sâmbătă 06 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5055 articole
Internațional

Zelenski, întrebat în Biroul Oval despre cedări teritoriale, a evitat un răspuns

Zelenski evită răspunsul despre concesiile teritoriale. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evitat luni să răspundă direct la întrebarea dacă este dispus să facă concesii teritoriale Rusiei pentru a ajunge la un acord de pace. Declaraţiile au fost făcute la Casa Albă, în cadrul întâlnirii cu preşedintele american Donald Trump. Zelenski evită răspunsul despre concesiile teritoriale Liderul ucrainean a amintit de costul uman al conflictului, subliniind atacurile ruseşti recente. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Trăim sub atacurile constante ale Rusiei. Astăzi au avut loc multe atacuri, mulţi răniţi, cu un copil de un an şi jumătate printre morţi. Trebuie să punem capăt războiului, să oprim Rusia şi avem nevoie de sprijin”, a spus Zelenski. Întrebat dacă ar accepta redesenarea hărţilor, Zelenski nu a oferit un răspuns categoric, evitând să contrazică direct poziţia americană. Sprijin american și european, esenţial pentru Ucraina Zelenski a subliniat rolul partenerilor occidentali în stoparea războiului. „Avem nevoie de sprijinul americanilor şi al europenilor. Cred că am demonstrat că suntem un popor puternic şi că avem sprijinul poporului american şi al preşedintelui american pentru a pune capăt războiului, pentru a întreprinde eforturi diplomatice şi a pune capăt definitiv conflictului”, a declarat liderul ucrainean. Alegeri doar după armistiţiu şi securitate garantată Preşedintele Ucrainei a anunţat că va organiza alegeri doar atunci când circumstanţele vor permite. „Avem nevoie de securitate, de un armistiţiu pe uscat, pe mare şi în aer, pentru ca oamenii să poată vota democratic. Avem nevoie de alegeri deschise, libere şi secrete. Nu poţi vota în timpul războiului”, a explicat Zelenski. Donald Trump, prezent în Biroul Oval, a glumit spunând că, dacă SUA ar fi în război în 2028, nici el nu ar mai organiza alegeri. Trump vrea un summit trilateral pentru pace Întâlnirea de la Casa Albă a avut loc la scurt timp după ce Donald Trump s-a văzut cu Vladimir Putin în Alaska. Liderul american a ridicat atunci posibilitatea organizării unui summit trilateral Trump-Putin-Zelenski pentru a iniţia negocieri de pace în Ucraina.

Zelenski evită răspunsul despre concesiile teritoriale (sursa: Facebook/The White House)
Iran avertizează: suntem gata de război (sursa: IRNA)
Internațional

Nu există nici un armistițiu între Iran și Israel, avertizează Teheranul

Iran avertizează: suntem gata de război. Prim-vicepremierul iranian Mohammad Reza Aref a declarat luni că tensiunile cu Israelul ar putea escalada rapid într-un nou conflict militar. Oficialul a subliniat că, la peste două luni de la confruntările violente din iunie, „nu există un armistiţiu real”, ci doar o încetare temporară a ostilităţilor. Atacul-surpriză al Israelului asupra Iranului Pe 13 iunie, Israelul a lansat sute de lovituri asupra teritoriului iranian, vizând în special obiective militare şi nucleare. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma În atacuri au fost ucişi cercetători implicaţi în programul nuclear iranian şi ofiţeri de rang înalt ai armatei. Iranul a ripostat prin tiruri de rachete şi drone, direcţionate atât asupra Israelului, cât şi asupra celei mai importante baze americane din Orientul Mijlociu, situată în Qatar. Implicarea SUA și încetarea temporară a ostilităților La rândul lor, Statele Unite au efectuat pe 22 iunie bombardamente asupra unor obiective nucleare iraniene. Două zile mai târziu, Washingtonul a anunţat o încetare a ostilităţilor, însă fără un acord formal între părţi. Iran avertizează: suntem gata de război „Trebuie să fim gata în orice moment pentru confruntare. Astăzi, noi nici măcar nu suntem într-o situaţie de armistiţiu”, a declarat Mohammad Reza Aref. Yahya Rahim Safavi, consilier militar al liderului suprem Ali Khamenei, a întărit mesajul, afirmând că Iranul pregăteşte planuri pentru „cel mai rău scenariu”. „Nu există în prezent un veritabil armistiţiu. Suntem în fază de război, şi acesta poate izbucni în orice moment. Nu există protocol, reglementare sau acord nici cu israelienii, nici cu americanii”, a subliniat Safavi. Bilanțul conflictului din iunie Potrivit autorităţilor de la Teheran, peste o mie de persoane au fost ucise în Iran în timpul confruntărilor din iunie. Israelul a raportat, la rândul său, 28 de morţi. În timp ce responsabilii iranieni afirmă că ţara lor este pregătită pentru o nouă confruntare, oficialii insistă că Teheranul nu caută războiul. Puterile occidentale şi Israelul acuză Iranul că urmăreşte să se doteze cu arme nucleare, acuzaţii respinse de Teheran, care susţine că programul său are doar scopuri civile.

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, foarte vag în privința garanțiilor de securitate pentru Ucraina: Vom fi implicați

Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei. Preşedintele american Donald Trump a declarat luni, în timpul unei întâlniri la Casa Albă cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, că Statele Unite „vor fi implicate” în viitoarea securitate a Ucrainei. Trump promite implicarea în securitatea Ucrainei Liderul american a explicat că Ucraina şi aliaţii europeni reprezintă prima linie de apărare în faţa agresiunii ruse, însă Washingtonul nu va rămâne deoparte. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Ei sunt prima linie de apărare pentru că sunt acolo, pentru că este Europa, dar îi vom ajuta şi pe ei. Vom fi implicaţi”, a declarat Donald Trump, referindu-se la liderii europeni care l-au însoţit pe Zelenski la Washington. Zelenski cere garanţii de securitate totale Întrebat ce fel de garanţii de securitate doreşte pentru ţara sa, preşedintele Ucrainei a avut un răspuns ferm: „Totul”. Declaraţiile au fost făcute în contextul eforturilor diplomatice intense de la Washington, unde liderii occidentali caută o strategie comună pentru a consolida securitatea Ucrainei pe termen lung.

Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol (sursa: YouTube/NewsX World)
Internațional

Fiul prințesei moștenitoare norvegiene, pus sub acuzare pentru patru violuri

Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol. Fiul cel mare al prinţesei moştenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, Marius Borg Hoiby, a fost inculpat pentru 32 de infracţiuni grave, inclusiv patru violuri. Procurorul general al Norvegiei a anunţat luni că tânărul riscă până la zece ani de închisoare. Marius Borg Hoiby, inculpat pentru viol Potrivit procurorului general Sturla Henriksbo, acuzaţiile împotriva lui Hoiby includ viol, abuz în relaţiile apropiate, acte de violenţă, încălcarea libertăţii şi filmarea de materiale video fără consimţământ. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma „Pedeapsa maximă pentru infracţiunile menţionate în rechizitoriu este de până la zece ani de închisoare. Sunt fapte foarte grave, care pot lăsa urme de durată şi distruge vieţi”, a declarat procurorul în cadrul unei conferinţe de presă. De la arestare la noi dezvăluiri Marius Borg Hoiby, născut dintr-o relaţie anterioară a mamei sale, a fost arestat la 4 august 2024, fiind suspectat că şi-ar fi agresat partenera. Arestarea a dus la apariţia unor noi plângeri şi dezvăluiri, mai multe victime susţinând că au fost abuzate de acesta. „Fără tratament preferenţial pentru familia regală” Procurorul a ţinut să sublinieze că statutul lui Hoiby nu trebuie să influenţeze procesul judiciar: „Faptul că Marius Borg Hoiby face parte din familia regală nu trebuie, desigur, să ducă la un tratament mai blând sau mai aspru decât în cazul în care fapte similare ar fi fost comise de alte persoane.” Infracţiuni repetate între 2018 şi 2024 Cele patru violuri pentru care a fost inculpat au avut loc în ani diferiţi: 2018, 2023 şi 2024. Ultimul ar fi fost comis chiar după începerea anchetei poliţiei, ceea ce agravează situaţia juridică a fiului prinţesei Mette-Marit.

Zelenski, în sacou, la Casa Albă (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

VIDEO Zelenski, din nou în Biroul Oval. De data aceasta, la cămașă și sacou. Trump, prietenos

Zelenski, în sacou la Casa Albă. Îmbrăcat într-o cămaşă şi un sacou negre, o schimbare de imagine faţă de ţinuta sa tradiţională, Zelenski a fost primit de Donald Trump în aripa de vest a Casei Albe (VIDEO).  Între timp, ceilalţi lideri europeni şi-au făcut intrarea prin Porticul de Sud. Zelenski, în sacou, la Casa Albă Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni, la Casa Albă, că îşi doreşte să organizeze o reuniune trilaterală cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi liderul rus Vladimir Putin, „dacă totul merge bine”. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Declaraţia a fost făcută în timpul întâlnirii cu Zelenski, aflat în vizită oficială la Washington. În replică, Volodimir Zelenski, îmbrăcat de data aceasta în sacou negru, a subliniat că este pregătit să participe la o reuniune trilaterală cu preşedintele rus. Liderul ucrainean a mulţumit de mai multe ori omologului său american pentru eforturile de mediere şi pentru sprijinul oferit Ucrainei. „Războiul trebuie să se oprească. Suntem gata pentru un angajament trilateral”, a declarat Zelenski. Trump: „Pacea trebuie să fie de durată” Donald Trump a precizat că Statele Unite vor colabora cu Ucraina, Rusia şi toate părţile implicate pentru a se asigura că pacea în regiune va fi una de durată. „Vom lucra cu Ucraina, cu Rusia şi cu toată lumea pentru a ne asigura că pacea dăinuieşte”, a afirmat preşedintele american, adăugând că are convingerea că Vladimir Putin îşi doreşte încheierea conflictului. Liderii europeni, alături de Kiev la Washington Vizita lui Zelenski la Casa Albă a avut loc înaintea unei reuniuni extinse la care au participat mai mulţi lideri europeni veniţi la Washington pentru a sprijini Ucraina. Printre aceştia s-au numărat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, premierul italian Giorgia Meloni şi preşedintele finlandez Alexander Stubb. Participarea oficialilor americani la întâlnire La reuniunea dintre Trump şi Zelenski au mai fost prezenţi vicepreşedintele J.D. Vance şi secretarul de stat Marco Rubio. Preşedintele american a descris vizita lui Zelenski drept „o onoare”, subliniind că se fac progrese diplomatice şi exprimându-şi speranţa că întâlnirea cu Vladimir Putin ar putea aduce „ceva bun”.

Zelenski a venit la Casa Albă la costum, dar fără cravată Foto: Captură video
Internațional

VIDEO Zelenski a venit la Casa Albă la costum, dar fără cravată

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a venit la Casa Albă la costum, dar fără cravată. El este îmbrăcat cu o cămașă neagră cu nasturi, o jachetă în stil militar și fără cravată – în ciuda cererii de a purta costum și cravată, notează The Telegraph. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Zelenski a venit la Casa Albă la costum, dar fără cravată Liderul ucrainean ar fi fost rugat de Casa Albă să poarte costum și cravată, dar se pare că s-a ajuns la un compromis, el având aceeași ținută pe care a purtat-o la înmormântarea Papei Francisc. În primele minute ale întâlnirii, Zelenski a avut un schimb de replici cu jurnalistul Scott Glenn, cu care s-a confruntat la precedenta întâlnire, tot pe tema costumului. “Președinte Zelenski, arătați fabulos în costumul acesta“, a spus jurnalistul, care și-a și cerut scuze pentru incidentul anterior „Am spus același lucru! El e cel care te-a atacat data trecută“, a intervenit Trump.  „Îmi amintesc asta. Tu porți același costum. Eu mi l-am schimbat“, a fost replica lui Zelenski, în râsetele asistenței.  Casa Albă a întrebat oficialii ucraineni dacă Zelenski va purta costum înaintea întâlnirii de luni din Washington cu liderii europeni și Trump, au declarat două surse pentru Axios. Un consilier al lui Trump a declarat în glumă pentru publicație că „ar fi un semn bun pentru pace” dacă Zelenski s-ar îmbrăca elegant luni, dar a adăugat: „Nu ne așteptăm să o facă”. De asemenea, nu se așteptau ca liderul ucrainean să poarte cravată.    

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Troc între Rusia și China: firmele plătesc în mărfuri din cauza dificultăților financiare rusești

Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare. Pentru prima dată după haosul economic al anilor ’90, trocul a redevenit o practică frecventă în Rusia. Problemele cu decontarea tranzacțiilor, generate de conflictul din Ucraina și de sancțiunile internaționale, au forțat companiile să găsească alternative. Cel puțin o firmă chineză a acceptat aliaje de aluminiu în schimbul motoarelor livrate către Rusia, potrivit Reuters. Trocul, soluția Rusiei la blocajele financiare După destrămarea URSS din 1991, inflația galopantă și lipsa lichidităților au împins multe companii rusești să accepte plata în natură. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Trei decenii mai târziu, războiul din Ucraina și restricțiile financiare readuc trocul în prim-plan. La forumul de afaceri Kazan Expo, companiile chineze au menționat problemele cu plățile internaționale și solicitările de relocare a producției în Rusia drept obstacole majore. „Oferim modele inovative de cooperare care reduc riscurile de decontare. De exemplu, furnizăm motoare pentru nave în schimbul unor aliaje speciale de oțel și aluminiu din Rusia”, a declarat Xu Xinjing, reprezentant al companiei Hainan Longpan Oilfield Technology Co. Acorduri de troc Rusia–China Reuters a relatat că, în ultimul an, Rusia a discutat mai multe acorduri de tipul trocului cu China. Acestea sunt preferate mai ales în comerțul cu metale și produse agricole, unde prețurile sunt mai ușor de stabilit. China rămâne cel mai important partener comercial al Rusiei, după ce statele europene și-au redus drastic relațiile economice cu Moscova în urma războiului. Plăți întârziate și presiuni asupra băncilor Întârzierile în procesarea plăților cu parteneri precum China și Turcia au devenit o problemă semnificativă pentru companiile rusești. Băncile din aceste state sunt presate de autoritățile europene să verifice cu atenție tranzacțiile cu Rusia, ceea ce a condus la blocaje și întârzieri financiare.

Întâlnirea Zelenski-Trump, pregătită de liderii europeni (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Liderii europeni îl vor antrena pe Zelenski pentru întâlnirea cu Trump de la Casa Albă

Întâlnirea Zelenski-Trump, pregătită de liderii europeni. Liderii europeni aflați în Statele Unite pentru a susține Ucraina vor avea luni o întâlnire separată cu președintele Volodimir Zelenski, înainte ca acesta să meargă la Casa Albă pentru întrevederea cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea Zelenski-Trump, pregătită de liderii europeni Anunțul a fost făcut de Comisia Europeană, care a descris discuția drept o „reuniune pregătitoare”. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Cancelarul german Friedrich Merz a explicat că scopul discuțiilor este de a-i oferi președintelui ucrainean „câteva sfaturi bune” pentru a evita repetarea tensiunilor din februarie, când întâlnirea dintre Zelenski și Trump a degenerat într-o confruntare publică, iar summitul a eșuat. Trump și Putin, summit la Alaska înaintea discuțiilor Întâlnirea dintre Zelenski și Trump vine la scurt timp după summitul organizat în Alaska între liderul american și președintele rus Vladimir Putin. Potrivit declarațiilor lui Trump, discuțiile au înregistrat „progrese”, iar dacă întrevederea cu Zelenski decurge bine, următorul pas ar putea fi un summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, dedicat găsirii unei soluții negociate pentru războiul din Ucraina. Pozițiile lui Putin și dilema Ucrainei Surse diplomatice susțin că Putin a cerut retragerea completă a Ucrainei din regiunea Donbas (Donețk și Lugansk) în schimbul înghețării liniei frontului. Totodată, liderul de la Kremlin ar fi arătat o flexibilitate mai mare în privința unor garanții de securitate pentru Ucraina oferite de SUA și statele occidentale. Zelenski respinge însă cedarea de teritorii și pledează pentru un armistițiu. Rămâne de văzut dacă va menține această poziție în dialogul cu Trump, care a reiterat că pentru un acord de pace Ucraina va trebui să renunțe la unele teritorii. Întâlniri bilaterale și extinse la Washington Conform agendei, Zelenski și Trump vor avea luni o reuniune bilaterală la Casa Albă, la care va participa și vicepreședintele american J.D. Vance. Ulterior, discuțiile se vor extinde prin includerea liderilor europeni prezenți la Washington: Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene Emmanuel Macron, președintele Franței Friedrich Merz, cancelarul Germaniei Keir Starmer, premierul Marii Britanii Giorgia Meloni, premierul Italiei Alexander Stubb, președintele Finlandei Mark Rutte, secretarul general al NATO

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Nimeni nu știe nimic despre garanțiile de securitate promise de SUA Ucrainei

Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare. Până acum, „garanțiile de securitate” promise Ucrainei rămân mai degrabă un concept vag decât un plan concret. Trump și Putin ar fi discutat despre o formulă „asemănătoare Articolului 5”.  Zelenski cere garanții aplicabile și clare. Europenii cer transparență și participare deplină a Kievului. Dar nu se știe ce înseamnă în practică aceste garanții. Garanțiile SUA pentru Ucraina, încă neclare Cel care a încercat să aducă lumină asupra „garanțiilor” a fost Steve Witkoff, apropiat al lui Trump și emisariul său în discuțiile cu Moscova. Citește și: EXCLUSIV Oprea (SGG) a cerut 24 de milioane de lei de la o firmă pe care o fondase. Nu a declarat niciodată suma Într-un interviu la CNN, acesta a vorbit despre un aranjament „de tip Articolul 5”, sugerând o formulă asemănătoare clauzei de apărare colectivă din NATO, dar fără să precizeze detaliile concrete. Politico a notat că termenul a fost repetat de Witkoff, dar imediat nuanțat, ceea ce a lăsat impresia că avem de-a face mai degrabă cu un mesaj politic decât cu un mecanism juridic solid. Ce spune Donald Trump Înaintea întâlnirii de la Casa Albă cu Volodimir Zelenski și lideri europeni, Donald Trump a lansat un mesaj surprinzător pe rețeaua sa Truth Social: „Președintele ucrainean poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat, dacă vrea”, excluzând însă orice discuție despre recuperarea Crimeei sau despre o eventuală aderare a Ucrainei la NATO. Declarațiile au accentuat impresia că Washingtonul presează Kievul să accepte concesii teritoriale în schimbul unor garanții de securitate încă neclare. Reacția Kievului: sprijin, dar și prudență Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu prudență ideea garanțiilor. El a cerut ca acestea să fie „practice”, să includă protecție pe uscat, în aer și pe mare și, mai ales, să nu fie negociate peste capul Ucrainei. În interviuri recente, Zelenski a insistat că orice acord trebuie să implice direct Kievul și a amintit că formatul trilateral – SUA, Rusia și Ucraina – este singurul acceptabil. Europenii cer claritate și unitate Liderii europeni, de la Emmanuel Macron și Friedrich Merz, la Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen, au venit la Washington pentru a sprijini Kievul, dar și pentru a solicita explicații clare din partea Washingtonului. Euronews a subliniat că europenii susțin ideea unor garanții de securitate, dar doar în condițiile respectării integrității teritoriale a Ucrainei și cu participarea deplină a Kievului la decizii. The Times a notat că statele europene privesc cu scepticism formula „tip NATO”, mai ales că Trump a exclus în mod explicit angajarea de trupe americane. Monedă de negociere Deocamdată nimeni pare că nu știe ce înseamnă în practică garanțiile de securitate pentru Ucraina. Pot fi angajamente bilaterale SUA–Ucraina. Pot implica un mecanism multilateral cu participarea UE și NATO. Însă, cea mai importantă întrebare este dacă vor fi ele suficiente pentru a convinge Kievul să accepte concesii teritoriale? În lipsa acestor răspunsuri, tema garanțiilor de securitate rămâne mai mult o monedă de negociere decât o certitudine pentru viitorul Ucrainei.

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Ucraina nu recuperează Crimeea și nu intră în NATO, dar oprește războiul, cere Trump

Trump cere concesii Ucrainei pentru pace. Președintele american Donald Trump a declarat că omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar putea încheia rapid conflictul cu Rusia, dacă acceptă anumite condiții. Liderul de la Casa Albă a exclus însă posibilitatea ca Ucraina să recupereze peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014, sau să adere la NATO. Trump cere concesii Ucrainei pentru pace „Președintele ucrainean Zelenski poate încheia războiul cu Rusia aproape imediat dacă vrea, sau poate continua să lupte. Citește și: Colegul de trust al lui Tapalagă și Pantazi, Ion Cristoiu, îi acuză că și-au vândut conștiința Nu se pune problema de a recupera Crimeea… și nici de intrarea Ucrainei în NATO”, a scris Donald Trump pe rețeaua sa, Truth Social, accentuând că Kievul trebuie să accepte concesii. Întâlnire la Casa Albă cu lideri europeni Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească luni, la Washington, cu lideri europeni importanți: Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Giorgia Meloni, Keir Starmer, Alexander Stubb, Mark Rutte și Ursula von der Leyen. Vizita vine după summitul Trump-Putin, care nu a reușit să oprească luptele din Ucraina, iar președintele american presează pentru concesii. Atacuri rusești înaintea discuțiilor decisive Întâlnirea are loc pe fondul unor noi atacuri ruse mortale asupra mai multor orașe ucrainene. Discuțiile de la Casa Albă vor aborda atât posibile concesii teritoriale, cât și garanții de securitate, în încercarea de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa după Al Doilea Război Mondial.

Incendiul de pădure din Çanakkale continuă (sursa: Facebook/T.C. Çanakkale Valiliği)
Internațional

Incendiul din Çanakkale se extinde: șapte sate evacuate, acces restricționat în Gallipoli

Incendiul de pădure din Çanakkale continuă. Incendiul izbucnit în zona împădurită dintre satele Tayfur și Cumalı, din districtul Gelibolu (Çanakkale), și extins ulterior spre Eceabat, continuă pentru a doua zi consecutivă. Incendiul de pădure din Çanakkale continuă Numărul satelor evacuate preventiv a ajuns la șapte. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Echipele Direcției Regionale a Pădurilor intervin intens, atât din aer, cât și de la sol, pentru a limita răspândirea incendiului. Resurse impresionante mobilizate la fața locului La operațiunile de stingere participă 12 avioane și 18 elicoptere. De asemenea, sunt 343 vehicule de intervenție și aproximativ 1.300 de pompieri și specialiști. Localnicii se implică activ, aducând apă cu cisternele pentru a sprijini echipele de intervenție. Acces restricționat în zonele istorice din Gallipoli Conducerea Çanakkale Savaşları Gelibolu Tarihi Alan Başkanlığı a anunțat suspendarea temporară a accesului turiștilor în nordul zonei istorice, care include Batık Gemi, Mimoza, 57. Alay și Conkbayırı. De asemenea, Bigalı Kalesi, Casa Memorială Atatürk din Bigalı și Centrul de prezentare „Epopeea de la Çanakkale” au fost închise temporar vizitatorilor, pentru a asigura siguranța și a facilita intervenția pompierilor. Condițiile meteo, mai favorabile Ministrul Agriculturii și Pădurilor, İbrahim Yumaklı, a transmis pe rețeaua Next Sosyal că vântul, care ieri a atins 60 km/h, și-a redus intensitatea, iar umiditatea aerului a crescut. „Aceste condiții ne oferă un avantaj mai mare față de ziua precedentă. Intervenția se desfășoară mai eficient și, până acum, zonele memoriale nu au fost afectate. Satele evacuate au fost plasate în zone sigure, iar eforturile de a controla incendiul continuă intens”, a declarat ministrul. Totodată, Yumaklı a avertizat populația din Marmara și Nordul Mării Egee să evite aprinderea focurilor în aer liber, pentru a nu declanșa noi incendii. Șapte sate evacuate preventiv Guvernatorul regiunii Çanakkale, Ömer Toraman, a confirmat evacuarea satului Beşyol din Eceabat, ceea ce ridică la șapte numărul total al localităților părăsite temporar. Până acum, incendiul nu a ajuns în zonele locuite, iar siturile istorice rămân neafectate. Totuși, acestea au fost parțial închise publicului din motive de securitate. Satele evacuate sunt Karainebeyli și Ilgardere (districtul Gelibolu), și Yolağzı, Kumköy, Büyükanafartalar, Küçükanafartalar și Beşyol (districtul Eceabat).

Zelenski și liderii europeni, la Washington (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

Desant european la Casa Albă pentru întâlnirea Trump-Zelenski. Zi decisivă pentru Ucraina

Zelenski și liderii europeni, la Washington. Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va fi primit la Casa Albă, într-o întâlnire considerată decisivă pentru viitorul conflictului. Alături de el, o delegație consistentă de lideri europeni și secretarul general al NATO vor încerca să imprime o direcție clară în negocieri. Zelenski și liderii europeni, la Washington Summitul dintre președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, desfășurat vineri în Alaska, a fost privit cu mari așteptări, dar s-a încheiat fără un anunț clar privind pacea în Ucraina. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Deși cei doi lideri au organizat o scurtă conferință de presă comună, mesajele au fost prudente și lipsite de detalii concrete. Totuși, negocierile au deschis un nou front diplomatic care se va juca, de această dată, la Washington. Zelenski va fi acompaniat de liderii europeni. Garanții de securitate pentru Ucraina Unul dintre puținele elemente conturate după întrevederea din Alaska a fost anunțul emisarului american Steve Witkoff, care a declarat la CNN că Trump și Putin au convenit asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina. Potrivit lui Witkoff, aceste garanții ar putea „schimba datele problemei” și ar reprezenta o formulă de compromis care să ofere Kievului protecție fără aderarea formală la NATO. Ideea ar semăna cu articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord – clauza de apărare colectivă –, dar ar fi adaptată într-un cadru separat, negociat direct între Washington și Moscova. În esență, Ucraina ar beneficia de promisiunea că un eventual atac ar fi întâmpinat cu sprijin american și european, însă fără pașii formali ai extinderii NATO, pe care Kremlinul îi respinge vehement. Pentru Zelenski, orice garanție credibilă de securitate este vitală. Duminică, la Bruxelles, liderul ucrainean a declarat că „garanțiile americane sunt mult mai importante decât reflecțiile lui Putin”, subliniind că Rusia nu poate oferi nicio garanție reală, ci doar revendicări și presiuni. Amenințarea sancțiunilor împotriva Rusiei În paralel cu aceste discuții, secretarul de stat american Marco Rubio a transmis un avertisment clar Moscovei. Într-un interviu pentru NBC, Rubio a spus că „dacă nu vom reuși să ajungem la un acord, vor exista consecințe”, evocând posibilitatea unor noi sancțiuni economice împotriva Rusiei. Mesajul diplomatului american este menit să transmită că Washingtonul nu se bazează exclusiv pe negocieri, ci menține și opțiunea presiunilor. De altfel, sancțiunile au fost una dintre principalele arme utilizate de Occident în ultimii ani pentru a limita capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul. Totuși, Moscova pare să joace cartea fermității. Înainte de întâlnirea de luni, revendicările Kremlinului rămân neschimbate: recunoașterea anexării Crimeei, cedarea regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, oprirea livrărilor de arme occidentale către Kiev și renunțarea definitivă la intenția de aderare la NATO. Pentru Kiev, aceste condiții sunt inacceptabile și echivalează cu o capitulare. Poziția Ucrainei și dilemele lui Zelenski Declarațiile lui Zelenski din weekend au scos în evidență tensiunea momentului. Liderul ucrainean a recunoscut că nu știe exact ce au discutat Trump și Putin în Alaska și că își dorește mai multă transparență din partea președintelui american. „Aș dori ca președintele Trump să îmi ofere, la fel și liderilor europeni, mai multe detalii”, a spus Zelenski, sugerând că negocierile bilaterale dintre Washington și Moscova lasă Kievul într-o poziție vulnerabilă. Totodată, Zelenski a afirmat că Rusia are „numeroase revendicări”, dar că nu le cunoaște pe toate și că acestea vor necesita timp pentru a fi evaluate. În același timp, a respins ideea unui summit tripartit Trump-Putin-Zelenski, arătând că nu există semne reale că Moscova ar fi dispusă la o astfel de întâlnire. Poziția Kievului este delicată: pe de o parte, Zelenski are nevoie de sprijinul SUA pentru a menține rezistența militară și pentru a obține garanții de securitate. Pe de altă parte, nu poate accepta condițiile impuse de Putin, care ar însemna recunoașterea unor pierderi teritoriale majore. Europa intră în joc Un element esențial al întrevederii de luni este prezența unei delegații europene de prim rang la Washington. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul britanic Keir Starmer, șefa guvernului italian Giorgia Meloni, președintele finlandez Alexander Stubb și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-au confirmat participarea. De asemenea, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va fi prezent la discuții. Această desfășurare de forțe diplomatice arată că Europa dorește să fie parte a soluției și să nu lase negocierile exclusiv în mâinile Washingtonului și Moscovei. Mesajul principal al liderilor europeni va fi, potrivit Downing Street, reafirmarea sprijinului „atât timp cât va fi necesar” pentru Ucraina. În același timp, europenii se confruntă cu propriile presiuni interne: costurile economice ale războiului, criza energetică, precum și ascensiunea partidelor populiste care cer o abordare mai conciliantă față de Rusia. Trump între Moscova și Kiev Pentru Donald Trump, această succesiune de întâlniri este un test al politicii externe. Summitul din Alaska cu Putin nu a adus rezultate vizibile, iar acum președintele american are ocazia să arate că poate construi un consens atât cu Zelenski, cât și cu aliații europeni. Deocamdată, Trump pare să caute o formulă care să îi ofere imaginea unui negociator capabil să pună capăt războiului, dar fără a antagoniza complet Moscova. Formula garanțiilor de securitate pentru Ucraina, fără aderarea la NATO, reflectă tocmai această încercare de echilibru. Însă succesul ei depinde de cât de credibilă va fi pentru Kiev și cât de acceptabilă pentru Kremlin. Întâlnirea decisivă Întâlnirea de luni de la Casa Albă va fi, prin urmare, mai mult decât o simplă discuție bilaterală. Va fi un test pentru unitatea Occidentului, un moment în care Zelenski va încerca să obțină garanții ferme, iar Trump va încerca să demonstreze că inițiativa sa diplomatică poate produce rezultate. Pentru Ucraina, miza este uriașă: garanțiile de securitate ar putea asigura un viitor fără frica unei noi invazii, dar orice concesie teritorială ar putea fi percepută ca o trădare a sacrificiului făcut până acum. Pentru Rusia, obiectivul este să obțină recunoașterea faptelor împlinite pe teren și să forțeze Occidentul să accepte „noua realitate”. În acest context, luni se va decide dacă se conturează un plan real de pace sau dacă războiul riscă să continue, prelungind una dintre cele mai grave crize de securitate ale Europei din ultimele decenii.

Proteste în Serbia, confruntări cu poliția (sursa: BBC)
Internațional

Proteste violente în Serbia: sediul partidului lui Vučić, incendiat la Valjevo

Proteste în Serbia, confruntări cu poliția. Sâmbătă seara, Serbia a fost din nou scena unor confruntări violente între manifestanții anticorupție și forțele de ordine, pentru a cincea zi consecutiv. Proteste în Serbia, confruntări cu poliția La Valjevo, un oraș din centrul țării unde s-au adunat mii de oameni, un grup de bărbați mascați a incendiat sediul Partidului Progresist Sârb (SNS), formațiunea președintelui Aleksandar Vučić. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Clădirea era goală în momentul atacului, însă forțele de poliție au intervenit, fiind atacate cu pietre și materiale pirotehnice. Polițiștii au ripostat cu grenade asurzitoare și spray-uri lacrimogene. Incidente și în Belgrad și Novi Sad Ciocniri au avut loc și la Belgrad, unde poliția a blocat un marș al protestatarilor către sediul SNS, dar și în Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din Serbia. Protestele au început după tragedia din noiembrie 2024, când prăbușirea acoperișului de beton al gării din Novi Sad a provocat moartea a 16 persoane. Manifestanții au pus dezastrul pe seama corupției sistemice și au transformat cazul într-un simbol al luptei lor. Mișcare națională condusă de studenți Mișcările anticorupție, conduse în special de studenți, s-au extins rapid în întreaga țară și au reunit sute de mii de participanți. Până recent, manifestațiile au fost pașnice, însă săptămâna aceasta violențele s-au amplificat după ce grupuri de susținători ai puterii, mulți mascați, s-au ciocnit cu protestatarii. Atât manifestanții, cât și autoritățile se acuză reciproc de provocări menite să escaladeze situația. Reprezentanți ai opoziției și activiști anticorupție au difuzat imagini cu protestatari grav răniți, acuzând forțele de ordine de abuzuri. Imagini șocante cu violențe polițienești Un videoclip publicat joi arată aproximativ 20 de polițiști lovind un tânăr căzut la pământ în Valjevo. Ministerul de Interne a respins acuzațiile, susținând că forțele de ordine au fost atacate de manifestanți și au acționat pentru a se apăra. Presiunea străzii și refuzul alegerilor anticipate Sub presiunea protestelor masive din ultimele luni, guvernul Serbiei a fost restructurat: prim-ministrul a fost schimbat, iar mai mulți foști miniștri au fost arestați și inculpați pentru fapte de corupție. Totuși, protestatarii cer mai mult: organizarea de alegeri anticipate. Președintele Aleksandar Vučić, reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, respinge această solicitare și denunță un „complot străin” menit să răstoarne actuala putere.

Justiția americană, atacată de hackeri ruși (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Internațional

Hackeri ruși au accesat ani de zile documente secrete ale instanțelor federale din SUA

Justiția americană, atacată de hackeri ruși. Hackeri susținuți de statul rus au pătruns în sistemul electronic al instanțelor federale din SUA și au furat documente confidențiale, inclusiv fișiere sigilate de judecători, potrivit unui raport citat de Bloomberg. Justiția americană, atacată de hackeri ruși Conform raportului, atacatorii au exploatat atât date de autentificare furate, cât și o vulnerabilitate a unui server vechi al sistemului judiciar federal. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Obiectivul lor a fost accesarea specială a dosarelor sigilate, care conțin informații extrem de sensibile. Acces neautorizat timp de mai mulți ani Nu este clar momentul exact al pătrunderii în sistem sau când autoritățile judiciare au descoperit compromiterea. Surse apropiate cazului spun că hackerii au avut acces timp de mai mulți ani. În toamna trecută, sistemul judiciar american a contractat o firmă de securitate cibernetică pentru a investiga incidentul și a lua măsuri de protecție. Breșa, despre care nu s-a raportat anterior public, ridică îngrijorări serioase privind compromiterea unor dosare delicate, inclusiv investigații de securitate națională. Reacția autorităților americane Biroul Administrativ al Instanțelor SUA a refuzat să comenteze incidentul, dar a transmis recent că a început să implementeze „măsuri suplimentare de protecție pentru documentele sensibile” în contextul intensificării atacurilor cibernetice sofisticate. Departamentul de Justiție a evitat să ofere detalii, invocând investigațiile în curs, iar Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Președintele Donald Trump, întrebat dacă va ridica subiectul în discuțiile cu Vladimir Putin privind războiul din Ucraina, a afirmat că este la curent cu situația și a adăugat: „Asta fac ei. Sunt buni la asta. Noi suntem și mai buni.” Documente vizate: spionaj, fraudă și securitate națională Conform Bloomberg Law, hackerii au vizat în mod special dosare sigilate din cazuri de spionaj, fraudă, spălare de bani și activități legate de agenți ai guvernelor străine. Aceste documente includ informații extrem de sensibile, care, în mâini greșite, ar putea afecta investigații criminale și de securitate națională sau ar putea compromite identitatea informatorilor. Jake Braun, fost oficial la Casa Albă în domeniul securității cibernetice, a avertizat că instanțele americane nu beneficiază de finanțare suficientă pentru protecția datelor și că problema trebuie remediată urgent. Legătura cu atacul SolarWinds și măsurile ulterioare Sistemul judiciar american a fost deja afectat de un atac cibernetic major descoperit în 2020, atribuit tot hackerilor ruși, care au exploatat vulnerabilitățile software-ului SolarWinds. Nu este clar dacă actuala compromitere are legătură directă cu acel incident. În mai 2025, instanțele americane au început implementarea autentificării multifactoriale, iar în iunie, judecătorul federal Michael Scudder a recunoscut în fața Congresului că subfinanțarea a lăsat sistemele „învechite și vulnerabile”. Reacții și măsuri suplimentare în instanțe În iulie, comisiile judiciare ale Senatului și Camerei Reprezentanților au fost informate oficial despre atac, iar pentru septembrie este programat un briefing clasificat. Între timp, mai multe instanțe federale au schimbat procedurile pentru depunerea documentelor sensibile. În districtul de est al New York-ului, de exemplu, judecătorul-șef a interzis încărcarea electronică a documentelor sigilate în cazurile penale, acestea urmând să fie depuse exclusiv în format tipărit.

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Donald Trump renunță la ideea unui armistițiu imediat și întărește poziția lui Putin

Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă. Summitul din Alaska, desfășurat fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, s-a încheiat fără un acord concret. Deși inițial Donald Trump, președintele SUA, sugerase că își dorește un armistițiu rapid, mesajul final a fost diferit, stârnind îngrijorare la Kiev și în capitalele europene. Trump abandonează armistițiul imediat, Putin câștigă Rusia susține de mult timp că un armistițiu este posibil doar ca parte a unei „înțelegeri cuprinzătoare” care să ia în calcul interesele Moscovei, ceea ce presupune, implicit, capitularea Ucrainei. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță Declarațiile lui Trump par să confirme această abordare. Pe platforma Truth Social, el a scris că „cea mai bună cale de a încheia războiul este un acord de pace direct”, subliniind că „armistițiile nu rezistă adesea”. Această poziție intră în contradicție cu cererea principală a Ucrainei și a aliaților săi europeni: un armistițiu necondiționat ca pas inițial. Avantaj pentru Putin pe frontul militar Experții militari subliniază că poziția lui Trump îi oferă timp prețios lui Vladimir Putin. „Dacă obiectivul militar al lui Putin era să evite constrângeri imediate asupra operațiunilor din Ucraina, atunci a reușit”, afirmă Matthew Savill, director de studii militare la Royal United Services Institute, citat de BBC. Într-o scurtă apariție publică alături de Trump, Putin a avertizat Ucraina și Europa să nu „strice” progresele făcute în Alaska, un mesaj perceput la Kiev ca o consolidare a poziției Rusiei. Zelenski, de la recunoștință la apel disperat După summit, Trump a discutat telefonic timp de o oră cu Zelenski, convorbire la care au participat ulterior și lideri europeni. Președintele ucrainean a descris apelul ca fiind „substanțial” și a confirmat că va merge la Washington pentru prima vizită oficială de după controversata întâlnire din februarie. Inițial, Zelenski a mulțumit pentru invitație, însă după mesajul lui Trump de pe Truth Social, tonul său a devenit mai urgent: „Uciderea trebuie să înceteze cât mai curând. Focul trebuie să înceteze pe câmpul de luptă, în aer și asupra infrastructurii portuare.” Europa, prinsă între Ucraina și Trump Liderii europeni au reluat dimineața apelurile pentru implicarea directă a Ucrainei în discuțiile despre propriul viitor, dar au evitat criticile deschise la adresa lui Trump. Premierul britanic Keir Starmer a afirmat că „eforturile președintelui Trump ne-au adus mai aproape ca niciodată de încheierea războiului ilegal al Rusiei”, adăugând că SUA și Europa sunt deschise să ofere „garanții de securitate robuste” Ucrainei. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a sugerat că aceste garanții ar putea fi inspirate de articolul 5 al NATO, chiar dacă ar fi oferite într-un cadru din afara Alianței. Ce urmează pentru Zelenski Pe lângă întrebările legate de viitoarele sancțiuni americane împotriva Rusiei, amânate de Trump pentru „două sau trei săptămâni”, rămâne incert cum va fi primit Zelenski la Washington și cum se vor desfășura eventualele negocieri directe cu Trump și Putin. Întrebat ce sfat i-ar da liderului ucrainean, Trump a răspuns tranșant: „Să facă o înțelegere. Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt.”

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră