luni 04 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5845 articole
Internațional

Rusia: șoc, furie, frustrare și tristețe

Rusia: șoc, furie, frustrare și tristețe. Adunări publice au avut loc marţi în Rusia pentru a aduce un omagiu zecilor de militari ucişi într-un bombardament în estul Ucrainei, un şoc care a declanşat un val de critici împotriva armatei ruse. Rusia: șoc, furie, frustrare și tristețe Lucru neobişnuit pentru Rusia, unde autorităţile păstrează în general tăcerea cu privire la pierderile militare suferite în Ucraina, circa 200 de persoane au participat la un miting autorizat în Samara, centrul Rusiei, de unde erau originari unii dintre aceşti soldaţi ucişi. Locuitori depuneau trandafiri sau coroane de flori în faţa "flăcării eterne" într-una dintre principalele pieţe ale oraşului, înainte de a se înclina cu respect sau a-şi face semnul crucii, potrivit unui corespondent al Reuters. Un preot ortodox a rostit o rugăciune, apoi soldaţi au efectuat un salut trăgând cu puştile în aer. Potrivit mass-media locale, adunări publice au avut loc şi în alte oraşe din regiune, în special în Toliati şi Sîzran. Rușii au admis "numai" 63 de morți Fapt rar, Ministerul Apărării rus a recunoscut luni că 63 de soldaţi au fost ucişi într-un atac ucrainean în seara Anului Nou asupra unei clădiri unde ei staţionau în Makiivka, oraş aflat sub ocupaţie rusă în regiunea Doneţk, a cărei anexare a fost revendicată de Moscova, însă Kievul a evocat un bilanţ mai mare. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk Aceste pierderi, printre cele mai grele suferite de Moscova în timpul unui singur atac de la lansarea ofensivei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au suscitat un şoc în Rusia, precum şi o avalanşă de critici din partea comentatorilor naţionalişti, altfel favorabili intervenţiei militare. Emoţia suscitată de aceste pierderi, o nouă lovitură dură pentru Kremlin după eşecurile înregistrate în toamnă, a fost amplificată de faptul că soldaţii ucişi erau rezervişti ce fuseseră mobilizaţi. Putin tace de trei zile Mai multe voci au denunţat o "naivitate criminală", care a făcut ca muniţii să fie depozitate în aceeaşi clădire unde erau cazaţi soldaţii. De asemenea, soldaţii erau autorizaţi să îşi folosească telefoanele mobile, ceea ce a permis localizarea lor de artileria ucraineană. Mai mulţi comentatori ruşi pro-război, foarte urmăriţi pe reţelele sociale, contestau de asemenea bilanţul de 63 de morţi, subestimat în opinia lor. Trei zile au trecut de atunci, însă preşedintele rus Vladimir Putin nu a reacţionat încă la bombardamentul din Makiivka, anunţat chiar în săptămâna Crăciunului ortodox de rit vechi. Potrivit Ministerului Apărării rus, rachetele au fost trase de lansatoare multiple HIMARS, o armă furnizată de SUA forţelor ucrainene. La rândul lor, ucrainenii au anunţat că s-au confruntat cu mai multe atacuri ruse de la începutul noului an.

Rusia: șoc, furie, frustrare și tristețe (sursa: Reuters)
Rusia va fi lovită iar acasă (sursa: ABC News)
Internațional

Rusia va fi lovită iar acasă

Rusia va fi lovită iar acasă. Șeful serviciilor secrete militare ucrainene, generalul Kirilo Budanov (foto), spune că Ucraina nu-și asumă responsabilitatea pentru loviturile cu drone asupra unor baze militare din Rusia. Rusia va fi lovită iar acasă Mai precis, pentru televiziunea americană ABC, Budanov a spus că nu poate oferi acum un răspuns în legătură cu rolul Ucrainei în lovirea unor ținte din Rusia. Dar e posibil ca, după război, să poată vorbi despre asta. Generalul Budanov a spus, totuși, că se bucură că au loc aceste atacuri asupra teritoriului rusesc. Întrebat de ABC dacă, deși nu-și asumă responsabilitatea pentru aceste lovituri, crede că vor avea loc și altele în interiorul Rusiei, Budanov a răspuns: "Din ce în ce mai adânc". Did Ukraine strike a russian airbase? pic.twitter.com/IzHEzRBXoV— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel) January 2, 2023 Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev

Lagăre de tortură rusești în Harkov (sursa: Facebook/Поліція Харківської області)
Internațional

Lagăre de tortură rusești în Harkov

Lagăre de tortură rusești în Harkov. Poliţia ucraineană afirmă că a descoperit 25 de lagăre de tortură după eliberarea de sub ocupaţia rusă a zonei din jurul oraşului Harkov, situat în estul Ucrainei. Lagăre de tortură rusești în Harkov Trupele ruse au reţinut şi torturat civili în condiţii inumane în aceste lagăre, a scris luni, pe Facebook, şeful poliţiei regionale, Volodimir Timoşko. Unii dintre prizonieri au fost supuşi la şocuri electrice, iar altora li s-au rupt degetele, a adăugat el. Regiunea din jurul oraşului Harkov a fost ocupată luni de zile de trupele ruse, care s-au retras abia la începutul lunii septembrie, după o contraofensivă ucraineană. De atunci au fost descoperite în regiunea eliberată cadavrele a 920 de civili, dintre care 25 ale unor copii, ucişi de soldaţii ruşi, a adăugat Timoşko. Citește și: Statele NATO au accelerat producția de arme și muniții pe care să le livreze Ucrainei. Stoltenberg: Negocierile vor fi decise de ce se întâmplă pe câmpul de luptă Potrivit investigaţiilor autorităţilor ucrainene, forţele ruse au comis crime de război şi în alte teritorii ocupate. După retragerea unităţilor ruseşti din suburbia Bucea a capitalei Kiev au fost descoperite peste 400 de cadavre. Mare parte din victime au suferit morţi violente. Ancheta este în derulare.

NATO produce arme masiv pentru Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO produce arme masiv pentru Ucraina

NATO produce arme masiv pentru Ucraina. Alianța trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică de BBC. NATO produce arme masiv pentru Ucraina "De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb", a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. "Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii", a adăugat el. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg. NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. "Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum", a mai spus Stoltenberg. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk "Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg. NATO, Comitet Militar pe 18-19 ianuarie Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte "chestiuni de importanţă strategică", a anunţat luni Alianţa Nord-Atlantică. Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat. La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei. În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată situaţia pe teren în Kosovo - în urma recentelor tensiuni între sârbii kosovari şi autorităţile de la Pristina - în cadrul unei reuniuni cu KFOR, misiunea condusă de NATO pentru asigurarea stabilităţii în Kosovo.

Pușcăriaș african din Rusia, pe frontul ucrainean (sursa: Twitter/Anton Gerashchenko)
Internațional

Pușcăriaș african din Rusia, pe frontul ucrainean

Pușcăriaș african din Rusia, pe frontul ucrainean. Mobilizarea decisă de Putin pentru a "cârpi" trupele rusești care au invadat Ucraina nu este suficientă. Pe lângă trupele statului rus, în Ucraina luptă pentru Putin și forțe de mercenari ale Grupului Wagner, companie deținută de Evgheni Prigojin, cel cunoscut și ca "bucătarul lui Putin" pentru contractele de catering încheiate cu Kremlinul. Pușcăriaș african din Rusia, pe frontul ucrainean Într-un video postat recent pe rețelele de socializare, Prigojin poate fi văzut lângă un membru al trupelor sale de mercenari originar din Coasta de Fildeș. Acesta din urmă vorbește în rusă, este îmbrăcat în haine de camuflaj militar. Atât din declarațiile mercenarului african cât și din cele ale lui Prigojin se înțelege că cetățeanul african a fost scos dintr-o închisoare rusă și adus pe front. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Prigozhin introduces a "stormtrooper" from Wagner group. He is originally from Côte d'Ivoire, doesn't have Russian citizenship but was brought to Bakhmut region of the frontlines from Russian jail. pic.twitter.com/zwPQqxUdkf— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 2, 2023

HIMARS ucrainene, sute de ruși uciși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

HIMARS ucrainene, sute de ruși uciși

HIMARS ucrainene, sute de ruși uciși. Ministerul rus al Apărării a confirmat luni că 63 de militari ruşi au fost ucişi într-un atac ucrainean cu rachete HIMARS în estul Ucrainei, dar autorităţile de la Kiev şi bloggeri militari ruşi vorbesc despre un bilanţ al victimelor mult mai ridicat, de sute de morţi şi răniţi. HIMARS ucrainene, sute de ruși uciși "Regimul de la Kiev a atacat cu rachete HIMARS produse în SUA un centru de desfăşurare temporară a unităţilor armatei ruse în localitatea Makiivka", un oraş ocupat de trupele ruse în provincia ucraineană Doneţk, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării. Acesta a mai spus că în atac armata ucraineană a lansat şase rachete HIMARS, dintre care două au fost doborâte de antiaeriana rusă. Responsabilul rus nu a precizat data atacului, dar surse media ruse şi ucrainene afirmă că a acesta a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică şi a ţintit o şcoală pe care trupele ruse au transformat-o în cazarmă temporară. Potrivit armatei ucrainene şi unor bloggeri militari ruşi, bilanţul victimelor în rândul trupelor ruse după acest atac este mult peste cel recunoscut de Moscova. Mesaj dur al ucrainenilor În ultimul său mesaj referitor la acest atac, comandamentul militar ucrainean afirmă că "Moş Crăciun a împachetat 400 de cadavre de porci ruşi", plus încă 300 de răniţi. La rândul său, un fost ofiţer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) implicat în organizarea anexării Crimeii şi a trupelor proruse din estul Ucrainei, Igor Girkin, a acuzat incompetenţa armatei ruse, mai ales că nu este prima dată când aceasta îşi concentrează trupe în spaţii pe care ucrainenii au reuşit să le lovească cu succes folosind rachete HIMARS. Mai rău, spune Girkin, trupele ruse au depozitat şi muniţii în acea şcoală din Makiivka unde şi-au concentrat soldaţii. Citește și: VIDEO Kitsch sovietic, dulcegării și propagandă pentru război: revelionul la televiziunile lui Putin. „Amintește de satira «Primăvară pentru Hitler»”, a comentat un cercetător danez Un alt blogger militar rus, Spetznaz Z, cu peste 700.000 de urmăritori pe Telegram, a scris: "Cine a venit cu ideea de a plasa efective atât de numeroase într-o singură clădire, unde chiar şi un prost şi-ar da seama că dacă (ucrainenii) o lovesc cu artileria vor fi mulţi morţi sau răniţi?".

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut (sursa: Facebokk/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut

Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut. Armata ucraineană susţine că a provocat pierderi grele trupelor ruse în Bahmut, un orăşel din estul Ucrainei care este scena unor bătălii aprige de luni de zile. Rușii, măcelăriți de ucraineni la Bahmut Aproximativ 170 de soldaţi ruşi au fost ucişi sâmbătă în lupta pentru controlul asupra acestui oraş bombardat, a declarat duminică seara purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forţelor Armate, Serhi Cerevati (date cuprinse și în bilanțul armatei ucrainene). Cerevati a descris situaţia drept o "linie de asamblare a morţii" pentru ocupanţii ruşi şi a spus că cel puţin alţi 200 de soldaţi ruşi au fost răniţi. Citește și: Secretarul general NATO începe 2023 cum a încheiat 2022: insistă că Occidentul trebuie să continue să sprijine militar Ucraina Moscova nu a comentat, iar numărul exact al victimelor de pe câmpul de luptă este adesea imposibil de confirmat imediat. Forţele ruse încearcă fără încetare să cucerească oraşul Bahmut, care a devenit un premiu simbolic pentru Moscova, chiar dacă analiştii spun că valoarea sa strategică este modestă.

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina

Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina. Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să-i furnizeze Ucrainei sprijin în contextul în care Rusia nu dă semne că renunţă la intenţiile sale, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit BBC. Occidentul trebuie să sprijine militar Ucraina Stoltenberg a declarat într-un interviu pentru BBC că sprijinul militar va asigura supravieţuirea Ucrainei ca ţară suverană şi va forţa Rusia să negocieze o încheiere a războiului. Potrivit înaltului oficial aliat, programul de mobilizare parţială adoptat de Rusia în septembrie a arătat că Moscova nu are nicio dorinţă de a pune capăt războiului. "Forţele ucrainene au avansat de câteva luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, dintre care numeroase se antrenează acum. Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi pot încerca să lanseze o nouă ofensivă", a continuat Jens Stoltenberg. În opinia sa, NATO trebuie să se asigure că Ucraina este într-o poziţie solidă în cazul unor negocieri între cele două părţi beligerante. "Puterea de pe câmpul de luptă" "Trebuie să furnizăm sprijin Ucrainei acum, inclusiv sprijin militar, pentru că aceasta este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă şi cu respectarea Ucrainei ca ţară independentă din Europa. Ceea ce ştim este că ceea ce Ucraina poate realiza în jurul acelei mese depinde total de puterea de pe câmpul de luptă", a explicat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Anterior, Franţa şi-a reiterat sprijinul pentru Ucraina. "Vom fi alături de voi în mod sigur. Vă vom ajuta până când este obţinută victoria", a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron în mesajul său de Anul Noul, adresându-se ucrainenilor.

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen (sursa: Facebook/Ulf Kristersson)
Internațional

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen

Suedia - președinția UE, România - nu Schengen. Țara nordică a preluat de la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene de la Republică Cehă şi va avea astfel timp de şase luni, la Bruxelles, un rol-cheie de lider şi de mediere. Suedia - președinția UE, România - nu Schengen "Suedia preia preşedinţia într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări istorice", a declarat prim-ministrul suedez Ulf Kristersson (foto) într-un discurs susţinut în decembrie. Într-un comunicat pe site-ul său web, Kristersson a enumerat printre principalele probleme ce vor trebui abordate războiul din Ucraina, lupta împotriva schimbărilor climatice şi competitivitatea Europei. Priorităţile Suediei se concentrează pe "o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă", a subliniat Kristersson. Aderarea la Schengen a unor state europene nu este o prioritate a Suediei. Citește și: Singura șansă a României să fie acceptată în Schengen în 2023 este Consiliul European din februarie, transmite Guvernul României, pe surse. Dar trebuie să fie și Bulgaria pregătită Ulf Kristersson şi cabinetul său de miniştri sunt relativ necunoscuţi pe scena UE. Guvernul său conservator este la putere de numai două luni şi jumătate, după ce l-a înlocuit pe cel social-democrat ce era condus de Magdalena Andersson. Colaborare cu populiștii Kristersson este primul şef de guvern suedez care a colaborat vreodată îndeaproape cu partidul populist de dreapta Democraţii Suedezi. Populiştii nu sunt în guvern, însă, în calitate de a doua cea mai puternică forţă parlamentară şi având mai multe mandate de parlamentari decât partidul lui Kristersson, Moderaţii, ei au încă multă putere la Stockholm. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile În pofida euroscepticismului acestui partid de susţinere, ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessika Roswall, a declarat că guvernul său "va acorda o mare prioritate activităţii UE". Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este deţinută prin rotaţie la fiecare şase luni de cele 27 de state membre ale UE.

45 drone, 20 rachete, de Revelion (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

45 drone, 20 rachete, de Revelion

45 drone, 20 rachete, de Revelion. Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone și 20 de rachete în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an. 45 drone, 20 rachete, de Revelion Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană, a precizat armata Ucrainei. Rusia foloseşte aceste drone sub un nume propriu, Geran, pentru a disimula implicarea Iranului. Federaţia Rusă şi Republica Islamică Iran cooperează militar de multă vreme. "Militarii din cadrul Forţelor Aeriene ale Ucrainei felicită naţiunea ucraineană nesupusă cu ocazia Anului Nou 2023! Împreună, spre victorie!", se mai spune în mesajul de duminică. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a mai anunţat armata ucraineană. Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au devenit tot mai performante datorită ajutorului militar masiv al Occidentului după declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie. Răniți la Mikolaiv și Hmelnițki Mai multe oraşe ucrainene, printre care Kiev, au fost vizate sâmbătă de bombardamente ruse, urmate de o nouă serie de explozii în capitala Ucrainei la scurt timp după trecerea în noul an 2023. Rachete ruse au lovit două cartiere din Kiev la circa 30 de minute după miezul nopţii, a anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, adăugând că deocamdată nu au fost înregistraţi noi răniţi. Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Înainte de aceasta, alte bombardamente ruse s-au soldat cu cel puţin un mort şi circa 30 de răniţi, ceea ce nu l-a împiedicat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să promită că ţara sa va lupta "până la victorie". Bombardamentele ruse au mai provocat distrugeri şi incendii în Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, unde cel puţin şase persoane au fost rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde au fost rănite patru persoane. Putin sărbătorește ucigând Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a acuzat Moscova că a vizat deliberat zonele unde locuiesc civili. "Criminalul de război Putin Anul Nou ucigând oameni", a scris Kuleba pe Twitter. Potrivit şefului Statului-Major ucrainean, Valeri Zalujnîi, 12 dintre cele 20 de rachete de croazieră trase de ruşi, în special dinspre bombardiere strategice aflate în Marea Caspică, au fost doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană. Aproape în acelaşi moment, televiziunea rusă din Extremul Orient difuza discursul de Anul Nou al lui Vladimir Putin, dată fiind diferenţa de fusuri orare cu Moscova. În acest discurs, Putin a dat asigurări că "adevărul moral şi istoric" sunt "de partea" Rusiei. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, s-a deplasat la Bahmut, un oraş pe care soldaţii ruşi încearcă să-l ocupe încă din vară. "Barbarii ruşi nu ne vor doborî!", a declarat Kliciko.

COVID: Taiwanul vrea să ajute China (sursa: president.gov.tw)
Internațional

COVID: Taiwanul vrea să ajute China

COVID: Taiwanul vrea să ajute China. Preşedinta Taiwanului a întins duminică, în urarea sa de Anul Nou, o "ramură de măslin" Beijingului, propunându-i ajutorul în faţa recrudescenţei contaminărilor de COVID-19 în China continentală. COVID: Taiwanul vrea să ajute China Insula democrată Taiwan, cu 24 de milioane de locuitori, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care o consideră parte din teritoriul său ce trebuie recucerită, cu forţa dacă va fi necesar. Într-o alocuţiune cu accente paşnice, preşedinta Tsai Ing-wen a declarat că taiwanezii sunt "gata să furnizeze ajutorul necesar în baza preocupărilor umanitare" Beijingului, "din moment ce există o nevoie". Preşedinta şi-a exprimat speranţa că ajutorul taiwanez ar putea "ajuta mai multe persoane să iasă din pandemie şi să treacă în Anul Nou sănătoşi". China se confruntă cu o explozie de cazuri de COVID-19 după ce a abandonat brusc, luna trecută, politica sa strictă de "zero-COVID", la trei ani după apariţia coronavirusului în oraşul Wuhan. Xi nu a răspuns În discursul său televizat de Anul Nou, sâmbătă, preşedintele chinez Xi Jinping a declarat că "lumina speranţei este în faţa noastră", prevenţia şi controlul epidemiilor intrând "într-o fază nouă". Însă Xi Jinping a mai afirmat, într-un alt discurs, vineri, că Beijingul "a combătut cu fermitate tentativele separatiste menite să obţină şi intervenţia forţelor externe în această perspectivă". Citește și: Cadoul lui Putin, de Anul Nou, către forțele de ocupație: liber la jafuri, soldații și funcționarii ruși aflați în Ucraina nu mai trebuie să-și declare averile Relaţiile dintre Taiwan şi China s-au deteriorat în 2022, Beijingul accentuând presiunea militară, diplomatică şi economică asupra insulei autonome. În august, Beijingul a organizat exerciţii militare masive lângă insulă, pentru a protesta împotriva unei vizite la Taipei a lui Nancy Pelosi, pe atunci preşedinta Camerei Reprezentanţilor SUA. Ape agitate în strâmtoarea Taiwan În discursul său tradiţional de Anul Nou, duminică, Tsai Ing-wen a declarat că activităţile militare chineze în jurul Taiwanului nu sunt de "niciun ajutor" pentru menţinerea relaţiilor dintre cele două părţi. "Războiul nu a fost niciodată o opţiune pentru a rezolva probleme. Doar dialogul, cooperarea şi obiectivul comun de a promova stabilitatea şi dezvoltarea regiunii pot permite mai multor persoane să se simtă în siguranţă şi fericite", a declarat ea. O misiune comună pentru Taiwan şi China în 2023 este de "a restabili schimburile sănătoase şi durabile post-pandemie între populaţiile de pe ambele maluri" ale strâmtori Taiwan, a adăugat preşedinta taiwaneză. "Avem de asemenea datoria comună de a menţine pacea şi stabilitatea în strâmtoarea Taiwan şi în regiune", a pledat ea.

Kievul, bombardat în ajunul noului an (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Kievul, bombardat în ajunul noului an

Kievul, bombardat în ajunul noului an. Mai multe explozii au fost auzite sâmbătă la Kiev, capitala Ucrainei, cel puţin o persoană fiind ucisă, conform autorităţilor locale. Kievul, bombardat în ajunul noului an Potrivit jurnaliştilor AFP, au fost auzite cel puţin 11 explozii, la începutul după-amiezii. "Explozii la Kiev! Rămâneţi la adăpost!", a transmis pe reţeaua Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko. Acesta a mai scris că potrivit primelor informaţii o persoană a murit, precizând ulterior că cel puţin şapte au fost rănite, dintre care una "extrem de grav". Primarul Kievului nu a spus ce a provocat exploziile, dar guvernatorul regiunii kievene, Oleksii Kuleba, a atenţionat mai devreme împotriva unui posibil atac cu rachete şi a menţionat că apărarea antiaeriană reacţionează. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia "Ţara teroristă a lansat mai multe valuri de rachete. Ne urează un An Nou fericit. Dar noi vom persevera", a promis Kuleba tot pe Telegram. Și a completat pe Twitter că, de data aceasta, Kremlinul a vizat exclusiv zone rezidențiale, nici măcar infrastructură critică. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a postat pe Twitter o fotografie cu un bloc distrus parțial de bombardament. Raiduri ruse au vizat sâmbătă şi alte regiuni din Ucraina. Responsabili ucraineni au indicat că s-au produs distrugeri şi incendii la Nikolaev, în sud, cel puţin două persoane fiind rănite, şi la Hmelniţki, în vest, unde patru persoane au fost rănite.

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol (sursa: NPR)
Internațional

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol

Rușii nu recunosc crimele din Mariupol. Oficiali ruşi afirmă că 3.000 de civili au fost ucişi în atacul asupra oraşului ucrainean Mariupol, fiind prima estimare a Moscovei privind numărul de morţi de la asediul de acum câteva luni, relatează vineri dpa. Rușii nu recunosc crimele din Mariupol Comisia rusă de investigaţii a evaluat daunele cauzate oraşului în timpul asediului la 176 de miliarde de ruble (2,4 miliarde de dolari). Moscova a acuzat Kievul pentru victime şi pagube, deşi grupuri internaţionale afirmă că trupele ruse au comis numeroase crime de război în timpul anexării oraşului Mariupol. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia Luptele pentru Mariupol, în regiunea Doneţk, au început în februarie şi au durat până când Rusia a luat prizonieri ultimii apărători ai oraşului, în luna mai.

Papa emerit Benedict XVI a murit (sursa: BBC)
Internațional

Papa emerit Benedict XVI a murit

Papa emerit Benedict XVI a murit. Acesta avea 95 de ani și era foarte bolnav. Papa emerit Benedict XVI a murit "Cu durere vă anunţ că Papa emerit, Benedict al XVI-lea, a murit astăzi la ora 9:34, la Mânăstirea Mater Ecclesiae, din Vatican", a anunţat directorul biroului de presă al Sfântului Scaun, Matteo Bruni, într-un comunicat. Starea de sănătate a teologului german se deteriorase în ultimele zile, însă Vaticanul precizase vineri că starea sa era "stabilă" şi că Benedict a participat joi la celebrarea Sfintei Liturghii în camera sa. Cotidianul catolic La Croix publicase ştirea că Benedict era tratat pentru probleme renale. Agenţia italiană de presă ANSA a raportat, de asemenea, că fostul papă suferea de insuficienţă renală. Vaticanul nu a comentat aceste informaţii, însă precizase recent că situaţia se află sub control. Funeraliile celui de-al 265-lea papă sunt aşteptate să fie oficiate de succesorul său, Francisc, la Roma, un eveniment fără precedent în istoria de două mii de ani a Bisericii Catolice la care ar putea participa zeci de mii de persoane, inclusiv şefi de stat. Agenţiile de presă Reuters şi AFP prezintă momentele care au marcat viaţa şi pontificatul lui Benedict, care a demisionat în 2013, fiind primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care a făcut un astfel de pas, în loc să rămână pe viaţă în fruntea Bisericii. Benedict al XVI-lea a fost ales papă la 19 aprilie 2005 pentru a-i succeda popularului Ioan Paul al II-lea, care a condus Biserica Catolică timp de 27 de ani. Benedict a fost primul papă german din ultimii 1.000 de ani. Cardinalii l-au ales din rândul lor, căutând continuitate şi ceea ce unul dintre ei a numit "o persoană de încredere". Născut în 1927, Joseph Ratzinger a predat teologia timp de 25 de ani în Germania înainte de a fi numit arhiepiscop de Munchen. Timp de aproape alţi 25 de ani, în calitate de cardinal, Joseph Ratzinger a fost puternicul şef al biroului pentru doctrină al Vaticanului, Congregaţia pentru Doctrina Credinţei (CDF). Un conservator teologic intransigent, Ratzinger a părăsit Germania şi postul său de arhiepiscop de Munchen în 1982 pentru a conduce CDF. Acţiunile sale disciplinare împotriva preoţilor din America Latină care promovau Teologia Eliberării, de influenţă marxistă, i-au adus porecla de "Rottweilerul lui Dumnezeu". Un administrator slab care a recunoscut o "lipsă de hotărâre în guvernare şi în luarea deciziilor", Benedict a avut un pontificat de opt ani marcat de paşi greşiţi şi de un scandal de scurgere de informaţii. Ca şef al Bisericii Catolice, a apărat o linie conservatoare, în special în ceea ce priveşte avortul, homosexualitatea sau eutanasia. El i-a iritat pe musulmani, sugerând că islamul este în mod inerent violent. I-a înfuriat pe evrei prin reabilitarea unui negaţionist al Holocaustului şi a provocat consternare internaţională când a spus că utilizarea prezervativelor în lupta împotriva SIDA nu face decât să agraveze problema. Scandalul "Vatileaks" din 2012 a contribuit la destrămarea pontificatului său. Paolo Gabriele, majordomul lui Benedict al XVI-lea, a dezvăluit documente secrete care au scos la iveală o Curie romană (''guvernul'' Vaticanului) afectată de intrigi, corupţie şi lipsă de rigoare financiară. Dar renunţarea sa la pontificat, anunţată în limba latină la 11 februarie 2013, a fost o decizie personală legată de slăbirea forţelor sale şi nu de presiunea scandalurilor, a asigurat fostul papă într-o carte de confidenţe publicată în 2016. Scandalurile legate de abuzurile asupra copiilor au afectat cea mai mare parte a pontificatului său, dar i se atribuie meritul de a fi iniţiat procesul de disciplinare sau de expulzare a preoţilor violatori, după o atitudine mai laxă în timpul lui Ioan Paul al II-lea. El a ordonat o anchetă privind abuzurile din Irlanda, care a dus la demisia mai multor episcopi. L-a sancţionat disciplinar pe preotul Marcial Maciel, între timp decedat, fondatorul ordinului catolic Legionarii lui Hristos şi unul dintre cei mai cunoscuţi abuzatori din cadrul Bisericii. Vaticanul, sub conducerea papei Ioan Paul al II-lea, nu luase măsuri împotriva lui Maciel, în ciuda dovezilor copleşitoare ale infracţiunilor sale. În 2022, un raport independent din Germania, ţara natală a lui Benedict al XVI-lea, a susţinut că acesta nu a luat măsuri în patru cazuri în perioada în care a fost arhiepiscop de Munchen, între 1977 şi 1982. Fostul papă a recunoscut, într-o scrisoare personală emoţionantă, că au avut loc erori şi a cerut iertare. Avocaţii săi au argumentat într-o replică detaliată că nu a fost direct vinovat. Confuzia legată de cei "doi papi" a fost accentuată de decizia lui Benedict de a continua să poarte veşminte albe şi de a fi cunoscut ca "papă emerit". Polarizarea rezultată i-a determinat atât pe conservatorii, cât şi pe liberalii Bisericii să ceară modificări ale legislaţiei ecleziastice pentru a reglementa funcţiile şi statutul foştilor papi. Benedict a scris peste 60 de cărţi între 1963, când era preot, şi 2013, când a demisionat din fruntea Bisericii Catolice. ''În realitate, sunt mai mult un profesor, o persoană care reflectează şi meditează asupra unor chestiuni spirituale'', a declarat Benedict după demisie. Cânta la pian şi avea o preferinţă pentru Mozart şi Bach. În calitate de muzician clasic, a dezaprobat rock and roll-ul ca fiind "o expresie a pasiunilor josnice" şi a numit odată muzica populară "un cult al banalităţii". Şi papei Francisc îi place muzica clasică, dar apreciază cântecele pop italiene de la începutul anilor 1960 şi iubeşte şi muzica tango din Argentina sa natală. Ultima înregistrare video cu Benedict al XVI-lea, difuzată de Vatican în august, cu ocazia vizitei tradiţionale a noilor cardinali, arată un bărbat slăbit şi emaciat, purtând un aparat auditiv, care nu mai poate vorbi, dar cu o privire încă vie.

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi (sursa: Facebook/Sergei Polunin)
Internațional

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi

Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi. Teatru milanez Arcimboldi a anulat vineri spectacolele unui proeminent balerin rus de origine ucraineană care are trei tatuaje reprezentându-l pe preşedintele Vladimir Putin pe piept şi pe umeri, în urma protestelor apărute în mediul online. Polunin, scos din programul teatrului Arcimboldi Spectacolele pe care balerinul Serghei Polunin trebuia să le susţină în datele de 28-29 ianuarie la Teatrul Arcimboldi din Milano au fost anulate "din cauza campaniei insistente (împotriva lor) de pe internet şi din social media", a anunţat teatrul pe website-ul său. Polunin urma să interpreteze rolul principal în baletul "Rasputin - Dance Drama", care a fost programat iniţial pentru anul 2019 şi a fost amânat în repetate rânduri din cauza măsurilor antipandemice. Citește și: Semnal foarte clar al NATO pentru 2023, prin vocea lui Jens Stoltenberg: Ucraina trebuie să primească mai multe arme, are toată legitimitatea să atace ținte militare din Rusia În comunicat, teatrul milanez a explicat că decizia de anulare a spectacolelor a fost un act de "responsabilitate politică şi morală", ţinând cont de "climatul de tensiune şi ameninţări". Un purtător de cuvânt al teatrului a precizat că instituţia a fost ţinta unei campanii prin e-mail şi că a primit numeroase mesaje negative în mediul online. Pe 8 septembrie a.c., Polunin a postat pe Facebook un mesaj de susținere a lui Putin. Serghei Polunin, unul dintre cei mai buni balerini din lume în acest moment, fost balerin principal la Royal Ballet din Londra, s-a născut în Ucraina, dar a primit cetăţenia rusă în 2018.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră