duminică 21 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5117 articole
Internațional

Influenceriță pro-Putin cere rușilor consume energie

O influenceriță pro-Putin, Yulia Prokhorova, le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul. Ea are 30 de ani și, din aprilie, locuiește în Germania. Influenceriță pro-Putin cere rușilor să consume energie Într-o filmare pe Tik Tok, Prokhorova arată cum trebuie consumată cât mai multă energie, exact într-un moment în care autoritățile din spațiul UE fac apele la economisirea ea, pe fondul reducerii masive a livrărilor de gaz din Rusia. Ea spune că lumina, cuptorul și orice alt aparat electric trebuie ținute aprinse cât mai mult timp. The 30-year-old Russian social media influencer Julia Prochorova has told the Russian diaspora living in Europe to waste as much energy as possible this winter to help Russia win the war.She has tens of thousands of followers and lives in Germany. pic.twitter.com/9wHCbqiTH4— Visegrád 24 (@visegrad24) September 5, 2022 Potrivit unor relatări, nu este primul mesaj al Yuliei Prokhorova - care are zeci de mii de urmăritori pe canalul de Telegram. Ea le-a cerut, printre altele, rușilor care locuiesc în spațiul UE să-i agreseze pe refugiații ucraineni. Prokhorova a postat imagini și filmări în care-i ironizează pe refugiații ucraineni sau protestatarii din Germania care suțin regimul de la Kiev. Foto: Hardwo Luni, Gazprom, compania controlată de Putin, a distribuit pe rețelele sociale un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. Citește și: Blue Air: guvernarea Orban a împrumutat-o, demnitari PSD și UDMR au torpilat-o, contribuabilii ar putea plăti o gaură uriașă. Plus: ministrul Tanczos îl ignoră pe premier

Influenceriță pro-Putin le cere rușilor care locuiesc în UE să consume cât mai multă energie pentru a ajuta Rusia să câștige războiul Foto: Twitter Visegrad 24
SUA nu desemnează Rusia stat terorist (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA nu desemnează Rusia stat terorist

SUA nu desemnează Rusia stat terorist. Guvernul Statelor Unite nu intenţionează să desemneze Rusia ca stat sponsor al terorismului, a indicat marţi John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, transmite dpa. SUA nu desemnează Rusia stat terorist Anunţul a survenit la o zi după ce preşedintele Joe Biden i-a răspuns unui reporter că administraţia sa nu are în plan să facă o astfel de desemnare. Biden nu a dat însă alte detalii. "Considerăm că, pur şi simplu, acesta nu este cea mai bună şi mai eficientă cale de a continua să tragem Rusia la răspundere", le-a declarat marţi John Kirby reporterilor. "Nu a fost (o idee) respinsă cu uşurinţă. Am analizat-o serios", a adăugat el. Guvernul american a luat în considerare posibilele ramificaţii ale unei astfel de desemnări, a discutat cu experţi şi a ajuns la concluzia că o astfel de desemnare ar putea, în fapt, să împiedice eforturile ONG-urilor de a livra sprijin umanitar Ucrainei, a spus Kirby. Precedentul leton El a adăugat că desemnarea ar fi putut totodată să afecteze negativ poziţia Ucrainei la masa negocierilor dacă discuţiile cu Rusia s-ar relua. Parlamentul leton a desemnat recent Rusia ca stat sponsor al terorismului, iar guvernul ucrainean a cerut Statelor Unite să ia aceeaşi măsură. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Pe lista statelor desemnate de SUA ca sponsori ai terorismului se află în prezent Siria, Iran, Coreea de Nord şi Cuba, toate fiind supuse de Washington unor sancţiuni care vizează ajutorul pentru dezvoltare, exporturile de armament şi sectorul financiar.

Scholz ține centralele nucleare în viață (sursa: Facebook/Olaf Scholz)
Internațional

Scholz ține centralele nucleare în viață

Scholz ține centralele nucleare în viață. Cancelarul german Olaf Scholz a sprijinit decizia ministrului economiei Robert Habeck (Verzii) de a menţine doar în stand by două din ultimele trei centrale nucleare ale Germaniei, în loc de a le oferi o prelungire generală a duratei de viaţă, aşa cum cer unele voci din coaliţia sa de guvernare, transmite dpa. Scholz ține centralele nucleare în viață În loc să fie închise, aşa cum era planificat, la sfârşitul anului, cele două centrale vor fi păstrate în rezervă până la mijlocul lunii aprilie pentru cazul în care va fi nevoie de ele pentru stabilizarea reţelei de electricitate în sudul ţării în această iarnă. Decizia a amplificat o dispută în interiorul coaliţiei cancelarului Scholz, formată din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii şi Partidul Liberal-Democrat (FDP). Verzii au fost foarte fermi în a respecta decizia, luată în vremea fostului cancelar Angela Merkel, de închidere a ultimelor trei centrale nucleare până la sfârşitul acestui an, în cadrul eforturilor Germaniei de a creşte contribuţia surselor regenerabile. FDP, partid pro-business, cere ca funcţionarea lor să continue pe termen lung pentru a ajuta la scăderea preţurilor la electricitate. "În principiu", se va renunța la energia nucleară Habeck a declarat luni că guvernul "se ţine de planul de renunţare treptată la energia nucleară", dar păstrează cele două reactoare disponibile în stand by câteva săptămâni în plus pentru cazul unei urgenţe în aprovizionare. "În principiu, vom continua să renunţăm treptat la energia nucleară", a declarat Scholz marţi pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. "După cum bine se ştie, FDP priveşte la energia nucleară oarecum diferit, ceea ce este complet legitim. Acum este vorba despre aprovizionarea cu energie în iarna viitoare, guvernul va gestiona situaţia amiabil", a spus el. Liberal-democrații invocă îngrijorarea populației "În aceste vremuri, ar trebui folosite toate posibilităţile pentru a reduce preţul electricităţii pentru oameni şi companii", a afirmat liderul FDP şi ministru al finanţelor, Christian Lindner, în ediţia de luni a cotidianului Süddeutsche Zeitung. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov "Trebuie de asemenea să recunoaştem că, în rândul populaţiei, o foarte largă majoritate crede acum că energia nucleară de tranziţie are o contribuţie importantă. Oamenii sunt îngrijoraţi", a spus Lindner. "Oraşele noastre sunt deja în întuneric. În acelaşi timp, ni se spune că nu avem o problemă cu energia. Este lipsit de sens, după părerea mea", a adăugat ministrul liberal.

Trump, document despre dotări nucleare străine (sursa: washingtonpost.com)
Internațional

Trump, document despre dotări nucleare străine

Trump, document despre dotări nucleare străine. Informaţii despre armele nucleare ale unei ţări străine au fost descoperite printre documentele confiscate de FBI din reşedinţa lui Donald Trump la începutul lunii august, arată cotidianul Washington Post, citând surse apropiate dosarului. Trump, document despre dotări nucleare străine "Un document descriind forţele militare ale unei ţări străine, inclusiv capacităţile sale nucleare", a fost găsit printre numeroasele documente clasificate recuperate de poliţia federală în timpul percheziţiei efectuate la domiciliul fostului preşedinte american, scrie publicația. Washington Post nu oferă detalii suplimentare şi indică faptul că sursele sale nu au dezvăluit despre ce ţară este vorba. La 8 august, FBI-ul a făcut o percheziţie la Mar-a-Lago, reşedinţa lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat cutii cu documente confidenţiale pe care republicanul nu le-a returnat după ce a părăsit Casa Albă, în ciuda multiplelor solicitări. La câteva zile după percheziţie, Washington Post anunţase că FBI-ul caută documente legate de arme nucleare. Un expert independent va analiza documentele De la această operaţiune poliţienească spectaculoasă şi fără precedent pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care intenţionează, după cum singur a declarat, să candideze la preşedinţie în 2024, denunţă un act pe care îl consideră "ilegal şi neconstituţional" şi repetă că a fost vizat din motive politice. Citește și: Centrala nucleară Zaporojie, asul de șantaj din mâneca lui Putin: AIEA cere de urgență demilitarizarea, dar liderul de la Kremlin este încolțit – pierde teren în Herson și Harkov Luni, o judecătoare a decis desemnarea unui expert independent care să examineze documentele confiscate la 8 august. Această decizie interzice temporar anchetatorilor federali să le folosească în ancheta lor penală. Printre textele confiscate în cursul operaţiunii poliţieneşti se numără 18 documente clasificate "top secret", peste 50 "secrete" şi 31 "confidenţiale".

Puti: Mobilizare parțială, avem arme nucleare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj

Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut, într-un raport publicat marţi, instituirea unei "zone de securitate" pentru prevenirea unui accident la centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată din luna martie de trupele ruse, relatează agenţia France Presse şi postul CNN. Bombardamente și erori umane "Situaţia actuală este nesustenabilă", subliniază AIEA în raportul de 52 de pagini. "Este urgent să fie luate măsuri provizorii pentru prevenirea unui accident nuclear provocat de pagubele fizice cauzate prin mijloace militare", se menţionează în document, cu referire la bombardamentele asupra centralei pentru care Rusia şi Ucraina se acuză reciproc. Prin urmare, este nevoie de stabilirea unei "zone de protecţie şi de siguranţă nucleară" în jurul centralei Zaporojie, iar "AIEA este pregătită să înceapă imediat consultările care să conducă la stabilirea unei astfel de zone", precizează agenţia. Aceasta mai menţionează că echipa sa care a efectuat joia trecută o vizită acolo a observat la faţa locului pagubele provocate de bombardamente şi a "constatat cu îngrijorare că bombardamentele ar fi putut afecta structuri legate de securitate, sisteme şi componente" şi ar fi putut de asemenea să pună în pericol personalul ucrainean al centralei. Putin, încolțit, folosește Zaporojie pentru șantaj Referitor la acesta, AIEA atrage atenţia în raport că personalul care operează centrala sub ocupaţie militară rusă lucrează constant în condiţii de mult stres şi presiune, situaţie care "nu este sustenabilă şi ar putea conduce la erori umane cu implicaţii asupra siguranţei nucleare". "Bombardamentele asupra sitului şi din împrejurimi trebuie să înceteze imediat pentru a evita provocarea unor noi pagube instalaţiilor", insistă AIEA. Citește și: Surpriză: în timp ce Rusia se apără cu greu în Herson, armata ucraineană a declanșat un atac în regiunea Harkov Cum forțele ruse sunt puse sub o mare presiune în Herson și Harkov, este cu totul improbabil ca Putin să accepte demilitarizarea centralei. Zaporojie, în acest context, poate fi asul din mâneca liderului rus.

Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord Foto: Kremlin.ru
Internațional

Rusia cumpără muniţie artilerie Coreea Nord

Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord, conform serviciilor de informaţii americane, informează New York Times, în contextul relatărilor că armata rusă a început să folosească şi drone de producţie iraniană. În iunie, președintele nord-coreean, Kim Jong-Un, și-a exprimat solidaritatea cu Rusia. Rusia cumpără muniţie de artilerie de la Coreea de Nord Oficiali ai administraţiei SUA au declarat cotidianului citat, potrivit Reuters, că aceste achiziţii arată că sancţiunile internaţionale încep să îşi facă efectul şi să limiteze capacitatea Rusiei de a-şi susţine invazia din Ucraina. New York Times a relatat luni că informaţii secrete recent desecretizate arată că printre tipurile de armament achiziţionate se numără obuze de artilerie şi rachete. Este de aşteptat ca Rusia să mai cumpere astfel de armament, a precizat publicaţia. Luna trecută, un oficial american a declarat pentru Reuters că dronele de producţie iraniană cumpărate de Rusia au înregistrat "numeroase defecţiuni". Oficialul a mai precizat că, cel mai probabil, Rusia intenţionează să achiziţioneze sute de drone Mohajer-6 şi Shahed. Citește și: Oficial: ministerul Apărării respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității Ucraina a lansat recent o contraofensivă în mai multe locuri, inclusiv în jurul oraşul Herson, pe care Rusia l-a ocupat din prima fază a invaziei. În pregătirea atacurilor, forţele ucrainene au lovit zone de aprovizionare ruseşti, inclusiv dintre cele cu artilerie şi muniţie. Potrivit unor oficiali, sancţiunile occidentale limitează capacitatea Rusiei de a înlocui vehiculele şi armele distruse în Ucraina. Reportedly #Russia To Buy #NorthKorean KN-09 & #Chinese PCL191 Rocket Artillery For Ukraine War. pic.twitter.com/8Nux8nHBzp— International Defence Analysis (@Defence_IDA) July 27, 2022 În iunie, președintele nord-coreean Kim Jong Un și-a exprimat „sprijinul deplin” pentru Rusia și pentru ceea ce el a numit „cauza justă de protejare a demnității și securității”, potrivit agenției ruse de stat Ria Novosti. De asemenea, Kim Jong Un și-a exprimat încrederea că relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia, ambele aflate sub sancțiuni occidentale, vor continua să „se dezvolte dinamic”.

Trolling Gazprom: Europa va îngheța fără gaze rusești Foto: Kremlin.ru
Internațional

Trolling Gazprom! Europa îngheța fără gaze rusești

Trolling Gazprom! Compania controlată de Putin publică un video în care arată că Europa va îngheța fără gaze rusești: „Iarna va fi lungă”, se arată în mesajul video. Trolling Gazprom! Europa va îngheța fără gaze rusești Videoclipul are 1.46 minute și pe o muzică rusească tristă prezintă imagini ale unei Europe acoperite de zăpadă. În videoclip apare conducta Nord Stream, deși Rusia este cea care a oprit furnizarea gazelor, încălcând contractul din motive politice. The ??state-owned energy corporation Gazprom has published a video that shows the ice age coming to Europe after Gazprom cuts off gas supply. The song Winter Will Be Long is chosen as a soundtrack for the video. These assholes really believe ??gas has no alternative.#Russia #gas pic.twitter.com/KPadLh2JVz— BREAKING NEWS: UKRAINE (@MrFukkew) September 5, 2022 Fundalul sonor este asigurat de piesa Varvarei Vizbor, o cântăreață rusoaică, „Va fi o iarnă lungă”. Foto: Twitter Per total, exporturile de gaze ale Gazprom au scăzut cu 36,2%, la 78,5 miliarde metri cubi, în perioada ianuarie - 15 august, în timp ce producţia a înregistrat un declin de 13,2%, la 274,8 miliarde metri cubi, faţă de anul precedent, se arată în comunicatul companiei ruse. Mai mulţi oameni de ştiinţă şi analişti au declarat că Rusia arde în atmosferă cantităţi mari de gaze naturale, în apropierea frontierei cu Finlanda, în timp ce își reduce drastic volumele exportate către Uniunea Europeană. Unii experți spun că aceasta ar putea fi o strategie tocmai pentru ca Moscova să determine artificial o creștere a prețului gazului pe piața spot, însă confruntată cu o supraproducție, compania Gazprom nu va putea aplica această stratagemă prea mult timp. Citește și: Oficial: ministerul Apărării respinge PNRR și nu avizează revizuirea pensiilor din sistemul de apărare pe principiul contributivității „Nu mai este un secret că Rusia dorește să forțeze abandonarea sancțiunilor prin transformarea energiei într-o armă. Kremlinul crede că europenii vor arunca în cele din urmă prosopul și elaborează o strategie în două direcții (…) Pe de o parte, menține incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu gaz. Rusia nu trebuie să reducă în totalitate fluxurile pentru a provoca pagube – doar gândul la o iarnă fără gaz rusesc este suficient pentru a face ravagii. Mulți indicatori sugerează că Putin câștigă pe piețele energetice. Pe cealaltă parte, este ocupată să alimenteze tulburările sociale”, a explicat Bloomberg strategia Moscovei.

China, dronă și avioane în Taiwan (sursa: Twitter/Ministry of National Defense, R.O.C.)
Internațional

China, dronă și avioane în Taiwan

China, dronă și avioane în Taiwan. Autorităţile de la Taipei au declarat marţi că o dronă militară chineză a intrat luni în zona de apărare aeriană a Taiwanului într-o nouă incursiune, pe fondul unor relaţii extrem de tensionate între Beijing şi Taipei, relatează AFP. China, dronă și avioane în Taiwan Drona, identificată de Ministerul taiwanez al Apărării ca fiind un aparat BZK-007, a intrat în sud-vestul Zonei de identificare a apărării aeriene (ADIZ) a Taiwanului, însoţită de opt avioane militare chineze. ADIZ a Taiwanului este mai mare decât spaţiul său aerian şi include o parte din cel al Chinei şi chiar o porţiune continentală. China a crescut considerabil numărul incursiunilor sale în sud-vestul zonei de acces restrâns a Taiwanului în ultimele două luni, dar utilizarea dronelor militare nu se întâmplă prea frecvent. Ultima incursiune a unui astfel de aparat semnalată de Taipei datează din octombrie 2020. Săptămâna trecută, soldaţi taiwanezi staţionaţi pe o insuliţă din largul Chinei continentale au doborât o dronă comercială neidentificată, ceea ce a constituit o premieră pentru forţele Taipeiului, după un val brusc de incursiuni de drone mici, disponibile în comerţ, în ultimele săptămâni. Declanșatorul Nancy Pelosi Cei 23 de milioane de locuitori ai Taiwanului trăiesc sub ameninţarea constantă a invaziei Chinei, care consideră insula drept parte a teritoriului său, ce poate fi recucerit într-o zi şi dacă este necesar chiar şi prin forţă, scrie AFP. Beijingul s-a lansat într-o demonstraţie de forţă ca represalii la vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, luna trecută în Taiwan. Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană După plecarea responsabilei americane din insulă, China a trimis timp de o săptămână nave de război, rachete şi avioane de vânătoare în apele şi spaţiul aerian ale Taiwanului. Aceste exerciţii au fost cele mai importante şi cele mai agresive de la mijlocul anilor 1990, notează AFP. Circa 446 de incursiuni aeriene ale avioanelor de război chineze au avut loc în Taiwan în luna august şi 1.100 de la începutul anului, potrivit AFP, în baza datelor făcute publice de armata taiwaneză.

Ucraina: 46.000 de crime de război (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Ucraina: 46.000 de crime de război

Ucraina: 46.000 de crime de război. Procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, a estimat luni la peste 46.000 numărul crimelor de război comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei de la începutul invaziei în 24 februarie şi a insistat asupra creării unui tribunal internaţional special pentru anchetarea şi tragerea la răspundere a celor responsabili de agresiunea împotriva ţării sale, relatează agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Ucraina: 46.000 de crime de război În cadrul unei conferinţe la Bruxelles, organizată de Centrul de Politică Europeană, Kostin a intervenit prin videoconferinţă pentru a actualiza datele colectate de autorităţile ucrainene privind crimele de război ruseşti, între care execuţii sumare, tortură, violenţă sexuală, deportări forţate sau bombardarea zonelor urbane, inclusiv şcoli, spitale sau case de locuit. "Până în prezent, am documentat peste 46.000 de crime de război comise în contextul agresiunii ruse. Acestea au dus la moartea a 7.000 de persoane, între care 382 de copii", a indicat procurorul ucrainean, care a precizat, însă, că această cifră nu ia în considerare "zecile de mii" de morţi în teritoriile ocupate, ca la Mariupol de exemplu. Ucraina vrea instanță internațională Peste 40.000 de infrastructuri civile şi critice au fost distruse, a adăugat el. "În pofida acestui fapt, instituţiile statului funcţionează în mod permanent. Chiar dacă avem multe lucruri pe ordinea de zi, investigarea şi urmărirea penală a crimelor rămâne prioritatea absolută a biroului nostru", a explicat Kostin, care a indicat că, până în prezent, au fost investigate 320 de cazuri de crime de război, în care 160 de persoane, inclusiv 15 prizonieri de război ruşi, au fost oficial inculpaţi în calitate de suspecţi. Pe de altă parte, premierul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că înfiinţarea unei instanţe internaţionale care să judece aceste crime de război "ne va ajuta să-i aducem în faţa justiţiei pe cei mai înalţi oficiali din Rusia" şi pe "cei care au iniţiat această catastrofă şi tragedie, cel mai mare război în Europa de după cea de-a doua conflagraţie mondială". "Toate crimele trebuie să fie pedepsite. Trebuie să-i pedepsim pe cei care au declanşat războiul, pe cei care au dat ordin să distrugă ţara şi poporul ucrainean. Mă refer, desigur, la autorităţile ruse", a afirmat Şmîhal. Parlamentul European susține proiectul Prim-ministrul ucrainean a participat la conferinţa menţionată de la Bruxelles şi urma să aibă o întâlnire în cursul serii cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce discutase anterior cu şefa Parlamentului European, Roberta Metsola. Metsola, la rândul său, a afirmat că legislativul european "va continua să fie unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai creării unui tribunal internaţional special pentru a-i aduce pe banca acuzaţilor pe Putin (preşedintele rus Vladimir Putin) şi (omologul său belarus Aleksandr) Lukaşenko, pe lideri politici şi militari ruşi, comandanţi şi soldaţi pentru actele lor de agresiune". Citește și: A doua mare înfrângere a lui Putin în Ucraina: după ce rușii s-au retras din jurul Kievului, referendumul de aderare la Rusia a Hersonului, împiedicat de contraofensiva ucraineană "Suntem pregătiţi să oferim toate resursele umane şi bugetare necesare, precum şi sprijin administrativ, de investigare şi logistic în acest scop", a promis Metsola. Din martie, Parlamentul European a pus una din sălile sale la dispoziţia societăţii civile ucrainene la Bruxelles pentru organizarea de activităţi, unde de luni s-a deschis o expoziţie de fotografie despre crimele de război comise de Rusia în Ucraina.

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc

Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc. Un responsabil numit de Moscova în regiunea Herson, din sudul Ucrainei, ocupată în cea mai mare parte de forţele ruse, a declarat luni că planurile pentru organizarea unui referendum privind aderarea la Rusia au fost temporar "suspendate" din cauza situaţiei de securitate, a informat agenţia de presă de stat rusă TASS. Referendumul rusesc din Herson, anulat brusc Regiunea Herson, ocupată de trupele ruse, este pregătită să organizeze un referendum pentru aderarea la Federaţia Rusă, dar deocamdată ia o pauză din cauza situaţiei de securitate, a declarat pentru postul public de televiziune Rossia-24 Kirill Stremousov, care se prezintă drept "şef-adjunct al administraţiei militare şi civile" din regiunea Herson, notează portalul independent Meduza.io. Kirill Stremousov, citat de TASS, a declarat că podul Antonovski, vital pentru zonă, care traversează fluviul Nipru lângă oraşul Herson, nu mai poate fi traversat cu maşina după săptămâni de bombardamente ucrainene. Stremousov a mai spus că "ameninţările" viceprim-ministrului ucrainean Irina Vereşciuk nu vor împiedica organizarea referendumului. Anterior, aceasta avertizase că cetăţenii ucraineni din teritoriile ocupate riscă până la 12 ani de închisoare cu confiscarea proprietăţii pentru participarea la referendumurile ilegale organizate de forţele de ocupaţie. Unde vrea Rusia referendumuri Aproape întreaga regiune Herson a fost ocupată de forţele ruse din Crimeea vecină în martie. Săptămâna trecută, Ucraina a lansat o contraofensivă cu scopul de a recuceri regiunea după săptămâni de bombardamente împotriva podurilor şi depozitelor de muniţii ruseşti. Potrivit surselor Meduza, Kremlinul analizează în prezent mai multe variante de organizare de referendumuri în teritoriile ocupate ale Ucrainei. Conform uneia dintre acestea, autorităţile vor să organizeze mai întâi referendumuri în septembrie sau octombrie în teritoriile ocupate din regiunile Herson şi Zaporojie (sudul Ucrainei), iar la sfârşitul toamnei - în autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk (est). O altă variantă vizează organizarea unor referendumuri simultane mai târziu în toamnă, când Kremlinul speră că armata rusă va putea prelua sub control întreaga regiune Doneţk, după ce în iulie a raportat ocuparea întregii regiuni Lugansk. Capturarea întregului Donbas, misiune imposibilă La ora actuală, Ucraina controlează 45% din regiunea Doneţk, a indicat luni pe contul său Telegram şeful administraţiei militare ucrainene din Doneţk, Pavlo Kirilenko, citat de Ukrinform. Înaintarea trupelor ruse în direcţia Bahmut se desfăşoară într-un ritm extrem de lent, ceea ce face mult mai dificil pentru trupele invadatoare să ducă la bun sfârşit sarcina trasată de preşedintele Vladimir Putin de a captura întregul Donbas înainte de 15 septembrie, apreciază luni Ministerul britanic al Apărării într-o postare pe Twitter. Forţele ruse au ratat în mod repetat termenele limită pentru a atinge acest obiectiv, conform acestuia. Autorităţile ucrainene au declarat săptămâna trecută că forţele ruse au acum ordin să finalizeze această operaţiune până la 15 septembrie 2022. Avans de un kilometru pe săptămână În pofida încercărilor sale de a limita acţiunile ofensive ucrainene în sud, principalul efort al Rusiei în Ucraina vizează aproape sigur ofensiva în Donbas. Principalele axe de înaintare în Donbas rămân Avdiivka, lângă oraşul Doneţk şi, la 60 km spre nord, în jurul oraşului Bahmut, indică Ministerul britanic al Apărării, citat de Ukrinform. Citește și: Noul premier britanic, Liz Truss, probabil mai dură chiar și decât Boris Johnson în relația cu Rusia. Kremlin: Este greu de imaginat ceva mai rău Deşi Rusia a avut cel mai mare succes în acest sector, forţele sale înaintează în continuare cu aproximativ 1 km pe săptămână spre Bahmut, indică ministerul, în baza informaţiilor furnizate de serviciile sale secrete.

Liz Truss, foarte dură cu Rusia (sursa: TASS)
Internațional

Liz Truss, foarte dură cu Rusia

Liz Truss, foarte dură cu Rusia. Aceasta a câştigat în faţa lui Rishi Sunak competiţia internă din cadrul Partidului Conservator britanic după demisia premierului Boris Johnson, a anunţat luni această formaţiune, relatează Reuters. Truss merge la Balmoral pentru învestire Aşa cum era de aşteptat, Liz Truss, ministru de Externe în guvernul lui Johnson, a câştigat detaşat, cu 57% din voturile membrilor partidului, în timp ce colegul ei de la Finanţe a obţinut 43%. În vârstă de 47 de ani, Liz Truss va fi învestită premier marţi, după ce va fi primită de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral în Scoţia, unde va veni şi premierul în exerciţiu pentru a-i prezenta suveranei demisia. Criza energetică, inflaţia, tensiunile cu UE legate de aplicarea protocolului nord-irlandez din acordul de Brexit şi războiul din Ucraina se anunţă a fi principalele provocări ale noii titulare de la Downing Street. Urmează zile complicate pentru Bruxelles "Voi veni cu un plan clar de reducere a taxelor şi pentru creştere economică. Voi găsi soluţii pentru criza energetică, mă voi ocupa de problema facturilor energetice, dar şi de problemele pe termen lung pe care le avem în aprovizionarea cu energie", a declarat Truss după anunţul rezultatului votului intern. "Vreau de asemenea să-i mulţumesc liderului nostru de până acum, Boris Johnson. Boris, tu ai reuşit să închei Brexit-ul. Tu l-ai zdrobit pe (fostul lider al opoziţiei laburiste - n.r.) Jeremy Corbyn. Ai organizat vaccinarea (anti-COVID-19 - n.r.) şi l-ai oprit pe Vladimir Putin" în Ucraina, a mai spus ea. Ca ministru de Externe, Liz Truss a promovat o legislaţie ce suspendă unilateral o parte a acordului privind Brexitul convenit cu UE şi a promis adoptarea acestei legislaţii (referitoare la protocolul nord-irlandez) dacă devine premier, o mişcare ce ar aduce Londra pe un curs de coliziune cu Bruxellesul. Liz Truss, foarte dură cu Rusia Johnson şi-a anunţat demisia în iulie, după ce rezistase mult timp în faţa contestatarilor din propriul partid şi scandalurilor eclipsate o perioadă de războiul început de Rusia împotriva Ucrainei pe 24 februarie, remarcându-se de atunci prin susţinerea fermă faţă de Kiev, mai ales prin ajutorul militar oferit. Kremlinul a transmis luni mai devreme că se aşteaptă inclusiv la o înrăutăţire şi mai mult a relaţiilor cu Londra după ce Liz Truss va deveni premier. "N-aş vrea să spun că lucrurile s-ar putea schimba şi mai în rău, pentru că este greu de imaginat ceva mai rău", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin. Citește și: The Fockers: Rusia i-a sancționat pe actorii Ben Stiller și Sean Penn. Stiller a fost la Kiev și i-a spus lui Zelenski: „Ești eroul meu” "Din nefericire însă, aceasta nu poate fi exclus, dat fiind că cei care au concurat pentru postul de premier britanic s-au întrecut în retorica anti-rusească, în ameninţări că vor lua noi măsuri împotriva ţării noastre, şi aşa mai departe", a adăugat Peskov. Liz Truss a rămas celebră în Rusia după vizita efectuată acolo în februarie, când a avut cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov o întrevedere descrisă de acesta drept un dialog al surzilor. MAE rus a ironizat atunci şi gafele geografice făcute de ea, printre altele Liz Truss încurcând Marea Baltică cu Marea Neagră.

Localități din Herson, recucerite de Ucraina (sursa: Facebook/Кирило Тимошенко)
Internațional

Localități din Herson, recucerite de Ucraina

Localități din Herson, recucerite de Ucraina. Un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski a postat duminică pe Facebook o poză cu soldaţi ucraineni care ridică steagul într-o localitate despre care menţionează că se află într-o regiune din sudul ţării, pe care Kievul o vizează într-o nouă contraofensivă, transmite Reuters. Localități din Herson, recucerite de Ucraina "Vîsokopillea. Regiunea Herson. Ucraina. Astăzi", a scris Kirilo Timoşenko, adjunct al şefului biroului preşedintelui, într-o postare pe Facebook alături de o fotografie cu trei soldaţi pe acoperişuri, unul dintre ei fixând un steag ucrainean pe un stâlp. Recucerirea acestei localităţi ar marca un câştig teritorial tangibil într-o contraofensivă care a început săptămâna trecută şi care vizează sudul ţării. Un obiectiv major al noului efort militar este regiunea Herson, capturată de forţele ruse la începutul conflictului. Herson este situat chiar la nord de peninsula Crimeea. Zelenski, discurs moderat În discursul său video de duminică noaptea, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că forţele sale au preluat controlul asupra a două aşezări din sud şi asupra unei aşezări şi a unui teritoriu în estul ţării. Preşedintele Zelenski nu a oferite mai multe detalii, menţionând doar că a primit "rapoarte bune" la o întâlnire avută duminică cu comandanţii militari şi cu şeful serviciilor de informaţii. Citește și: Septembrie, lună crucială pentru Ucraina: Zelenski trebuie să demonstreze Vestului că nu pierde, încet, războiul. Trupele rusești din Herson, izolate – analiză The Times Şeful statului a mulţumit forţelor ucrainene pentru eliberarea unei aşezări în regiunea Doneţk, preluarea controlului asupra "unor înălţimi" într-o zonă de est în direcţia Lisichansk-Siversk şi eliberarea a două aşezări în sud.

Ambasadorul american la Moscova părăsește Rusia (sursa: Agerpres)
Internațional

Ambasadorul american la Moscova părăsește Rusia

Ambasadorul american la Moscova părăsește Rusia. Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a părăsit duminică definitiv Rusia, a anunţat într-un comunicat reprezentanţa diplomatică americană, susţinând că motivul plecării sale este încheierea mandatului. Ambasadorul american la Moscova părăsește Rusia "Ambasadorul în Federaţia Rusă, John J. Sullivan, şi-a încheiat mandatul ca reprezentant al SUA şi a părăsit astăzi Moscova", a transmis ambasada, potrivit AFP. John Sullivan a fost numit ambasador la Moscova în decembrie 2019. "După plecarea sa (din Rusia), el va pune capăt carierei sale în funcţia publică, desfăşurată timp de patru decenii şi sub cinci preşedinţi americani", adaugă acelaşi comunicat. În vârstă de 62 de ani, Sullivan a fost secretar de stat adjunct în preşedinţia lui Donald Trump şi a ocupat mai multe funcţii înalte în ministerele Justiţiei, Apărării şi Comerţului. Conducerea ambasadei SUA la Moscova a fost preluată de Elizabeth Rood, care va fi însărcinat cu afaceri. Rusia amenință SUA Plecarea lui John Sullivan survine într-un moment când relaţiile ruso-americane trec prin cea mai gravă criză de la terminarea Războiului Rece. De când Rusia a atacat Ucraina la sfârşitul lunii februarie, Washingtonul a introdus sancţiuni economice dure contra Moscovei şi a oferit Kievului un ajutor militar substanţial, constând în arme moderne şi informaţii despre trupele ruse. Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a afirmat vineri că SUA se află în pragul de a deveni parte a conflictului din Ucraina. Citește și: Iarna 2022-2023, decisivă pentru rămânerea lui Putin la Kremlin. Totul depinde de cât de afectată energetic va fi Europa "Am avertizat în mod repetat Statele Unite despre posibilele consecinţe dacă SUA continuă să inunde Ucraina cu arme şi se implică în alte tipuri de sprijin direct pentru Kiev. În consecinţă, se pun singuri într-o stare apropiată de ceea ce se poate numi a fi parte în conflict. Frontiera subţire care desparte SUA de a deveni parte în conflict nu trebuie să fie pentru forţele înverşunate anti-ruse o iluzie că totul va rămâne la fel odată ce această frontieră va fi trecută", a declarat Riabkov într-un interviu acordat postului rus Rossiya-24, citat de TASS.

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin

Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă seară Rusia că poartă un război energetic şi a cerut mai multă unitate în Europa, transmite dpa. Iarna 2022-2023, decisivă pentru Putin "Rusia încearcă în aceste zile să crească şi mai mult presiunea energetică asupra Europei. Pomparea gazului prin Nord Stream a fost complet oprită", a spus Volodimir Zelenski în mesajul său video zilnic."Rusia vrea să distrugă viaţa normală a fiecărui european, în toate ţările continentului nostru". Scopul, a spus el, este de a slăbi şi intimida statele din Europa. Pe lângă tancuri şi rachete, Rusia foloseşte şi energia ca armă. În această iarnă, Rusia pregăteşte o "lovitură decisivă" în sectorul energetic. Doar o mai mare coeziune va ajuta la combaterea acestui plan, a spus Zelenski. În opinia sa, europenii trebuie să îşi coordoneze mai bine contramăsurile şi să se ajute reciproc. În plus, presiunea asupra Rusiei trebuie crescută pentru a limita veniturile pe care le obţine din petrol şi gaze. Rusia a închis gazul prin Nord Stream 1 Contextul acuzaţiilor este acela că Gazprom nu a reluat livrările de gaze prin Nord Stream 1 către Germania sâmbătă dimineaţa, contrar planurilor anterioare. Compania energetică rusă a justificat acest lucru invocând o presupusă scurgere la staţia de compresoare Portovaia. Citește și: După 12 ani de răceală, președintele României se întâlnește la București cu președinta Ungariei. Iohannis a invitat-o pe Novak într-un moment greu pentru UDMR În intervenţia video, preşedintele Zelenski a condamnat, de asemenea, rănirea mai multor copii la o expoziţie de arme din Cernigov. Incidentul este "inacceptabil", iar cei care se fac vinovaţi de neglijenţa care a provocat incidentul vor fi pedepsiţi, a promis şeful statului ucrainean.

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis (sursa: bild.de)
Internațional

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis

Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deplânge moartea unuia dintre poneii săi, care ar fi murit după atacul unor lupi, potrivit DPA. Poneiul șefei CE, atacat violent, ucis "Întreaga familie este extrem de afectată din cauza acestei veşti", a spus Ursula von der Leyen în legătura cu atacul, conform unui comunicat. Potrivit purtătorului de cuvânt al şefei CE, poneiul Dolly avea 30 de ani. Animalul se afla pe o păşune alături de un alt ponei, care nu a păţit nimic. Conform tabloidului german Bild, soţul Ursulei von der Leyen a găsit poneiul mort "la doar circa 100 e metri de casa familiei". Ministerul Mediului din landul Saxonia Inferioară, unde îşi are locuinţa Ursula von Der Leyen, a confirmat că marţi noapte a avut loc un presupus atac al unor lupi în oraşul Burgdorf, la nord-est de capitala landului, Hanovra. 350 de lupi în Saxonia Inferioară Animalul mort a fost găsit vineri într-un padoc în districtul Beinhorn. Muşcătura sugerează că ar fi fost vorba de atacul unor lupi, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al ministerului. Citește și: VIDEO Viktor Orban, la Moscova. Este singurul lider european care participă la înmormântarea lui Gorbaciov Potrivit acestuia, Camera de Agricultură din Saxonia Inferioară a înregistrat presupusa muşcătură. În următoarele zile va fi făcută o analiză de ADN pentru a stabili dacă atacul a fost comis de un lup aflat în evidenţele autorităţilor. Conform celor mai noi date ale ministerului, în Saxonia Inferioară ar exista 39 de haite de lupi şi patru lupi singuratici, ceea ce ar însemna un total de 350 de lupi. Recent, semnalarea apariţiei unor lupi a ajuns în atenţia presei în Hanovra.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră