duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

BBC: Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate

Postul BBC are trei întrebări la care președintele SUA, Joe Biden, trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate, arată news.ro. În afară de jena politică evidentă a preşedintelui Joe Biden şi de acuzaţiile inevitabile de ipocrizie, descoperirea documentelor clasificate în locaţii private folosite de el ridică pentru Casa Albă câteva întrebări serioase, relatează Gary O'Donoghue, corespondentul BBC la Washington. Biden stole classified documents and stored them at his think tank while he was VP.The VP does not have any authority to declassify classified documents. And this “think tank” received $54 million in funding from the CCP.— Rep Andy Biggs (@RepAndyBiggsAZ) January 10, 2023 Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă În primul rând, cea mai importantă întrebare este cât de secrete şi cât de sensibile sunt informaţiile care nu au reuşit să ajungă, aşa cum ar fi trebuit, din punct de vedere legal, la Arhivele Naţionale? Care sunt implicaţiile pentru securitatea naţională - şi ce măsuri de remediere ar putea trebui să fie puse în aplicare - având în vedere că aceste documente par să fi stat în locuri nepotrivite şi nesecurizate timp de mai mulţi ani, în perioada în care Joe Biden era un cetăţean privat în timpul administraţiei Trump? În al doilea rând, având în vedere că primul set de documente a fost descoperit la începutul lunii noiembrie, de ce Casa Albă a avut nevoie de două luni pentru a recunoaşte public acest lucru? Este greu de evitat concluzia că alegerile de la mijlocul mandatului au jucat un rol în ceea ce s-a întâmplat, în condiţiile în care urmau să se desfăşoare în mai puţin de o săptămână, notează corespondentul BBC. Second batch of classified Biden documents found https://t.co/t0NjJmQ6EZ— BBC News (UK) (@BBCNews) January 12, 2023 În al treilea rând, va trebui acum administraţia să numească un procuror special pentru a cerceta această chestiune, aşa cum a făcut-o în cazul lui Donald Trump? Mulţi se vor împotrivi acestui lucru, argumentând că cele două cazuri sunt foarte diferite, având în vedere rezistenţa opusă de fostul preşedinte şi acuzaţiile de obstrucţionare a justiţiei, însă va fi greu pentru Casa Albă să prezinte acest caz în mod convingător şi să evite acuzaţiile de standarde duble. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat

BBC: Trei întrebări la care Biden trebuie să răspundă în scandalul documentelor clasificate
"Un țânc răzgâiat", un "miop care stă în centrul adevărului său" – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, "Spare", să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică
Internațional

"Un țânc răzgâiat", un "miop care stă în centrul adevărului său" – cum a reușit prințul Harry cu cartea sa, "Spare", să împace moharhiștii cu republicanii în presa britanică

Presa britanică distruge cartea lui Harry. S-a drogat. S-a bătut cu fratele său, William, care l-a pus la pământ. Și-a pierdut virginitatea, într-o seară, în spatele unei cîrciumi, făcând sex cu o femeie mai în vârstă. A omorât 25 de talibani, pe care nu-i consideră oameni, ci „piese de șah”. Presa britanică distruge cartea lui Harry Abia lansată, "Spare", biografia Ducelui de Sussex a provocat o explozie de indignare în presa din Marea Britanie, atât din partea conservatorilor, cât și a republicanilor. "Oh spare us", titrează prima pagină a cotidianului Daily Mail, în care Jan Moir îl descrie pe Ducele de Sussex ca pe un "țânc răzgâiat" care "și-a răsturnat jucăriile din căruciorul regal", iar acum plânge. Asemănare folosită și de cotidianul, puternic conservator, The Telegraph care susține că "în lumea cuplului Harry și Meghan, doar ei au întotdeauna dreptate și se prezintă drept victime ale unui atacator rău... Harry este doar un copil răsfățat care își dorește privilegiile regalității, refuzînd servitudinea", remarcînd, nu fără ironie, lipsa publicului la lansarea cărții în Marea Britanie: "Un singur cititor stă la coadă pentru lansarea Spare. Personalul de la librăriile londoneze a fost surprins când apariția așteptată a cumpărătorilor nu a avut loc.". BBC remarcă pierderea virginității și un penis înghețat BBC consideră Spare ca fiind "Cea mai ciudată carte scrisă vreodată de un membru al Casei Regale", în articolul semnat de Sean Coughlan: "Ce altă amintire regală ar acoperi pierderea virginității în spatele unui pub sau ar intra în detalii atât de prelungite despre un penis înghețat? Apendicele său regal ajunge să primească mai multă atenție decît multe dintre rudele sale.". The Sun preia, bineînțeles, senzaționalul de tip tabloid, titrînd alb pe negru, cu litere mari, pe prima pagină, "Harry, nazistul", referindu-se la declarația Ducelui de Sussex prin care acesta își acuză fratele și cumnata de scandalul la care a fost expus în 2005, când la o petrecere ar fi purtat o uniformă de ofițer nazist – William și Kate Middleton sînt de vină, căci ei l-ar fi încurajat să poarte acel costum. Pe cînd The Times afirmă, sobru, că felul cum Harry și-a expus secretele este cea mai devastatoare lovitură pe care Casa Regală o suferă de mai bine de un deceniu, sugerând, cu precauție, că ar putea "face permanentă" ruptura dintre Harry și fratele său William. The Daily Express lansează pe prima pagină o sentință categorică: "Împăcare? Dar, Harry, tu ți-ai vândut sufletul". "Nu facem crestături pe patul puștii" Însă nu doar presa care susține Casa Regală a criticat vehement autobiografia Ducelui de Sussex. The Guardian, publicație cu evidente înclinații republicane, care de altfel a încurajat din totdeauna viziunile feministe și discursurile woke ale lui Meghan, amendează acum, aspru, și din mai multe puncte de vedere recent lansata carte. Într-unul dintre articole, "Army veterans criticise Prince Harry’s claim he killed 25 Taliban in Afghanistan", veteranul în retragere al armatei, Col Tim Collins, cunoscut pentru discursul emoționant, ținut înainte de începerea războiului din Irak în 2003, a spus că atitudinea prințului privind numărul de ucideri este grobiană: "Nu facem crestături pe patul puștii". Este citat și colonelul Richard Kemp, fost comandant al armatei britanice în Afganistan, care a declarat că acele comentarii despre omorârea talibanilor ar putea chiar pune în pericol securitatea prințului, din cauza amintirilor care au fost "reînviate". Ironizat pentru ipocrizie Într-o cheie ironică, dar dură, Charlotte Higgins, redactorul șef al departamentului cultural al The Guardian, ia la puricat întreaga cartea, devastând-o. Potrivit lui Higgins, Harry se prezintă, de fapt, ca un om care, pur și simplu, nu știe ce vrea. E monarhist, dar e anti-monarhist, detestă presa tabloidă, dar e dependent de aceasta, se plânge de traume suferite în familie, dar se complace în beneficiile oferite de aceasta. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie "Prințul Harry declară că nu este un cititor împătimit. Dar se subestimează: căci devorează presa. Ani de zile s-a hrănit cu fiecare silabă a articolelor despre el, de la suplimentele London Review of Books până la Sun, scurgându-se în adîncurile pline de fecale ale postărilor social media. Spare este despre chinurile unui prinț în epoca smartphone și Instagram (...) iar Harry este miopul care stă în centrul adevărului său, detestând, dar și adorând tabloidele, în stilul cărora, de altfel, e scrisă și această autobiografie. «N-am avut nici o problemă cu conceptul monarhiei», scrie el. Însă, fie intenționat, fie nu, tocmai asta susține: că monarhia își bate joc de oameni.". Chiar dacă imaginea sa, așa cum reiese din autobiografie, este a unui om nehotărât, pus pe harță și răzgâiat, putem conchide, din reacțiile presei britanice, atât conservatoare, cât și republicane, că Ducele de Sussex a reușit totuși ceva pozitiv: să-i pună de acord, pentru prima oară, și pe cei care susțin monarhia, și pe opozanți.

VIDEO Rușii se refugiază în imaginarul cinematografic sovietic: Ceburașka, un fel de ursuleț cu urechi imense, record național de încasări - 41,3 milioane de euro în opt zile
Internațional

VIDEO Rușii se refugiază în imaginarul cinematografic sovietic: Ceburașka, un fel de ursuleț cu urechi imense, record național de încasări - 41,3 milioane de euro în opt zile

Rușii, înapoi în URSS cu Ceburașka. Un film pentru copii despre aventurile unui animal amuzant cu urechi mari, cunoscut de generaţii întregi de ruşi prin intermediul desenelor animate sovietice, a devenit cel mai mare succes al cinematografiei ruseşti, potrivit statisticilor oficiale, informează AFP. Rușii, înapoi în URSS cu Ceburașka "Ceburașka", în cinematografe din 1 ianuarie, a obţinut încasări de peste 3,082 miliarde de ruble (41,3 milioane de euro) în opt zile, depăşind precedentul record naţional stabilit în urmă cu trei ani de comedia "Kholop", a anunţat marţi site-ul de specialitate EAIS. Filmul a fost realizat de regizorul Dmitri Diatchenko cu un buget de 850 de milioane de ruble şi este în prezent pe locul al doilea în box office-ul rusesc, după "Avatar" al lui James Cameron, care a obţinut încasări de aproximativ 3,6 miliarde de ruble. https://www.youtube.com/watch?v=Muk3-NdQnBM Ceburașka, un animăluţ politicos şi neîndemânatic, cu urechi mari, care trăia într-o cutie de portocale şi al cărui cel mai bun prieten era crocodilul Guena, a fost creat în 1966, graţie unei cărţi a scriitorului sovietic Eduard Uspensky. Câţiva ani mai târziu, povestea sa a fost adaptată pentru ecran, iar Ceburașka a devenit în scurt timp unul dintre personajele preferate din desenele animate din URSS. În 2004, Ceburașka a devenit mascota oficială a delegaţiei Rusiei la Jocurile Olimpice de la Atena. Rușii caută un refugiu însorit În film, acţiunea are loc într-un parc dendrologic din Soci, pe malul Mării Negre, unde Ceburașka este luat de o tornadă, alături de tone de portocale. Acolo îl întâlneşte pe Guena, un grădinar cu un comportament adesea ostil, care aminteşte de crocodilul din desenele animate. Citește și: Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing Datorită acestei întâlniri, totul se schimbă în viaţa lui Guena: reuşeşte în sfârşit să-şi îmbunătăţească relaţia cu fiica sa, o ajută să îşi salveze micul magazin de la preluarea de către o mare fabrică de ciocolată şi îşi găseşte prieteni şi bucuria de a trăi. Înghesuindu-se în sălile de cinema pentru a vedea acest film, după un an marcat de începutul ofensivei ruseşti în Ucraina şi de noile sancţiuni occidentale, ruşii "vor pur şi simplu să se regăsească astăzi într-o poveste magică şi însorită pe care ne-o povesteau bunicile noastre", a explicat Alexander Golubchikov, de la agenţia de marketing Salo la postul de radio Business FM.

Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți
Internațional

Presiune din ce în ce mai mare pe Germania să livreze temutele tancuri Leopard Ucrainei. Cancelarul Scholz încă ezită, șefa CE insistă, Kievul își numără civilii morți

Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a alăturat marţi susţinătorilor livrării de tancuri germane Leopard către Ucraina. Scholz, presat să livreze Leopard Ucrainei În contextul dezbaterii despre limitele ajutorului occidental pentru ucraineni, şefa executivului european a declarat, la sediul NATO din Bruxelles: "Cred că Ucraina trebuie să primească tot echipamentul militar de care are nevoie şi pe care îl poate utiliza pentru apărarea patriei". Ea a precizat că ucrainenilor ar trebui să li se ofere nu doar sisteme aeriene avansate, "ci şi alte tipuri de echipamente militare avansate, atâta timp cât sunt necesare pentru apărarea Ucrainei". Guvernul de la Berlin şi-a modificat radical poziţia săptămâna trecută, anunţând că va furniza forţelor armate ucrainene circa 40 de vehicule de luptă Marder pentru infanterie. Mai mulţi parlamentari din coaliţia guvernamentală îi cer acum cancelarului german Olaf Scholz să trimită Ucrainei şi blindate mai grele, cum ar fi tancurile Leopard. Şeful guvernului a insistat însă că nu va lua o decizie în acest sens decât în coordonare cu aliaţii. La ceremonia de semnare a declaraţiei de cooperare între NATO şi UE, von der Leyen a afirmat că Kievul apără principiile fundamentale ale Cartei Naţiunilor Unite, drepturile fundamentale şi legislaţia internaţională. Marder + Leopard = ideal Tot marţi, preşedintele asociaţiei rezerviştilor germani, Patrick Sensburg, se pronunţase în favoarea furnizării de tancuri Leopard pentru Ucraina. El a declarat grupului media Redaktionsnetzwerk Deutschland că blindatele Marder asigură deplasarea rapidă a infanteriei, însă sunt "cel mai eficiente, ideal, în combinaţie, desigur, cu tancul principal de luptă Leopard" şi "de aceea sprijinul cu tancuri principale de luptă este următorul pas logic". Citește și: Putin nu i-a spus lui Xi că va invada Ucraina, susțin oficialii chinezi citați de Financial Times. „Putin este nebun”, a apreciat un oficial de la Beijing Sensburg a apreciat că există şi posibilitatea trimiterii unor tancuri de alte tipuri, produse de alte ţări. Unele ţări occidentale au considerat până acum că furnizarea de tancuri pentru rezistenţa ucraineană împotriva agresiunii ruse reprezintă o problemă delicată, deoarece ar putea duce la escaladarea şi extinderea conflictului. Spania şi Polonia sunt dispuse, potrivit dpa, să trimită Ucrainei tancuri Leopard, dar nu pot acţiona fără acordul Germaniei, ţara producătoare. Kuleba: Mulți civili morți "Vor fi morţi printre civili", atât timp cât Germania nu livrează tancuri, a avertizat marţi ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, în timp ce Berlinul nu a răspuns încă favorabil la cererea Kievului de a livra tancuri de luptă "Leopard". "Cu cât o astfel de decizie este amânată mai mult, cu atât vor fi mai multe victime, cu atât vor fi morţi printre civili", a afirmat cu regret şeful diplomaţiei ucrainene, la încheierea unei vizite surpriză a omologului său german, Annalena Baerbock, la Harkov (nord-est). Reprezentanta Berlinului a declarat la Harkov că ucrainenii pot conta pe "solidaritatea şi susţinerea" germanilor în ceea ce priveşte furnizarea de generatoare, transformatoare, combustibili şi pături pentru a rezista frigului iernii. Ea a apreciat că oraşul, aflat aproape de frontiera cu Rusia, este "simbolul nebuniei absolute a războiului de agresiune rus în Ucraina şi a suferinţei nesfârşite cu care se confruntă zilnic oamenii, în special aici, în estul ţării". Germania a anunţat săptămâna trecută, după multe tergiversări, că va trimite Ucrainei până la primăvară 40 de vehicule blindate Marder, folosite de infanterie. Kievul solicită însă şi tancuri Leopard.

Putin, încă o victorie: a reușit să apropie UE și NATO, în ciuda punctelor divergente dintre cele două blocuri. O declarație comună, semnată și comunicată marți
Internațional

Putin, încă o victorie: a reușit să apropie UE și NATO, în ciuda punctelor divergente dintre cele două blocuri. O declarație comună, semnată și comunicată marți

UE și NATO, apropiere anti-Putin. NATO şi Uniunea Europeană se angajează să-şi consolideze cooperarea după invadarea Ucrainei de către Rusia care ameninţă securitatea în Europa, se arată într-o declaraţie comună consultată luni de AFP. UE și NATO, apropiere anti-Putin Cele două organizaţii cu sediul la Bruxelles încearcă să-şi amelioreze coordonarea de ani de zile şi vor să înlăture sentimentul că eforturile de consolidare a rolului UE în apărare subminează alianţa condusă de SUA. "NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţială pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO", se arată în declaraţia comună. Aceasta urmează să fie semnată marţi de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen. "Aceasta este o declaraţie mult mai politică decât cea adoptată în 2018", a spus un oficial european. "Textul a fost scris înainte de conflictul din Ucraina şi a trebuit să fie complet rescris", a precizat el. "Un moment-cheie" Invazia Ucrainei în februarie 2022 a determinat apeluri de a valorifica mai bine influenţa combinată a puterii economice a Europei şi a puterii militare americane. "Este vorba despre un moment-cheie pentru securitatea şi stabilitatea euroatlantice. El cheamă la o cooperare mai strânsă între UE şi NATO", se arată în declaraţie. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Cele două organizaţii s-au angajat ca parteneriatul lor să ajungă "la un nivel superior" şi să mobilizeze "toate instrumentele combinate de care dispunem, fie ele politice, economice sau militare, pentru a ne urmări obiectivele comune în interesul miliardului nostru de cetăţeni". Un număr de 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene fac deja parte din NATO, iar alte două, Suedia şi Finlanda se vor alătura Alianţei odată ce nu vor mai exista rezerve din partea Turciei.

Suedia nu doar că a restabilit serviciul militar obligatoriu, dar reintroduce și "serviciul civil": câteva mii de cetățeni pregătiți să intervină medical în caz de război
Internațional

Suedia nu doar că a restabilit serviciul militar obligatoriu, dar reintroduce și "serviciul civil": câteva mii de cetățeni pregătiți să intervină medical în caz de război

Suedia se pregătește serios de război. Suedia va restabili serviciul civil obligatoriu, eliminat în anul 2008, având în vedere degradarea situaţiei de securitate în zonă ca urmare a războiului din Ucraina, a anunţat luni premierul suedez Ulf Kristersson. Suedia se pregătește serios de război Acesta a spus la o conferinţă de presă că măsura face parte din proiectul de consolidare a apărării naţionale, iar Agenţia pentru Urgenţe Civile (MSB) va primi joi sarcina de a elabora un plan, ce va fi axat iniţial pe serviciile municipale de urgenţă. "Observăm că în prezent aceste servicii nu au dimensiunea necesară în caz de alertă sau de atac armat. Experienţele din Ucraina sunt clare când este vorba despre protejarea populaţiei civile şi a activităţii sub mare presiune a unităţilor de salvare", a explicat la aceeaşi conferinţă de presă ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin. "Serviciul civil" înseamnă că cetăţenii suedezi pot fi chemaţi în sprijinul autorităţilor în activităţi medicale sau ale serviciilor de urgenţă, pentru funcţionarea adecvată a acestora în caz de alertă sau de război. Serviciul militar obligatoriu, reintrodus în 2017 Reintroducerea serviciului civil ar urma să vizeze iniţial între 1.500 şi 2.000 de persoane, care vor trebui să urmeze un program de pregătire. Un raport elaborat toamna trecute de Agenţia pentru Urgenţe Civile menţiona necesitatea pregătirii a circa 3.000 de persoane în următorii cinci ani. Suedia a luat în ultimul deceniu mai multe măsuri de consolidare a apărării, invocând tensiunile cu Rusia în regiune, şi a restabilit în anul 2017 serviciul militar obligatoriu ce fusese suspendat şapte ani mai devreme. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Noul guvern de dreapta instalat în urmă cu trei luni şi-a manifestat de asemenea intenţia ca înainte de anul 2026 să crească bugetul apărării la 2% din PIB, conform ţintei NATO, organizaţie la care Suedia şi Finlanda au decis să adere, demers îngreunat de condiţiile puse de Turcia şi asupra cărora continuă negocierile.

COVID, scăpat de sub orice control în China: 90% din locuitorii provinciei Henan, infectați
Internațional

COVID, scăpat de sub orice control în China: 90% din locuitorii provinciei Henan, infectați

COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați. Aproape 90% dintre locuitorii din Henan, una dintre cele mai populate provincii ale Chinei, au fost infectaţi cu COVID-19, a declarat luni un oficial al autorităţilor sanitare regionale, în timp ce ţara se confruntă cu un val de infectări fără precedent în ultimii trei ani, potrivit BBC. COVID, incontrolabil în China, 90% - infectați În provincia Henan (centru), a treia cea mai populată provincie din China, 89% din populaţie fusese infectată cu COVID-19 până pe data de 6 ianuarie, a declarat Kan Quancheng. Pe baza acestui procent, circa 88,5 milioane de persoane ar fi contractat deja COVID-19, din cei aproape 100 de milioane de locuitori ai provinciei. Numărul vizitelor medicale pentru febră a atins un vârf pe 19 decembrie şi de atunci a scăzut constant în Henan, a precizat oficialul chinez pentru presă. Autorităţile se aşteaptă la un nou val de infectări în timpul Anului Nou Lunar (22 ianuarie anul acesta), când milioane de chinezi din oraşe vor merge în zonele rurale pentru a se reuni cu familiile lor. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide După trei ani de măsuri sanitare considerate printre cele mai stricte din lume, China a abandonat brusc la începutul lunii decembrie aşa-numita politică "zero COVID". De atunci, ţara se confruntă cu cel mai grav focar de coronavirus, cunoscând o explozie a numărului de cazuri. China, cu 1,4 miliarde de locuitori, a înregistrat de la ridicarea restricţiilor sanitare în decembrie doar 30 de decese din cauza COVID, în pofida valului de contaminări. Numeroşi experţi şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) consideră însă că aceste cifre nu reflectă situaţia reală din ţară.

Caz absolut șocant: o mamă, infirmieră, este acuzată că și-a ucis toate cele trei fiice în trei ani, cu diverse substanțe și prin asfixiere. Furie populară în Grecia
Internațional

Caz absolut șocant: o mamă, infirmieră, este acuzată că și-a ucis toate cele trei fiice în trei ani, cu diverse substanțe și prin asfixiere. Furie populară în Grecia

Mama infirmieră și-a ucis trei fiice. O femeie de 34 de ani, inculpată pentru că şi-a ucis cele trei fiice în trei ani, este judecată începând de luni la Atena, un caz care a stârnit un val de furie în Grecia, ţară unde mama este sacralizată, potrivit unor experţi, relatează AFP. Mama infirmieră și-a ucis trei fiice Aflată în detenţie provizorie într-o închisoare de înaltă securitate, Roula Pispirigou este acuzată de "tentativă de omucidere intenţionată cu premeditare" şi "omucidere intenţionată cu premeditare" împotriva fiicei sale cele mai mari, la Înalta Curte din Atena. Ea este acuzată că, la 29 ianuarie 2022, a otrăvit-o pe Georgina, în vârstă de 9 ani, administrându-i ketamină, o substanţă folosită în principal în chirurgie veterinară ca anestezic şi analgezic. Din august anul trecut, tânăra este de asemenea inculpată pentru uciderea şi a celorlalte două fete ale sale, Malena, de trei ani şi jumătate, în 2019, şi Iris, de 6 luni, în 2021, însă această procedură distinctă, lansată după moartea Georgianei, este încă în curs de investigare. Avocatul său, Alexis Kougias, ar urma să ceară fuziunea celor două dosare în deschiderea procedurii luni şi o amânare a procesului, potrivit unei surse judiciare. "Medeea timpurilor moderne" În momentul morţii sale, Georgiana se afla în spital, unde ajunsese de mai multe ori după ce, în aprilie 2021, a rămas tetraplegică în urma unor convulsii. Procuratura o acuză pe mamă că a încercat încă de atunci să îşi omoare copilul. Al doilea copil, Malena, a fost mai întâi declarată decedată din cauza unei insuficienţe hepatice, iar Iris, din cauza unui stop cardiac, însă noi expertize efectuate de medici legişti după decesul suspect al Georgianei au dezvăluit că ele au murit prin asfixiere. Roula Pispirigou, de profesie infirmieră, supranumită de media elene "Medeea timpurilor moderne" sau "Medeea din Patras", oraşul din vestul Greciei de unde ea este originară, susţine că este nevinovată, de la arestarea sa în martie 2022. Apeluri să fie spânzurată Acest presupus triplu infanticid, într-o ţară unde crimele sunt rare, a stârnit furie şi o mare dezbatere mediatică. În aprilie anul trecut, guvernul grec a fost nevoit să lanseze un apel la "calm" în urma îndemnurilor la moarte adresate femeii şi să ceară populaţiei să îi lase pe anchetatori să îşi facă treaba. La puţin timp după arestarea sa, acuzata, flancată de poliţişti puternic echipaţi şi purtând căşti, era protejată de o vestă antiglonţ în timpul sosirii sale haotice la Palatul de Justiţie din Atena. Citește și: FOTO Incredibila recuperare a adolescentei cu brațele replantate după accidentul în care i-au fost amputate. Când și le va putea folosi complet Au fost de asemenea desfăşurate forţe speciale în timp ce mulţimea striga "Criminalo, recunoaşte-ţi crima!". Printre manifestanţi, o femeie a declarat la televiziune: "Dacă chiar a făcut asta, trebuie spânzurată. Asta e tot!". Pe faţada domiciliului său din Patras, unde s-a adunat de asemenea o mulţime furioasă, necunoscuţi au scris: "Moarte ucigaşilor de copii". Mamele, să se sacrifice pentru copii Aceste comportamente populare se explică parţial prin statutul mamei în Grecia, deşi patriarhatul rămâne unul din simbolurile culturii elene, în ciuda progreselor din ultimii ani. "Există o duritate (specială) faţă de mamele care comit infanticid deoarece persistă reprezentări şi idealuri în jurul maternităţii", spune pentru AFP psihologul şi psihanalistul Sophie Marinopoulos, specialistă în mame care comit infanticid. "Mama trebuie să se sacrifice pentru copiii săi şi nu să îşi sacrifice copiii. Acest lucru este foarte important în ţările mediteraneene", adaugă ea. "Oamenii nu pot scuza faptul că ea a ucis, conform acuzării, nu unul, ci trei copii, iar asta în momente diferite", spune şi Effi Lambropoulou, profesoară de criminologie la Universitatea Panteion din Atena. Variabila mass media Posturile de televiziune private sunt de asemenea arătate cu degetul, deoarece nu au ezitat să o intervieveze pe acuzată prin telefon din închisoare. Tatăl fetelor, precum şi mama femeii au făcut de asemenea numeroase declaraţii în media. Televiziunile "se concentrează în primul rând pe emoţiile telespectatorilor", explică Effi Lambropoulou. "Aceste informaţii ajung apoi, exagerate, pe reţelele de socializare, unde nu există nici cel mai mic control", adaugă specialista. Roula Pispirigou a contribuit ea însăşi la această tornadă chiar înainte de arestare, "sunând" din proprie iniţiativă la televiziune sau "acceptând să fie intervievată cu soţul său", potrivit lui Effi Lambropoulou.

VIDEO Haos în Brasilia, susținătorii lui Bolsonaro au devastat instituții în capitala Braziliei. Noul președinte, Lula da Silva, a decretat "intervenție federală" de forță
Internațional

VIDEO Haos în Brasilia, susținătorii lui Bolsonaro au devastat instituții în capitala Braziliei. Noul președinte, Lula da Silva, a decretat "intervenție federală" de forță

Susținătorii lui Bolsonaro au devastat Brasilia. Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a condamnat duminică invadarea locurilor puterii la Brasilia de către "vandali fascişti" şi a decretat o "intervenţie federală" asupra forţelor de ordine pentru a a restabili securitatea capitalei ţării, notează AFP. Susținătorii lui Bolsonaro au devastat Brasilia "Îi vom găsi pe toţi şi toţi vor fi pedepsiţi", a declarat Lula da Silva aflat la Araraquara, în statul Sao Paulo, despre acţiunea în forţă a partizanilor fostului şef al statului. Bolsonaro supporters attacking federal buildings in Brasilia. National Congress and the Planalto Palace, the seat of executive power, both broken into. Images of shattered windows and ransacked workspaces, all painfully reminiscent of Jan. 6. pic.twitter.com/esvFYE0HcC— Alejandro Alvarez (@aletweetsnews) January 8, 2023 "Democraţia garantează libertatea de exprimare, dar cere şi respectarea instituţiilor", a adăugat şeful statului, instalat în funcţie în urmă cu o săptămână. Unreal. The imagery of the unfolding insurrection in Brasilia is *identical* to that of the January 6 riot at the Capitol. pic.twitter.com/ymctlORIy1— David Adler (@davidrkadler) January 8, 2023 "Ceea ce au făcut aceşti vandali, aceşti fascişti fanatici (...) este fără precedent în istoria ţării noastre. Cei care au finanţat (aceste manifestaţii) vor plăti pentru aceste acte iresponsabile şi antidemocratice", a insistat Lula da Silva. Putere totală pentru a face ordine "Intervenţia federală" decretată de Lula da Silva constă în preluarea controlului la nivelul statului brazilian asupra comandamentului forţelor de securitate, de obicei sub responsabilitatea autorităţilor locale. Acest decret plasează toate forţele de ordine din Brasilia sub controlul unei persoane numite de Lula da Silva, Ricardo Garcia Capelli, care raportează direct preşedintelui şi poate folosi "orice organism, civil sau militar", pentru păstrarea ordinii. Citește și: Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul – ia mai multe dividende de la companii de stat, cere „plăți unice” de la privați Palatul prezidenţial Planalto, Curtea Supremă şi Congresul din Brasilia au fost luate cu asalt duminică de sute de partizani ai ex-preşedintelui de extremă dreapta Jair Bolsonaro, care nu acceptă înfrângerea acestuia din urmă în faţa lui Lula da Silva. Poliţiştii au fost complet depăşiţi de situaţie şi s-au înregistrat pagube enorme în clădirile devastate.

Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere
Internațional

Blocaj între Suedia și Turcia privind aderarea primei țări la NATO. Premierul suedez: Nu putem să dăm ce ni se cere

Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei. Ankara, care blochează din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, are exigenţe pe care Stockholmul nu poate şi nici nu vrea să le atingă, a declarat duminică premierul suedez, citat de presa locală. Suedia nu poate îndeplini cererile Turciei "Turcia confirmă în acelaşi timp că am făcut ceea ce am spus că vom face, dar susţine că vrea lucruri pe care nu putem şi nu vrem să i le dăm", a afirmat Ulf Kristersson despre procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică în cadrul unei conferinţe privind apărarea şi securitatea în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. "Suntem convinşi că Turcia va lua o decizie, nu ştim când. Decizia este în terenul Turciei", a mai spus el. Pe marginea conferinţei de duminică, şeful diplomaţiei finlandeze a reafirmat că ţara sa va intra în acelaşi timp cu statul vecin în Alianţa Nord-Atlantică. "Finlanda nu este atât de grăbită să intre în NATO încât să nu poată aştepta Suedia să obţină undă verde", a declarat Pekka Haavisto presei. Turcia cere inclusiv extrădarea unor jurnaliști Premierul suedez Ulf Kristersson a efectuat una din primele sale deplasări internaţionale la Ankara, la începutul lui noiembrie, pentru a încerca să obţină ridicarea veto-ului turc. Finlanda şi Suedia au semnat un acord în trei cu Turcia în 2022 menit să ducă la depăşirea obiecţiilor Ankarei la aderarea lor la NATO. Cele două state au depus cererea de aderare la NATO în mai anul trecut drept reacţie la invadarea Ucrainei de către Rusia, dar Turcia a obiectat şi a acuzat cele două ţări că adăpostesc militanţi, inclusiv din formaţiunea Partidul Muncitorilor din Kurdistan. Citește și: Suedia a preluat pentru șase luni președinția Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie. Sunt șanse infime ca accesul României în Schengen să fie discutat în acest mandat Un punct de nemulţumire care rămâne este extrădarea unor persoane pe care Turcia le percepe drept teroriste. Ankara şi-a exprimat dezamăgirea privind o decizie de la sfârşitul anului trecut a celei mai înalte curţi din Suedia de a nu da curs unei cereri de extrădare a unui jurnalist, Bülent Kenes, despre care Turcia susţine că are legături cu Fetullah Gulen, pe care Ankara îl acuză de orchestrarea tentativei de lovitură de stat din 2016. Singurele parlamente care nu au ratificat intrarea Suediei şi Finlandei în NATO sunt cele din Turcia şi Ungaria.

Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul - ia mai multe dividende de la companii de stat, cere "plăți unice" de la privați
Internațional

Disperare la Moscova: guvernul jecmănește companiile rusești în 2023 ca să finanțeze războiul - ia mai multe dividende de la companii de stat, cere "plăți unice" de la privați

Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul. Guvernul rus intenţionează să colecteze sume mai mari de bani de la unii producătorii de materii prime, precum şi de la companiile de stat, iar în paralel să reducă cheltuieile care nu au legătură cu apărarea, în contextul în care cresc costurile cu invadarea Ucrainei, potrivit Bloomberg. Moscova jecmănește companiile să finanțeze războiul Printre propuneri se află dividende mai mari de la companiile de stat şi "plăţi unice" de la producătorii de îngrăşăminte şi cei de cărbune, conform unor instrucţiuni emise la mijlocul lunii decembrie de către premierul Mihail Mişustin, potrivit sursei citate. Măsurile Guvernului de la Moscova fac parte dintr-un efort mai larg de "mobilizare a veniturilor". În plus, Executivul a alocat cheltuieli suplimentare în valoare de 175 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari) pentru a strămuta 100.000 de persoane din Herson în Rusia, ceea ce ar reprezenta o recunoaştere tacită a Kremlinului că există speranţe mici privind recucerirea acelor părţi din Ucraina pe care forţele ruseşti le-au abandonat în toamna anului trecut. Cu pași repezi spre deficit Bugetul Rusiei este supus la presiuni din ce în ce mai mari în condiţiile în care invazia Ucrainei a intrat în al doilea an, iar economia rusă se contractă ca urmare a sancţiunilor extinse impuse de SUA şi Uniunea Europeană. Dividendele şi taxele excepţionale plătite de gigantul energetic Gazprom PJSC au permis Rusiei să înregistreze un excedent bugetar la finele anului trecut, însă cheltuielile mari din luna decembrie este posibil să fi adus bugetul statului rus pe deficit. Sursele citate de Bloomberg susţin că o parte dintre fondurile suplimentare sunt necesare pentru a acoperi costurile care au legătură cu războiul. Sursele adăugă că nu a fost luată încă o decizie cu privire la mărimea dividendelor sau a "plăţilor unice", pentru că acestea vor depinde de situaţia bugetară pe ansamblul anului 2022. Cu toate acestea, acolo unde este posibil, autorităţile ruse vor încerca să stabilească un nivel al dividendelor de peste 50% din profitul net al companiilor de stat, au dezvăluit sursele consultate de Bloomberg. Cheltuieli reduse drastic În încercarea de a echilibra situaţia bugetară, premierul Mihail Mişustin a ordonat o "optimizare" a cheltuielilor care nu au legătură cu apărarea şi securitatea, care ar trebui să genereze economii de cel puţin 150 de miliarde de ruble. În condiţiile în care Rusia se pregăteşte pentru mai mulţi ani de deficite bugetare şi de imposibilitatea de a accesa pieţele internaţionale de obligaţiuni, Guvernul de la Moscova este presat să se asigure că are acces la finanţare, în timp ce veniturile din energie se reduc. Citește și: Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți Dacă anul trecut Ministerul rus de Finanţe prognoza un deficit bugetar de 0,9% din PIB, acum se aşteaptă la un deficit de 2% din PIB atât pentru 2022, cât şi pentru 2023. În total, cheltuielile pe anul trecut au ajuns, probabil, la aproximativ 30.000 de miliarde de ruble, a declarat la finele lunii decembrie ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, cu aproximativ 27% peste ceea ce era prevăzut iniţial.

Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți
Internațional

Rusia nu a respectat perioada de încetare a focului cerută de Putin: doi ucraineni, morți, și nouă, răniți

Rușii nu au respectat încetarea focului. Două persoane au murit şi nouă au fost rănite în ultimele 24 de ore în Ucraina, în pofida unei încetări unilaterale a focului decretate de preşedintele rus Vladimir Putin, ce s-a încheiat la miezul nopţii, au indicat duminică autorităţile ucrainene. Rușii nu au respectat încetarea focului Potrivit adjunctului administraţiei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Timoşenko, un civil a fost ucis în regiunea Harkov (nord-est) şi un altul în regiunea Doneţk (est), iar alte nouă persoane au fost rănite în trei regiuni. Vineri şi sâmbătă, în timpul încetării focului instaurate unilateral de Rusia cu ocazia Crăciunului pe stil vechi, ostilităţile au continuat, deşi cu intensitate mai mică faţă de zilele precedente. După sfârşitul încetării focului, Statul Major ucrainean a recenzat peste 50 de atacuri ruse cu diferite rachete în mai multe regiuni în cursul nopţii. Citește și: De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin Viceministrul ucrainean al apărării, Ganna Maliar, a raportat o situaţie "dificilă" în est, recunoscând că trupele ruse "avansau în anumite zone", dar afirmând că forţele Kievului înaintau în altă parte, "pas cu pas". Potrivit viceministrului, situaţia este "foarte dificilă" mai ales la Soledar, oraş în apropiere de Bahmut, punctul cel mai "fierbinte" al frontului, unde AFP a constat dueluri de artilerie vineri, după intrarea în vigoare, teoretic, a încetării focului de partea rusă.

Rusia a minat 40% din suprafața Ucrainei. Premierul Șmîhal: Este cel mai mare câmp minat din lume
Internațional

Rusia a minat 40% din suprafața Ucrainei. Premierul Șmîhal: Este cel mai mare câmp minat din lume

Rusia a minat 40% din Ucraina. Războiul purtat de Rusia în Ucraina a creat un vast teren minat de 250.000 km2 din teritoriul ţării, potrivit prim-ministrului ucrainean Denis Şmîhal. Rusia a minat 40% din Ucraina "În prezent este cel mai mare câmp minat din toată lumea", a afirmat Şmîhal într-un interviu pentru agenţia sud-coreeană Yonhap, publicat duminică. Potrivit lui Şmîhal, terenul minat este echivalent cu peste 40% din suprafaţa totală a Ucrainei. Citește și: De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin "Acest lucru nu doar le îngreunează oamenilor călătoriile, dar cauzează de asemenea perturbări majore în agricultură, care este una din principalele noastre ramuri economice", a spus el. "Rusia ţinteşte infrastructura în zone dens populate", a adăugat premierul ucrainean pentru Yonhap. În plus, instalaţii industriale precum uzine chimice, oţelării şi infrastructura de transport au fost de asemenea printre ţintele atacurilor ruse.

Încă două execuții prin spânzurare în Iran, alți zece condamnați la moarte își așteaptă pedepsele. UE și-a exprimat "consternarea"
Internațional

Încă două execuții prin spânzurare în Iran, alți zece condamnați la moarte își așteaptă pedepsele. UE și-a exprimat "consternarea"

Iran: încă două execuții prin spânzurare. Uniunea Europeană s-a declarat "consternată" sâmbătă de noile execuţii din Iran ale unor persoane arestate şi condamnate la moarte în cadrul manifestaţiilor care continuă în republica islamică. Iran: încă două execuții prin spânzurare UE denunţă "un nou semn al reprimării violente a manifestaţiilor" şi "cheamă din nou autorităţile iraniene să pună capăt imediat practicii extrem de condamnabile de a pronunţa şi executa condamnări la moarte împotriva manifestanţilor", precum şi "să anuleze fără întârziere recentele condamnări la moarte deja pronunţate în contextul manifestaţiilor", a subliniat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a blocului comunitar Nabila Massrali. Doi bărbaţi au fost executaţi sâmbătă în Iran, după ce au fost găsiţi vinovaţi de uciderea unui paramilitar în timpul manifestaţiilor declanşate în urma morţii, la 16 septembrie, a Mahsei Amini, o kurdă de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliţie pentru încălcarea codului vestimentar al Republicii Islamice Iran, care impune în special purtarea vălului în public pentru femei. "Mohammad Mahdi Karami şi Seyed Mohammad Hosseini, principalii autori ai crimei care a dus la martiriul lui Ruhollah Ajamian, au fost spânzuraţi în această dimineaţă", a informat Mizan Online, referindu-se un membru al miliţiei Bassidji, legată de Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului. Tribunalul de Primă Instanţă i-a condamnat pe cei doi bărbaţi la moarte pe 4 decembrie, a precizat agenţia. Noul șef al poliției din Iran, sancționat de SUA De la începutul mişcării de protest, justiţia a condamnat la moarte 14 persoane în legătură cu manifestaţiile, patru fiind deja executate, potrivit unui bilanţ al AFP bazat pe informaţii oficiale. Militanţii spun că alte zeci de persoane se confruntă cu acuzaţii pasibile cu pedeapsa cu moartea. Ministrul de Externe olandez, Wopke Hoekstra, a anunţat la rândul său sâmbătă că guvernul olandez îl va convoca pe ambasadorul iranian în Ţările de Jos - pentru a doua oară într-o lună - pentru a-şi exprima profunda preocupare faţă de executarea de manifestanţi. Pe de altă parte, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei (foto), a anunţat sâmbătă că a numit un nou şef al poliţiei naţionale, generalul Ahmad-Reza Radan, în locul celui al cărui mandat se încheie, generalul Hossein Ashtari. Citește și: Livrări militare esențiale pentru Ucraina din SUA, Germania și Franța: tancuri și obuziere "O dată cu finalul misiunii generalului Ashtari, exprimându-mi recunoştinţa şi satisfacţia pentru serviciile sale, vă numesc comandant general al poliţiei Republicii Islamice Iran", a spus Khamenei, adresându-se noului şef al poliţiei. Ahmad Reza Radan a fost înscris în 2010 pe "lista neagră" a Trezoreriei SUA pentru încălcarea drepturilor omului, după realegerea controversată a preşedintelui ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad, care a generat ample manifestaţii reprimate de putere, fiind sancţionat în acelaşi an şi de UE.

De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin
Internațional

De ce nu a ales Putin o slujbă religioasă cu public de Crăciun, cum a făcut de Paști. Măsuri de securitate draconice, paranoia și incertitudine la Kremlin

Paranoia la Kremlin, Putin se teme. Preşedintele Vladimir Putin a lăudat sâmbătă Biserica Ortodoxă Rusă pentru sprijinirea forţelor Moscovei care luptă în Ucraina, într-un mesaj de Crăciunul ortodox pe stil vechi. Paranoia la Kremlin, Putin se teme Kremlinul a difuzat mesajul lui Putin după ce liderul rus a participat singur la o slujbă în Ajunul Crăciunului ortodox pe stil vechi, într-o catedrală din complexul Kremlinului şi nu s-a alăturat altor credincioşi la o sărbătoare publică. Potrivit unor surse de securitate, liderul de la Moscova are motive serioase să se considere mai mult ca nicicând ținta unor posibile atentate. Aceleași surse arată că Putin este din ce în ce mai paranoic și reduce la maximum ieșirile din incinte extrem de protejate. În mesajul său, însoţit pe site-ul Kremlinului de o imagine în care el stă în faţa icoanelor, Putin spune clar că vede Biserica Ortodoxă Rusă ca o importantă forţă stabilizatoare pentru societate într-un moment pe care el îl prezintă ca o ciocnire istorică între Rusia şi Occident asupra Ucrainei şi altor chestiuni. "Este profund îmbucurător să observăm contribuţia enormă constructivă a Bisericii Ortodoxe Ruse şi a altor confesiuni creştine în unificarea societăţii, păstrând memoria noastră istorică, în educarea tinerilor şi întărirea instituţiei familiei", a declarat Putin. "Organizaţiile bisericeşti prioritizează (...) sprijinirea luptătorilor noştri participanţi la operaţiunea militară specială (în Ucraina). O astfel de muncă masivă, complexă şi cu adevărat altruistă merită sincere respecte", a adăugat el. Ortodoxia, divizată de Kirill Vineri, Putin a ordonat o încetare a focului de 36 de ore pentru sărbătoarea Crăciunului, dar Kievul a respins-o ca un truc al Moscovei de a câştiga timp şi a se regrupa, iar între forţele ruse şi ucrainene au avut loc schimburi de focuri de artilerie după anunţ. Mulţi creştini ortodocşi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, dar sprijinul Bisericii Ortodoxe Ruse pentru războiul Moscovei în Ucraina a înfuriat mulţi credincioşi ortodocşi ucraineni şi a divizat Biserica Ortodoxă. Din 260 de milioane de creştini ortodocşi în lume, aproximativ 100 de milioane sunt în Rusia însăşi, iar unii dintre cei din străinătate sunt în unitate cu Moscova. Citește și: Livrări militare esențiale pentru Ucraina din SUA, Germania și Franța: tancuri și obuziere Alţii însă se opun cu fermitate şi resping explicaţia Moscovei că invazia din 24 februarie anul trecut a fost o lovitură esenţială preventivă pentru a apăra propria securitate şi pe cea a vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina. Ucraina are aproximativ 30 de milioane de credincioşi ortodocşi, împărţiţi între Biserica Ortodoxă Ucraineană a Patriarhiei Moscovei şi alte două Biserici Ortodoxe, dintre care una este Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală sau independentă. Într-o slujbă vineri, Patriarhul Kirill al Moscovei a criticat Ucraina pentru reprimarea ramurii Bisericii Ortodoxe cu legături de lungă durată cu Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră