luni 04 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5845 articole
Internațional

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean. Organizaţia paramilitară Wagner ia în calcul să recruteze femei deţinute în închisorile ruseşti şi să le trimită să lupte în Ucraina, după ce a procedat în mod similar şi cu bărbaţii, a declarat miercuri patronul său Evgheni Prigojin. Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean "Nu numai ca operatoare sau infirmiere, dar şi în grupurile de sabotori sau în echipele de lunetişti. Ştim că toate aceste lucruri s-au făcut deja masiv", a spus Prigojin. Şeful Wagner se referă la femeile din unităţile de trăgători de elită şi la cele prezente în grupurile de partizani care au luptat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi care erau scoase în prim-plan de propaganda sovietică. "Lucrăm în acest sens. Există rezistenţe, dar cred că vom reuşi", a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul său de presă pe Telegram. Prigojin lucrează acum la vedere El a reacţionat la un mesaj al unui ales rus din Ural care afirmă că femei deţinute într-o închisoare din oraşul Nijni Taghil i-au cerut să fie trimise pe frontul ucrainean pentru a ajuta armata rusă. În ultimele luni grupul Wagner este suspectat că a recrutat masiv bărbaţi deţinuţi în închisorile din Rusia şi i-a trimis apoi să lupte în prima linie în Ucraina cu promisiunea unei reduceri a pedepsei şi unor câştiguri atractive. Citește și: Putin îngroapă economia Rusiei în războiul împotriva Ucrainei: Nu avem nici o limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere Din 2014, acest grup este acuzat că serveşte din umbră interesele regimului preşedintelui rus Vladimir Putin şi că a comis abuzuri în numeroase zone de conflict, în special în Siria şi în mai multe ţări africane. În septembrie, Evgheni Prigojin, în vârstă de 61 de ani, a recunoscut că a fondat această organizaţie după ani de negare şi operează acum în Rusia la vedere, semn al unei creşteri a influenţei sale.

Wagner recrutează deținute pentru frontul ucrainean (sursa: vk.com/Пресс-служба компании "Конкорд")
Putin îngroapă economia Rusiei în război (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin îngroapă economia Rusiei în război

Putin îngroapă economia Rusiei în război. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat miercuri că ţara sa va continua să-şi dezvolte potenţialul militar, inclusiv "pregătirea pentru luptă" a forţelor sale nucleare, în plin conflict în Ucraina şi criză cu occidentalii. Noi amenințări nucleare "Forţele armate şi capacităţile de luptă ale forţelor noastre armate cresc în mod constant şi în fiecare zi. Iar acest proces, desigur, îl vom dezvolta", a spus Putin cu prilejul unei reuniuni cu ofiţeri superiori, menită să fixeze obiectivele armatei ruse pentru 2023. "Vom continua să menţinem şi să creştem pregătirea pentru luptă a triadei noastre nucleare", a adăugat el. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski la Casa Albă și în Congres, prima ieșire a președintelui de la Kiev din Ucraina de la începutul invaziei ruse, un semnal foarte puternic al SUA pentru Putin Putin a anunţat, spre exemplu, intrarea în serviciu la începutul lui ianuarie a noilor rachete hipersonice de croazieră Zircon, care aparţin noii familii de armamente dezvoltate în ultimii ani de Rusia. Armată mai mare, cere Șoigu La reuniune, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a considerat necesare creşterea efectivelor armatei la 1,5 milioane de militari, majorarea vârstei limită pentru serviciul militar şi crearea a două noi entităţi administrative militare în nord-vestul Rusiei. "Sunt de acord cu propunerile dumneavoastră în ce priveşte viitoarele schimbări structurale ale forţelor armate", i-a răspuns Putin, dând asigurări că aceste evoluţii vor fi realizate "fără pagube" pentru societatea şi economia ţării. El le-a adus, de altfel, un scurt omagiu soldaţilor ruşi căzuţi în timpul ofensivei. "Evident, operaţiunile militare sunt întotdeauna asociate cu tragedii şi pierderi umane. Dar, întrucât este inevitabil, e mai bine să se întâmple astăzi decât mâine", a spus el. Potrivit lui Putin, conflictul din Ucraina este o "tragedie comună", însă nu Rusia este vinovată. Putin îngroapă economia Rusiei în război În acelaşi discurs, el a dat asigurări că Moscova nu are nicio problemă în a finanţa campania militară, în pofida sancţiunilor occidentale. "Nu avem nicio limită de finanţare. Ţara şi guvernul dau tot ceea ce armata cere. Cu adevărat tot!", a spus liderul rus, care a decretat în septembrie o mobilizare militară după o serie de retrageri ale forţelor armate. El a reamintit că 300.000 de ruşi au fost mobilizaţi între timp şi că, dintre aceştia, "o parte" sunt deja în teatrul de operaţiuni. "150.000 (mobilizaţi) sunt în curs de instruire în bazele militare. Este o rezervă suficientă pentru a desfăşura operaţiuni, o rezervă strategică care nu a fost utilizată în operaţiunile militare", a mai afirmat el.

Zelenski la Casa Albă, în Congres (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Casa Albă, în Congres

Zelenski la Casa Albă, în Congres. Statele Unite vor "continua să consolideze capacitatea Ucrainei de a se apăra", a promis preşedintele american Joe Biden în timp ce l-a primit miercuri, la Casa Albă, pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski. Zelenski la Casa Albă, în Congres După 300 de zile de război, preşedintele Volodimir Zelenski întreprinde prima sa vizită în străinătate în ţara care este cel mai important furnizor de asistenţă al Ucrainei. În Biroul Oval, preşedintele american l-a asigurat, de asemenea, că sprijină aspiraţia Kievului pentru o "pace justă". Ucrainenii "rămân o sursă de inspiraţie pentru lume", a subliniat preşedintele SUA. La rândul său, preşedintele ucrainean, aflat într-o vizită istorică la Washington, şi-a exprimat "recunoştinţa profundă" pentru sprijinul acordat de Statele Unite, care au oferit Kiev-ului arme în valoare de miliarde de dolari pentru a se apăra în conflictul cu Rusia. "Mulţumesc din partea cetăţenilor noştri obişnuiţi cetăţenilor voştri obişnuiţi, americanii", a spus şeful statului ucrainean îmbrăcat, ca de obicei, în pantaloni şi pulover kaki şi purtând ghete. Medalie de la un căpitan ucrainean El i-a comunicat preşedintelui Joe Biden "aprecierea din suflet" pentru rolul "conducător" pe care l-a avut în modul în care comunitatea internaţională a reacţionat la invadarea Ucrainei. Volodimir Zelenski i-a oferit apoi drept cadou omologului său o medalie încredinţată cu o zi înainte pe front de un soldat ucrainean pe care l-a descris drept un "adevărat erou", explicând că este vorba despre un căpitan care operează un lansator de rachete american HIMARS. "Mi-a spus ", i-a spus preşedintele ucrainean lui Joe Biden, înmânându-i acestuia decoraţia prezentată într-o cutie căptuşită cu catifea. Preşedintele Biden i-a răspuns că este o "mare onoare" să primească acest cadoul şi că doreşte, la rândul său, să îi ofere militarului ucrainean o medalie americană. SUA trimit sistemul Patriot în Ucraina După întrevederea cu preşedintele Joe Biden, şeful statului ucrainean a susţinut o conferinţă de presă alături de omologul său american (VIDEO), apoi s-a adresat Congresului, care se pregăteşte, la rândul său, să voteze un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina în valoare de aproape 45 de miliarde de dolari. Miercuri, secretarul de stat Antony Blinken a anunţat că SUA vor furniza Ucrainei sistemul lor de apărare antiaeriană cel mai sofisticat, Patriot, în momentul în care preşedintele ucrainean urma să aterizeze la Washington. Citește și: EXCLUSIV Dronele cumpărate de MApN s-au scumpit în doi ani cu peste 100 de milioane de euro, până la 384 de milioane de euro fără TVA Sistemul de apărare antiaeriană Patriot face parte dintr-un nou pachet de asistenţă militară în valoare de 1,85 miliarde de dolari. Din această sumă, un miliard de dolari sunt destinaţi furnizării către Ucraina de "capabilităţi de apărare antiaeriană şi de lovire de precizie extinse", iar 850 de milioane de euro vor fi utilizaţi pentru asistenţă de securitate.

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro Foto: Twitter
Internațional

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro

Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro, pe fondul importurilor ridicate de gaze naturale lichefiate, arată Bloomberg. Este a patra zi de declin, deoarece importurile aproape record de gaze naturale lichefiate (GNL) şi stocurile mai mari decât în mod obişnuit au atenuat temerile privind aprovizionarea. Preţul gazelor în Europa scade sub 100 euro La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, în jurul orei 10:06 a.m., cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare au scăzut cu 7,3%, la 97,96 euro pentru un Megawatt-oră, apoi au coborât la 96,16 euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel din 27 octombrie. În cea mai mare parte a continentului temperaturile rămân moderate iar livrările de gaze naturale lichefiate sunt la un nivel ridicat, ceea ce a dus la scăderea preţurilor. "În condiţiile în care nu mai sunt temperaturi extrem de scăzute - se preconizează în zilele următoare vreme blândă şi vânt - precum şi în urma reducerii cererii industriale în perioada sărbătorilor de iarnă, preţurile sunt în scădere", a apreciat Tom Marzec-Manser, de la ICIS în Londra. În ianuarie sunt aşteptate temperaturile moderate în Europa, susţin analiştii de la Energi Danmark A/S. Capacităţile de stocare a gazelor din Europa sunt pline în proporţie de 83%, peste nivelul din ultimii cinci ani, iar livrările din Rusia via Ucraina ar urma să se menţină stabile. Gazprom a anunţat marţi că livrările de gaze spre clienţi continuă via conductele paralele, după o explozie la o secţiune a gazoductului Urengoi-Pomarî-Ujgorod. Plafonarea ar putea descuraja furnizorii Trei persoane şi-au pierdut viaţa în explozia produsă în centrul Rusiei la un gazoduct care transportă gaz din Arctica spre Europa via Ucraina. Ministerul regional pentru Situaţii de Urgenţă din Ciuvaşia a precizat că explozia s-a produs în timpul lucrărilor de mentenanţă planificate, în apropiere de satul Kalinino, la circa 150 km vest de Kazan. Three people killed, one injured in the explosion on the LNG pipeline in the Chuvash Republic.The pipeline is primarily used for transporting natural gas from Siberia to W.#Europe. Upon news of the explosion the price of gas in Europe jumped to $1,200 per 1,000 cubic meters. pic.twitter.com/uOeWioiX6v— Lee moon (@EbuTaira1) December 20, 2022 "Transportul de gaze către consumatori este asigurat la capacitate maximă prin conductele paralele", a informat Gazprom. În rândul analiştilor există temeri că plafonarea preţului gazelor naturale, planificată de UE pentru anul viitor, ar putea descuraja furnizorii dacă gazele devin mult mai scumpe în alte regiuni, mai ales în Asia. Până acum nu s-a observat un impact asupra livrările de GNL spre Europa, dar "vom monitoriza cu atenţie dacă va continua tendinţa descrescătoare a preţurilor la gaze naturale în Europa", conform EnergyScan, platforma de analize a Engie SA. Citește și: SONDAJ Majoritatea românilor, în disonanță cu Simion: susținere pentru exporturile de gaze către Moldova. Plus: etatismul a explodat, românii au încredere în companiile de stat Comisia Europeană a indicat noul instrument privind preţul nu va fi declanşat dacă preţurile sunt la un nivel similar ridicat pe alte pieţe. "Mecanismul este suficient de flexibil pentru ca piaţa europeană să rămână atractivă pentru traderi", a afirmat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela, pentru Bloomberg.

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing (sursa: fmprc.gov.c)
Internațional

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing

Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing. Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a întreprins o vizită surpriză la Beijing, unde a discutat cu preşedintele chinez Xi Jinping despre conflictul din Ucraina. Disperare la Kremlin: Medvedev, la Beijing Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, a postat pe canalul său Telegram o înregistrare video în care se poate vedea cum este primit de Xi, cum zâmbesc pentru poze, precum şi o reuniune între oficiali chinezi şi ruşi. Potrivit lui Dmitri Medvedev, el şi Xi au discutat despre parteneriatul strategic "fără limite" dintre ţările lor, precum şi despre Ucraina, însă nu a oferit alte amănunte. "Am discutat despre cooperarea dintre cele două partide de guvernământ din China şi Rusia (...), despre cooperarea bilaterală în cadrul parteneriatului nostru strategic, inclusiv în economie şi producţia industrială. De asemenea, am discutat probleme internaţionale, inclusiv, bineînţeles, conflictul din Ucraina", a spus Medvedev. Invitaţia Partidului Comunist Chinez "Discuţiile au fost utile", a conchis Medvedev, care a ajuns în China la invitaţia Partidului Comunist Chinez, în calitate de preşedinte al partidului Rusia Unită, la putere în Rusia. La rândul său, preşedintele chinez Xi Jinping a cerut la întâlnirea cu Medvedev "moderaţie" şi "dialog" în conflictul din Ucraina, transmite EFE, care citează agenţia oficială de presă a Chinei, Xinhua. Xi i-a cerut lui Medvedev să-i transmită preşedintelui rus Vladimir Putin "salutările sale cordiale şi cele mai bune urări". Şeful statului chinez a subliniat că ţara sa "a păstrat întotdeauna o atitudine obiectivă şi justă" faţă de războiul din Ucraina şi "a promovat convorbirile de pace", exprimându-şi totodată speranţa că ambele părţi "îşi vor soluţiona preocupările comune în sfera securităţii prin intermediul instrumentelor politice". Rusia are nevoie de China Xi a dat asigurări că relaţiile dintre Beijing şi Moscova "au rezistat la proba vicisitudinilor internaţionale şi s-au dezvoltat întotdeauna într-o manieră sănătoasă şi stabilă" şi a comunicat disponibilitatea ţării sale "de a colabora cu Rusia pentru a face să progreseze încontinuu relaţiile dintre cele două ţări" şi pentru a "promova guvernarea globală într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă". Rusia şi-a accelerat gesturile de deschidere către Beijing după ce a fost afectată de o serie întreagă de sancţiuni din partea Occidentului, în urma invaziei pe care a declanşat-o asupra Ucrainei. Citește și: Exporturile rusești de petrol s-au prăbușit cu peste 50% după declanșarea embargoului UE. În perioada 1-20 decembrie, cădere de 11% Rusia continuă să denumească această invazie drept "operaţiune militară specială". Moscova caută să-şi întărească relaţiile economice, politice şi în domeniul securităţii cu Beijingul, pentru a compensa deteriorarea relaţiilor cu Occidentul, şi vede în Xi Jinping un potenţial aliat în cadrul unei coaliţii antioccidentale.

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina

Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina. Liderii ruşi sunt divizaţi în ce priveşte declanşarea unei mari ofensive de iarnă în Ucraina, a afirmat marţi un înalt responsabil american, sub acoperirea anonimatului, transmite AFP. Putin continuă invazia, SUA sprijină Ucraina "Cred că suntem în prezenţa unor puncte de vedere divergente", a spus responsabilul american, vorbind despre deliberările în curs în interiorul guvernului rus. "În mod clar, sunt unii care, cred, îndeamnă la continuarea ofensivei în Ucraina. Sunt alţii care au întrebări reale în ce priveşte capacitatea Rusiei de a o face", a adăugat el. Declaraţiile sale intervin în contextul în care, potrivit Kremlinului, preşedintele rus Vladimir Putin urmează să fixeze obiectivele armatei pentru 2023, într-o reuniune cu înalţi responsabili militari miercuri. Statele Unite "îşi vor ajusta şi adapta rapid" obiectivele dacă va fi decisă o astfel de ofensivă, a afirmat responsabilul american. "Ceea ce facem noi, ceea ce vom continua să facem este să ne asigurăm că ucrainenii au mijloacele de a se apăra eficace în faţa agresiunii ruse", a adăugat el. Ucrainenii nu se predau În ce-i priveşte pe ucraineni, aceştia nu arată niciun semn că vor "să încetinească şi cred că ruşii trebuie să ţină cont de aceasta în calculele lor", a mai spus responsabilul citat. Rusia a înregistrat în ultimele luni importante eşecuri militare care au obligat-o să se retragă din regiunea Harkov şi din oraşul Herson. Citește și: Putin începe să accepte și să admită că are o mare problemă în Ucraina: Situația în regiunile anexate este „extrem de dificilă” Vladimir Putin a admis marţi că situaţia este "extrem de dificilă" în cele patru regiuni din sudul şi estul Ucrainei a căror anexare o revendică Moscova, fără însă a le fi cucerit total. În paralel, Rusia a optat din octombrie pentru bombardamente masive contra infrastructurilor ucrainene, ce cauzează cu regularitate întreruperi în alimentarea cu energie şi apă.

În spațiu, americanii și rușii colaborează (sursa: Facebook/Roscosmos)
Internațional

În spațiu, americanii și rușii colaborează

În spațiu, americanii și rușii colaborează. Directorul agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Iuri Borisov, a salutat, marţi, solidaritatea de care a dat dovadă partea americană în timpul recentei creşteri a temperaturilor la bordul unui vehicul conectat la Staţia Spaţială Internaţională (ISS) după o scurgere accidentală. În spațiu, americanii și rușii colaborează "Salutăm toată echipa americană, ei s-au comportat foarte demn în această situaţie şi ne-au întins o mână pentru a ne ajuta. Însă eu sper că vom rezolva problema prin propriile mijloace", a declarat Iuri Borisov într-o discuţie cu cei trei cosmonauţi ruşi prezenţi la bordul ISS - Serghei Prokopiev, Dmitri Petelin şi Anna Kikina. "Sper că acest mic incident care s-a produs la sistemul de reglare a temperaturii (în capsula Soyuz MS-22) nu a avut vreun efect asupra moralului vostru şi capacităţii voastre de a vă păstra sângele rece", a continuat el, potrivit unei transcrieri publicate de Roscosmos. "Aţi dat un exemplu lumii întregi despre felul în care trebuie să lucrezi în condiţiile cele mai îngrozitoare şi mai dificile. Sper că mulţi dintre politicieni vor învăţa o lecţie", a adăugat Iuri Borisov. ISS, excepție în relațiile Rusia - SUA Scurgerea de pe Soyuz MS-22 s-a produs miercuri atunci când cosmonauţii ruşi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin se pregăteau pentru o ieşire în spaţiu, care a fost în cele din urmă anulată. Sursa acelei scurgeri a fost identificată: ea provenea de la sistemul de răcire al capsulei Soyuz, iar fluidul descoperit în exteriorul capsulei era, a priori, lichid de răcire. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate Luni, Roscosmos a anunţat că temperatura s-a stabilizat în jurul valorii de 30 de grade Celsius în capsula rusească. Potrivit aceleiaşi agenţii, cauza scurgerii era în curs de identificare şi o comisie specială ar trebui să decidă dacă vehiculul spaţial va mai putea fi utilizat pentru a aduce cosmonauţi pe Terra. ISS reprezintă unul dintre puţinele domenii de cooperare rămase încă active între Statele Unite şi Rusia după declanşarea ofensivei militare ruse în Ucraina pe 24 februarie şi după sancţiunile adoptate ulterior de statele occidentale.

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru

Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru. Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că situaţia în cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat părţi componente ale Rusiei este "extrem de dificilă" şi le-a ordonat serviciilor de securitate să supravegheze frontierele şi să combată noile ameninţări. Putin începe să accepte: Ucraina, dezastru Comentariile lui Putin au fost făcute cu ocazia Zilei serviciilor de securitate, celebrată în Rusia, şi în contextul apelurilor Kievului care a solicitat mai multe arme după ce drone lansate de forţele ruse au atacat în ultimele săptămâni infrastructura esenţială din Ucraina. Într-o rară acceptare a faptului că invadarea Ucrainei nu decurge conform planului iniţial al Moscovei, şeful statului rus a ordonat Serviciului federal de securitate (FSB) să garanteze "siguranţa" oamenilor care trăiesc în regiunile anexate de Rusia. Citește și: Moș Gerilă rusesc are program de vizitat toată țara cu trenul, dar evită regiunile de la granița cu Ucraina și teritoriile nou anexate "Situaţia în republicile populare Doneţk şi Lugansk şi în regiunile Herson şi Zaporojie este extrem de dificilă", a afirmat Vladimir Putin. În luna septembrie, preşedintele rus a anunţat anexarea a 15% din teritoriul ucrainean, dar a avertizat că războiul "poate fi un proces îndelungat". Rusia a lansat în 24 februarie o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei.

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina (sursa: Twitter/Russian Railways)
Internațional

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina

Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina. Versiunea rusească a lui Moş Crăciun, se va ţine la distanţă de graniţa cu Ucraina şi de regiunile ucrainene anexate de armata rusă, cu ocazia călătoriei sale pe care o întreprinde în fiecare an cu trenul prin Federaţia Rusă, informează DPA. Moş Gerilă rusesc evită granița cu Ucraina Moş Gerilă va face peste 70 de opriri între oraşul portuar din estul extrem Vladivostock şi până la Sankt Petersburg, potrivit unui program oficial publicat luni de Căile Ferate Ruse. În mod notabil, regiunile Krasnodar, Rostov, Belgorod, Kursk şi Breansk, care se află în vestul Rusiei şi de-a lungul graniţei cu Ucraina, nu figurează în acest program. Teritoriile ucrainene anexate - Crimeea, Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson - nu au fost nici ele incluse. Trenul lui Moş Gerilă este un proiect turistic pe care Căile Ferate Ruse l-au lansat anul trecut în colaborare cu autorităţile dintr-o regiune aflată în nordul Rusiei, Vologda. Festivități de iarnă reduse Potrivit legendelor ruseşti de Crăciun, Moş Gerilă nu trăieşte la Polul Nord, ci în micul sat Veliki Ustiug din regiunea Vologda. În acest an, Moş Gerilă şi-a început călătoria în luna octombrie, pentru a putea să ajungă în toate localităţile programate în turneul său, până la jumătatea lunii ianuarie. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Din cauza războiului din Ucraina, multe localităţi din Federaţia Rusă şi-au redus festivităţile ocazionate de sărbătorile de iarnă. Cu toate acestea, pentru a păstra o aparenţă a normalităţii, administraţiile orăşeneşti şi regionale din întreaga ţară au anunţat că vor menţine festivităţile de Anul Nou, organizate cel puţin la scară mai mică.

Povestea unui spion rus arestat la Viena Foto: Kremlin.ru
Internațional

Povestea unui spion rus arestat la Viena

Povestea unui spion rus arestat în martie la Viena este relatată, azi, de ziarul Kurier din Austria. Agentul Moscovei avea 39 de ani, era fiul unui diplomat, avea cetățenie greacă, dar origini rusești și spiona în Austria de ani întregi. Și tatăl său, fost diplomat care a lucrat în Austria și Germania, era suspectat că a lucrat pentru Kremlin. Povestea unui spion rus arestat la Viena El a fost arestat la 24 martie 2022, când două echipe Cobra au luat cu asalt locuința sa. Acum, publicația vieneză relatează activitățile în care era implicat. Potrivit der Kurier, spionul rus cu cetățenie greacă avea pregătire militară. Între 2018 și începutul lui 2022, a făcut un total de 65 de călătorii în străinătate, inclusiv în Rusia, Belarus, Turcia și Georgia. Deși veniturile nu-i permiteau, deținea proprietăți în Viena, Rusia și Grecia. „Ce secrete a spionat suspectul pentru Rusia? În primul rând, este posibil să fi servit ca un fel de barometru al situației din Austria. Se spune că el a obținut informații despre politica externă, situația socială și politica de securitate și le-a transmis Rusiei. Așadar, călătoria la Moscova cu puțin timp înainte de începerea războiului nu a fost probabil o coincidență, ci un schimb conștient de informații despre informațiile dobândite în Austria”, arată Der Kurier. Ziarul spune că avea și un sistem de predare a informațiilor în locuri marcate din Viena. În timpul diferitelor percheziții în casa suspectului, se spune că a fost descoperit un detector de semnal - care poate depista dispozitive de interceptare telefonică și camere ascunse. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului îi îndeamnă pe cetățenii ruși, într-un clip publicitar, să se înroleze ca să poată cumpăra telefoane mobile copiilor lor. Videoclipul nu arată marca telefonului Suspectul este acum în libertate și riscă o pedeapsă între șase luni și cinci ani de închisoare. În martie, Financial Times scria despre o creștere alarmantă a spionajului rusesc în spațiul european, după ce a intervievat opt oficiali din serviciile de informații și diplomați. Publicația arată că Austria este considerată a fi „portavionul” spionajului rusesc. Un diplomat intervievat de Financial Times (FT) a apreciat că ministerul austriac al Apărării este practic un departament al GRU.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene (sursa: SWR)
Internațional

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene

Merkel, după crime rusești, crime wagneriene. Fostul cancelar german Angela Merkel va avea o apariţie episodică la un podcast dedicat crimei în cadrul unui program special de Crăciun, potrivit Focus. Merkel, după crime rusești, crime wagneriene În podcastul "Sprechen wir über Mord?! (Este vorba despre crimă?! - n.r.)" al canalului public SWR ea nu va vorbi despre crime reale, ci despre cazurile criminale din opera în patru acte a lui Richard Wagner "Inelul nibelungilor". Podcastul în trei părţi dedicat crimei cu fostul judecător federal Thomas Fischer şi prezentatorul Holger Schmidt urmează să fie difuzat începând de duminică după-amiază. "Sunt fericită că facem ceva complet diferit aici", a spus Merkel când a fost întrebată de a acceptat să ia parte la acest format. Face parte din "noua libertate descoperită de a merge într-o direcţie complet diferită". Merkel, pasiune pentru Wagner Angela Merkel apreciază mult opera al lui Wagner şi participă cu regularitate la Festivalul de la Bayreuth. Premiera din deschiderea festivalului era şi una dintre puţinele ocazii din an în care ea apărea pe covorul roşu alături de soţul ei Joachim Sauer, cu care împărtăşeşte pasiunea pentru Wagner. Acesta este unul dintre motivele pentru care Sauer a fost numit în glumă "Fantoma de la Operă". Citește și: Prigojin, șeful armatei de mercenari a lui Putin, susține că a angajat un fost general american al Marine Corps la grupul Wagner În timp ce majoritatea celebrităţilor şi politicienilor plecau după deschiderea Festivalului de la Bayreuth, cei doi rămâneau mai mult în oraşul din nordul Bavariei pentru a urmări mai multe spectacole de operă. Festivalul marca în mod tradiţional începutul vacanţei de vară a cuplului Merkel-Sauer, notează DPA.

Rusia, China mută cu rachete nord-coreene (sursa: KCNA)
Internațional

Rusia, China mută cu rachete nord-coreene

Rusia, China mută cu rachete nord-coreene. Coreea de Nord a lansat duminică două rachete balistice în Marea Japoniei, la câteva zile după ce Phenianul a anunţat un test reuşit al unui motor cu combustibil solid care are drept obiectiv dezvoltarea unui nou sistem de armament, potrivit CNN. Rusia, China mută cu rachete nord-coreene Statul major interarme sud-coreean a anunţat că a detectat rachetele balistice trase din zona Tongchang-ri, în provincia Phenianul de Nord, în direcţia Mării de Est, numite şi Marea Japoniei. Rachetele au fost detectate între 11. 13 (02.13 GMT) şi 12.05 (3.05 GMT). "Armata noastră a întărit supravegherea şi vigilenţa cooperând strâns cu SUA şi menţinând o stare de pregătire completă", a adăugat statul major interarme sud-coreean într-un comunicat. Rachetele au zburat pe o distanţă de circa 500 km, atingând o altitudine maximă de 550 km, potrivit Ministerului japonez al Apărării. Potrivit CNN, este vorba despre două rachete cu rază medie de acţiune. Citește și: Japonia abandonează pacifismul și investește sute de miliarde de dolari în apărare, în fața amenințării Chinei comuniste "Acest lucru ameninţă pacea şi securitatea ţării noastre, a acestei regiuni şi a comunităţii internaţionale şi acest lucru este absolut inacceptabil", a declarat ministrul adjunct al Apărării de la Tokyo, Toshiro Ino. Această lansare intervine în contextul în care Phenianul a anunţat vineri seară că a testat "un motor cu combustibil solid de mare putere", pe care media de stat KCNA l-a calificat drept un test important "pentru dezvoltarea unui sistem de armament strategic de un nou tip".

Moscova denunță "cenzura" media a Chișinăului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului

Moscova denunță cenzura media a Chișinăului. Rusia a denunţat sâmbătă decizia luată în ajun de Republica Moldova de a suspenda licenţa de emisie a şase posturi de televiziune, măsură pe care Moscova a calificat-o drept "cenzură politică". Moscova denunță cenzura media a Chișinăului "Considerăm că această interdicţie este un act fără precedent de cenzură politică, un abuz asupra principiului pluralismului media şi o încălcare flagrantă a dreptului la liber acces la informaţie la care conducerea politică a Republicii Moldova îşi declară periodic adeziunea", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova. "În lumina consecinţelor fără precedent a implementării acestei interdicţii pentru partea rusofonă a populaţiei ţării, calificăm aceasta drept o încălcare cinică a drepturilor minorităţilor naţionale", a adăugat reprezentanta diplomaţiei ruse. Şase posturi de televiziune din Republica Moldova îşi vor suspenda activitatea pe durata stării de urgenţă, conform unei decizii aprobate vineri în cadrul şedinţei Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE), prezidate de premierul moldovean Natalia Gavriliţa. Posturile vizate de această decizie sunt Accent TV, NTV Moldova, Orhei TV, Primul în Moldova, RTR Moldova şi TV6. Maia Sandu: Prevenim dezinformarea Posturile respective, dintre care unele emit în limba rusă, sunt acuzate că difuzează "informaţii incorecte" despre Republica Moldova şi despre agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Decizia de suspendare va intra în vigoare luni şi se va aplica pe perioada stării de urgenţă declarate de Republica Moldova după începerea în 24 februarie a invaziei ruse în Ucraina. Citește și: UE, Grinch pentru Putin: al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar Kremlinul are „elfi” în Turcia, Hong Kong și Estonia, care ocolesc obstacolele impuse Suspendarea licenţei de emisie vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea, a afirmat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în reacţie la decizia Comisiei pentru Situaţii Excepţionale anunţată vineri, transmite sâmbătă Moldpres. "Decizia are la bază constatările Consiliului Audiovizualului în privinţa acestor posturi, care arată lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor din ţară şi a războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei, şi vine să protejeze spaţiul informaţional naţional şi să prevină dezinformarea", a punctat şefa statului într-un comunicat publicat de Serviciul de presă al instituţiei prezidenţiale. Ferocitatea cenzurii ruse Publicaţia independentă Novaia Gazeta a anunţat la finalul lunii martie suspendarea apariţiei sale atât în format online, cât şi în versiunea tipărită, până la sfârşitul operaţiunii militare în Ucraina. Într-un comunicat, redactorul-şef al ziarului, Dmitri Muratov, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2021, a explicat că a luat această măsură după ce a primit al doilea avertisment din partea Roskomnadzor (Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă) în mai puţin de o săptămână, pentru încălcarea unei controversate legi privind „agenţii străini”. Concret, Novaia Gazeta este acuzată că nu a precizat că o organizaţie neguvernamentală menţionată într-unul din articolele sale este calificată drept „agent străin” de către autorităţile ruse, aşa cum cere legea. Șase jurnaliști ai Novaia Gazeta, uciși Cei calificaţi drept „agenţi străini” sunt obligaţi să se prezinte ca atare în fiecare dintre publicaţiile lor, inclusiv pe reţelele de socializare. Şi mass-media care le menţionează trebuie, de asemenea, să precizeze acest aspect de fiecare dată. Urmăririle penale pentru pentru încălcarea acestei legi pot avea consecinţe grave. În decembrie, cea mai respectată organizaţie neguvernamentală din Rusia, Memorial, care a fost catalogată drept „agent străin”, a fost interzisă pentru că nu a precizat acest statut în anumite publicaţii. Fondată în 1993, Novaia Gazeta se bucură de reputaţia de înalt profesionalism pentru investigaţiile sale privind corupţia şi încălcările drepturilor omului în Cecenia. Acest angajament a costat viaţa a şase angajaţi ai săi, între care jurnalista Anna Politkovskaia, asasinată în 2006.

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria (sursa: EU Council Newsroom)
Internațional

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria

Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria. Premierul olandez Mark Rutte a declarat joi pentru Euractiv că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în spaţiul Schengen. Rutte vrea evaluare MCV pentru Bulgaria "Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii. Şi dacă este posibil, Bulgaria poate adera. Nu este un , este un ", a declarat Rutte. Încetarea monitorizării Bulgariei prin MCV a fost anunţată în octombrie 2019 de comisia Juncker. Pentru România, monitorizarea a continuat până în noiembrie acest an. Citește și: De ce s-a răzgândit Austria în privința Croației în Schengen: a primit acces la un terminal de gaze lichefiate și a fost amenințată că nu va primi contracte de infrastructură (IntelliNews) Între timp, preşedintele bulgar Rumen Radev a spus pe marginea summit-ului UE că termenul-limită pentru aderarea ţării sale la Schengen trebuie să fie octombrie 2023, exprimându-şi însă speranţa că acest lucru s-ar putea petrece chiar mai devreme. Aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen a fost blocată de Austria şi de Olanda pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. "Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită", a mai spus Radev.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră