duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina. Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit BBC. Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului. Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului. "Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă", a continuat Jens Stoltenberg. În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante. "Puterea de pe câmpul de luptă" "Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă", a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina. "Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria", a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor.

Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina
Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat
Internațional

Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen. Țara nordică a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Suedia - președinția UE, România - nu Schengen "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson (foto) într-un discurs susţinut în decembrie. Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson. Aderarea la Schengen a unor state europene nu este o prioritate a Suediei. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson. Colaborare cu populiștii Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE". Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

45 de drone și 20 de rachete rusești asmuțite asupra Ucrainei la puțin după miezul nopții de Revelion
Internațional

45 de drone și 20 de rachete rusești asmuțite asupra Ucrainei la puțin după miezul nopții de Revelion

45 drone, 20 rachete, de Revelion. Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone și 20 de rachete în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an. 45 drone, 20 rachete, de Revelion Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei. Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme. "Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!", se mai spune în mesajul de duminică. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană. Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie. Răniți la Mikolaiv și Hmelnițki Mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, au fost vizate sâmbătă de bombardamente ruse, urmate de o nouă serie de explozii în capitala Ucrainei la scurt timp după trecerea în noul an 2023. Rachete ruse au lovit două cartiere din Kiev la circa 30 de minute după miezul nopţii, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, adăugând că deocamdată nu au fost înregistraţi noi răniţi. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Înainte de aceasta, alte bombardamente ruse s-au soldat cu cel puţin un mort şi circa 30 de răniţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să promită că ţara sa va lupta "până la victorie". Bombardamentele ruse au mai provocat distrugeri şi incendii în Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, unde cel puţin şase persoane au fost rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde au fost rănite patru persoane. Putin sărbătorește ucigând Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a acuzat Moscova că a vizat deliberat zonele unde locuiesc civili. "Criminalul de război Putin Anul Nou ucigând oameni", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit şefului Statului-Major ucrainean, Valeri Zalujnîi, 12 dintre cele 20 de rachete de croazieră trase de ruşi, în special dinspre bombardiere strategice aflate în Marea Caspică, au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Aproape în acelaşi moment, televiziunea rusă din Extremul Orient difuza discursul de Anul Nou al lui Vladimir Putin, dată fiind diferenţa de fusuri orare cu Moscova. În acest discurs, Putin a dat asigurări că "adevărul moral şi istoric" sunt "de partea" Rusiei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, s-a deplasat la Bahmut, un oraş pe care soldaţii ruşi încearcă să-l ocupe încă din vară. "Barbarii ruşi nu ne vor doborî!", a declarat Kliciko.

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID
Internațional

Taiwan, deși amenințat militar de China, se oferă să ajute Beijingul să gestioneze noul val de COVID

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

FOTO Kievul, bombardat de ruși în ajunul noului an: un mort, un rănit grav, mulți alți răniți
Internațional

FOTO Kievul, bombardat de ruși în ajunul noului an: un mort, un rănit grav, mulți alți răniți

Kievul, bombardat în ajunul noului an. Mai multe explozii au fost auzite sâmbătă la Kiev, capitala Ucrainei, cel puţin o persoană fiind ucisă, conform autorităţilor locale. Kievul, bombardat în ajunul noului an Potrivit jurnaliştilor AFP, au fost auzite cel puţin 11 explozii, la începutul după-amiezii. "Explozii la Kiev! Rămâneţi la adăpost!", a transmis pe reţeaua Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko. Acesta a mai scris că potrivit primelor informaţii o persoană a murit, precizând ulterior că cel puţin şapte au fost rănite, dintre care una "extrem de grav". Primarul Kievului nu a spus ce a provocat exploziile, dar guvernatorul regiunii kievene, Oleksii Kuleba, a atenţionat mai devreme împotriva unui posibil atac cu rachete şi a menţionat că apărarea antiaeriană reacţionează. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia "Ţara teroristă a lansat mai multe valuri de rachete. Ne urează un An Nou fericit. Dar noi vom persevera", a promis Kuleba tot pe Telegram. Și a completat pe Twitter că, de data aceasta, Kremlinul a vizat exclusiv zone rezidențiale, nici măcar infrastructură critică. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a postat pe Twitter o fotografie cu un bloc distrus parțial de bombardament. Raiduri ruse au vizat sâmbătă şi alte regiuni din Ucraina. Responsabili ucraineni au indicat că s-au produs distrugeri şi incendii la Nikolaev, în sud, cel puţin două persoane fiind rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde patru persoane au fost rănite.

Rușii au asediat cu sălbăticie Mariupol trei luni, dar îi acuză pe ucraineni că ar fi ucis 3.000 de civili
Internațional

Rușii au asediat cu sălbăticie Mariupol trei luni, dar îi acuză pe ucraineni că ar fi ucis 3.000 de civili

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol. Oficiali ruşi afirmă că 3.000 de civili au fost ucişi în atacul asupra oraşului ucrainean Mariupol, fiind prima estimare a Moscovei privind numărul de morţi de la asediul de acum câteva luni, relatează vineri dpa. Rușii nu recunosc crimele din Mariupol Comisia rusă de investigaţii a evaluat daunele cauzate oraşului în timpul asediului la 176 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari). Moscova a acuzat Kievul pentru victime şi pagube, deşi grupuri internaţionale afirmă că trupele ruse au comis numeroase crime de război în timpul anexării oraşului Mariupol. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Luptele pentru Mariupol, în regiunea Doneţk, au început în februarie şi au durat până când Rusia a luat prizonieri ultimii apărători ai oraşului, în luna mai.

Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat sâmbătă Vaticanul
Internațional

Papa emerit Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani, a anunţat sâmbătă Vaticanul

Papa emerit Benedict XVI a murit. Acesta avea 95 de ani și era foarte bolnav. Papa emerit Benedict XVI a murit "Cu durere vă anunţ că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a murit astăzi la ora 9:34, la Mânăstirea Mater Ecclesiae, din Vatican", a anunţat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, într-un comunicat. Starea de sănătate a teologului german se deteriorase în ultimele zile, însă Vaticanul precizase vineri că starea sa era "stabilă" şi că Benedict a participat joi la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa. Cotidianul catolic La Croix publicase ştirea că Benedict era tratat pentru probleme renale. Agenţia italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficienţă renală. Vaticanul nu a comentat aceste informaţii, însă precizase recent că situaţia se află sub control. Funeraliile celui de-al 265-lea papă sunt aşteptate să fie oficiate de succesorul său, Francisc, la Roma, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice la care ar putea participa zeci de mii de persoane, inclusiv şefi de stat. Agenţiile de presă Reuters şi AFP prezintă momentele care au marcat viaţa şi pontificatul lui Benedict, care a demisionat în 2013, fiind primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a făcut un astfel de pas, în loc să rămână pe viaţă în fruntea Bisericii. Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o persoană de încredere". Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF). Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de "Rottweilerul lui Dumnezeu". Un administrator slab care a recunoscut o "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor", Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia. El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema. Scandalul "Vatileaks" din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană (''guvernul'' Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară. Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016. Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea. El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancţionat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos şi unul dintre cei mai cunoscuţi abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleşitoare ale infracţiunilor sale. În 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat. Confuzia legată de cei "doi papi" a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veşminte albe şi de a fi cunoscut ca "papă emerit". Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât şi pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislaţiei ecleziastice pentru a reglementa funcţiile şi statutul foştilor papi. Benedict a scris peste 60 de cărţi între 1963, când era preot, şi 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. ''În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectează şi meditează asupra unor chestiuni spirituale'', a declarat Benedict după demisie. Cânta la pian şi avea o preferinţă pentru Mozart şi Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind "o expresie a pasiunilor josnice" şi a numit odată muzica populară "un cult al banalităţii". Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 şi iubeşte şi muzica tango din Argentina sa natală. Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiţionale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit şi emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.

Polunin, balerinul care îl are pe Putin tatuat pe piept și susținător dur al președintelui rus, a fost scos din programul teatrului milanez Arcimboldi. Dansatorul este născut în Ucraina
Internațional

Polunin, balerinul care îl are pe Putin tatuat pe piept și susținător dur al președintelui rus, a fost scos din programul teatrului milanez Arcimboldi. Dansatorul este născut în Ucraina

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi. Teatru milanez Arcimboldi a anulat vineri spectacolele unui proeminent balerin rus de origine ucraineană care are trei tatuaje reprezentându-l pe preşedintele Vladimir Putin pe piept şi pe umeri, în urma protestelor apărute în mediul online. Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi Spectacolele pe care balerinul Serghei Polunin trebuia să le susţină în datele de 28-29 ianuarie la Teatrul Arcimboldi din Milano au fost anulate "din cauza campaniei insistente (împotriva lor) de pe internet şi din social media", a anunţat teatrul pe website-ul său. Polunin urma să interpreteze rolul principal în baletul "Rasputin - Dance Drama", care a fost programat iniţial pentru anul 2019 şi a fost amânat în repetate rânduri din cauza măsurilor antipandemice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia În comunicat, teatrul milanez a explicat că decizia de anulare a spectacolelor a fost un act de "responsabilitate politică şi morală", ţinând cont de "climatul de tensiune şi ameninţări". Un purtător de cuvânt al teatrului a precizat că instituţia a fost ţinta unei campanii prin e-mail şi că a primit numeroase mesaje negative în mediul online. Pe 8 septembrie a.c., Polunin a postat pe Facebook un mesaj de susținere a lui Putin. Serghei Polunin, unul dintre cei mai buni balerini din lume în acest moment, fost balerin principal la Royal Ballet din Londra, s-a născut în Ucraina, dar a primit cetăţenia rusă în 2018.

Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia
Internațional

Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia

NATO, să continue să înarmeze Ucraina. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a pledat pentru trimiterea suplimentară de armament către Ucraina, transmite vineri dpa. NATO, să continue să înarmeze Ucraina "Poate părea un paradox, dar sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai scurtă cale către pace", a declarat politicianul norvegian într-un interviu de sfârşit de an acordat dpa. Preşedintele rus Vladimir Putin trebuie convins că nu-şi va atinge obiectivul de a prelua controlul asupra Ucrainei, a apreciat el. Stoltenberg a continuat spunând că, apoi, ar putea exista "o soluţie de pace negociată, care să asigure că Ucraina se impune drept un stat democratic şi independent". Ucraina "are dreptul să se apere" Secretarul general al NATO nu s-a sfiit să spună că, în opinia sa, atacurile recente ale ucrainenilor asupra unor ţinte militare din Rusia sunt perfect legitime. "Fiecare ţară are dreptul să se apere - la fel şi Ucraina", a spus Stoltenberg, adăugând că atacurile ucrainene trebuie privite în context. Care context include atacuri ruse masive asupra infrastructurii civile, menite să-i priveze pe ucraineni de apă, căldură şi electricitate în plină iarnă, a explicat el. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus În privinţa oportunităţii de a furniza Ucrainei rachete cu rază medie de acţiune, Stoltenberg a declarat că există "un dialog în desfăşurare între aliaţi şi Ucraina cu privire la anumite tipuri de sisteme" de rachete. El a menţionat totodată că aliaţii NATO au furnizat Ucrainei în trecut sisteme de arme cu rază lungă de acţiune. De exemplu, lansatoarele de rachete HIMARS, artilerie cu rază lungă de acţiune şi drone, a declarat Stoltenberg.

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări
Internațional

Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou? Doar doi șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa. Și doi foști lideri din UE au primit felicitări

Pe cine a felicitat Vladimir Putin de Anul Nou: doar doi actuali șefi de stat sau de guvern din Europa, în afara republicilor ex-sovietice, au beneficiat de atenția sa, arată lunga listă publicată azi de Kremlin. Însă președintele Rusiei nu a uitat doi aliați care acum nu mai sunt la putere: el le-a urat Crăciun Fericit, precum și un An Nou fericit, lui Silvio Berlusconi, fostul premier al Italiei, și lui Gerhard Schroeder, controversatul ex-cancelar al Germaniei. Pe cine a felicitat Putin de Anul Nou În spațiul european din afara republicilor ex-sovietice, doi lideri aflați în funcție au fost consemnați în comunicatul Kremlinului: premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. „Vladimir Putin i-a transmis urări de Crăciun și Anul Nou prim-ministrului ungar Viktor Orban, subliniind că, în ciuda situației internaționale dificile, relațiile dintre țări au menținut un trend pozitiv. Președintele Rusiei și-a confirmat, de asemenea, intenția de a continua activitatea comună pe teme de actualitate de pe agenda bilaterală”, se arată în comunicatul Kremlinului. Putin și Orban Foto: Kremlin.ru „Felicitându-l pe Președintele Republicii Serbia, Aleksandar Vucic, pentru Anul Nou și Crăciun, Vladimir Putin s-a concentrat asupra faptului că relațiile ruso-sârbe în anul care a trecut au continuat să se dezvolte progresiv pe principiile parteneriatului strategic: cooperarea practică în domeniul comercial, economic, sferele culturale și umanitare au fost întărite, încrederea s-a adâncit”, arată comunicatul președinției ruse. Vucic și Putin Foto: Kremlin.ru Printre ceilalți lideri felicitați de Putin se află președintele chinez Xi Jinping, premierul indian Narenda Modi, președintele turc Recep Tayyip Erdogan și președintele sirian Bashar al-Assad. Putin nu l-a felicitat pe liderul nord-coreean Kim Jong-un. Liderul de la Kremlin nu l-a uitat nici pe dictatorul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, pe cel din Cuba - Miguel Mario Díaz-Canel Bermúdez, sau pe liderii Venezuela, Brazilia sau Bolivia. În plus, liderii separatiști din Osetia de Sud și Abhazia sunt menționați în comunicatul oficial. Însă Transnistria nu apare pe listă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina Purtătorul de cuvânt al prezidențial, Dmitri Peskov, a declarat că Putin nu îi va felicita pe liderii „țărilor neprietenoase”, deoarece „practic nu există contacte” cu aceștia.

Sadismul lui Putin nu se dezminte: atacuri de noapte cu drone-kamikaze, pagube la Kiev
Internațional

Sadismul lui Putin nu se dezminte: atacuri de noapte cu drone-kamikaze, pagube la Kiev

Atacuri de noapte cu drone-kamikaze. Rusia a lansat 16 drone "kamikaze" în Ucraina în timpul nopţii de joi spre vineri, a anunţat vineri armata ucraineană, la o zi după ce Moscova a tras zeci de rachete în cel mai recent atac al său împotriva infrastructurii critice din Ucraina. Atacuri de noapte cu drone-kamikaze Forţele Aeriene Ucrainene au transmis că toate cele 16 drone, care - potrivit relatărilor sale - au fost lansate din sud-est şi nord -, au fost distruse de apărarea antiaeriană a Kievului. Primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko, a declarat pe canalul său de Telegram că şapte drone au ţintit Kievul, dintre care cinci au fost distruse în oraş şi două înainte de a ajunge la Kiev. Citește și: Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus O clădire administrativă din Kiev a fost distrusă parţial, potrivit lui Serghei Popko, şeful administraţiei militare a Kievului, care a adăugat că nu există informaţii despre posibile victime. Rusia a lansat o întreagă serie de atacuri cu drone şi rachete împotriva Ucrainei, de la jumătatea lunii octombrie, afectând grav infrastructura energetică a ţării şi obligând autorităţile ucrainene să întrerupă alimentarea cu energie electrică, în mod planificat sau în regim de urgenţă.

Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus
Internațional

Moment-cheie în războiul lui Putin împotriva Ucrainei: Minskul poate intra în conflict de partea Rusiei, după ce o rachetă anti-aeriană a Kievului a căzut în Belarus

Belarus are pretext să atace Ucraina. Kievul "nu exclude o provocare deliberată" a Rusiei pentru "a implica Belarus în război" după ce Minskul a anunţat joi că a doborât o rachetă antiaeriană ucraineană, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării. Belarus are pretext să atace Ucraina "Partea ucraineană nu exclude o provocare deliberată a statului terorist rus, care a calculat o astfel de rută pentru rachetele sale de croazieră pentru a provoca interceptarea lor în spaţiul aerian de deasupra teritoriului Belarus", a precizat Ministerul Apărării de la Kiev într-un comunicat. Kievul s-a declarat, de asemenea, "gata să efectueze o anchetă în Ucraina asupra incidentului produs pe 29 decembrie pe cerul de deasupra teritoriului Belarus", a adăugat ministerul, precizând că doreşte să coopereze cu "experţi" internaţionali ale căror "state nu sunt asociate cu susţinerea" Rusiei. Mai devreme joi, Minskul l-a convocat pe ambasadorul ucrainian şi i-a transmis că doreşte "efectuarea imediată a unei anchete aprofundate asupra circumstanţelor tirului cu rachetă, pedepsirea vinovaţilor şi luarea de măsuri globale pentru a împiedica pe viitor astfel de incidente, care ar putea avea consecinţe catastrofale". 69 de rachete rusești lansate joi Apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit joi să doboare 54 dintre cele 69 de rachete lansate asupra Ucrainei, a anunţat pe Twitter comandantul-şef al forţelor armate, Valeri Zalujni: "Conform unor date provizorii, au fost lansate în total 69 de rachete, iar 54 de rachete inamice au fost doborâte". Anterior, preşedinţia ucraineană anunţase că până la 120 de rachete ruseşti au fost lansate asupra ţării. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina La rândul său, şeful administraţiei militare a Kievului, Serghei Popko, a spus că apărarea antiaeriană ucraineană a reuşit să doboare toate cele 16 rachete ruseşti care au vizat joi capitala. După o serie de eşecuri militare pe teren la finalul verii şi în toamnă, Kremlinul a schimbat tactica şi, în octombrie, a început să atace cu regularitate, folosind zeci de rachete şi de drone, transformatoarele şi centralele electrice din Ucraina.

Socialism într-o țară plină de resurse petroliere: Pensia şi salariul minim din Venezuela, insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită
Internațional

Socialism într-o țară plină de resurse petroliere: Pensia şi salariul minim din Venezuela, insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită

Pensia şi salariul minim din Venezuela sunt insuficiente pentru a cumpăra un kilogram de carne de vită, relatează EFE. Un kilogram de carne de vită se vinde, la Caracas, cu 8-10 dolari pentru un kilogram, în timp ce salariul minim pe economie şi pensiile din Venezuela sunt echivalentul a 7,59 dolari pe lună. Pensia şi salariul minim, insuficiente pentru un kilogram de vită Acest venit - perceput de peste 5 milioane de oameni - a scăzut miercuri la 7,59 de dolari la cursul oficial, după ce a fost echivalentul a 29,68 de dolari în martie, când guvernul a aprobat majorarea salariului şi a pensiei, ultima decretată până în prezent. Salariul nu a fost îndeajuns în această miercuri nici pentru a cumpăra un kilogram de brânză de bivoliţă, care se vindea cu 8,43 de dolari, dar a fost suficient pentru a cumpăra o cutie de 30 de ouă, echivalentul a 5,75 de dolari. În prezent, o familie de 5 persoane are nevoie de echivalentul a peste 470 de dolari pe lună pentru a-şi permite coşul alimentar de bază, potrivit estimărilor Centrului de Documentare şi Analiză Socială al Federaţiei Profesorilor din Venezuela (Cendas-FVM). Aprecierea dolarului, care a fost de 52% în decembrie, îi afectează în principal pe venezuelenii care continuă să câştige în moneda locală - bolivarul -, care în această lună s-a devalorizat cu 34% faţă de moneda americană. Citește și: CCR-2022, unde toți judecătorii au dreptul la pensie specială și o pot cumula cu salariul, trece peste decizia CCR din 2010 și decide că pensiile „de serviciu” nu pot fi diminuate sub nici o formă Nemulţumirea clasei muncitoare, nu doar din cauza salariilor mici, ci şi din cauza scăderii condiţiilor de muncă, s-a reflectat în protestele pe care organizaţiile sindicale le-au declanşat în acest an. Potrivit ONG-ului Observatorul Venezuelean privind Conflictele Sociale (OVCS), în noiembrie au avut loc 499 de manifestaţii, multe dintre ele cu participarea lucrătorilor publici şi a pensionarilor, care au denunţat "puterea scăzută de cumpărare" a salariilor şi pensiilor "pe fondul fluctuaţiilor zilnice ale dolarului''. ?? | Venezuela after 23 years of socialism:- 82% generalized poverty- 7 million Venezuelans expelled- More than 350,000 violent deaths- Loss of more than 80% of GDP since 2012- There are no electionsA model that they want to be replicated on the continent. @EmmaRincon pic.twitter.com/9GhTrAyJkf— Michael Welling (@WellingMichael) December 29, 2022 Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la circa 300 miliarde de barili. România are rezerve de 0,6 miliarde de barili de petrol.

Atacuri rusești masive cu peste 120 de rachete joi dimineață asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kiev
Internațional

Atacuri rusești masive cu peste 120 de rachete joi dimineață asupra mai multor orașe ucrainene, inclusiv Kiev

Multe rachete rusești peste orașe ucrainene. Ucraina denunţă atacuri "masive" cu peste 120 de rachete ruseşti joi dimineaţă asupra mai multor oraşe din ţară, printre care şi capitala Kiev, conform armatei şi preşedinţiei ucrainene. Multe rachete rusești peste orașe ucrainene "Inamicul atacă Ucraina pe mai multe fronturi, cu rachete de croazieră lansată din avioane şi de pe nave", au anunţat forţele aeriene pe reţelele de socializare. "Peste 120 de rachete au fost lansate pentru a distruge infrastructuri civile esenţiale şi pentru a ucide în masă civili", a adăugat consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak pe Twitter, fără a oferi un bilanţ al potenţialelor victime. Alertele aeriene au putut fi auzite în toată Ucraina joi dimineaţă. Mai multe explozii puternice au fost auzite în centrul Kievului. Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a vorbit despre mai multe explozii, soldate cu trei răniţi, între care o adolescentă de 14 ani. Toţi sunt spitalizaţi, a scris Kliciko pe contul său de Telegram. El a atras atenţia asupra unor posibile întreruperi de electricitate şi le-a cerut locuitorilor să îşi încarce telefoanele şi să facă provizii de apă. Liov, 90% fără electricitate Autorităţile au raportat de asemenea atacuri în mai multe părţi din sudul şi vestul Ucrainei. Liov, mare oraş din vestul Ucrainei, era privat de electricitate în proporţie de 90% joi dimineaţă după aceste noi bombardamente asupra infrastructurii energetice ucrainene în plină iarnă. Citește și: Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina "90% din oraş este fără electricitate (...) Tramvaiele şi troleibuzele din oraş nu mai merg. Ar putea apărea întreruperi ale alimentării cu apă", a spus primarul din Liov, Andrii Sadovi, pe reţeaua de socializare Telegram. Rusia atacă intensiv reţeaua energetică şi alte infrastructuri critice din Ucraina o dată la câteva zile începând din octombrie. Kremlinul a atras atenţia că nu va exista niciun armistiţiu de Anul Nou pe teren în Ucraina.

Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina
Internațional

Putin îi pregătește pe ruși pentru un nou Afganistan, dar mult mai aproape de casă: șeful Externelor de la Moscova anunță că Rusia nu se grăbește în teatrul de război din Ucraina

Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, s-a declarat "convins" că Rusia îşi va atinge obiectivele din Ucraina cu "răbdare" şi "perseverenţă", în special recunoaşterea celor patru regiuni ucrainene a căror anexare o revendică Moscova. Ucraina este noul Afganistan pentru Rusia "Sunt convins că datorită perseverenţei noastre, răbdării şi determinării noastre ne vom apăra obiectivele nobile, vitale pentru poporul şi ţara noastră, rămânând totodată deschişi la un dialog echitabil şi acorduri pentru a asigura o securitate egală şi indivizibilă în Europa", a declarat Lavrov într-un interviu difuzat miercuri pe canalul de televiziune rus Pervîi Kanal. El a reiterat că reluarea dialogului cu Kievul ar presupune recunoaşterea de către Ucraina a anexării de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, precizând că Moscova va trebui "fireşte" să cucerească în întregime cele patru teritorii, care nu sunt controlate în prezent integral de armata rusă. Citește și: Care sunt cele zece puncte ale planului de pace propus de Zelenski marilor puteri ale lumii. Kievul vrea summit global în februarie pe acest subiect Aceste regiuni "trebuie eliberate de ameninţarea nazificării pe care au îndurat-o timp de mulţi ani", a insistat Lavrov. "Nu-i grabă, aşa cum a spus preşedintele Vladimir Putin. Vrem să terminăm cât mai repede posibil acest război pe care Occidentul l-a pregătit şi declanşat împotriva noastră via Ucraina", a adăugat ministrul rus de Externe în acelaşi interviu. Citește și: Zeci de mii de soldați ruși uciși în Ucraina, estimează oficialii britanici. În Afganistan, în zece ani de război, URSS a pierdut 14.453 de militari

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră