sâmbătă 17 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

În Europa, abuzurile forțelor de ordine sunt în creștere, multe se soldează cu decese, iar dosarele deschise de procurori sunt puține și rar duc la condamnări

Forțele de ordine, tot mai abuzive. Și nu în state foste comuniste, ci în țări occidentale cu o lungă tradiție democratică. Efectul: manifestații de protest din ce în ce mai violente. Forțele de ordine, tot mai abuzive În Franța, legislația permite polițiștilor folosirea armelor, chiar dacă e vorba doar de suspiciuni. În Germania, violența excesivă a poliției e rareori raportată. Puținele anchete demarate sunt oprite de procurori în mai mult de 90% din cazuri. Citește și: DOCUMENT Bătăușii de la Costinești, tratați după „Ghidul de intervenție profesională” al Jandarmeriei. Unii aplaudă snopirea turiștilor agresivi, alții îl critică pe jandarmul full contact În Marea Britanie, sistemul judiciar se mișcă extrem de încet. În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției. Tânăr de 19 ani împușcat de 34 de ori Pe 3 iunie a.c., în Germania, poliția a împușcat și a rănit grav un tânăr de 19 ani. Incidentul a avut loc în Renania de Nord, în urma unui control rutier. Poliția a oprit o mașină care circula cu farurile stinse. Șoferul nu avea permis de conducere. Când a fost somat să iasă din vehicul, acesta a demarat. Urmărirea s-a încheiat într-o fundătură, când tânărul de 19 ani și-a întors mașina și a accelerat înspre patrula polițiștilor. Potrivit investigațiilor, polițiști au tras 34 de focuri asupra agresorului. În prezent, tânărul este în spital și se pare că a rămas paralizat pe viață. Recent, Universitatea Goethe din Frankfurt a dat publicității un studiu asupra violenței poliției din Germania. Studiul cuprinde peste 3.000 de interviuri cu persoane care au declarat că au fost supuse violenței poliției. Polițiștii germani, imuni în fața legii Potrivit declarațiilor, brutalitatea forțelor de ordine s-a manifestat, în primul rând, în timpul demonstrațiilor, apoi la meciurile de fotbal. Pe locul trei, sunt menționate situații de conflict survenite în controalele rutiere. Cei care au acuzat cel mai des violența poliției sunt tinerii: 19% dintre cei aceștia au raportat răni fizice grave. Totuși, violența ilegală din partea poliției e rareori raportată oficial în Germania: doar 2% dintre cazuri, după cum reiese din raport. Însă, tot raportul consemnează că anchetele penale care vizează actele de violență ale polițiștilor sunt oprite de procurori, în mai mult de 90% din cazuri. În urmă cu doi ani, deși a fost deschis un număr record de anchete împotriva polițiștilor, numărul cazurilor judecate în instanță a fost foarte scăzut. În 2021, din 5.252 de investigații încheiate împotriva ofițerilor de poliție, doar 61 de dosare au fost audiate la tribunalele districtuale. Uciderea lui Nahel M. a dus Franța în haos La sârșitul lunii iunie a acestui an, un tânăr în vârstă de 17 ani, Nahel M., a fost ucis de poliție, în Nanterre, în timpul unui control în trafic. Potrivit autorităților, polițiștii au fost nevoiți să deschidă focul după ce aceasta refuzat să le arate actele și a fugit. Însă un videoclip distribuit pe rețelele de socializare pune în discuție acest scenariu. Filmarea arată că unul dintre cei doi polițiști l-a ținut pe șofer tot timpul sub amenințarea pistolului, apoi a tras, de la mică distanță, când acesta a încercat să demareze. Cazul a provocat demonstrații masive și foarte violente în foarte multe orașe franceze și o suită de declarații politice care vizau în special legea Poliției. În 2017, aceasta a fost modificată. Polițiștilor li s-a permis nu doar să tragă în legitimă apărare, ci și doar dacă bănuiesc că s-ar putea întâmpla ceva rău. De la implementarea noilor amendamente, situațiile în care polițiștii au tras în șoferi s-au înmulțit brusc, multe fiind mortale. Potrivit unui raport al Poliției, în Franța, în 2018, utilizarea armelor de foc de către forțele de ordine a crescut cu 54%. În ultimul an, cifrele arată că, în medie, în fiecare lună, în Franța, un șofer a fost ucis de poliție. Brutalitate excesivă și în Marea Britanie Pe 21 iulie, în Londra, o femeie a fost arestată într-un mod brutal, în fața copilului ei, de doi ofițeri ai Poliției Metropolitane. Deși a fost acuzată că nu și-a plătit biletul de autobuz, ulterior s-a demonstrat că acuzele ofițerilor au fost nefondate. Femeia a fost eliberată, când polițiștii au aflat că, de fapt, aceasta își plătise călătoria. Episodul vine și în urma unui scandal izbucnit în luna martie a acestui an. În urma unui raport făcut public de către Consiliul șefilor poliției naționale (NPCC), peste 1.500 de polițiști din Marea Britanie au fost acuzați de infracțiuni violente împotriva femeilor. Însă plângerile luate în calcul de NPCC sunt doar cele depuse pe o perioadă de șase luni, din octombrie 2021, până în martie 2022. În octombrie, 2021, un ofițer al Metropolitan Police, David Carrick, fusese arestat, acuzat fiind de viol în serie. Dintre toate infracțiunile raportate în acea perioadă, mai puțin de jumătate din plângerile de abuz sexual și aproape trei sferturi din cazurile de abuz de putere nu au fost încă finalizate. În cazul celor finalizate, peste 91% au fost respinse. Maggie Blyth, directorul adjunct al NPCC, a numit datele "deranjante", declarând că nu e deloc "mulțumitor" faptul că o mare parte din investigații nu au fost încă finalizate. Lovit repetat cu capul de asfalt de polițiști la Viena Pe 8 mai a.c., în Viena, un cameraman al televiziunii PULS 24 a înregistrat o scenă violentă între mai mulți ofițeri de poliție și un tânăr de 19 ani. Tânărul voia să scoată bani de la un bancomat, însă a fost somat de polițiști să părăsească locul. Pentru că nu a vrut, sau nu a înțeles de ce să o facă, bărbatul a fost pus la pământ și dat cu capul de asfalt, în mod repetat, până când a început să sângereze. Ulteriori, poliția a declarat că tânărul a ignorat ordinele de a se îndepărta de un loc aflat sub investigație, refuzând să părăsească o zonă izolată. Potrivit declarațiilor oficiale, acesta "a săvârșit o încălcare a decenței". Tânărul în vârstă de 19 ani a fost apoi arestat sub "suspiciunea de rezistență la autoritatea statului și vătămare corporală gravă", fiind acuzat că "a rănit grav un polițist". Totuși, nu doar că zona izolată nu era marcată, însă, cu puțin timp în urmă, potrivit martorilor, o femeie scosese bani de la bancomatul respectiv și nimeni nu o oprise. Austria, fără pedepse pentru abuz al poliției În Austria, aproape că nu există proceduri judiciare în cazul acuzațiilor de abatere împotriva poliției, iar la condamnări nu se ajunge aproape niciodată. Excesul de zel al unor polițiști este văzut de procurori ca "măsură coercitivă". În 2022, au fost semnalate 23.200 de asemenea măsuri coercitive. Ceea ce înseamnă că poliția austriacă recurge zilnic la mai mult de 60 de asemenea măsuri. Potrivit ministrului austriac al Justiției, Alma Zadic, între 2021 și sfârșitul lunii aprilie 2023, parchetele au demarat în total 55 de anchete privind violența poliției. Dintre acestea, doar două s-au încheiat cu condamnări definitive.

În Europa, abuzurile forțelor de ordine sunt în creștere, multe se soldează cu decese, iar dosarele deschise de procurori sunt puține și rar duc la condamnări
Al doilea război al lui Zelenski: cel cu corupția care s-a infiltrat în toate instituțiile publice. Scutirile pentru încorporare au produs averi de milioane de euro. Consilieri prezidențiali, vizați
Internațional

Al doilea război al lui Zelenski: cel cu corupția care s-a infiltrat în toate instituțiile publice. Scutirile pentru încorporare au produs averi de milioane de euro. Consilieri prezidențiali, vizați

Al doilea război ucrainean: cu corupția. Lupta anticorupție în Ucraina s-a întețit odată cu izbucnirea războiului. Pe de o parte, reformele, deja existente, funcționează. Pe de alta, UE impune această condiție, dacă Ucraina dorește să obțină statutul de candidat pentru aderarea la blocul european. Miza: 100 de miliarde de dolari în 2023 În plus, suspiciunile de corupție pot bloca ajutorul occidental pe care Ucraina îl primește în prezent. Potrivit think-tank-ului ucrainean Center for Economic Strategy, valoarea acestuia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari în 2023. Citește și: Cum arată vila cât un hangar pe care Ciolacu ar trebui să o împartă cu nevasta la divorț. Premierul deja s-a separat de soție în privința părților sociale Pe frontul războiului intern anti-corupție, lucrurile nu stagnează. De la începutul anului, au căzut capete în guvern, în magistratură, în primării. În prezent, un nou caz de corupție a ajuns în justiție: ofițerii însărcinați cu recrutarea ar fi luat mită pentru eliberarea scutirilor de la serviciul militar. Milioane de euro din scutiri la recrutare Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că intenționează să-i demită pe toți șefii centrelor regionale de recrutare militară din Ucraina, declarând că mita, pe timp de război, este înaltă trădare. Declarația survine în urma unei anchete de proporții care a vizat acte de corupție în rîndul ofițerilor însărcinați cu recrutarea. Dintre aceștia, 33 ar fi eliberat documente false, contra unor sume de peste 10.000 de euro, pentru scutirea de serviciul militar. În baza acestor documente, bărbații pot părăsi țara. Ancheta procurorilor a început după ce jurnaliștii de la Pravda Ucraina au dezvăluit îmbogățirea subită a fostului șef al Centrului Regional de Achiziții Odesa, Ievhen Borisov. De la începutul războiului, acesta și-a cumpărat o proprietate în Spania, estimată la aproximativ 4,5 milioane de euro, și o întreagă flotă de mașini de lux. Borisov a fost suspendat din funcție. Potrivit anchetei, militarul dădea instrucțiuni subordonaților pentru a scuti de armată anumite persoane. Întrebat dacă actele de corupție dovedite vor fi pedepsite doar cu demiterea, Mihailo Podoliak, consilier al președintelui Zelenski, a spus că "cei inculpați vor răspunde mai departe legal și e foarte important să primească pedepse cu închisoarea, pentru ca lupta anticorupție să nu fie doar o ficțiune.". În prezent, pe rol există 112 procese penale împotriva funcționarilor din centrele de recrutare. Invazia rusă a redus corupția În mod paradoxal, invazia rusă a redus corupția în Ucraina, a declarat Oleksandr Novikov, fost procuror și șeful Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției (NAPC), într-un interviu pentru AFP: "În primele luni de război, corupția practic a dispărut.". Deși Novikov a recunoscut că autoritățile ucrainene au încă mult de luptat contra corupției, acesta a amintit atât de valul de investigații și arestări din ultima vreme, cât și de un sondaj al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID), realizat în vara anului 2022. Potrivit sondajului, 29% dintre ucraineni consideră că nivelul de corupție din țara lor e în scădere, față de doar 4% în anul precedent, iar 64% din populație declară că nu s-a confruntat cu acest flagel în ultimele 12 luni, față de 43% cu un an mai devreme. Novikov a adăugat că "mentalitatea ucrainenilor în ceea ce privește darea de mită și corupția s-a schimbat". Kievul a recuperat 26 de locuri în clasamentul mondial Ucraina este una dintre țările care au evoluat cel mai structurat în combaterea corupției. Au fost inovate sisteme de transparență, la nivel internațional, și a fost creată o suită de agenții specializate anticorupție. În prezent, în Ucraina există patru structuri de bază în combaterea corupției. NABU (Biroul de investigație a actelor de corupție), NAPC (Autoritatea pentru prevenție), HACC (Procuratura Specializată Anticorupție) și PROZORRO (o platformă digitală pentru transparentizarea contractelor de achiziții publice). Statistic, dacă în 2014, în topul corupției, Ucraina se afla pe locul 142 din 175 de națiuni, în prezent ocupă locul 116 din 180 de națiuni. Prin comparație, Rusia se află pe locul 137. Al doilea război ucrainean: cu corupția În luna ianuarie a.c., un val de demisii și demiteri a avut loc printre oficialii ucraineni de rang înalt, în baza acuzațiilor de corupție. Pe 21 ianuarie, ministrul adjunct al Infrastructurii, Vasil Lozinski, a fost reținut de anchetatorii anticorupție. Potrivit acuzării, acesta modificase în acte, în mod nejustificat, prețul echipamentelor de iarnă, primind mită de aproximativ 400.000 de dolari. În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit 38.000 de dolari în numerar în biroul său. După arestarea lui Lozinski, președintele Zelenski a ținut un discurs în care anunța toleranță zero față de corupție. Imediat după discurs, Kirilo Timoșenko, consilier prezidențial, și-a prezentat demisia, fără a da detalii. În septembrie 2022, un agent NABU, care investiga posibile delapidări de fonduri, din cele primite ca ajutor umanitar pentru regiunea Zaporojie, a declarat că oficiali ai Biroului Președintelui ar putea fi implicați: Andrii Iermak, Kirilo Timoșenko, David Arahamia și Davitian Vemir. La vremea respectivă, Timoșenko a respins acuzațiile ca fiind nefondate. Totuși, în decembrie 2022, Timoșenko fusese fotografiat la volanul unui Porsche Taycan, în valoare de 100.000 de dolari, devenind subiect al unei anchete. Reznikov, următoarea victimă? Pe 24 ianuarie, ministrul adjunct al Apărării, Viaceslav Șapovalov, responsabil cu sprijinul logistic al forțelor armate, și-a depus demisia. Potrivit unei investigații jurnalistice, Ministerul Apărării încheiase un contract de aproximativ 324 de milioane de euro privind achizițiile de alimente pentru armată. Prețurile erau "de două, până la trei ori mai mari" decât tarifele actuale pentru produsele alimentare de bază. La vremea respectivă, deși procuratura începuse investigațiile, ministrul Apărării, Oleksii Reznikov, a dat asigurări că scandalul e doar o făcătură de presă, refuzând să demisioneze. În prezent, anchetele fiind în desfășurare, președintele Volodimir Zelenski caută un înlocuitor pentru Reznikov. Contracte pentru iubita unui guvernator Printre cei demiși la finele lunii ianuarie de președintele Zelenski s-a aflat și Oleksii Simonenko, procurorul general adjunct al Ucrainei. Simonenko a fost acuzat că a plecat în vacanță în Spania la sfârșitul lunii decembrie, într-un Mercedes deținut de un important om de afaceri ucrainean. Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei interzisese oficialilor să călătorească în străinătate până la încheierea războiului, cu excepția celor care se ocupau de afaceri oficiale. Tot în ianuarie, și-au părăsit posturile guvernatorii regiunilor Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumi și Herson. Cei patru fuseseră acuzați, de mai multe instituții de presă, că au atribuit contracte de reparații de drumuri în valoare de zeci de milioane de euro unei firme co-fondate de partenera lui Valentin Reznicenko (guvernatorul din Dnipropetrovsk), antrenoare de fitness. În urma acuzațiilor, au fost deschise anchete oficiale. De asemenea au fost demiși Anatoli Ivankevici și Viktor Vișniov, ambii șefi adjuncți ai serviciului de transport maritim și fluvial ucrainean, în urma unor anchete deschise pe numele lor, privind acte de corupție. Șpăgi de milioane de dolari pentru jduecători În luna mai a.c., Biroul Național Anticorupție (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (HACC) din Ucraina au anunțat descoperirea unei scheme de corupție în interiorul Curții Supreme de Justiție. Potrivit directorului NABU, Semion Krivonos, această schemă ar include judecători, conducerea Curții și intermediari. Schema a fost dezvăluită după infiltrarea unui detectiv sub acoperire NABU în grupul criminal. Scenariul care implica "recompensa" pentru șeful Curții Supreme, Vsevolod Kniaziev, a fost legat de o hotărâre judecătorească luată în favoarea patronului grupului Finance Credit, omul de afaceri Konstantin Jevago. "Recompensa" era de trei milioane de dolari. Judecătorul Vsevolod Kniaziev a fost arestat. În prezent, se desfășoară mai multe anchete pentru identificarea tuturor celor implicați. Potrivit lui Oleksandr Klimenko, această schemă ar putea influența și alte instanțe din Ucraina, numind cazul "cea mai mare expunere a corupției din justiția Ucrainei". În cazul dovedirii vinovăției, cei implicați în dosar riscă pedepse de la opt la 12 ani de închisoare.

Sute de miliarde de euro ale statului rus sau ale unor oligarhi ruși sunt protejate chiar de legile occidentale de proprietate
Internațional

Sute de miliarde de euro ale statului rus sau ale unor oligarhi ruși sunt protejate chiar de legile occidentale de proprietate

Averile rușilor, protejate de legile occidentale. Pagubele cauzate de război în Ucraina au depășit deja 750 de miliarde de euro, dar Rusia urmează să primească factura la sfârșitul acestui război. Cel puțin acesta este obiectivul declarat de președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen. Acum un an, Comisia Europeană a propus o modalitate de a incrimina evaziunea sancțiunilor la nivelul UE, oferind astfel temei legal pentru confiscarea bunurilor oligarhilor ruși aflate în țările UE și direcționarea acestora către Ucraina. În teorie, o inițiativă firească: occidentalii ar trebui să folosească miliardele de dolari în active rusești înghețate pentru reconstrucția Ucrainei. În practică, însă, lucrurile n-au progresat prea mult. UE vrea încă din mai 2022 Anul trecut, pe 25 mai, Comisia Europeană a propus o modalitate prin care evaziunea sancțiunilor la nivelul UE să fie incriminată iar bunurile oligarhilor ruși aflate în țările UE să nu fie doar sechestrate, ci confiscate. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. În primul rând, s-a dorit clasificarea eludării sancțiunilor drept infracțiune în întreaga UE și, astfel, să se asigure că o încălcare poate fi urmărită și pedepsită în toate statele membre. Măsura viza de asemenea unele țări din UE care tratează această problemă doar ca pe o infracțiune minoră. În al doilea rând, autoritatea de la Bruxelles intenționa să înăsprească directiva privind sechestrarea și confiscarea bunurilor, bazându-se pe legile împotriva mafiei existente în Italia. Se dorea astfel ca doar suspiciunea penală că bunurile au fost dobândite ilegal să fie suficientă pentru a le sechestra. Mai apoi, o instanță urma să dispună confiscarea bunurilor chiar și fără a fi pronunțat o hotărâre definitivă. Averile rușilor, protejate de legile occidentale Însă obstacolele legale sunt mari deoarece proprietatea privată este protejată în țările occidentale. Dacă, până în decembrie anul trecut, UE evaluase active private rusești în valoare de 18,9 miliarde de euro, în ultimele șase luni nu s-a mai întâmplat aproape nimic. Suma fondurilor înghețate abia a mai crescut cu cinci miliarde, până la sfârșitul lunii mai, valoarea atingând 24,1 miliarde. În ceea ce privește activele străine ale Băncii Centrale a Rusiei, țările G7 și UE au înghețat aproximativ 300 de miliarde de euro. Cât de mult din această sumă se afla în Europa nu s-a știut până la mijlocul lunii mai a anului trecut, când Comisia a obligat statele membre să stabilească valoarea acesteia: în țările europene se aflau 200 de miliarde, dintre care aproape jumătate în Germania. Însă nu doar găsirea miliardelor rușilor în Europa e problematică, ci și confiscarea acestora. În ceea ce privește activele înghețate ale Băncii centrale ruse, Comisia este ferm convinsă că nu are voie să atingă de ele. "De îndată ce sancțiunile sunt ridicate, fondurile trebuie returnate", a spus un purtător de cuvânt. Citește și: Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia – Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil În schimb, banii urmează să fie transferați într-un fond fiduciar, care mai apoi îi investește pe piața de capital, Ucraina putând beneficia doar de câștigurile din dobândă. Pe termen lung, Comisia intenționează să compenseze banii cu despăgubirile prevăzute într-un eventual acord de pace. Cu toate acestea, o decizie finală în acest sens nu a fost încă luată. Discuțiile între statele membre sunt încă în desfășurare. Canada a confiscat de la Abramovici Canada, însă, a făcut ceva. Pe 23 iunie 2022, guvernul de la Ottawa crea baza legală pentru a putea confisca bunurile înghețate ale Rusiei și a le redirecționa pentru reconstrucția Ucrainei, prin adăugarea unor amendamente Legii privind măsurile economice speciale. Amendamentele prevedeau, în afară de sechestru, și procedura de confiscare - aplicată în cazul "încălcării grave a păcii și securității internaționale", al "încălcării grave și sistematice ale drepturilor omului într-un stat străin" și în situația unor "acte semnificative de corupție care implică un cetățean al unui stat străin". Potrivit deciziei guvernului candadiat, după confiscare, fondurile ar putea fi utilizate pentru reconstruirea statului afectat negativ de o încălcare gravă a păcii și securității internaționale, restabilirea păcii și securității internaționale și despăgubirea victimelor atunci când securitatea și depturile le este încălcate. După câteva luni, în decembrie 2022, Canada a și folosit noile amendamente, sechestrând și confiscând 26 de milioane de dolari de la Granite Capital Holdings Ltd., o companie deținută de Roman Abramovici. Canada este prima țară din G7 care a implementat astfel de măsuri. Germania are bază legală Potrivit unui raport juridic al guvernului german, Germania ar putea confisca, la rândul său, activele străine ale băncii centrale ruse care au fost înghețate și a le direcționa Ucrainei, întrucât baza legală deja există. Potrivit raportului, "Obligația de a returna fondurile după ridicarea sancțiunilor nu se aplică dacă fondurile înghețate urmează să fie utilizate în alte scopuri, precum reparația unor daune". Deși, potrivit procedurilor penale din Germania, statul german are monopol asupra folosirii veniturilor confiscate, bunurile rămânând în principiu în vistieria statului, legea prevede două excepții: compensarea victimelor și împărțirea veniturilor între statele afectate de infracțiune, ceea ce ar permite direcționarea acestor fonduri către Ucraina. Scholz invocă multe "întrebări juridice dificile" Însă Berlinul preferă să nu comenteze prea mult acest aspect, cancelarul Scholz ezitând să declare confiscarea drept un obiectiv. Ar fi o "măsură fără precedent care ridică multe întrebări juridice dificile", a declarat Scholz la sfârșitul lunii octombrie 2022, adăugând că nu se așteaptă la un răspuns "foarte curând" în legătură cu această problemă. Wladyslaw Vlasjuk, consilier în Biroul prezidențial ucrainean și responsabil cu sancțiuni, nu este surprins că Berlinul încă ezită. "Germania și alte țări cu legături strânse cu Asia Centrală trebuie să ia în considerare implicațiile geopolitice ale unei astfel de decizii", a spus consilierul: oamenii de afaceri și companiile chineze sau africane ar putea folosi acest lucru pentru a-și retrage investițiile în cazul în care s-ar teme că ar putea fi confiscate în cazul unui război în țara lor. Iahturile rusești din Franța, sans souci Iahturile de lux, confiscate de la proprietarii ruși bogați, sunt încă ancorate în porturile franceze. Vinderea lor și direcționarea sumelor provenite din vânzare pentru a sprijini Ucraina s-a dovedit a fi o problemă pentru autoritățile franceze. Și nu e vorba de sume mici: valoarea unui astfel de iaht este estimată la peste 100 de milioane de euro. Unul dintre exemple este iahtul lui Igor Secin, oligarh și fost vicepremier rus. Iahtul a fost sechestrat pe 3 martie 2022, la câteva zile după izbucnirea războiului, dar numele proprietarul nu apare pe facturile plătite în legătură cu barca, acestea fiind plătite de o companie, Kazimo Trade & Invest, cu sediul în Insulele Virgine Britanice. Însă chiar dacă justiția franceză demonstrează dincolo de orice dubiu apartenența acestor iahturi, autoritățile susțin că vânzarea lor e foarte complicată și ar putea dura câțiva ani. Avocați francezi scumpi În acest timp, unele iahturi au revenit proprietarilor – cazul oligarhului rus Alexei Kuzmicev. Ofițerii vamali i-au sechestrat iahtul, pe 16 martie 2022, după ce proprietarul, un acționar majoritar al băncii ruse Alfa Bank, a fost sancționat de UE pentru legăturile sale cu președintele Vladimir Putin. Kuzmicev a dat în judecată statul francez și, în urma procesului, Curtea de Apel din Paris a decis că oficialii vamali nu au respectat procedura adecvată atunci când i-au confiscat nava. Avocatul oligarhului, Philippe Blanchetier, a declarat: "Clientul meu nu dorește să ocolească sancțiunile și, prin urmare, nici măcar nu își pune problema mutării acestei nave de unde a fost imobilizată". Drept urmare, deși lui Kuzmicev îi este încă interzis să scoată iahtul din apele franceze, i se permite să-l folosească în perimetrul teritorial. Dezbatere în Elveția Deși centrul financiar elvețian ar fi puternic afectat de exproprierea bunurilor oligarhilor ruși, anul trecut, și în Elveția s-a ridicat această problemă. Fabian Teichmann, avocat specializat în drept internațional, comenta că garanția proprietății este ancorată în Constituția Elvețiană, iar orice restricție a acestui drept trebuie "să servească unui interes public legitim și suficient", argumentând că "din cauza amplorii semnificative a unei confiscări, cerințele în materie de temeiuri juridice ar fi deosebit de ridicate". Avocatul indica însă o posibilitate: comunitatea internațională să convină asupra unui acord global, pe care Elveția să-l ratifice. Potrivit lui Fabian Teichmann, acest lucru nu ar "contraveni în mod fundamental" principiului neutralității elvețiene. Însă industria financiară a intrat pe fir. Asociația bancherilor elvețieni a indicat doar că va respecta cu strictețe toate legile și măsurile în vigoare. Asociația băncilor private din Elveția considera că "ar fi surprinzător dacă în Elveția nu ar fi respectate drepturile de proprietate și procedurale". Potrivit Asociației, o decizie a Parlamentului în favoarea confiscării activelor ar avea "fără îndoială un impact pe termen lung asupra încrederii în Elveția și, prin urmare, asupra credibilității centrului financiar". Neutralitate: faceți bani, nu război Peter V. Kunz, directorul Institutului de Drept Economic de la Universitatea din Berna, a fost mai tranșant. Kunz consideră că introducerea unor proceduri de expropriere ar fi dăunătoare nu doar centrului financiar elvețian, ci și întregii țări: "Unul dintre cele mai importante avantaje ale Elveției ca centru de afaceri este statul său de drept. Propunerea unei asemenea moțiuni socialiste ar face din Elveția o republică bananieră.". Discuțiile s-au încheiat anul acesta: Elveția nu va participa la confiscarea bunurilor rusești. "Legea elvețiană nu autorizează exproprierea bunurilor private fără despăgubiri atâta timp cât originea acestora nu este ilegală", a conchis grupul de lucru organizat de Consiliul Federal pentru a studia chestiunea în contextul înghețării activelor rusești în Elveția.

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia - Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil
Internațional

Austria recunoaște că cei mai mulți imigranți cu care se confruntă vin pe ruta Serbia - Ungaria, nu prin România. UE se pregătește pentru o reformă restrictivă a dreptului de azil

Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria. Sfârșitul pandemiei de COVID și războiul din Ucraina au provocat noi valuri de migrație în țările Uniunii Europene. Drept urmare, în luna iunie a.c., Uniunea Europeană a ajuns la un prim acord pentru demararea reformei acordării azilului pentru imigranți, tendința fiind una mai restrictivă. Problema migrației, care a dus deja la căderea guvernelor în unele state membre, a provoacat decizii politice îndoielnice și noi alianțe controversate, începe să transforme politica europeană. Pe de o parte, extrema dreaptă are din ce în ce mai mult succes electoral, pe de alta, partidele de stânga încep să-și schimbe ideologia. Suedia nu mai e "superputere umanitară" În septembrie, 2022, problema migrației a influențat alegerile parlamentare din Suedia, provocând o schimbare radicală. Dreapta și conservatorii au reușit să câștige în fața guvernul social-democrat, cu o campanie agresivă îndreptată contra migrației. Prim-ministrul, Magdalena Andersson, a demisionat, recunoscând victoria coaliției conduse de Jimmi Akkeson. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Suedia, care a avut multă vreme cea mai liberală politică de imigrație din Europa, fiind denumită la nivel internațional o "superputere umanitară", a fost foarte deschisă în anii '60 migranților și refugiaților, cărora le-a acordat drept nelimitat de ședere. Sute de mii au venit atunci din Balcani, Africa de Vest și Orientul Mijlociu. Chiar dacă, în timpul crizei refugiaților din 2015, Suedia și-a mai înăsprit politica de azil, nu a fost îndeajuns, după cum au susținut conservatorii și în special democrații de dreapta suedezi. De la început, Jimmie Akesson, liderul dreptei, și-a construit succesul partidului pornind de la premisa că "imigranții subminează statul și bunăstarea Suediei". În plus, presa de dreapta publică frecvent articole despre criminalitatea crescută în cartierele unde predomină emigranții, subliniind incapacitatea acestora de a se integra în societate. Partidul democrat, deși tratat pe vremuri ca un soi de paria, a câștigat simpatia electoratului cu sloganul "Vom face Suedia din nou o țară sigură" și cu promisiunea introducerii unor pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației. Austria recunoaște: imigranți prin Serbia, Ungaria După doar câteva luni, în decembrie 2022, guvernul austriac a blocat aderarea României la Schengen, argumentând că prea mulți solicitanți de azil vin în Austria, din România. Cu toate acestea, după cum s-a arătat ulterior, ruta preferată a migranților era direct din Serbia către Ungaria. Motivul pentru care migranții preferă această rută este, în mod paradoxal, tocmai tratamentul dur al Ungariei față de migranți. Potrivit instanțelor europene, Ungaria nu garantează drepturile omului pentru refugiați, încălcând legile UE. Drept urmare, migranții nu trebuie să se teamă de deportare în Ungaria odată ce au ajuns în alte țări UE. Potrivit Regulamentului Dublin, prima țară UE în care au pătruns migranții este responsabilă pentru desfășurarea procedurilor de azil. Aceasta înseamnă că țări precum Austria și Germania pot deporta refugiați în România, dacă aceasta este prima țară din UE în care au intrat. Însă în 2022, Austria a deportat doar 94 de persoane în România, în timp ce, la nivel național, a înregistrat aproximativ 112.272 cereri de azil. În luna iunie a.c., cancelarul austriac, Karl Nehammer, a avut o întrevedere cu prim-ministrul Viktor Orbán și cu președintele sârb, Aleksandar Vučić, în dorința de a extinde cooperarea cu Ungaria și Serbia. "Trebuie să ne dăm seama că sistemul de azil al UE este stricat, nu funcționează", a declarat Nehammer, care speră să aducă alegătorii înapoi din tabăra de dreapta cu o politică de migrație apropiată de Orbán. Orbán și Vučić, băieții răi Împreună cu Ungaria și Serbia, Austria a înăsprit în mod semnificativ "frâna azilului", după cum a declarat Nehammer. În prezent, Nehammer vrea să extindă cooperarea polițienească și să intensifice acțiunile împotriva crimei organizate din spatele traficanților de persoane, investind resurse financiare, dar și umane (detașând forțe ale poliției austriece) în cele două țări. Cooperarea lui Nehammer cu Orbán și Vučić este controversată. În primul rând, din cauză că ultimii din cei doi politicieni sunt acuzați de atacuri la democrație, drepturile omului și statul de drept. Apoi, pentru că numărul ridicat de migranți ilegali din Austria arată că aceștia nu sunt deosebit de eficienți în lupta împotriva migrației ilegale. Citește și: „Ucraina câștigă războiul cu Rusia, dar nu va fi gata înainte de Crăciun” – The Times. „Ucraina face progrese tactice semnificative” – New York Times Organizațiile pentru drepturile omului Amnesty International și Coordonarea pentru Azil Austria au subliniat că Serbia a înregistrat 800 de cereri de azil în prima jumătate a anului, iar Ungaria, doar 22. În aceeași perioadă, în Austria, în jur de 24.000 de persoane solicitau azil, majoritatea venind prin Serbia și Ungaria. În ultimii zece ani, potrivit observatorilor, în Ungaria au fost acordate mai puține drepturi pentru azil, decât în Austria în ultimele două luni. Social-democrație daneză fără imigrație În Danemarca, unde vor avea loc alegeri în noiembrie, problema migrației nu va fi un impediment pentru actuala putere. Prim-ministrul Mette Frederiksen și-a schimbat deja viziunea social-democrată, de la un discurs principial despre integrare și migrație, la o politică a "Migrației Zero". Încă din 2019, o serie de măsuri controversate au fost introduse, pentru a descuraja potențialii migranți să aleagă Danemarca. Printre acestea, un proiect de relocare a solicitanților de azil în Rwanda în timp ce cererile lor erau încă procesate. De asemenea, țara a revocat permisele de ședere pentru sirienii care provin din regiunile pe care le consideră "sigure". În ciuda criticilor din partea ONU și UE, Frederiksen a rămas fermă, câștigând favoarea alegătorilor săi. Pentru a justifica această reorientare controversată, social-democrații, conduși de premierul Mette Frederiksen, susțin că "Politica prea generoasă de primire a migranților trădează clasa muncitoare". Deși oponenții săi denunță discriminarea etnică, măsurile guvernului danez, care erau considerate dure în urmă cu doar câțiva ani, azi au ajuns în mainstream-ul politic și sunt susținute de o mare parte a populației. Intoleranță față de azilanți în Olanda În luna iulie a.c., guvernul olandez s-a prăbușit din cauză că nu a reușit să ajungă la un acord privind restricționarea imigrației. Deși Olanda are una dintre cele mai dure politici în ceea ce privește imigrația, liderul partidului conservator VVD, prim-ministrul Mark Rutte, a mers prea departe. Cererile de azil din Olanda au crescut cu o treime anul trecut, la peste 46.000, iar guvernul a estimat că acestea ar putea crește la peste 70.000 în acest an, ceea ce ar duce din nou la o presiune enormă asupra facilităților de azil ale țării. Deja, anul trecut, grupul umanitar "Medecins sans Frontieres" a trimis pentru prima dată o echipă în Olanda, pentru a asista nevoile medicale ale migranților la centrul de procesare a cererilor de azil. Acolo, sute de refugiați erau forțați să doarmă în clădiri fără acces la apă potabilă și neavând asistență medicală. Anul trecut Rutte a declarat că se simte "rușinat" de aceste probleme. Anul acesta, sub presiunea partidelor de dreapta, Rutte a cerut sprijin pentru o propunere de a limita intrarea în țară a copiilor refugiaților de război care se află deja în Olanda. Dacă propunerea era susținută, ar fi însemnat ca familiile să aștepte cel puțin doi ani înainte de a putea fi unite. În urma scandalului, Mark Rutte și-a înaintat demisia de onoare.

Rușii au tras către o navă comercială care se îndrepta către Sulina. Nava se afla în apropierea coastelor Bulgariei
Internațional

Rușii au tras către o navă comercială care se îndrepta către Sulina. Nava se afla în apropierea coastelor Bulgariei

Navă comercială spre Sulina, foc rusesc. O navă militară rusă a deschis focul duminică în sud-vestul Mării Negre asupra unei nave-cargo sub pavilionul insulelor Palau care se îndrepta către portul Izmail din Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării. Navă comercială spre Sulina, foc rusesc Potrivit datelor companiei Refinitiv, nava se afla în apropiere de coastele Bulgariei şi se îndrepta către portul românesc Sulina. Citește și: Ciolacu s-a separat de soția sa, femeia cu care a făcut celebru un chioșc din Piața Centrală din Buzău: i-a cedat părțile sociale în martie a.c. Nava "Vasili Bîkov" (foto) a tras tiruri de avertizare cu arme automate asupra navei "Sukru Okan" după ce căpitanul nu a răspuns la solicitarea de a se opri pentru inspecţie, a precizat Ministerul rus al Apărării Militarii ruşi au urcat apoi la bordul navei-cargo cu ajutorul unui elicopter Ka-29, iar după încheierea inspecţiei "Sukru Okan şi-a continuat drumul către portul Izmail", se precizează în comunicatul rus. Este prima dată când Rusia deschide focul asupra unei nave comerciale în afara teritoriului ucrainean de la ieşirea sa anunţată din acordul privind cerealele, luna trecută, mai consemnează Reuters

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei în Ucraina
Internațional

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei în Ucraina

Odesa a deschis câteva plaje, pentru prima oară de la invazia Rusiei, deşi scăldatul este interzis în timpul alertelor de raid aerian, au declarat oficialii locali sâmbătă, transmite Reuters, citată de news.ro. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Între diguri au fost însă instalate plase anti-mine. Odesa a deschis câteva plaje Odesa, cel mai mare port şi bază navală din Ucraina, a fost atacată în mod repetat cu rachete şi drone, iar marea a fost presărată cu sute de mine marine în urma invaziei din februarie anul trecut. Pentru siguranţa locuitorilor şi după incidentele cu explozia minelor pe plaje, coasta a fost închisă. Decizia de deschidere a plajelor a fost luată în comun de administraţia civilă şi militară a oraşului, a declarat guvernatorul Odesei, Oleh Kiper, pe aplicaţia de mesagerie Telegram. El a spus că plajele vor fi deschise între orele 8:00 şi 20:00. Plase anti-mine între diguri Oleksandr, salvamar şi fost scafandru, care şi-a dat doar prenumele, a spus că între două diguri a fost montată o plasă anti-mine, pentru a preveni ca înotătorii să întâlnească mine de apă puţin adâncă. "Plasa îi va opri. Şi ele (minele) vor fi şi ele vizibile de pe mal în astfel de condiţii meteorologice. Lucrătorii de urgenţă vor fi anunţaţi, vor veni să se ocupe de asta", a spus el. Deschiderea plajelor este un răgaz binevenit faţă de război, pentru oamenii care înoată şi fac plajă. "Am visat să merg la plajă şi să inhalez aer sărat. Ne-a lipsit foarte mult. Dar siguranţa este o prioritate", a spus Svitlana, o locuitoare a regiunii Odesa.

Românce, parte a unei rețele de trafic de ovule și de mame surogat care avea centrul de comandă în Creta. Zeci de mii de euro profit pentru un bebeluș
Internațional

Românce, parte a unei rețele de trafic de ovule și de mame surogat care avea centrul de comandă în Creta. Zeci de mii de euro profit pentru un bebeluș

Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm. O rețea internațională de trafic de persoane, specializată în prelevarea ilegală de ovule și mame surogat, a fost destructurată de Interpol. Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică împreună cu RoOmenia - Voluntari în Europa au furnizat primele informații din această anchetă internațională. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României Printre cele nouă persoane arestate se numără și liderul grupării, un cunoscut medic ginecolog în vârstă de 73 de ani, dar și o româncă. Rețeaua bebelușilor: mame surogat, profit enorm Traficul ilegal de ovule și mame surogat este noua tendință în materie de criminalitate organizată la nivel internațional. Autoritățile grecești, cu ajutorul INTERPOL, au arestat nouă persoane în Creta, parte a unui grup infracțional organizat, care făcea bani din traficul de ovule și mame surogat. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Printre cei arestați se află un medic ginecolog, care coordona întreaga rețea formată din medici, personal auxiliar și intermediari. În plasa anchetatorilor a căzut și o româncă, dar alte două femei, din Republica Moldova, au reușit să scape. Acum sunt date în urmărire internațională. Întreg grupul infracțional este acuzat de "constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat, trafic de persoane, mediere pentru adopția ilegală a unui minor, încălcări ale legii privind punerea în aplicare a reproducerii asistate medical, infracțiuni împotriva familiei, înșelarea pacienților cu proceduri medicale false, fraudă, fals în acte publice, vătămare fizică și încălcarea legislației privind medicația", potrivit unui comunicat de presă emis de Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică. În urma anchetei au fost salvate 30 de tinere traficate din România, Ucraina, Moldova, Bulgaria și Georgia în Creta. Multe dintre victime erau deja însărcinate, iar unele unele se aflau în ultimele săptămâni de sarcină. Tinerele mame surogat, în 14 case Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică a transmis că gruparea avea o structură ierarhică specifică, cu activitate ilegală de lungă durată în comercializarea de ovule, fertilizarea în vitro și adopția ilegală de bebeluși. "Grupul infracțional organizat recruta brokeri care, la rândul lor trebuiau să recruteze tinere din străinătate și să le transporte în Creta unde urmau să fie exploatate pentru prelevare ilegală de ovule și ca mame surogat. Gruparea acționa ca intermediar în adopțiile ilegale de bebeluși în schimbul unor sume mari de bani, în timp ce înșela sistematic victimele pretinzând în mod fals că le-au supus unei proceduri de transfer de embrioni. Tinerele erau ținute în cel puțin 14 case, într-un mediu închis și controlat, unde rămâneau însărcinate și apoi, contra cost, nășteau bebelușii.". Profit de 70% din până la 120.000 de euro Clienții din întreaga lume erau cupluri care nu puteau avea copii, bărbați singuri sau cupluri de același sex care nu îndeplineau cerințele legale pentru fertilizare în vitro. Cei mai mulți clienți proveneau din Grecia, Italia, Turcia și din unele state balcanice. "În cazurile părinților din țări în care era interzis procesul de obținere a unui copil obținut printr-o mamă surogat, grupul infracțional a ajutat la declararea nașterilor drept adopții internaționale. Venitul grupării de criminalitate organizată provenit din fiecare surogat era între 70.000 și 100.000 de euro, ajungând în unele cazuri la 120.000 de euro, cu un profit net de cel puțin 70%. Brokerii primeau între 3.000- 5.000 euro pentru fiecare mamă surogat pe care o aduceau și o taxă lunară de supraveghere până la naștere între 300-600 euro”, potrivit Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică. Autoritățile grecești au estimat că, din decembrie 2022, au fost înregistrate cel puțin 182 de cazuri de exploatare, însă din probe rezultă că rețeaua activa din 2021.

Echipe de femei care spionau pentru Rusia, deconspirate în Ucraina. Misiunea uneia era să îl localizeze pe Zelenski pentru a fi asasinat. Altele, mercenare Wagner, monitorizau trupele ucrainene
Internațional

Echipe de femei care spionau pentru Rusia, deconspirate în Ucraina. Misiunea uneia era să îl localizeze pe Zelenski pentru a fi asasinat. Altele, mercenare Wagner, monitorizau trupele ucrainene

Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată. În ultimele două zile, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dejucat o tentativă de asasinat asupra președintelui Zelenski și au dezactivat o rețea de spioni. În ambele cazuri, spionii ruși sunt femei. Ca urmare a unei operațiuni speciale în mai multe etape, Serviciile secrete ucrainene (SBU) au dezactivat o rețea de spioni care activau în regiunea Donețk. Grupul era format exclusiv din femei care lucrau simultan pentru armata Rusiei și pentru compania militară privată Wagner. La instrucțiunile rușilor, femeile au colectat informații despre echipamentului militar ucrainean în regiune, încercînd să identifice și să dezvăluie rușilor traseul zborurilor aeronavelor de luptă ale armatei ucrainene, inclusiv traseul elicopterelor de atac din apropierea Avdiivka. Au fost, de asemenea, interesate de rutele de deplasare a vehiculelor blindate grele ucrainene către prima linie. Pentru a aduna informații, spioancele s-au plimbat în zonă și au fotografiat pe ascuns instalațiile și țintele ucrainene. Datele colectate au fost transmise prin două canale - unui oficial din armata rusă și unui mercenar Wagner. Pentru comunicare au fost folosite chat-uri securizate. În prezent, SBU a reținut trei membre ale rețelei, în timp ce acestea efectuau acțiunile de spionaj și au identificat-o pe coordonatoarea grupului care, de la începutul invaziei, s-a mutat în Rusia pentru a-și coordona de acolo echipa. Potrivit anchetei, toate cele patru agente își au rezidența în districtului Pokrovsk. Înainte de 24 februarie 2022, acestea fuseseră recrutate de ruși și, până de curând, fuseseră în așteptare. În timpul perchezițiilor, în locuințele lor au găsit telefoane mobile folosite de suspecte în activitățile de spionaj și sabotaj împotriva Ucrainei. Cele trei urmează să fie cercetate și inculpate pentru difuzarea de informații privind transferul, deplasarea sau localizarea formațiunilor armate ale Ucrainei. Dacă dovezile sunt suficiente pentru inculpare, ele vor fi acuzate de înaltă trădare și riscă închisoarea pe viață. Zelenski, tentativă de asasinat, femeie implicată Cu doar o zi înainte, SBU reținuse o altă femeie, suspectată că ar fi plănuit o tentativă de asasinat asupra lui Zelenski. Pe 7 august, Serviciul de securitate ucrainean a anunțat reținerea unui spion rus care, în ajunul recentei călătorii de lucru a președintelui Ucrainei în regiunea Mikolaiv, aduna informații despre vizita acestuia. Femeia pregătea o tentativă de asasinat asupra președintelui Volodimir Zelenski, furnizînd Rusiei informații pentru a pregăti un "atac aerian puternic asupra regiunii Mikolaiv". Potrivit SBU, femeia locuiește în orășelul Ochakiv de la Marea Neagră și lucra într-un depozit la o bază militară ucraineană. Se spune că ea a încercat să afle orarul și cursul planificat al vizitei lui Zelenski în regiune. De asemenea, a încercat să obțină informații despre localizarea sistemelor ucrainene de război electronic și a depozitelor de muniție. Femeia reținută este acuzată de dezvăluirea neautorizată de informații despre mișcările trupelor. Potrivit SBU, femeia nu a fost arestată imediat după ce a fost demascată, ci monitorizată pentru a obține mai multe informații despre contactele sale rusești și "sarcinile care i-au fost încredințate". Între timp, "au fost luate măsuri suplimentare de securitate" pentru a asigura vizita lui Zelenski în regiunea Mikolaiv. Suspecta a fost ulterior prinsă în flagrant pe cînd încerca să transmită informațiile agențiilor de spionaj ruse. Riscă până la doisprezece ani de închisoare.

Germania oferă vize de ședere în special rușilor care au studii și calificări superioare și se pot încadra pe piața muncii. Disidenții anti-Putin, triați la sânge pentru vize umanitare
Internațional

Germania oferă vize de ședere în special rușilor care au studii și calificări superioare și se pot încadra pe piața muncii. Disidenții anti-Putin, triați la sânge pentru vize umanitare

Germania, umanitară cu rușii calificați superior. Potrivit estimărilor, sute de mii de ruși și-au părăsit țara după ce trupele țării lor au invadat Ucraina. Țările care nu le impun viză au înregistrat creșteri semnificative ale economiei. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră În Uniunea Europeană, Germania este cea mai puțin restrictivă în eliberarea permiselor de ședere cetățenilor ruși, în ciuda unei potențiale amenințări la adresa securității publice. Motivele invocate sunt umanitare, realitatea cifrelor spune însă altceva. Peste 32.000 de vize acordate După mobilizarea parțială decretată de Rusia în septembrie 2022, UE a convenit asupra unei poziții restrictive acordării de vize cetățenilor ruși, politica țărilor baltice fiind cea mai dură. Totuși, de la bun început, guvernul german a refuzat această restricție, din motive umanitare. "Toate deciziile pe care le luăm nu ar trebui să le interzică cetățenilor ruși să caute libertatea și să părăsească țara pentru a scăpa de dictatura din Rusia", a declarat anul trecut Olaf Scholz. Recent, Ministerul Federal de Interne a comunicat că numărul cetățenilor ruși care au ajuns în Germania a crescut cu 32.183 de când Rusia a invadat Ucraina. Cifrele provin din Registrul Central al Străinilor, unde sunt înscriși străinii care nu stau doar temporar în țară. Comparând sosirile și plecările, rezultă că numărul rușilor care au emigrat în Germania este în creștere. Ministerul de Externe a confirmat că, de la începutul războiului, a fost eliberat un număr de aproximativ 32.000 de vize naționale care servesc practic pentru "o ședere mai lungă și migrație" și sînt destinate muncitorilor calificați. În plus, au mai fost eliberate pentru cetățenii ruși peste 51.000 de vize Schengen, care le permit șederea până la trei luni în UE. Germania, umanitară cu rușii calificați superior Printre motivele invocate de guvernul german de a lăsa ușa deschisă cetățenilor ruși au fost, pe de o parte, faptul că izolarea completă ar putea înstrăina și mai mult societatea rusă de Europa, pe de alta, șansa pentru persoanele din opoziția rusă să fugă de regim. Totuși, cu excepția specialiștilor cu înaltă calificare în domeniul tehnic, foarte puțini dintre cei care au părăsit Rusia din motive politice pot primi vize. Rușii nu sunt bineveniți din motive umanitare, ci doar dacă sunt un beneficiu pentru economia Germaniei, confruntată în prezent cu un mare deficit de muncitori calificați. Guvernul cancelarului Olaf Scholz a eficientizat procesul de solicitare a vizei în special pentru specialiștii ruși cu expertiză în domenii precum IT și tehnologia comunicațiilor. Permisul de "aprobare globală pentru accesul pe piața muncii" se aplică doar celor cu expertiză profesională și diplomă universitară, care se angajează într-o companie germană, fiind calificați pentru un salariu minim de 58.400 de euro pe an. Disidenții, triați la sânge Decizia de a facilita intrarea muncitorilor calificați ruși a fost luată anul trecut, în timp ce ONG-urile pentru drepturile omului susțineau că guvernul german nu facilitează procesul de solicitare a vizelor pentru jurnaliştii independenţi care se confruntă cu represiunea în Rusia. Dacă IT-iștii ruși primeau vize naționale, jurnaliștii ruși, angajați ai postului independent de televiziune Dozhd și ai site-ului de știri Meduza, deși incluși pe lista de vize umanitare întocmită de ministerul german al Culturii, nu erau luați în considerare. Prin comparație, potrivit datelor Ministerului Federal de Interne, în timp ce Germania a acordat peste 30.000 de vize naționale, doar 1.665 de persoane, considerate a fi "deosebit de expuse riscului", inclusiv membri ai opoziției sau jurnaliști, au primit o viză umanitară. Rusia, hemoragie de capital în 2022 În 2022, Rusia a înregistrat o ieșire net de capital de 216 de miliarde de euro, din cauza războiului din Ucraina, potrivit unui raport publicat luni de Centrul pentru Analiză Macroeconomică și Prognoze pe Termen Scurt, un think tank cu sediul la Moscova. Potrivit Băncii Mondiale, ieșirile de capital de această amploare sunt chiar mai mari decât PIB-ul Greciei, de 219 miliarde de dolari (aproximativ 198 de miliarde de euro) în 2022. Potrivit analizei, ieșirile de capital din Rusia, de anul trecut, au fost de patru ori mai mari decât în 2021 și cu 70% mai mari decât în 2008, anul crizei financiare globale. În prima jumătate a anului 2023, încă 27 de miliarde de dolari au zburat din Rusia. Rușii care au fugit și-au luat afacerile cu ei Ieșirea de bani din Rusia nu se referă doar la transferul de bani în afara țării, ci și la investiții în străinătate. Mulți dintre rușii fugiți și-au reînființat afacerile în țările în care au fugit, stimulând economiile acelor țări. Produsul intern brut (PIB) al Caucazului de Sud, regiune care include Armenia, Azerbaidjan și Georgia, a crescut cu peste 7% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, depășind cu mult creșterea de 5,6% prognozată. Rușii au transferat aproximativ 1,75 miliarde de dolari în Armenia în 2022, a declarat guvernatorul Băncii Centrale Armene, Martin Galstyan, în luna ianuarie. Potrivit Băncii Centrale a Georgiei, remitențele din Rusia către Georgia au crescut de cinci ori, de la 411 milioane de dolari în 2021 la 2,1 miliarde de dolari în 2022.

Medvedev, într-un univers paralel: Ucraina "trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă" ca Rusia să accepte negocieri de pace
Internațional

Medvedev, într-un univers paralel: Ucraina "trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă" ca Rusia să accepte negocieri de pace

Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată. Vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat duminica aceasta că Moscova nu are nevoie să poarte convorbiri de pace cu Ucraina până când această ţară nu le va cere în genunchi, comentând întâlnirea a aproximativ treizeci de ţări desfăşurată în oraşul saudit Jeddah, în căutarea unei soluţii la războiul din Ucraina. Medvedev vrea Ucraina să negocieze îngenuncheată "Nu avem nevoie de niciun dialog. Inamicul trebuie să vină târându-se în genunchi, cerşind milă", a spus Medvedev, comentând totodată - referitor la întâlnirea de la Jeddah - că "este greu de criticat dorinţa de a pune capăt unui război". Citește și: PNRR, aproape blocat la nivelul UE: opt state nu au depus nici măcar o cerere de finanțare, doar trei țări au depus câte trei. Austria, escrocherie la vedere: a livrat doar 4% din ce a promis El a spus însă că orice propunere de pace poate avea succes doar dacă îndeplineşte trei condiţii de bază. "Prima: participarea ambelor părţi ale conflictului, lucru care nu se întâmplă", deoarece Rusia nu a fost invitată la respectiva întâlnire, a indicat el. "A doua: să fie luat în considerare contextul istoric. Şi acesta este: Ucraina nu a existat ca ţară înainte de 1991. Este o aşchie din Imperiul Rus", a spus el. Ucraina vrea revenirea la situația din 1991 În fine, Medvedev a concluzionat că este nevoie "să se ţină cont de realitatea actuală", care în opinia sa este că "Ucraina se află într-o fază de semi-descompunere, iar o parte din teritoriile sale au revenit Rusiei". "Mediatorul care este dispus să recunoască aceste aspecte evidente are şanse de succes. Ceilalţi, niciuna", a decretat el. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel După negocierile de pace eşuate de la Istanbul din aprilie 2022, Rusia a reiterat că nu se opune negocierilor cu Ucraina pentru a pune capăt războiului, dar acuză Kievul că nu este dispus să dialogheze. Ucraina, la rândul său, cere drept condiţie pentru începerea negocierilor retragerea trupelor ruse la graniţele existente în 1991, care includ peninsula Crimeea anexată, eliberarea tuturor prizonierilor de război şi reparaţii considerabile, solicitări pe care Rusia le consideră inadmisibile.

Kievul susține că SUA vor oferi Ucrainei garanții de securitate până la aderarea la NATO: Vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin
Internațional

Kievul susține că SUA vor oferi Ucrainei garanții de securitate până la aderarea la NATO: Vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Berlinul avertizează asupra riscurilor de spionaj din partea studenţilor chinezi
Internațional

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Berlinul avertizează asupra riscurilor de spionaj din partea studenţilor chinezi

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia - Africa, cu binecuvântarea lui Putin
Internațional

FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia - Africa, cu binecuvântarea lui Putin

Prigojin, omul lui Putin în Africa. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a avut joi întâlniri cu lideri africani, în marja summitului Rusia-Africa ce se desfăşoară la Sankt Petersburg, relatează cotidianul online Fontanka.ru. Prigojin, omul lui Putin în Africa Prigojin, care a condus în urmă cu o lună o rebeliune armată eşuată împotriva conducerii militare ruse, nu a participat oficial la summit, iar respectivele întâlniri s-au desfăşurat într-un hotel unde sunt cazate delegaţiile ţărilor africane. Portalul sursă a informaţiei a publicat şi o fotografie de la Sankt Petersburg, în care Prigojin apare alături de un delegat african. Printre oficialii cu care liderul Wagner s-a întâlnit se numără reprezentanţi ai ţărilor unde această grupare este activă, precum Mali şi Republica Centrafricană, dar şi din statului Niger, unde este în desfăşurare o lovitură de stat militară ce l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum, aliat al Occidentului în regiunea Sahel. Lukașenko, bun la toate În virtutea unui acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko (potrivit versiunii oficiale) şi care a pus capăt revoltei armate a grupării Wagner din 23-24 iunie, Prigojin a acceptat să se stabilească în Belarus, în timp ce luptătorii Wagner au trebuit să aleagă între venirea împreună cu el în această ţară, intrarea în rândul trupelor regulate ale armatei ruse sau revenirea la casele lor. Deşi căzut în dizgraţie după marşul pornit asupra Moscovei, Prigojin a avut ulterior o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 După mai multe săptămâni de incertitudine, Ministerul belarus al Apărării a anunţat pe 14 iulie sosirea primelor coloane de combatanţi Wagner. Apoi, pe 19 iulie, Prigojin a publicat din Belarus o înregistrare video în care salută venirea luptătorilor săi, pe care i-a asigurat că se vor putea întoarce în Africa, unde gruparea Wagner are contracte, dar nu a exclus în viitor o revenire a lor pe frontul din Ucraina.

Norvegia: Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând ochelari de soare
Internațional

Norvegia: Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând ochelari de soare

Liderul stângii extreme din Norvegia, Bjornar Moxnes, demisionează de la conducerea partidului după ce a fost prins furând ochelari de soare, într-un duty-free de pe aeroportul din Oslo. Formațiunea pe care o conduce, Rodt (Roşu), are șapte deputați în parlamentul norvegian. Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând „Am făcut o mare greşeală şi am înrăutăţit lucrurile prin modul în care am gestionat situaţia după aceea", a scris Moxnes pe pagina sa de Facebook. "Îmi pare foarte rău şi vreau să-mi cer scuze", a adăugat el. Pe 30 iunie, Moxnes a declarat că a fost amendat cu 3.000 de coroane (250 de euro) pentru că a luat, fără a plăti, ochelari de soare Hugo Boss, în valoare de 1.199 de coroane (aproximativ 100 de euro), de la un magazin duty-free de pe aeroportul din Oslo cu două săptămâni mai devreme. Bjornar Moxnes Foto: Facebook Politicianul în vârstă de 41 de ani a invocat o neglijenţă, dar şi-a modificat versiunea de mai multe ori din cauza dezvăluirilor din jurul acestui episod surprins de camerele CCTV, care par să submineze ipoteza unei scăpări. În prezent în concediu medical, Moxnes renunţă la poziţia sa de lider al partidului de opoziţie Rodt (Roşu), pe care îl conducea de 11 ani şi pe care l-a ajutat să se dezvolte până la punctul în care a câştigat şapte locuri în Parlament la alegerile legislative din 2021. Conform regulilor în vigoare în Norvegia, este imposibil să renunţi la funcţiile elective, cum ar fi cea de membru al Parlamentului, în timpul unui mandat. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Până atunci, numărul doi al partidului, Marie Sneve Martinussen, în vârstă de 37 de ani, preia temporar frâiele formaţiunii politice.

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro
Internațional

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro. Deplasările dus-întors ale europarlamentarilor constituie obiectul unor dezbateri de decenii între susţinătorii unui sediu unic la Bruxelles şi apărătorii statutului de capitală europeană a Strasbourgului. Pentru a ancora mai mult instituţia pe teritoriul său, guvernul francez a propus Parlamentului European să-i închirieze un imobil de 15.000 de m2, în apropierea sediului său istoric, ceea ce i-ar permite să se extindă. Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg Această clădire, denumită 'Osmose' este nelocuită încă de la finalizarea sa în 2021. Parlamentul European şi guvernul francez s-au pus de acord pentru ca instituţia UE să o achiziţioneze, dar proiectul a rămas fără rezultat. Şefa guvernului francez Elisabeth Borne a propus atunci ca autorităţile franceze să cumpere ele însele clădirea şi să o închirieze Parlamentului European pentru preţul atractiv de circa 700.000 de euro pe an. Je me réjouis de la décision du Parlement européen de développer sa présence à Strasbourg avec le bâtiment Osmose.Nous avons œuvré avec les 4 collectivités signataires du Contrat “Strasbourg capitale européenne” pour ce projet qui améliore les conditions de travail des députés. pic.twitter.com/x5rXkSFyvm— Élisabeth BORNE (@Elisabeth_Borne) July 19, 2023 "Mă bucur de decizia Parlamentului European de a-şi dezvolta prezenţa în Strasbourg cu clădirea 'Osmose'", a reacţionat ea pe Twitter miercuri după vot, apreciind că acest proiect "ameliorează condiţiile de muncă" ale eurodeputaţilor. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Adevărul este că noi nu avem nevoie de această clădire la Strasbourg. Ea nu este adaptată necesităţilor", a criticat eurodeputatul leton Nils Usakovs, care a urmărit dosarul pentru grupul S&D. "Proiectul Osmose are prea multe costuri ascunse, iar Parlamentul European va achiziționa clădirea în leasing pe o perioadă de 99 de ani. De exemplu, închirierea, curățenia și securitatea ar costa UE 1.919.000 de euro pe an, conform estimărilor noastre. Suma pentru o perioadă de 99 de ani se ridică la 189.981.000 de euro", a mai explicat Ušakovs. "Înainte ca Parlamentul European să ocupe clădirea Osmose, UE va trebui să cheltuiască cel puțin încă 10,3 milioane de euro pentru mobilier, securitate și echipamente IT. Această sumă nu include costul construcției pentru conectarea clădirii Osmose la sediul deja existent al PE. Este evident că acesta nu este acordul de vis pe care ni-l promit Partidul Popular European, Renew Europe și grupurile ECR", a continuat el.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră