vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Pandemia de Covid-19 revine în forță

Pandemia de Covid-19 revine în forță. Mai multe țări europene au decis să reimpună purtarea măștilor de protecție anticovid după ce cazurile de infectare cu varianta Omicron B.A5 au luat amploare. Pandemia de Covid-19 revine în forță Franţa le cere cetăţenilor explicit să poarte din nou masca de protecţie sanitară în spaţiile aglomerate, în contextul noului val de coronavirus. În acest moment, nu are grad obligatoriu, este doar o recomandare adresată celor care intră în spaţiile aglomerate. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Nu este singura ţară europeană care reintroduce măsurile de protecţie. În Portugalia, masca este obligatorie în toate mijloacele de transport în comun, după ce - la începtul acestei luni - s-au înregistrat 30.000 de infectări pe zi. În acest context, Italia a decis să menţină o măsură similară, dar nu impune purtarea măştii şi în avioane. În Spania, măştile sunt necesare în toate spaţiile sanitare, inclusiv în farmacii şi - evident -şi în mijloacele de transport în comun. Iar în Grecia, cine nu poartă mască în spaţiile aglomerate primeşte o amendă de 300 de euro.

Pandemia de Covid-19 revine în forță (sursa: Unsplash)
Iohannis, la summitul NATO (sursa: Facebook/KlausIohannis)
Internațional

Iohannis la summitul NATO

Iohannis, la summitul NATO. Preşedintele Klaus Iohannis participă, miercuri şi joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei, programul Summitului fiind unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, miercuri, şeful statului va lua parte la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, având ca teme de discuţie războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecinţele acestuia şi continuarea asistenţei acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni şi preşedintele Ucrainei prin sistem de videoconferinţă. Iohannis, la summitul NATO În cadrul reuniunii vor fi abordate Noul Concept Strategic şi noile măsuri privind descurajarea şi apărarea. "Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate", precizează sursa citată. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Tot miercuri, preşedintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli. Joi, preşedintele României va lua parte la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud. Rusia, principala amenințare la adresa NATO În cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Preşedintele României va sublinia, în cadrul discuţiilor, importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale. Totodată, şeful statului va accentua contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar şi în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum şi susţinerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova şi Georgia. De asemenea, va evidenţia necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeaşi viziune. Preşedintele Klaus Iohannis va reitera, şi în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a "Uşilor Deschise", inclusiv pentru aderarea Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică. În intervenţiile sale, preşedintele României va evidenţia şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Summitul Alianţei Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. În cadrul Summitului se vor adopta documente de referinţă, precum Noul Concept Strategic - document programatic care va stabili priorităţile NATO pentru cel puţin următoarea decadă şi care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declaraţia politică a Summitului, dar şi alte decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acţiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali.

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 (sursa: Pixabay)
Internațional

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035

Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035. Statele membre UE au aprobat în noaptea de marţi spre miercuri planul Comisiei Europene de a reduce la zero emisiile de CO2 la maşinile noi începând din 2035, impunând astfel motoare 100% electrice, informează AFP. Această propunere, anunţată de executivul european în iulie 2021, va însemna încetarea de facto a vânzărilor de vehicule pe benzină şi diesel în UE începând cu 2035. Măsura trebuie să contribuie la atingerea obiectivelor climatice, în special neutralitatea carbonului până în 2050. Mașinile pe combustie internă vor fi interzise din 2035 La solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, cei 27 au convenit totuşi să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră la vehicule. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Miniştrii mediului din statele membre UE, reuniţi la Luxemburg, au aprobat, de asemenea, o prelungire cu cinci ani a scutirii de obligaţii în materie de CO2 acordate producătorilor de nişă sau celor care produc mai puţin de 10.000 de vehicule pe an, până la sfârşitul anului 2035. Această clauză, denumită uneori "amendamentul Ferrari", vizează în special mărcile de lux. Aceste măsuri urmează să fie acum negociate cu europarlamentarii care şi-au stabilit, de asemenea, luna aceasta poziţia faţă de propunerea Comisiei Europene, potrivit Agerpres. "Aceasta constitue o mare provocare pentru industria noastră de automobile", a recunoscut ministrul francez pentru tranziţie ecologică, Agnes Pannier-Runacher, care a prezidat întâlnirea de marţi. Ea a spus însă că reprezintă o necesitate în faţa concurenţei din partea Chinei şi a SUA, care au pariat în mare măsură pe vehiculele electrice, văzute ca viitor al industriei de automobile. Aceste decizii vor "permite o tranziţie planificată şi însoţită", a adăugat ministrul.

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO (sursa: Facebook/Sauli Niinistö)
Internațional

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO

Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO. Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a declarat marţi că Turcia a fost de acord să sprijine aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, în prima zi a summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid, relatează Reuters. Niinisto a precizat că decizia Turciei a survenit după ce liderii celor trei ţări au semnat un memorandum comun "pentru extinderea întregului lor sprijin împotriva ameninţărilor la adresa securităţii" fiecărui stat semnatar. Turcia a dat unda verde Suediei și Finlandei la NATO Acordul semnat în faţa camerelor de miniştrii de externe ai celor trei ţări "confirmă că Turcia va sprijini, la summitul din această săptămână, invitaţia adresată Finlandei şi Suediei de a adera la NATO", a afirmat într-un comunicat preşedintele finlandez Sauli Niinisto. Citește și: Putin pierde puterea simbolică la Moscova: e criticat de magnat foarte apropiat, Oleg Deripaska. Totuși, acesta din urmă admite că liderul de la Kremlin nu poate fi înlăturat acum Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut "cooperare deplină" a Finlandei şi Suediei împotriva combatanţilor kurzi din PKK şi a aliaţilor acestora, a anunţat preşedinţia turcă într-un comunicat, potrivit Agerpres. Turcia a fost de acord cu intrarea în NATO a celor două ţări nordice după mai bine de trei ore de discuţii, marţi, la Madrid, în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Putin, criticat dur de un apropiat (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, criticat dur de un apropiat

Putin, criticat dur de un apropiat. Oligarhul rus Oleg Deripaska a calificat marţi drept "o eroare colosală" războiul din Ucraina, unde Rusia a lansat în februarie o amplă ofensivă, afirmaţii de o rară virulenţă din partea unui reprezentant al elitei ruse, informează AFP. Putin, criticat dur de un apropiat "Oare este în interesul Rusiei să distrugă Ucraina? Bineînţeles că nu, aceasta ar fi o eroare colosală", a spus Deripaska în cadrul unei rare conferinţe de presă susţinute la Moscova. Deripaska a repetat de mai multe ori această formulă de "eroare colosală" şi a calificat drept "război" situaţia din Ucraina, termen interzis în Rusia, unde autorităţile au impus utilizarea termenului de "operaţiune militară specială". Citește și: Rusia va reprezenta o amenințare uriașă pentru securitatea europeană după Ucraina, afirmă șeful armatei britanice Oligarhul, fondatorul gigantului rus al aluminiului Rusal, a apreciat de asemenea că nicio schimbare de regim politic nu ar fi de aşteptat în Rusia. "Nu există potenţial pentru o schimbare de regim", a declarat el, apreciind că "opoziţia s-a retras in viaţa ţării". Deripaska, la al doilea set de critici Oleg Deripaska, considerat un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, a mai făcut anterior apel la pace. La sfârşitul lui martie, el şi-a exprimat opinia că războiul din Ucraina este o "nebunie" care, din cauza poziţiei radicale a ambelor părţi, va dura mult timp şi va fi o ruşine pentru generaţii de acum înainte. Oligarhul rus, care este vizat de sancţiuni occidentale, avea în 2022, potrivit revistei Forbes, o avere de 1,7 miliarde de dolari, comparativ cu 3,8 miliarde anul precedent. Citește și: Oligarhul rus Oleg Deripaska, asociat prin Strabag cu Ministerul Transporturilor. Deripaska a câștigat un contract și la baza SUA de la Kogălniceanu Marţi, el a criticat şi răspunsul Moscovei la sancţiuni, deplângând faptul că autorităţile ruse nu au luat nici acum, "la 120 de zile de la începutul conflictului, deciziile care erau necesare" pentru a atenua impactul restricţiilor pentru economia rusă. Invazia, localizată acum în Donbas Sancţiunile "sunt desigur mai grele pentru Rusia" decât pentru Occident, "aceasta este evident", a apreciat el. Rusia a lansat o vastă ofensivă militară în Ucraina la 24 februarie pentru "demilitarizarea" şi "denazificarea" ţării vecine, acuzând-o de un pretins genocid împotriva populaţiei rusofone. Rezistenţa încrâncenată a forţelor ucrainene a forţat Rusia să-şi revizuiască ambiţiile (de a cuceri întreaga Ucraină) şi să se concentreze pe estul ţării. Luptele în Donbas sunt deosebit de înverşunate, iar trupele ruse avansează lent.

Raport european privind consumul de droguri (sursa: Pixabay)
Internațional

Raport european privind consumul de droguri

Raport european privind consumul de droguri. Se estimează că 83,4 milioane de adulţi (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal (50,5 milioane de bărbaţi şi 33 de milioane de femei), iar cea mai consumată substanţă rămâne canabisul, 22 de milioane de adulţi europeni raportând acest consum, indică "Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii", prezentat, marţi, la Palatul Parlamentului, la un eveniment organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Raport european privind consumul de droguri Potrivit studiului prezentat online de Marica Ferri, şeful Departamentului Sănătate Publică - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie EMCDDA, drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent, estimându-se că, în ultimul an, 3,5 milioane de adulţi au consumat cocaină, 2,6 milioane - MDMA şi două milioane - amfetamine. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Aproximativ un milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an, opioidele având în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri, subliniază raportul. "Este important de reţinut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanţe", concluzionează autorii raportului. Conform aceluiaşi studiu, globalizarea continuă să stimuleze inovarea în domeniul traficului şi al producţiei de droguri, iar războiul din Ucraina sporeşte incertitudinea situaţiei drogurilor în Europa, potrivit Agerpres. În România, se estimează că, în 2020, s-au înregistrat 1,0-1,7 cazuri la 1.000 de locuitori de consum de opioide de mare risc, fiind admise la tratament 838 de persoane.

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei(sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei

Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei. Președintele Tayyip Erdogan și-a menținut marți poziția fermă față de candidaturile Finlandei și Suediei la NATO, afirmând că Turcia dorește rezultate, nu cuvinte, pentru a răspunde preocupărilor sale, adăugând că va face presiuni și asupra președintelui american Joe Biden în ceea ce privește achiziția de avioane de luptă F-16, care este "în impas". Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO în lumina invaziei Rusiei în Ucraina. Dar s-au confruntat cu opoziția Turciei din cauza a ceea ce aceasta consideră a fi sprijinul țărilor nordice pentru militanții pe care îi consideră teroriști și a embargourilor de arme impuse Ankarei. Turcia așteaptă rezultate din partea Suediei și Finlandei Turcia a purtat discuții cu țările nordice și cu NATO pentru a răspunde preocupărilor sale și a transmis oficialilor finlandezi și suedezi cereri scrise. Turcia a declarat că răspunsurile nu au fost satisfăcătoare și că va bloca ofertele lor dacă nu sunt îndeplinite cererile sale. Înainte de a pleca la summitul NATO de la Madrid, unde se va întâlni cu liderii țărilor nordice și ai NATO pentru discuții privind candidaturile, Erdogan a declarat că cei doi candidați trebuie să ia în considerare preocupările Ankarei dacă doresc să fie aliați NATO. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Vom purta împreună aceste discuții în patru și vom vedea în ce punct au ajuns", a declarat Erdogan reporterilor la aeroport. "Nu vrem cuvinte seci, vrem rezultate. Ne-am săturat să dăm mingea pe la mijlocul terenului. Deocamdată, ei produc cuvinte", a spus el. Purtătorul de cuvânt și ministrul adjunct de externe al lui Erdogan s-au întâlnit luni la Bruxelles cu oficiali suedezi și finlandezi pentru consultări privind ofertele de aderare înainte de reuniunea cvadripartită de la summit. Oficiali turci și diplomați occidentali au declarat pentru Reuters că este puțin probabil ca la Madrid să se realizeze un progres. Turcia pune presiune pe SUA pentru avioanele F-16 Erdogan a declarat că va explica poziția Turciei aliaților la summit și în cadrul întâlnirilor bilaterale. El a adăugat că a vorbit cu Biden marți dimineață și că cei doi se vor întâlni personal fie mai târziu în cursul zilei, fie miercuri, la cererea președintelui american. El a spus că va discuta la întâlnire problema achiziționării de către Ankara a sistemelor de apărare S-400 din Rusia - care au dus la sancțiuni americane - și cererea de a cumpăra 40 de avioane F-16 și kituri de modernizare de la Washington, precum și alte probleme bilaterale, potrivit Reuters. "Discuția noastră cea mai importantă cu Statele Unite este problema F-16. Aceasta este încă pe masă, dar există o tactică de tragere de timp aici", a spus el.

Rusia principala amenințare la adresa securității UE (sursa: asianmilitaryreview)
Internațional

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE

Rusia, principala amenințare la adresa securității UE. Rusia va reprezenta probabil o ameninţare şi mai mare pentru securitatea europeană după războiul în Ucraina decât a fost înainte, iar armata britanică trebuie să fie pregătită pentru această provocare, a declarat marţi şeful Statului Major General al armatei britanice, Patrick Sanders, citat de Reuters. "Deşi capabilităţile convenţionale ale Rusiei vor fi mult reduse cel puţin pentru un timp, intenţia declarată a (lui Vladimir) Putin recent de a recupera pământurile Rusiei istorice face temporar orice răgaz şi ameninţarea mai acută ca oricând", a declarat Patrick Sanders într-un discurs rostit la Royal United Services Institute, un think tank pe probleme de apărare şi securitate. Rusia, principala amenințare la adresa securității UE Sanders, numit în post mai devreme luna aceasta, s-a folosit anterior de primul său discurs pentru a avertiza că armata trebuie să fie pregătită de luptă pentru a "evita un conflict", în ceea ce a părut a fi un apel la modernizare şi eventual la suplimentarea de cheltuieli pentru apărare. "Nu ştim cum se va termina războiul în Ucraina. Dar, în majoritatea scenariilor, Rusia reprezintă o ameninţare mult mai mare pentru securitatea europeană după Ucraina decât a fost înainte", a spus el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Armata britanică, a afirmat Sanders, trebuie să se concentreze pe perfecţionarea pregătirii trupelor sale, astfel încât acestea să poată fi desfăşurate rapid, pe lupta în zone urbane şi refacerea stocurilor. "Nu suntem în război, dar trebuie să acţionăm rapid, astfel încât să nu fim atraşi într-unul din cauza eşecului de a descuraja o expansiune teritorială", a spus generalul Sanders, potrivit Agerpres. "De acum, armata va avea obiectivul unic de a se mobiliza pentru a face faţă ameninţării de astăzi şi astfel să prevină un război în Europa", a afirmat el.

Românii nu vad cu ochi buni situația țării (sursa> Pixabay)
Internațional

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării

Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării. Majoritatea românilor consideră că situaţia ţării este mai rea acum decât în urmă cu peste 30 de ani, însă majoritatea tinerilor de 18-29 de ani crede că situaţia ţării este mai bună acum, potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. Întrebaţi ce cred despre situaţia generală din România, comparativ cu cea de acum 30 de ani, 54% dintre respondenţi spun că este mai rea, 35,6% că este mai bună, 8,5% că este la fel, iar 1,9% nu răspund. Românii nu vad cu "ochi buni" situația țării Pe de altă parte, peste 43% dintre români este de părere că situaţia generală a României va fi mai bună peste aproape 30 de ani, în 2050 (57% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că situaţia ţării va fi mai bună în 2050), 14,3% că va fi la fel, iar 34,5% că va fi mai proastă decât cea din prezent. Ponderea non-răspunsurilor este de 7,7%. Conform sondajului, cei care cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia în România este mai bună decât în 1989 sunt: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi persoanele care declară că veniturile lunare le permit să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la nimic. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară cred într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că situaţia din România este mai rea decât în 1989. 59,9% dintre respondenţi declară că ar avea o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe, 34,4% că ar avea o părere proastă, iar 5,8% nu ştiu sau nu răspund. Nu sunt variaţii semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi priveşte pe cei care consideră că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Locuitorii Capitalei şi ai regiunii Bucureşti Ilfov sunt cele mai sceptice categorii socio-demografice faţă de ideea că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice din România. Tinerii sub 30 de ani tind să aibă o părere bună despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe într-o măsură mai mare decât restul populaţiei. Cele mai ridicate procente de respondenţi care declară că ar avea o părere proastă despre posibilitatea înfiinţării unor regiuni care să reunească mai multe judeţe se înregistrează în rândul inactivilor pasivi şi ai celor care nu au cont pe reţele sociale, potrivit Agerpres. Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion simplu, stratificat de 1.500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Bombardamente intense la Lisiceansk (sursa: Twitter/Defence of Ukraine)
Internațional

Bombardamente intense la Lisiceansk

Bombardamente intense la Lisiceansk. Armata rusă rusă a efectuat bombardamente de amploare marţi dimineaţă în întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, dar deosebit de distrugătoare acestea au fost la Lisiceansk, ultimul oraş aflat sub control ucrainean în această regiune de la graniţa cu Rusia, relatează EFE şi Ukrinform. Serhii Gaidai, şeful administraţiei militare ucrainene a regiunii Lugansk, a confirmat "bombardamentele pe scară largă" din ultimele ore într-un mesaj postat pe contul său de Telegram. Bombardamente intense la Lisiceansk "Alţi doi localnici au decedat. O femeie a murit la spitalul din Kramatorsk, unde fusese spitalizată în urmă cu două zile. O altă femeie a fost găsită fără viaţă la Lisiceansk", a indicat Gaidai, adăugând că medicii au fost nevoiţi să amputeze membrele mai multor persoane spitalizate în urma bombardamentelor de luni asupra Lisiceansk, în care ocupanţii au folosit muniţie cu fragmentaţie. "Ocupanţii continuă asaltul la Lisiceansk dinspre sud şi sud-est. Lupte se dau în prezent în zona situată între Vovcioiarivka şi rafinăria de petrol "de la periferia sudică a Lisiceansk", a precizat el. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Ei încearcă să blocheze oraşul din această direcţie şi să preia controlul deplin asupra căilor de transport spre regiunea vecină Doneţk", a detaliat şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk. Ruşii au atacat "deliberat" trei staţii de pompare din zonă, iar două poduri şi un tunel rutier ce leagă două părţi separate ale oraşului au fost distruse, potrivit acestuia. În plus, armata rusă "a ţintit o piaţă de mărfuri de aici, un spaţiu unde de regulă se adună mulţi civili. Ruşii pun în practică lichidarea totală a locuitorilor regiunii Lugansk", susţine responsabilul ucrainean, potrivit Agerpres. În cursul ultimelor ore, au fost puternic avariate blocuri de locuinţe cu mai multe etaje şi imobile private. Unele cartiere din Lisiceansk au fost supuse bombardamentelor în mod repetat, a afirmat Gaidai, adăugând că se încearcă recuperarea supravieţuitorilor de sub dărâmături ori de câte ori este posibil.

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală (sursa: dw.com)
Internațional

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală

Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală. Liderii G7 anunță marți o finanțare de până la cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală, în cel mai recent efort de a contracara efectele globale ale invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina. Mai mult de jumătate din fonduri vor veni din partea Statelor Unite. Cinci miliarde de dolari pentru securitatea alimentară globală Ca parte a anunțului de marți, administrația Biden alocă 2,76 miliarde de dolari pentru finanțare "pentru a sprijini eforturile în peste 47 de țări și organizații regionale". Aceasta va include două miliarde de dolari în ajutor umanitar direct și 760 de milioane de dolari "pentru asistență alimentară sustenabilă, pe termen scurt și mediu, pentru a contribui la creșterea rezilienței și productivității sistemelor alimentare din întreaga lume, în special în regiunile vulnerabile", a declarat marți un oficial de rang înalt al administrației pentru reporteri. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Invazia Rusiei împinge milioane de oameni în sărăcie Potrivit estimărilor Casei Albe, invazia Rusiei în Ucraina și distrugerea ulterioară a echipamentelor agricole și blocarea transporturilor de cereale vor împinge până la 40 de milioane de oameni în sărăcie în 2022. "Evident, acțiunile lui Putin au fost în centrul și lucrul de la care se poate trage o linie directă către toate vulnerabilitățile pe care le vedem în întreaga lume în ceea ce privește securitatea alimentară - acțiunile sale au sugrumat producția alimentară și agricolă, folosind alimentele ca armă de război", a declarat oficialul, potrivit CNN. Angajamentul SUA va proveni din cel de-al doilea pachet de asistență suplimentară pentru Ucraina, adoptat luna trecută de legislatori, și se așteaptă ca acesta să fie alocat și livrat până la sfârșitul anului fiscal.

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei (sursa:19fortyfive.com)
Internațional

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei

Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei. Compania turcă producătoare de drone de lupte Bayraktar, condusă de ginerele preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, a anunţat luni că donează trei dintre aparatele sale armatei ucrainene, relatează AFP. Mândria Ankarei, dronele Bayraktar, care fac parte din echipamentul armatei ucrainene, au intrat în acţiune în primele ore ale invaziei ruse şi s-au dovedit, potrivit Kievului, deosebit de redutabile împotriva forţelor ruse. O strângere de fonduri organizată de fundaţia Pritula, care susţine armata ucraineană, a permis colectarea unor fonduri suficiente pentru achiziţionarea "mai multor Bayraktar TB2", a indicat compania, care a vândut deja zeci de astfel de aparate Kievului. Trei drone Bayraktar vor fi donate Ucrainei "Baykar refuză orice plată pentru TB2 şi va trimite gratuit trei drone pe frontul ucrainean. Invităm ca fondurile adunate să fie mai degrabă date poporului ucrainean aflat în dificultate", a explicat compania pe Twitter. Baykar este condus de Selcuk Bayraktar, soţul fiicei celei mai mici a preşedintelui Erdogan, precum şi de fratele său, Haluk Bayraktar. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Turcia nu a anunţat niciodată acordarea vreunui ajutor militar Ucrainei, dar este greu de crezut că un astfel de gest ar putea avea loc fără aprobarea şefului statului, notează AFP. Anunţul privind această donaţie intervine pe fondul unei dezbateri privind extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu Suedia şi Finlanda, căreia Ankara se opune. https://www.youtube.com/watch?v=6iH3tK9O0CM&ab_channel=U.S.MILITARYCENTRAL Deşi a condamnat rapid ofensiva rusă în Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea între cele două ţări şi nu s-a alăturat sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, potrivit Agerpres. Baykar anunţase deja la începutul lunii iunie că va oferi Lituaniei una din dronele sale de luptă, după ce lituanienii s-au mobilizat pentru a cumpăra una pentru a sprijini Ucraina în faţa Rusiei. Ucraina, care spunea că dispune de aproximativ 20 de TB2 înainte de ofensiva rusă, a declarat la începutul lunii martie că a recepţionat drone comandate la sfârşitul lunii ianuarie. https://www.youtube.com/watch?v=KIC1SBEUi_Q&ab_channel=InnovativeTechs Unii experţi afirmă că Turcia continuă să livreze drone de luptă Ucrainei, ceea ce Ankara nu a confirmat niciodată, potrivit AFP.

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă (sursa: Pixabay)
Internațional

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă

Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă. Un grup de state membre UE, printre care se numără Italia şi România, încearcă să relaxeze un obiectiv important de pe agenda Uniunii Europene în domeniul climei: eliminarea motoarelor cu combustie internă până la mijlocul următorului deceniu, transmite Bloomberg. Italia, ţara unde îşi au sediul mărci renumite de supercaruri precum Ferrari şi Lamborghini, este una din cele cinci state semnatare care cer o amânare cu cinci ani în planul UE ce ar obliga producătorii de automobile să elimine complet emisiile din vehiculele pe care le vând, potrivit unei propuneri consultate de Bloomberg News. Cinci state UE cer eliminarea motoarelor cu combustie internă Această iniţiativă prefigurează discuţiile dificile care vor avea loc marţi, în condiţiile în care Franţa, deţinătoarea preşedinţiei rotative a UE, vrea să să îi convingă pe miniştrii Energiei din blocul comunitar să fie de acord cu o serie de iniţiative legislative în domeniul mediului. Franţa a decis să respecte planul propus de Comisia Europeană privind eliminarea motoarelor cu combustie internă din noile autoturisme până în 2035. La rândul său, Parlamentul European şi-a exprimat luna aceasta sprijinul pentru un plan care vizează eliminarea motoarelor cu combustie internă, ceea ce ar însemna sfârşitul unei tehnologii care a fost în centrul industriei auto timp de peste un secol. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Cu toate acestea, Italia, alături de Bulgaria, Slovacia, Portugalia şi România, vrea o reducere de 90% a emisiilor de la automobile până în 2035, anul în care Comisia Europeană şi-a propus să ajungă la o reducere de 100%. De asemenea, Italia vrea să obţină o reducere pentru constructorii auto de nişă, cum este Ferrari, cel puţin până în 2036. "Pentru noi, neutralitatea tehnologică este o chestiune vitală. Nu credem că rezolvarea pentru problema transportului este să avem o singură soluţie. Noi propunem să deschidem meniul", a spus ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani. Un eventual acord convenit marţi între miniştrii europeni ai Energiei ar stabili poziţia de negociere a statelor membre în vederea viitoarelor negocieri cu Parlamentul european şi Comisia Europeană cu privire la forma finală a pachetului legislativ, astfel încât să fie atinsă ţinta de reducere cu 55% a emisiilor până la finele acestui deceniu, potrivit Agerpres. Parlamentarii europeni au votat la începutul acestei luni să permită o excepţie pentru constructorii specializaţi care vor produce mai puţin de 10.000 de automobile până la finele lui 2035. Grupul de ţări condus de Italia cere de asemenea recunoaşterea combustibililor regenerabili, însă criticii susţin că aceasta este doar o modalitate pentru a prelungi utilizarea motoarelor cu combustie internă.

Accident chimic într-un port din Iordania (sursa: Captura youtube)
Internațional

Accident chimic într-un port din Iordania

Accident chimic într-un port din Iordania. Zece persoane au murit şi alte 251 au fost rănite în urma unei scurgeri de gaze toxice dintr-un rezervor de depozitare în portul Aqaba, din Iordania, a relatat luni televiziunea de stat, în timp ce autorităţile le-au cerut locuitorilor să închidă ferestrele şi să rămână în case. Scurgerea de gaze s-a produs după ce un rezervor plin cu gaz toxic a căzut în timpul transportului, a declarat purtătorul de cuvânt al direcţiei de siguranţă publică, potrivit agenţiei de ştiri de stat Petra. Accident chimic într-un port din Iordania Un videoclip postat pe pagina de Twitter a televiziunii de stat a arătat un rezervor de depozitare când cădea în timpul transportului şi se trântea de puntea unei nave. Se pot observa gaze de culoare galbenă care se ridică în aer în timp ce oamenii fug. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Autorităţile sanitare ale oraşului le-au cerut locuitorilor să-şi închidă ferestrele şi să rămână în case, potrivit televiziunii de stat. https://www.youtube.com/watch?v=daTvyjt--0o&t=52s&ab_channel=TopTVCanada Echipele specializate încă se ocupă de incident, a postat serviciul de apărare civilă pe pagina sa de Facebook. Avioane de evacuare au fost trimise în Aqaba, a precizat televiziunea de stat, potrivit Agerpres. Premierul Bisher al-Khasawneh se află în drum spre Aqaba, potrivit televiziunii de stat. De asemenea, Al-Khasawneh a format o echipă care să ancheteze incidentul, condusă de ministrul de Interne, a menţionat Ministerul Informaţiilor.

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina (sursa: Captura Youtube)
Internațional

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina

Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina. Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP. "Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate", a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd'hui. Prin urmare, Franţa va "livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate", a adăugat el. Franța trimite blindate și tunuri în Ucraina Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja. https://www.youtube.com/watch?v=pf76pAYyU8U&t=350s&ab_channel=USMilitaryNews Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a "deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime", aceasta "face parte din dosarele aflate în studiu", a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare. De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral, potrivit Agerpres. La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră