vineri 09 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5867 articole
Internațional

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou. Raportul anual al acestui serviciu, publicat marți, dedică un întreg capitol tentativei Rusiei de a manipula alegerile din Republica Moldova: „Bătălia pierdută a Kremlinului în Moldova”. Citește și: Singura instituție care și-a redus brutal cheltuielile, cu 40%, după ce Bolojan a ajuns premier: a renunțat la șoferi, a tăiat salarii, a diminuat protocolul „Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii și își actualizează metodele. Rusia va face cu siguranță o nouă încercare  de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”, apreciază informațiile estoniene.  Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va încerca din nou Ce arată raportul spionajului estonian: „În septembrie anul trecut, Kremlinul a intervenit cu forță în alegerile parlamentare din Moldova, cu scopul de a răsturna guvernul pro-occidental al țării. Informațiile din surse deschise sugerează că Moscova a cheltuit aproximativ 150 de milioane de dolari pentru această campanie masivă de influențare, folosind practic toate instrumentele din arsenalul său. Și a pierdut. ORCHESTRATĂ DE ADMINISTRAȚIA PREZIDENȚIALĂ Campania de influențare împotriva Moldovei a pornit direct de la Kremlin. A fost concepută în cadrul Administrației Prezidențiale Ruse și a fost implementată direct de aceasta. Campania s-a bazat pe un set extins de instrumente, de la tactici «soft» cunoscute până la măsuri cu un caracter distinctiv militar. La un capăt al spectrului, s-au aflat propaganda, dezinformarea și campaniile de denigrare, care au constituit mult timp elemente cheie ale activității de influențare a Rusiei. De zeci de ani, canalele de televiziune, ziarele, site-urile web și platformele de socializare controlate de Moscova și-au vizat în mod constant publicul cu o abordare metodică și consecventă. Cu toate acestea, campania împotriva Moldovei a introdus câteva inovații. De exemplu, după ce au urmat cursuri de formare în Rusia, clericii Bisericii Ortodoxe Moldovenești și-au mutat activitatea de propagandă pe rețelele de socializare, unde au diseminat dezinformarea rusă într-un format digital modern. La celălalt capăt al spectrului se aflau grupuri de atac compuse din bărbați cu pregătire tactică și militară. Sarcinile lor în timpul și după alegeri includeau provocări violente, ciocniri cu forțele de ordine din Moldova și, probabil, atacuri directe asupra unor obiective cheie selectate. Serviciile de securitate ruse au recrutat aproximativ 150 de bărbați, care au beneficiat de pregătire specializată în Serbia, într-un complex turistic pitoresc, închiriat în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina. Între aceste două extreme existau o gamă largă de instrumente și metode suplimentare. Acestea includeau înființarea, îndrumarea, consilierea și finanțarea partidelor de opoziție din Moldova; mituirea alegătorilor și a funcționarilor; utilizarea sondajelor de opinie pentru a influența electoratul; efectuarea de atacuri cibernetice și amenințări cu bombe; și încercarea de a manipula voturile diasporei moldovenești.  Întreaga campanie împotriva Moldovei s-a bazat în mare măsură pe finanțare ilegală din Rusia. Motivul era simplu: majoritatea acestor activități necesitau, într-un fel sau altul, plăți. Fondurile au fost canalizate prin metode tipice spălării de bani și altor infracțiuni financiare, inclusiv scheme de plăți ascunse și criptomonede.  Obiectivul principal al Rusiei – acela de a priva Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pro-occidental, de majoritatea parlamentară – a eșuat. Moldova a respins cu succes operațiunea complexă datorită acțiunilor decisive ale agențiilor sale de aplicare a legii și ale puterii executive. O serie de organizații care acționau ca pioni ai Rusiei au fost închise sau desființate, iar persoanele care serveau intereselor Kremlinului au fost reținute. Un alt factor care a contribuit la succesul Moldovei a fost faptul că organele sale de aplicare a legii dispuneau de mijloacele și autoritatea necesare pentru a-și îndeplini sarcinile. Fără aceste capacități, ar fi fost imposibil, de exemplu, să se identifice și să se blocheze fluxurile financiare ilicite provenite din Rusia.  Dacă Rusia și-ar fi atins obiectivele, Moldova s-ar fi confruntat probabil cu haos politic, alegeri anticipate și cel puțin o revenire parțială în sfera de influență a Moscovei. Acest lucru s-ar fi întâmplat într-un moment în care poziția geografică a Moldovei are o importanță strategică considerabilă: țara are graniță comună cu Ucraina, care a rezistat cu succes războiului de cucerire al Rusiei timp de patru ani, și cu România, membră NATO. Se opresc aici încercările Rusiei de a controla Moldova? Aproape sigur că nu. Kremlinul analizează lecțiile învățate, trage concluzii, își ajustează metodele acolo unde este necesar, recrutează noi agenți și dezvoltă noi instrumente. Prin urmare, este aproape sigur că Rusia va face o nouă încercare de a prelua controlul asupra instituțiilor statului moldovenesc”.   

Analiza serviciului estonian de spionaj: Rusia a luat bătaie în Moldova, dar va învăța și va încerca din nou
Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă
Internațional

Genocidul armenilor, nerecunoscut de Casa Albă. O postare a lui JD Vance, ștearsă

Casa Albă a șters o postare publicată pe contul oficial al vicepreședintelui american JD Vance, în care masacrele armenilor din 1915 erau descrise drept „genocid”, invocând o eroare de comunicare. Casa Albă șterge o postare despre genocidul armenilor Mesajul, publicat pe platforma X în timpul vizitei lui Vance la Memorialul Genocidului Armean Tsitsernakaberd din Erevan, contrazice poziția oficială a Turciei, aliat NATO al Statelor Unite. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Un consilier al vicepreședintelui a precizat că postarea a fost făcută din greșeală de angajați care nu făceau parte din delegația aflată în deplasare. Administrația a subliniat că nu există nicio schimbare de politică față de declarația președintelui Donald Trump din 2025, care nu a folosit termenul „genocid”. Relațiile SUA–Turcia și controversa istorică Turcia recunoaște că numeroși armeni au murit în timpul Primului Război Mondial, dar respinge ideea unei exterminări sistematice și contestă folosirea termenului „genocid”. Deși Congresul SUA și fostul președinte Joe Biden au calificat oficial masacrele drept genocid, Donald Trump a evitat această formulare în declarațiile sale. Relațiile apropiate dintre Trump și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, inclusiv cooperarea diplomatică privind Gaza, amplifică sensibilitatea subiectului. Gestionarea situației a atras critici din partea unor parlamentari democrați și a reprezentanților diasporei armene din SUA, care au acuzat administrația de lipsă de fermitate. Vizita lui JD Vance în Armenia și Azerbaidjan JD Vance a efectuat prima vizită a unui vicepreședinte american în Armenia, unde a participat la o ceremonie de depunere de coroane la memorial și a semnat, alături de premierul Nikol Pașinian, un acord ce ar putea permite construirea unei centrale nucleare cu sprijin american. Întrebat dacă vizita sa echivalează cu recunoașterea genocidului armean, Vance a evitat termenul, afirmând doar că a dorit să aducă un omagiu victimelor și să arate respect față de parteneriatul bilateral. Ulterior, vicepreședintele s-a deplasat în Azerbaidjan, unde a semnat un acord de parteneriat strategic privind cooperarea economică și de securitate. Vizita face parte din eforturile administrației Trump de a consolida influența SUA în Caucaz și de a susține procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina
Internațional

BREAKING Plan pentru alegeri prezidențiale și referendum pentru acord de pace în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, intenționează să anunțe pe 24 februarie un plan privind organizarea alegerilor prezidențiale, potrivit Financial Times, care citează oficiali ucraineni și europeni implicați în procesul de planificare. Data coincide cu împlinirea a patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina, moment cu puternică încărcătură simbolică și politică. Autoritățile de la Kiev analizează scenarii pentru reluarea proceselor democratice într-un context marcat de război și negocieri de pace. Referendum pentru un posibil acord de pace cu Rusia Conform informațiilor apărute în presa britanică, planul discutat de negociatorii americani și ucraineni prevede ca orice acord de pace cu Rusia să fie supus unui referendum național. Citește și: Stolojan le spune celor tineri care era „limita de suportabilitate” în regimul Ceaușescu: „Stăteam ore în șir la coadă pentru un pachet de unt” Alegătorii ucraineni ar putea fi chemați la urne pentru a vota simultan atât în cadrul alegerilor prezidențiale, cât și în cadrul referendumului privind validarea unui eventual acord. Oficialii au discutat inclusiv posibilitatea organizării scrutinului în luna mai, în funcție de evoluțiile din teren și de cadrul legislativ necesar. Potrivit acelorași surse citate de Financial Times, Ucraina a început deja pregătirile tehnice și politice pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a referendumului.  

Alertă la Moscova: tot mai multe atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor
Internațional

Alertă la Moscova: tot mai multe atacuri sângeroase ale elevilor asupra colegilor și profesorilor

Șeful Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), Aleksandr Bortnikov, și-a exprimat marți îngrijorarea față de numărul tot mai mare de atacuri violente comise de elevi împotriva colegilor de clasă și a profesorilor, incidente care au avut consecințe grave. Declarații făcute la Comitetul Național Antiterorist „Trebuie să recunoaștem că eforturile noastre sunt insuficiente. Un exemplu clar este creșterea atacurilor elevilor asupra colegilor și profesorilor”, a declarat Bortnikov în cadrul unei reuniuni a Comitetul Național Antiterorist. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă În acest context, comitetul a stabilit linii directoare pentru autoritățile federale și regionale, cu scopul implementării unor măsuri urgente menite să abordeze cauzele acestor infracțiuni. Atacurile, puse pe seama serviciilor ucrainene În declarațiile sale, șeful FSB a legat aceste atacuri de activitatea serviciilor de informații ucrainene, despre care a afirmat că ar fi implicate în recrutarea cetățenilor ruși pentru operațiuni de sabotaj în sprijinul armatei ucrainene. Bortnikov nu a făcut nicio legătură între violențele din școli și factori precum radicalizarea pe fondul războiului, discursul xenofob tot mai prezent sau izolarea socială a tinerilor, aspecte invocate de analiști în urma unor incidente recente. Apel la consolidarea măsurilor antiteroriste „Deteriorarea situației operative, cauzată inclusiv de utilizarea unor noi forme și metode de activitate teroristă, impune creșterea eficienței măsurilor de prevenire a terorismului”, a mai declarat șeful FSB. În noiembrie anul trecut, autoritățile ruse au redus vârsta răspunderii penale la 14 ani pentru persoanele găsite vinovate de implicare în activități teroriste, inclusiv atacuri cu cocteiluri Molotov asupra comisariatelor militare. Justificarea măsurilor de către oficiali ai Dumei de Stat Președintele Comitetului de Securitate al Duma de Stat, Vasili Piskariov, a declarat că serviciile de informații „ale inamicului” încearcă tot mai des să implice copii de vârstă școlară în acte de sabotaj, mizând pe faptul că aceștia nu ar fi pedepsiți din cauza vârstei. În decembrie anul trecut, un elev de 10 ani, fiul unor imigranți din Asia Centrală, a fost înjunghiat mortal de un coleg de clasă care ar fi avut un discurs rasist. Agresorul era înarmat cu un cuțit, purta o mască medicală și un tricou cu mesajul „No Lives Matter”, o aluzie la mișcarea Black Lives Matter din SUA. După atac, adolescentul ar fi folosit un spray cu gaze lacrimogene și și-ar fi făcut un selfie lângă corpul victimei, potrivit informațiilor din presa rusă. Atacuri recente în universități și școli În weekend, un adolescent a intrat într-un cămin al Universității de Medicină din Ufa, în Republica Bașchiria, înarmat cu un cuțit, rănind patru studenți indieni și ulterior doi polițiști. Incidente similare au fost raportate săptămâna trecută într-o școală din regiunile Krasnoiarsk și Orenburg, alimentând îngrijorările autorităților ruse cu privire la siguranța în unitățile de învățământ.

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: declarațiile prințesei Sofia despre întâlnirile cu infractorul
Internațional

Scandalul Epstein atinge Casa Regală a Suediei: declarațiile prințesei Sofia despre întâlnirile cu infractorul

Prințesa Sofia a Suediei a vorbit pentru prima dată în mod public despre articolele de presă în care a fost asociată cu infractorul sexual Jeffrey Epstein. Aceasta a declarat că l-a întâlnit doar de două ori, în contexte sociale publice și foarte scurte, în urmă cu mai mulți ani. Întâlniri rare și fără legături personale Soția prințului Carl Philip, singurul fiu al regelui Carl XVI Gustaf, a explicat că întâlnirile au avut loc când avea în jur de 20 de ani și nu au implicat nicio relație personală sau profesională. Citește și: Cine conduce revolta anti-Bolojan a primarilor de comune: fost turnător, primar din 1990, avere impresionantă „L-am întâlnit în două contexte sociale”, a declarat prințesa Sofia, subliniind că aceste episoade s-au limitat strict la două apariții publice. Contextul întâlnirilor cu Epstein Potrivit presei suedeze, una dintre întâlniri ar fi avut loc într-un restaurant, unde Sofia ar fi fost prezentată lui Epstein, iar cea de-a doua la premiera unui film, eveniment la care au participat mai multe persoane. „Din fericire, asta a fost tot”, a precizat prințesa, referindu-se la aceste contacte limitate. Reacția prințesei după dezvăluirile despre infracțiuni Prințesa Sofia a declarat că, în urma informațiilor apărute ulterior despre infracțiunile comise de Epstein împotriva unor tinere femei, este recunoscătoare că nu a mai avut niciun contact cu acesta după acele întâlniri din tinerețe. Totodată, ea a transmis că gândurile sale se îndreaptă către victime și că speră ca acestea să beneficieze de dreptate. Rolul femeii de afaceri Barbro Ehnbom Conform relatărilor din presă, femeia de afaceri suedeză Barbro Ehnbom ar fi fost cea care i-a făcut cunoștință Sofiei Hellqvist — numele purtat de prințesă înainte de căsătorie — cu Epstein. La acel moment, Sofia Hellqvist ar fi făcut parte dintr-o rețea de tinere promovate de Ehnbom, potrivit surselor citate. Poziția familiei regale suedeze Familia regală a Suediei a transmis că prințesa Sofia nu a fost niciodată dependentă de Epstein în vreun fel și nu a mai avut niciun contact cu acesta în ultimii 20 de ani. Sofia Hellqvist s-a căsătorit în 2015 cu prințul Carl Philip, al doilea dintre cei trei copii ai regelui Carl XVI Gustaf și ai reginei Silvia. Cuplul are împreună patru copii și face parte activ din viața publică a familiei regale suedeze.

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani
Internațional

SUA au ajuns un pericol major pentru pacea mondială, cred mulți germani

Două treimi dintre cetățenii Germaniei consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach. Percepția negativă față de SUA, în creștere accelerată Conform datelor sondajului, 65% dintre germani afirmă că Statele Unite constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală. Citește și: Pîslaru o bagă pe Kovesi în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: acces direct la date Această percepție a crescut semnificativ față de anul 2025, când procentul era de 46%, și mai ales comparativ cu 2024, când doar 24% dintre respondenți vedeau SUA ca pe o amenințare la adresa păcii mondiale. Rusia rămâne principala amenințare percepută În ciuda creșterii îngrijorărilor legate de Statele Unite, Rusia continuă să fie considerată cea mai mare amenințare pentru pacea globală de către majoritatea germanilor. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre respondenți au indicat Rusia drept principalul factor de risc pentru stabilitatea internațională. China, o altă sursă majoră de îngrijorare Aproape jumătate dintre germani, respectiv 46%, consideră că China reprezintă o amenințare semnificativă pentru pacea mondială. Nivelul ridicat al acestui procent reflectă temerile crescânde legate de competiția geopolitică și de rolul Chinei pe scena internațională. Temeri privind implicarea Germaniei într-un conflict armat Respondenții au fost întrebați și dacă există riscul ca Germania să fie implicată într-un război în anii următori. Doar 3% au declarat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil. Un procent de 24% s-au declarat indeciși. Majoritatea germanilor cred că războiul este puțin probabil Patru din zece germani (40%) consideră că este mai degrabă improbabil ca țara lor să fie implicată într-un conflict armat în viitorul apropiat, iar 5% apreciază că un astfel de scenariu este foarte improbabil. Datele indică o populație precaută, dar care nu anticipează iminent un război. Detalii despre metodologia sondajului Sondajul a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani. Studiul oferă o imagine relevantă asupra percepțiilor societății germane privind riscurile geopolitice și securitatea internațională.

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii
Internațional

Cum vor rușii să crească natalitatea: fără site-uri pornografice pentru familiile fără copii

O nouă declarație controversată vine din Rusia, unde o deputată a partidului de guvernământ propune restricționarea accesului la conținut pornografic pentru persoanele fără copii, ca parte a eforturilor statului de a stimula natalitatea. Tatiana Butskaia cere limitarea accesului la pornografie Tatiana Butskaia, deputată în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului pro-Kremlin Rusia Unită, a declarat luni că autoritățile ar trebui să analizeze posibilitatea restricționării accesului la site-uri cu conținut pornografic pentru cetățenii care nu au copii. Citește și: Ce sume a pompat Thuma, prin CJ Ilfov, în postul lui Dan Voiculescu, unde își difuzează mesajele - presă. Interviul, luat de soția unui senator PSD din gruparea Firea „Este clar că trebuie să ne gândim la ce se poate face. Poate că aceste site-uri ar trebui să fie accesibile doar pentru cei care au copii”, a afirmat Butskaia într-o intervenție la postul de radio Govorit Moskva. Pornografia, văzută ca „înlocuitor” al relațiilor intime Deputata rusă a susținut că pornografia ar descuraja relațiile reale și formarea familiilor, afectând astfel rata natalității. „Oamenii au nevoie să facă dragoste pentru a avea copii”, a declarat Butskaia, adăugând că materialele pornografice funcționează ca un „înlocuitor” pentru relațiile carnale și contribuie la scăderea interesului pentru viața de cuplu și reproducere. Criza demografică, o problemă strategică pentru Rusia Autoritățile din Rusia încearcă de mai mulți ani să combată scăderea accentuată a natalității, fenomen amplificat de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de efectele pe termen lung ale așa-numitei „găuri demografice”. Aceasta este legată de faptul că femeile născute în anii ’90 – o perioadă marcată de prăbușirea natalității după destrămarea Uniunii Sovietice – au ajuns la vârsta procreării într-un context deja defavorabil din punct de vedere demografic. Politici pro-natalitate și interzicerea ideologiei „childfree” În încercarea de a inversa acest trend, guvernul rus a lansat multiple programe pentru susținerea familiilor numeroase și a adoptat recent o lege care interzice propaganda ideologiei „childfree”, curent care promovează dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Măsura a fost criticată de organizații pentru drepturile omului, care o consideră o nouă formă de control asupra vieții private și a libertăților individuale, în contextul unei politici tot mai restrictive promovate de Kremlin.

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta
Internațional

Un articol de îmbrăcăminte din zece este distrus pentru că nu se vinde. UE vrea să schimbe asta

Comisia Europeană a adoptat luni noi măsuri menite să prevină distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, accesoriilor și încălțămintei nevândute, în baza Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Noile reguli vizează reducerea risipei, limitarea impactului asupra mediului și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru companiile din sectorul textil din Uniunea Europeană. Un pas important spre economia circulară în UE Prin promovarea reutilizării și reciclării, măsurile adoptate de Comisia Europeană urmăresc accelerarea tranziției sectorului textil către practici circulare și sustenabile. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Inițiativa face parte din strategia mai amplă a UE de dezvoltare a economiei circulare, menită să reducă dependențele externe și să stimuleze competitivitatea internă. „Cifrele privind deșeurile arată necesitatea de a acționa. Prin aceste noi măsuri, sectorul textil va fi împuternicit să adopte practici durabile și circulare”, a declarat Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă. Când este permisă distrugerea produselor textile Noile reglementări clarifică situațiile excepționale în care distrugerea textilelor nevândute va fi totuși permisă, cum ar fi: motive de siguranță; deteriorarea ireversibilă a produselor. În același timp, Comisia introduce un format standardizat de raportare, care va permite întreprinderilor să facă publice volumele de bunuri de consum nevândute distruse, fără sarcini administrative suplimentare. Dimensiunea problemei: milioane de tone de CO₂ Datele Comisiei arată că între 4% și 9% din textilele nevândute în Europa sunt distruse anual înainte de a fi purtate vreodată. Acest fenomen generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂, un nivel comparabil cu emisiile nete totale ale Suediei în 2021. Impactul social și de mediu al modei rapide a devenit o preocupare majoră pentru consumatori, iar noile reguli răspund direct acestor îngrijorări. Ce prevede Regulamentul ESPR Regulamentul ESPR, intrat în vigoare în iulie 2024, urmărește: creșterea circularității produselor; îmbunătățirea eficienței energetice; sporirea durabilității și reciclabilității bunurilor; obligarea firmelor să divulge informații despre produsele nevândute distruse. Totodată, regulamentul introduce interdicția explicită privind distrugerea articolelor de îmbrăcăminte, a accesoriilor și a încălțămintei nevândute. Când intră în vigoare interdicția Interdicția de distrugere a textilelor nevândute se va aplica: întreprinderilor mari, începând cu 19 iulie 2026; întreprinderilor mijlocii, începând cu iulie 2030. Prin aceste măsuri, Uniunea Europeană face un pas decisiv către reducerea risipei textile și transformarea industriei modei într-un sector mai responsabil și mai sustenabil.

Epstein ar fi primit secrete comerciale britanice de la fostul prinț Andrew
Internațional

Epstein ar fi primit secrete comerciale britanice de la fostul prinț Andrew

Fratele mai mic al regelui Charles al III-lea, Andrew Mountbatten-Windsor, ar fi transmis în anul 2010 documente comerciale britanice către Jeffrey Epstein, potrivit unor documente făcute publice din dosarul Epstein. Milionarul american, condamnat pentru infracțiuni sexuale, a murit în închisoare în 2019. Informații divulgate în timpul unui mandat oficial Conform documentelor, fostul prinț Andrew, în prezent în vârstă de 65 de ani, ar fi comis scurgerea de informații în perioada în care avea statutul de emisar special al guvernului britanic pentru comerț. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Mesajele sugerează că Epstein ar fi primit rapoarte și informații oficiale privind Vietnam, Singapore și alte state vizitate de Mountbatten-Windsor în cadrul misiunilor sale. Reacția fostului prinț și poziția autorităților Andrew Mountbatten-Windsor a negat constant orice faptă ilegală și nu a oferit comentarii după publicarea documentelor de către Departamentul Justiției al Statelor Unite. La rândul său, Poliția britanică nu a confirmat existența unei anchete privind aceste divulgări, deși regulile impuse reprezentanților comerciali ai statului interzic transmiterea de documente sensibile sau confidențiale. Dosarul Epstein, ecouri politice la Londra În ultimele zile, dezvăluirile din dosarul Epstein au avut repercusiuni și în plan politic. Premierul britanic Keir Starmer a fost criticat pentru numirea lui Peter Mandelson în funcția de ambasador al Regatului Unit în SUA, în condițiile în care Mandelson ar fi avut o relație apropiată cu Epstein. Potrivit documentelor, și Mandelson ar fi transmis informații guvernamentale sensibile către Epstein în perioada 2009–2010, iar poliția britanică investighează un posibil abuz în serviciu. Noi acuzații și anchete în cazul lui Andrew Mountbatten-Windsor Fostul prinț Andrew este deja vizat de o altă investigație, în urma unor afirmații recente conform cărora ar fi dus o femeie, menționată în fișierele din dosarul Epstein, în interiorul complexului regal Windsor. Andrew Mountbatten-Windsor este al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a. În 2019, pe fondul scandalurilor legate de Epstein, a fost obligat să renunțe la toate atribuțiile oficiale ca membru activ al familiei regale. În octombrie anul trecut, regele Charles i-a retras și titlul de prinț, iar recent Andrew s-a mutat din conacul regal în care locuia, marcând o nouă etapă a izolării sale din viața publică britanică.

Și Cehia ar putea interzice rețelele sociale sub 15 ani, după Franța, Spania și Marea Britanie
Internațional

Și Cehia ar putea interzice rețelele sociale sub 15 ani, după Franța, Spania și Marea Britanie

Prim-ministrul ceh Andrej Babiš și-a exprimat pentru prima dată susținerea față de interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare, invocând necesitatea protejării minorilor. Declarația a fost făcută într-un mesaj video publicat pe Facebook, în care liderul politic a subliniat responsabilitatea statului față de siguranța copiilor. Decizie așteptată până la finalul anului Potrivit ministrului Industriei, Karel Havlicek, guvernul de la Praga intenționează să ia o decizie oficială privind această măsură cel târziu până la sfârșitul anului. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Inițiativa se înscrie într-o dezbatere tot mai amplă la nivel european privind impactul rețelelor sociale asupra dezvoltării copiilor și adolescenților. Susținere guvernamentală și reacții critice Ministrul Sporturilor, Boris Stastny, a susținut public ideea, afirmând că activitățile fizice și joaca în aer liber sunt preferabile timpului petrecut în fața ecranelor. În același timp, criticii coaliției de guvernare — formată din partidul ANO al lui Babiš și două formațiuni de extremă dreaptă — avertizează asupra unor posibile restricții ale drepturilor fundamentale și riscuri pentru viața privată. Europa urmează exemplul Australiei Mai multe state europene analizează măsuri similare, după ce Australia a devenit pionier în domeniu, interzicând din 2025 accesul copiilor și adolescenților sub 16 ani la conturi de socializare. Scopul declarat este reducerea riscurilor precum hărțuirea online, dependența digitală și expunerea la conținut nociv. Franța, un pas înainte în Parlament Și Adunarea Națională a Franței a votat recent pentru interzicerea utilizării rețelelor sociale de către copiii și adolescenții sub 15 ani. Propunerea urmează să fie analizată de Senat, camera superioară a Parlamentului francez, înainte de a putea intra în vigoare.

Musk s-a mai domolit cu colonizarea planetei Marte, acum vrea „doar” un oraș pe Lună
Internațional

Musk s-a mai domolit cu colonizarea planetei Marte, acum vrea „doar” un oraș pe Lună

SpaceX și-a reorientat prioritățile programelor spațiale, concentrându-se pe construirea unui oraș selenar capabil să se autodezvolte, proiect care ar putea fi realizat în mai puțin de zece ani, potrivit declarațiilor făcute de Elon Musk. Antreprenorul susține că obiectivul principal este asigurarea viitorului omenirii, iar proiectul lunar poate fi implementat mai rapid decât colonizarea planetei Marte. Marte rămâne un obiectiv pe termen mediu Deși accentul se mută temporar pe Lună, SpaceX nu renunță la ambiția de a construi o bază pe Marte, un proiect care ar urma să înceapă în următorii cinci până la șapte ani. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Musk a precizat că o misiune fără echipaj uman pe Marte rămâne în plan, însă va fi abordată după consolidarea etapei selenare. Concurența globală și planurile pentru Lună Declarațiile lui Musk confirmă informațiile apărute în The Wall Street Journal, potrivit cărora SpaceX le-a transmis investitorilor că va acorda prioritate revenirii pe Lună. Compania vizează o aselenizare fără echipaj uman în martie 2027, în contextul competiției tot mai intense dintre Statele Unite și China pentru explorarea selenară, prima după misiunea Apollo 17. Achiziția xAI și miza pe centre de date spațiale Recent, Musk a anunțat că SpaceX a achiziționat xAI, compania sa de inteligență artificială, într-o tranzacție care evaluează SpaceX la un trilion de dolari. Susținătorii deciziei cred că aceasta va accelera dezvoltarea centrelor de date spațiale, considerate mai eficiente energetic decât cele terestre, pe fondul exploziei cererii de putere de calcul generată de inteligența artificială. Relația cu NASA și rolul Starlink Musk a declarat că NASA va reprezenta mai puțin de 5% din veniturile SpaceX în acest an, deși compania este un contractor-cheie în programul selenar Artemis, cu un contract de 4 miliarde de dolari pentru transportul astronauților pe Lună cu Starship. Cea mai mare parte a veniturilor SpaceX provine însă din sistemul comercial Starlink, promovat recent inclusiv printr-o reclamă difuzată în timpul Super Bowl. Tesla, roboți umanoizi și condus autonom În paralel cu reconfigurarea SpaceX, Musk își împinge și compania Tesla într-o nouă direcție strategică. Tesla plănuiește investiții de 20 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea conducerii autonome și a roboților umanoizi, urmând să oprească producția a două modele auto în California pentru a face loc fabricării roboților Optimus.

Trump îl numește „ratat” pe un sportiv american de la JO care a criticat „ce se întâmplă în SUA”
Internațional

Trump îl numește „ratat” pe un sportiv american de la JO care a criticat „ce se întâmplă în SUA”

Președintele Donald Trump l-a atacat public pe schiorul american de freestyle Hunter Hess, după ce sportivul și-a exprimat rezervele față de reprezentarea Statelor Unite la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina d'Ampezzo 2026. Mesajul publicat de Trump pe Truth Social Într-o postare pe rețeaua Truth Social, Trump l-a numit pe sportiv „un ratat” și a afirmat că acesta nu ar fi trebuit să facă parte din echipa olimpică a SUA dacă nu se simte reprezentant al țării sale. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Liderul de la Casa Albă a adăugat că este „foarte dificil să susții pe cineva ca el”, criticând deschis poziția exprimată de schior. Declarațiile lui Hunter Hess Cu câteva zile înainte de startul competiției, Hunter Hess a vorbit despre „emoții amestecate” în legătură cu participarea sa la Olimpiadă, invocând contextul tensionat din Statele Unite. Sportivul a spus că există numeroase evoluții politice și sociale cu care nu este de acord, fără a face referiri directe la politicile administrației Trump. Sportivul, între performanță și convingeri personale Hess a subliniat că purtarea drapelului american nu înseamnă automat susținerea tuturor deciziilor politice ale statului. Afirmațiile sale au reaprins dezbaterea privind libertatea de exprimare a sportivilor și relația dintre sport, identitate națională și tensiunile politice din Statele Unite.

Opozant venezuelean, răpit la scurt timp după eliberarea din închisoare. Fusese închis de Maduro
Internațional

Opozant venezuelean, răpit la scurt timp după eliberarea din închisoare. Fusese închis de Maduro

Juan Pablo Guanipa, unul dintre cei mai cunoscuți lideri ai opoziției din Venezuela și apropiat al Maria Corina Machado, a fost arestat din nou luni, la doar câteva ore după ce fusese eliberat din închisoare, la solicitarea Parchetului. Decizia Parchetului și regimul de detenție Ministerul Public a transmis că măsurile dispuse de instanțe sunt condiționate strict de respectarea obligațiilor legale, cerând ca fostul vicepreședinte al parlamentului să fie plasat în arest la domiciliu. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Autoritățile susțin că reținerea sa este o consecință a nerespectării condițiilor impuse de justiție. Acuzații de răpire și reacția opoziției Fiul opozantului, Ramon Guanipa, a declarat că tatăl său ar fi fost ridicat de aproximativ zece persoane neidentificate, în timp ce partidul său, Primero Justicia, a denunțat acțiunea drept o răpire comisă de forțele represive ale regimului. Incidentul a provocat reacții dure din partea opoziției, care vorbește despre o nouă escaladare a represiunii politice. Tensiuni politice în Venezuela Reținerea lui Guanipa are loc în ajunul votului asupra unei legi istorice a amnistiei, într-un climat politic extrem de tensionat, marcat de contestarea celui de-al treilea mandat al președintelui Nicolás Maduro. Liderul opoziției fusese arestat în mai 2025 sub acuzații grave, inclusiv complot electoral, terorism și incitare la ură, iar cazul său rămâne simbolic pentru situația drepturilor politice din Venezuela.

A primit Nobel pentru Pace, plătește cu ani grei de închisoare în Iran. Narges Mohammadi, condamnată iar
Internațional

A primit Nobel pentru Pace, plătește cu ani grei de închisoare în Iran. Narges Mohammadi, condamnată iar

Un tribunal din Iran a condamnat-o pe Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2023, la șase ani de închisoare, potrivit unei declarații făcute duminică de avocatul său. Arestată după un discurs public la Mashhad Activista pentru drepturile omului, în vârstă de 53 de ani, a fost arestată pe 12 decembrie, în orașul Mashhad, din nord-estul Iranului, împreună cu alți activiști. Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Reținerea a avut loc după ce aceasta a participat la o ceremonie de comemorare a unui avocat decedat, în cadrul căreia a susținut un discurs. Acuzațiile formulate de autoritățile iraniene Potrivit avocatului său, Mostafa Nili, Narges Mohammadi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru „întrunire și complicitate la comiterea de infracțiuni”. Instanța a decis, de asemenea, impunerea unei interdicții de călătorie pentru o perioadă de doi ani. Condamnări separate și exil intern Într-un dosar distinct, activista a primit: 18 luni de închisoare pentru „activități de propagandă”; doi ani de exil intern în orașul Khosf, din provincia Khorasanul de Sud. Conform legislației iraniene, pedepsele cu închisoarea nu pot fi cumulate, urmând să fie executată doar condamnarea cea mai severă. Posibilitate de eliberare temporară din motive medicale Avocatul Mostafa Nili a declarat că există speranța ca Narges Mohammadi să poată fi eliberată temporar pe cauțiune, având în vedere starea sa precară de sănătate. Verdictul nu este definitiv și poate fi atacat cu apel. Un istoric îndelungat de persecuție politică În ultimii 25 de ani, Narges Mohammadi a fost judecată și încarcerată în mod repetat pentru activismul său împotriva pedepsei cu moartea și a codului vestimentar impus femeilor în Iran. Ea a petrecut o mare parte din ultimul deceniu în detenție și nu și-a mai văzut cei doi copii, care locuiesc la Paris, din anul 2015. Eliberare temporară în 2024 și proteste din închisoare În decembrie 2024, activista a fost eliberată pentru trei săptămâni, din motive medicale, în urma îndepărtării unei tumori și a unei grefe osoase. Chiar și în detenție, Narges Mohammadi a continuat să protesteze, organizând demonstrații în curtea închisorii, intrând în greva foamei și apărând constant drepturile deținuților politici. De la inginerie și jurnalism la activism pentru drepturile omului Născută în 1972, în orașul Zanjan, din nord-vestul Iranului, Narges Mohammadi a studiat fizica, devenind ulterior inginer. A lucrat și ca jurnalistă pentru publicații reformiste. În anii 2000, s-a alăturat Centrului Apărătorilor Drepturilor Omului, fondat de Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003. Premiul Nobel pentru Pace 2023 și contextul represiunii din Iran Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2023 pentru „lupta sa împotriva opresiunii femeilor în Iran și pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți”. Iranul se află pe locul al doilea în lume ca număr de execuții, după China, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International.

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica, cum a fost depistat și cum era plătit
Internațional

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica, cum a fost depistat și cum era plătit

Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești: cum comunica, cum a fost depistat și cum era plătit. Încep să apară informații despre cazul colonelului în vârstă de 54 de ani recent arestat de EYP (Ethnikí Ypiresía Pliroforión), serviciul grecesc de informații, pentru că furniza informații Beijingului.  Citește și: Sanador i-a luat banii, dar nu a tratat-o, așa că a chemat SMURD - relatează directoarea Humanitas, Lidia Bodea Colenelul și-a mărturisit faptele după doar câteva ore de interogatoriu, când unul din anchetatori, specializat în comunicații electronice, i-a arătat cum acționa.  Spionul Chinei comuniste, infiltrat în vârful armatei grecești. Cum comunica și cum era plătit El era inginer specializat în sisteme de comunicații și informații și avea acces extins la rețelele clasificate ale NATO și ale forțelor armate elene. Expertiza sa includea dezvoltarea de software pentru avioane radar AWACS, gestionarea contractelor pentru sisteme de armament și gestionarea sistemelor IT de date mari. El a fost evaluator acreditat NATO pentru sisteme de comunicații și informații în perioada 2002-2012. Ce se știe despre ancheta sa: serviciul grec de informații a fost notificat de CIA și a urmat o supraveghere de patru luni, înainte de reținere. cum acționa: tot ce fotografia era convertit într-un cod QR. Acest cod QR era trimis, printr-o altă aplicație, operatorului său din China, care convertea codul în fotografii.  colonelul în vârstă de 54 de ani deținea un portofel de cryptomonede în care erau înregistrate tranzacții de 30.000 de euro. Se estimează că primea 5-15.000 de euro pentru fiecare transmisiune. El a recunoscut că a fost plătit, dar probabil nu se va ști ce sumă a primit. El a călătorit în 2024 la Beijing pentru a participa la un seminar de limbi străine, fără a-și informa serviciul militar despre călătoria în străinătate, așa cum este obligat să facă personalul militar. Aici a avut primele contacte cu operatorul său din serviciile chinezești de spionaj.   În 2025, o delegație chineză a trecut câteva ore prin Atena, ocazie cu care a avut loc o altă întâlnire față în față.  Arestarea ofițerului a avut loc în dimineața zilei de 5 februarie, într-o acțiune coordonată de serviciile de informații ale Greciei, după ce CIA a alertat autoritățile elene cu privire la comportamentul suspect al acestuia.    

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră