, care sunt în prezent audiați. Autoritățile nu au oferit detalii suplimentare despre identitatea acestora sau despre mobilul atacului. Cine este Vladimir Alekseiev: om-cheie în structura GRU Vladimir Alekseiev este primul adjunct al generalului Igor Kostiukov, șeful serviciului rus de informații militare GRU. Kostiukov a condus recent delegația rusă la negocierile cu Ucraina desfășurate în Emiratele Arabe Unite. Detalii despre atac: focuri de armă la domiciliul generalului Potrivit presei ruse, Alekseiev a fost împușcat de mai multe ori în abdomen, braț și picior, la domiciliul său din Moscova. Unele surse susțin că atacatorul ar fi fost deghizat în curier și că ar putea fi vorba despre o femeie. Moscova acuză Kievul de tentativă de asasinat Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Ucraina că s-ar afla în spatele tentativei de asasinat, susținând că scopul atacului ar fi sabotarea negocierilor de pace. Atacul asupra lui Alekseiev se adaugă unei serii de atentate împotriva unor oficiali militari ruși de rang înalt. Cel mai recent caz a avut loc în decembrie anul trecut, când Fanil Sarvarov, șeful operațiunilor Statului Major General rus, a fost ucis la Moscova în explozia unei mașini-capcană. Rolul generalului în mercenariat și relația cu Wagner Generalul Vladimir Alekseiev este considerat responsabil pentru coordonarea grupurilor de mercenari care furnizează servicii paramilitare la nivel internațional. De asemenea, el este cunoscut pentru rolul său în negocierile cu Evgheni Prigojin, liderul Grupului Wagner, în timpul revoltei acestuia din iunie 2023, când mercenarii au ocupat garnizoane militare din Rostov. Implicare în invazia Rusiei în Ucraina Potrivit publicației independente The Insider, Alekseiev a jucat un rol important în organizarea primei faze a invaziei Rusiei în Ucraina, lansată în 2022. Ancheta privind tentativa de asasinat este în desfășurare, iar autoritățile ruse nu exclud nicio pistă în acest moment.

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar putea crește amenințarea Rusiei la adresa NATO
Internațional

Avertisment dur din Germania: un armistițiu fără garanții în Ucraina ar putea crește amenințarea Rusiei la adresa NATO

Amenințarea Rusiei la adresa flancului estic al NATO s-ar putea intensifica semnificativ în cazul unui armistițiu în Ucraina, a avertizat sâmbătă Wolfgang Ischinger, președintele Conferința de Securitate de la München, într-un interviu acordat publicației germane Tagesspiegel. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul este mai mic” Wolfgang Ischinger a subliniat că, în prezent, Ucraina joacă un rol esențial în securitatea continentului european, blocând forțele armate ale președintelui rus Vladimir Putin. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a explicat Ischinger, precizând că armata rusă este în acest moment concentrată pe frontul ucrainean și „pierde mii de soldați în fiecare săptămână”. Armistițiul ar putea schimba radical situația de securitate Potrivit expertului german, un eventual armistițiu în Ucraina ar modifica fundamental echilibrul de securitate din Europa de Est. Oprirea luptelor i-ar permite Moscovei să își reia nestingherit procesul de reînarmare. „Atunci Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa țărilor NATO de pe flancul estic se va intensifica”, a avertizat Ischinger, înaintea celei de-a 62-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, care va avea loc săptămâna viitoare în capitala Bavariei. Încetarea războiului, o necesitate umanitară, dar nu o garanție de securitate În același timp, Ischinger a subliniat că oprirea vărsării de sânge rămâne o prioritate absolută. „Nu-mi doresc altceva pentru poporul Ucrainei”, a spus acesta. Totuși, el a atras atenția că un armistițiu, în lipsa unor măsuri concrete de reducere a capacităților militare rusești, ar putea spori riscurile inclusiv pentru Germania. „Amenințarea rusească va crește și pentru noi, germanii, dacă un viitor armistițiu nu este însoțit de o reducere masivă a consolidării militare în districtele militare vestice ale Rusiei”, a explicat Ischinger. „Un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” Expertul german s-a declarat sceptic că Rusia ar accepta o diminuare reală a prezenței sale militare. În aceste condiții, a avertizat el, un armistițiu nu ar trebui interpretat ca un semnal de siguranță. „De aceea, un simplu armistițiu nu ar fi un motiv pentru a ne relaxa”, a punctat Ischinger. Războiul din Ucraina, o miză existențială pentru Europa Wolfgang Ischinger a descris modul în care se va încheia conflictul din Ucraina drept „o chestiune de destin prin excelență pentru Germania și Europa”, subliniind că Ucraina nu apără doar propriul teritoriu, ci securitatea întregului continent. La conferința de securitate de la München este așteptat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski
Internațional

Trump vrea ca războiul din Ucraina să se încheie până în iunie, spune Zelenski

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că administrația președintelui american Donald Trump își propune ca Ucraina și Rusia să ajungă la o soluție de încheiere a războiului până în luna iunie. Declarațiile liderului ucrainean au fost transmise sâmbătă de agenția de presă Ukrinform. Potrivit lui Zelenski, oficialii americani au transmis că vor face „tot posibilul” pentru a se asigura că războiul se va încheia în această perioadă. Alegerile din SUA, factor-cheie în calendarul propus Zelenski a sugerat că presiunea pentru o soluție rapidă este legată de contextul politic intern din Statele Unite, în special de alegerile de la jumătatea mandatului. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Congresul SUA urmează să fie reînnoit în noiembrie, iar o parte a Senatului va organiza alegeri parțiale în aceeași zi. „Alegerile sunt cu siguranță mai importante pentru ei. Să nu fim naivi”, a spus președintele ucrainean, explicând că aceste calcule politice influențează agenda diplomatică a Washingtonului. Ucraina a propus un plan de pace etapizat Șeful statului ucrainean a precizat că Kievul a prezentat deja reprezentanților americani un plan de pace structurat pe etape, care detaliază pașii ce ar trebui urmați de fiecare parte. „Dacă rușii sunt gata să pună capăt războiului, este esențial să fie stabilite condițiile”, a subliniat Zelenski, fără a oferi detalii suplimentare despre conținutul exact al acestui plan. Propunere de întâlnire Ucraina–Rusia–SUA la Miami Washingtonul a propus organizarea unei întâlniri între delegațiile ucraineană și rusă în Miami, cel mai probabil în decurs de o săptămână. Kievul a acceptat propunerea, a confirmat Zelenski. Liderul ucrainean a reiterat că garanțiile de securitate reprezintă un element esențial pentru orice acord de pace și că acestea trebuie semnate înaintea oricăror alte documente. Concesiile teritoriale rămân un punct sensibil În urma celei mai recente runde de discuții trilaterale, Zelenski a admis că subiecte precum concesiile teritoriale continuă să fie extrem de dificile. Președintele SUA mizează pe o încheiere rapidă a conflictului, dorind să-și consolideze imaginea de mediator, după ce a promis anterior că va opri războiul „în 24 de ore”. Avertisment privind un posibil acord economic SUA–Rusia Zelenski a mai avertizat asupra existenței unui document prezentat de serviciile de informații ucrainene, care ar viza un potențial acord de cooperare economică între Rusia și Statele Unite, evaluat la până la 12 trilioane de dolari. Documentul, denumit „Pachetul Dmitriev”, ar conține prevederi economice ample. Președintele ucrainean a subliniat că Ucraina va reacționa dacă un astfel de risc se va concretiza și a insistat că niciun acord bilateral nu poate afecta interesele Ucrainei fără participarea sa. Negocierile de la Abu Dhabi: rezultate limitate Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite s-au întâlnit recent la Abu Dhabi pentru a doua rundă de negocieri. Singurul rezultat concret al discuțiilor a fost un schimb de prizonieri. Zelenski a declarat că nu s-au înregistrat progrese în privința regiunii Donbas, ocupată parțial de trupele ruse, nici în privința Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare centrală nucleară din Europa. Donbas și Zaporojie, dosare încă blocate Potrivit liderului de la Kiev, pozițiile rămân divergente în ceea ce privește Donbasul, care include regiunile Lugansk și Donețk, dar și controlul asupra centralei nucleare Zaporojie. Propunerile privind o zonă de liber schimb în estul Ucrainei nu au dus, de asemenea, la un consens. „Problemele complicate rămân complicate”, a concluzionat Zelenski, apreciind totuși dialogul trilateral drept un pas înainte, care ar putea pregăti terenul pentru eventuale întâlniri la nivel de șefi de stat.

Suspiciuni de sabotaj pe rețeaua feroviară din Italia: anchetă antiteroristă după incidente multiple în nordul țării
Internațional

Suspiciuni de sabotaj pe rețeaua feroviară din Italia: anchetă antiteroristă după incidente multiple în nordul țării

Autoritățile italiene investighează o serie de incidente grave produse pe rețeaua feroviară din nordul Italiei, care ar putea indica un sabotaj cu posibilă motivație anarhică. După avarierea cablurilor electrice pe linia spre Veneția, în zona Castel Maggiore, anchetatorii au descoperit și un dispozitiv exploziv artizanal pe ruta Bologna–Padova, precum și un incendiu la o cabină electrică din stația Pesaro. Potrivit primelor informații, episoadele nu par izolate, iar ancheta este coordonată de structurile antiteroriste ale poliției italiene. Posibilă legătură cu Jocurile Olimpice de la Milano și Cortina Anchetatorii nu exclud o legătură între aceste incidente și debutul Jocurile Olimpice de Iarnă Milano–Cortina, un context sensibil din punct de vedere al securității. Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Situația amintește de sabotajele asupra rețelei TGV din Franța, produse în 2024, chiar înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice de la Paris. Matteo Salvini: „Un atentat care face rău Italiei” Matteo Salvini, ministrul Infrastructurii și Transporturilor și vicepremier al Italiei, a calificat incidentul drept un „atentat”. Aflat la Bormio, acesta a declarat că, dacă se va confirma caracterul premeditat al întreruperii traficului de mare viteză, în chiar prima zi a Jocurilor Olimpice, „înseamnă că cineva vrea răul Italiei”. Incendiu și cabluri tăiate la Bologna: întârzieri de până la 150 de minute În gara centrală din Bologna s-au înregistrat întârzieri majore, de până la 150 de minute, în special pe liniile de mare viteză. Poliția feroviară și unitățile DIGOS au intervenit după ce s-a constatat deteriorarea unor cabluri electrice, în jurul orei 8:30, într-o zonă de legătură între linia Bologna–Veneția și stația subterană de mare viteză. Ancheta indică un act deliberat: un macaz a fost incendiat, iar focul a dus la distrugerea cablurilor responsabile de detectarea vitezei trenurilor. Până în acest moment, atacul nu a fost revendicat. Trafic feroviar deviat și anulări pe liniile regionale Pentru a permite intervenția echipelor tehnice, toate trenurile de mare viteză au fost redirecționate temporar pe liniile de suprafață, utilizate în mod normal pentru traficul feroviar obișnuit. Liniile subterane ale gării AV din Bologna au rămas neutilizate pentru o perioadă îndelungată. Linia spre Veneția a fost redeschisă în jurul orei 12:30. Între timp, pasagerii au așteptat informații privind plecările și sosirile, iar personalul feroviar a încercat să gestioneze situațiile critice. Mai multe trenuri regionale au fost anulate pentru a reduce riscul de congestie. Incendiu la Pesaro și dispozitiv exploziv pe linia Bologna–Padova Situația a fost complicată suplimentar de un incendiu izbucnit în apropierea gării din Pesaro, într-un cămin tehnic aflat lângă șine, incident care a provocat noi întârzieri pentru trenurile de mare viteză. Cauzele incendiului sunt încă investigate. Totodată, pe linia feroviară Bologna–Padova, autoritățile au descoperit și neutralizat un dispozitiv exploziv rudimentar amplasat pe un schimbător de cale, confirmând gravitatea și complexitatea situației. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile italiene tratează aceste incidente ca pe o amenințare serioasă la adresa infrastructurii critice și a securității publice.

Probabil cel mai josnic gest al lui Trump: un clip AI care-i înfățișează pe soții Obama ca maimuțe
Internațional

Probabil cel mai josnic gest al lui Trump: un clip AI care-i înfățișează pe soții Obama ca maimuțe

Un videoclip distribuit pe contul oficial de Truth Social al lui Donald Trump a provocat reacții puternice în spațiul public, după ce i-a prezentat pe Barack Obama și pe soția sa ca pe niște maimuțe. Deși postarea a fost ștearsă ulterior, ea a rămas online timp de aproximativ 12 ore, timp suficient pentru a genera reacții virulente și a alimenta o nouă controversă politică. Ce conținea videoclipul distribuit pe Truth Social Prima parte a clipului, publicat de două ori pe contul președintelui pe platforma Truth Social promova teoria conspirației potrivit căreia alegerile din 2020 ar fi fost trucate prin manipularea mașinilor de vot. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) La un moment dat, apare o scenă în care chipurile lui Barack Obama și ale soției sale sunt suprapuse pe corpuri de maimuțe, dansând pe melodia „The Lion Sleeps Tonight”. Reacția administrației și explicația oficială Postările au fost eliminate abia a doua zi, chiar înainte de prânz. Un oficial de la Casa Albă a declarat, sub protecția anonimatului, că videoclipul ar fi fost publicat „din greșeală” de un angajat. Totuși, anterior ștergerii, administrația a minimalizat incidentul. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că este vorba despre „un meme de pe internet” care îl prezintă pe Trump drept „regele junglei”, iar pe democrați ca personaje din „The Lion King”. Reacția politică: condamnări, inclusiv din tabăra republicană Controversa nu a rămas în perimetrul „războaielor culturale” online. Washington Post consemnează reacții critice atât din partea democraților, cât și din partea unor republicani. Un nume important menționat în mai multe relatări este senatorul republican Tim Scott, care a condamnat postarea și a cerut eliminarea ei. De partea cealaltă, lideri democrați au calificat episodul drept o expresie de rasism explicit și au cerut scuze publice. Presa notează și condamnarea din partea NAACP, care a încadrat clipul în istoricul mai larg al tropilor rasiste folosite împotriva afro-americanilor. Explozia online: meme, criptomonede și entuziasm extremist În intervalul în care videoclipul a fost public, sute sau chiar mii de utilizatori au reacționat entuziast. Aproape imediat după postare a apărut o criptomonedă de tip memecoin, $APEBAMA. În mai puțin de 12 ore, tranzacțiile cu acest token au depășit 4 milioane de dolari. Pe platforma X, un grup cu același nume a atras rapid sute de membri. Mai mulți utilizatori au distribuit propriile imagini în care Obama este reprezentat ca maimuță sau animal. Rădăcinile istorice ale caricaturii rasiste Ideea că persoanele de culoare ar fi situate „între om și maimuță” nu este o glumă inocentă, ci una dintre cele mai vechi și violente justificări ale sclaviei și opresiunii. Încă din secolul al XIV-lea, cronici europene descriau africanii ca fiind „asemănători animalelor”, pentru a legitima robia. În timpul Războiului Civil american, caricaturi care înfățișau oameni de culoare ca maimuțe circulau pe scară largă. În 1906, Ota Benga, un bărbat din Congo, a fost expus într-o cușcă la Grădina Zoologică din Bronx, alături de un urangutan. Chiar și în anii ’70, elevi afro-americani care încercau să se integreze în școli din Boston erau întâmpinați cu scandări ce reluau această insultă rasială. Un mesaj în continuitate cu retorica lui Trump Deși administrația încearcă să prezinte incidentul drept o eroare izolată, mesajul este perfect aliniat cu declarațiile și politicile anterioare ale lui Donald Trump. De-a lungul timpului, acesta a folosit expresii precum „low-IQ” la adresa unor comunități africane și a susținut politici care restricționează drastic imigrația din Africa, afectând aproape 90% dintre solicitanții de vize.

Mii de cupluri, filmate făcând sex în hoteluri din China, fără să știe. Camerele video, ascunse
Internațional

Mii de cupluri, filmate făcând sex în hoteluri din China, fără să știe. Camerele video, ascunse

BBC a dezvăluit, într-o investigație, existența unei piețe ilegale extinse în China, unde mii de videoclipuri cu conținut sexual, realizate cu camere ascunse instalate ilegal în camere de hotel, sunt vândute online, în ciuda faptului că pornografia este interzisă prin lege. Sunt disponibile și transmisii live Jurnaliștii descriu fenomenul drept o „epidemie”, având în vedere numărul mare de site-uri și canale care distribuie imagini reale cu cupluri filmate fără consimțământ. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Investigația arată că multe dintre aceste materiale sunt găzduite pe platforma Telegram, unde sunt promovate pachete ce includ înregistrări din zeci sau chiar sute de hoteluri din mai multe provincii chineze. BBC a verificat direct conținut provenit din zeci de camere, unele dintre acestea oferind inclusiv transmisii live. Camerele video, ascunse în sistemul de ventilație Există site-uri care, contra unui abonament lunar, permit accesul la camere ce pornesc automat filmarea atunci când luminile sunt aprinse în camerele de hotel, oferind și posibilitatea de a derula sau descărca imaginile. În unele cazuri, camerele de supraveghere erau ascunse în sisteme de ventilație și orientate direct spre pat. Materialele sunt însoțite frecvent de comentarii degradante la adresa persoanelor filmate. BBC estimează că un singur operator ar fi obținut venituri de zeci de mii de dolari din această activitate ilegală. Ilegal, dar răspândit Aceste practici încalcă mai multe legi chineze, inclusiv cele privind pornografia, viața privată și utilizarea aplicațiilor interzise. Un utilizator intervievat de jurnaliști a declarat că a descoperit ulterior că el și partenera sa au fost filmați fără știrea lor, experiență care le-a afectat profund viața personală. Contactată de BBC, platforma Telegram a transmis că interzice explicit acest tip de conținut și că elimină zilnic un număr mare de materiale dăunătoare, ca urmare a sesizărilor primite.

Adjunctul GRU (informațiile militare ruse), împușcat la Moscova, se află în stare critică
Internațional

Adjunctul GRU (informațiile militare ruse), împușcat la Moscova, se află în stare critică

Un oficial militar rus de rang înalt, locotenent-generalul Vladimir Alekseiev, a fost grav rănit după ce a fost împușcat vineri într-un imobil rezidențial din Moscova și a fost transportat de urgență la spital, potrivit anchetatorilor citați de presa de stat rusă. Mâna dreaptă a lui Kostiukov Incidentul este anchetat ca tentativă de asasinat, autoritățile anunțând că un atacator neidentificat a tras mai multe focuri de armă și a fugit de la locul faptei. Citește și: EXCLUSIV Un piețar țepar a devenit șeful tranzacțiilor Romarm. Noul director comercial Brezoi, băiat de casă al lui Radu Oprea (PSD) Vladimir Alekseiev, în vârstă de 64 de ani, este primul adjunct al șefului serviciului rus de informații militare GRU și adjunct al șefului Direcției Principale a Statului Major General. El este cunoscut pentru rolul său în operațiuni de informații din Siria și pentru implicarea sa în negocierile cu liderul mercenarilor ruși, Evgheni Prigojin, în timpul revoltei din iunie 2023. De asemenea, Alekseiev este colaborator apropiat al generalului Igor Kostiukov, care a condus delegația rusă la recentele discuții cu Ucraina mediate de Statele Unite în Emiratele Arabe Unite. Cel mai recent atentat dintr-o serie Comitetul de Investigații al Rusiei a precizat că generalul a suferit răni la abdomen, braț și picior și se află internat în stare critică. Potrivit presei ruse, atacul ar fi avut loc la intrarea în clădire, iar una dintre ipotezele vehiculate este că agresorul ar fi fost deghizat în curier. Deocamdată, anchetatorii nu au indicat un motiv sau o pistă oficială. Atacul are loc pe fondul unei serii de asasinate și tentative de asasinat care au vizat, de la începutul războiului din Ucraina, generali ruși, oficiali și susținători ai Kremlinului, atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zonele ocupate. Moscova a acuzat în repetate rânduri Kievul de implicare în astfel de acțiuni, unele fiind revendicate de serviciile secrete ucrainene. Lavrov e furios, Kremlinul - reținut Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susținut că tentativa de asasinat împotriva lui Alekseiev ar reprezenta o încercare a Ucrainei de a sabota negocierile de pace, acuzând regimul de la Kiev că recurge la provocări pentru a bloca un acord.  Oficialul rus a declarat că deciziile privind continuarea negocierilor aparțin conducerii politice de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că autoritățile speră ca generalul să supraviețuiască și să se recupereze, evitând însă să comenteze eficiența măsurilor de securitate pentru ofițerii de rang înalt, în contextul mai multor asasinate recente care au zguduit aparatul militar rus.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră