sâmbătă 04 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5858 articole
Internațional

Kievul susține că SUA vor oferi Ucrainei garanții de securitate până la aderarea la NATO: Vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin

SUA oferă Kievului garanții de securitate. Ucraina va începe săptămâna aceasta un dialog cu Statele Unite privind garanţiile de securitate pe care le poate obţine până la aderarea la NATO, a declarat duminică Andri Ermak, şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, potrivit unei postări de pe contul său de Telegram. SUA oferă Kievului garanții de securitate Consultările vor avea loc ca urmare la angajamentele pe care şi le-a luat G7, grupul democraţiilor cu cele mai dezvoltate economii, faţă de Ucraina, după summit-ul NATO de luna aceasta de la Vilnius. "Garanţiile de securitate pentru Ucraina vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, care vor asigura Ucrainei capacitatea de a înfrânge şi limita pe viitor agresiunea rusă. Vor fi formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin", a spus oficialul de la Kiev. El a adăugat că garanţiile "vor fi în vigoare până când Ucraina îşi asigură apartenenţa la NATO". Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare La summit-ul din Lituania, ţările aliate le-au oferit ucrainenilor sprijin pentru a rezista invaziei ruse şi au promis mai multe arme, dar nu au stabilit o dată pentru aderarea Ucrainei la NATO. Membrii G7 au convenit că fiecare stat va negocia acorduri pentru garanţiile de securitate şi întărirea capacităţii militare a Ucrainei. Citește și: FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia – Africa, cu binecuvântarea lui Putin Ermak a afirmat că alte peste zece state s-au alăturat declaraţiei G7, iar Ucraina negociază cu fiecare garanţiile pe care le poate obţine.

Kievul susține că SUA vor oferi Ucrainei garanții de securitate până la aderarea la NATO: Vor fi obligaţii concrete, pe termen lung, formate stabilite clar şi mecanisme de sprijin
O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Berlinul avertizează asupra riscurilor de spionaj din partea studenţilor chinezi
Internațional

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Berlinul avertizează asupra riscurilor de spionaj din partea studenţilor chinezi

O universitate din Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de regimul de la Beijing. Astfel, Universitatea Friedrich-Alexander (FAU) din Erlangen, landul Bavaria, nu mai acceptă, de la 1 iunie, bursieri finanţaţi exclusiv de Consiliul de Burse de Studii din China (''China Scholarship Council'', CSC), un organism public. Germania nu mai acceptă studenți din China sponsorizați de Beijing Potrivit cercetărilor publicate recent de serviciul internaţional de radiodifuziune Deutsche Welle şi platforma de investigaţii Correctiv, deţinătorii unor astfel de burse trebuie să se angajeze prin contract că sunt loiali statului chinez. Cei care nu respectă aceste condiţii ar putea suferi consecinţe legale, au precizat sursele citate. FAU, care cooperează cu regularitate cu industria germană în domeniul cercetării, a reacţionat ''la constatarea că libertatea de opinie şi libertatea ştiinţifică ancorate în dreptul fundamental german nu pot fi exercitate pe deplin de către bursierii CSC din cauza condiţiilor de acordare de burse şi că există, de asemenea, un risc crescut de spionaj ştiinţific'', a spus Stark-Watzinger, ministru liberal al Educației din guvernul premierului social-democrat Olaf Scholz. Bettina Stark-Watzinger, a făcut apel la vigilenţă faţă de riscurile de spionaj ştiinţific din partea studenţilor chinezi care deţin burse de stat la universităţi germane, relatează AFP şi dpa. ''China devine tot mai mult un competitor şi un rival sistemic în domeniul ştiinţei şi cercetării'', a declarat Bettina Stark-Watzinger pentru grupul media Mediengruppe Bayern, într-un interviu publicat sâmbătă. În acest context, ea a salutat decizia Universităţii Friedrich-Alexander. Citește și: În Marea Britanie, guvernul a forțat Wizz Air să re-examineze cererile de compensații pentru pasagerii abandonați pe aeroporturi. În România, Guvernul nu face nimic și se vaită la Bruxelles ''Decizia FAU ar trebui, de asemenea, să determine alte instituţii să revizuiască termenii cooperării lor cu CSC'', a insistat ea.

FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia - Africa, cu binecuvântarea lui Putin
Internațional

FOTO Prigojin, întâlniri neoficiale la hotel cu lideri africani prezenți la summit-ul Rusia - Africa, cu binecuvântarea lui Putin

Prigojin, omul lui Putin în Africa. Liderul grupării ruse de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a avut joi întâlniri cu lideri africani, în marja summitului Rusia-Africa ce se desfăşoară la Sankt Petersburg, relatează cotidianul online Fontanka.ru. Prigojin, omul lui Putin în Africa Prigojin, care a condus în urmă cu o lună o rebeliune armată eşuată împotriva conducerii militare ruse, nu a participat oficial la summit, iar respectivele întâlniri s-au desfăşurat într-un hotel unde sunt cazate delegaţiile ţărilor africane. Portalul sursă a informaţiei a publicat şi o fotografie de la Sankt Petersburg, în care Prigojin apare alături de un delegat african. Printre oficialii cu care liderul Wagner s-a întâlnit se numără reprezentanţi ai ţărilor unde această grupare este activă, precum Mali şi Republica Centrafricană, dar şi din statului Niger, unde este în desfăşurare o lovitură de stat militară ce l-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Bazoum, aliat al Occidentului în regiunea Sahel. Lukașenko, bun la toate În virtutea unui acord mediat de preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko (potrivit versiunii oficiale) şi care a pus capăt revoltei armate a grupării Wagner din 23-24 iunie, Prigojin a acceptat să se stabilească în Belarus, în timp ce luptătorii Wagner au trebuit să aleagă între venirea împreună cu el în această ţară, intrarea în rândul trupelor regulate ale armatei ruse sau revenirea la casele lor. Deşi căzut în dizgraţie după marşul pornit asupra Moscovei, Prigojin a avut ulterior o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin la Kremlin. Citește și: Motivarea deciziei ICCJ prin care securiștii care l-ar fi ucis pe disidentul Gheorghe Ursu au fost achitați: elogiu adus ceaușismului și comunismului din anii ’80 După mai multe săptămâni de incertitudine, Ministerul belarus al Apărării a anunţat pe 14 iulie sosirea primelor coloane de combatanţi Wagner. Apoi, pe 19 iulie, Prigojin a publicat din Belarus o înregistrare video în care salută venirea luptătorilor săi, pe care i-a asigurat că se vor putea întoarce în Africa, unde gruparea Wagner are contracte, dar nu a exclus în viitor o revenire a lor pe frontul din Ucraina.

Norvegia: Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând ochelari de soare
Internațional

Norvegia: Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând ochelari de soare

Liderul stângii extreme din Norvegia, Bjornar Moxnes, demisionează de la conducerea partidului după ce a fost prins furând ochelari de soare, într-un duty-free de pe aeroportul din Oslo. Formațiunea pe care o conduce, Rodt (Roşu), are șapte deputați în parlamentul norvegian. Liderul stângii extreme demisionează după ce a fost prins furând „Am făcut o mare greşeală şi am înrăutăţit lucrurile prin modul în care am gestionat situaţia după aceea", a scris Moxnes pe pagina sa de Facebook. "Îmi pare foarte rău şi vreau să-mi cer scuze", a adăugat el. Pe 30 iunie, Moxnes a declarat că a fost amendat cu 3.000 de coroane (250 de euro) pentru că a luat, fără a plăti, ochelari de soare Hugo Boss, în valoare de 1.199 de coroane (aproximativ 100 de euro), de la un magazin duty-free de pe aeroportul din Oslo cu două săptămâni mai devreme. Bjornar Moxnes Foto: Facebook Politicianul în vârstă de 41 de ani a invocat o neglijenţă, dar şi-a modificat versiunea de mai multe ori din cauza dezvăluirilor din jurul acestui episod surprins de camerele CCTV, care par să submineze ipoteza unei scăpări. În prezent în concediu medical, Moxnes renunţă la poziţia sa de lider al partidului de opoziţie Rodt (Roşu), pe care îl conducea de 11 ani şi pe care l-a ajutat să se dezvolte până la punctul în care a câştigat şapte locuri în Parlament la alegerile legislative din 2021. Conform regulilor în vigoare în Norvegia, este imposibil să renunţi la funcţiile elective, cum ar fi cea de membru al Parlamentului, în timpul unui mandat. Citește și: Andreea Raicu, abandonată pe aeroport de Wizz Air: „Nu am avut unde să dormim, nu ni s-au găsit zboruri imediate, ci după 2-3 zile. Era ora 4 dimineața, tot în aeroport” Până atunci, numărul doi al partidului, Marie Sneve Martinussen, în vârstă de 37 de ani, preia temporar frâiele formaţiunii politice.

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro
Internațional

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro

Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg, deși petrece acolo doar 48 de zile pe an. Costurile totale, calculate pentru 99 de ani: circa 190 milioane de euro. Deplasările dus-întors ale europarlamentarilor constituie obiectul unor dezbateri de decenii între susţinătorii unui sediu unic la Bruxelles şi apărătorii statutului de capitală europeană a Strasbourgului. Pentru a ancora mai mult instituţia pe teritoriul său, guvernul francez a propus Parlamentului European să-i închirieze un imobil de 15.000 de m2, în apropierea sediului său istoric, ceea ce i-ar permite să se extindă. Parlamentul European mai închiriază o clădire la Strasbourg Această clădire, denumită 'Osmose' este nelocuită încă de la finalizarea sa în 2021. Parlamentul European şi guvernul francez s-au pus de acord pentru ca instituţia UE să o achiziţioneze, dar proiectul a rămas fără rezultat. Şefa guvernului francez Elisabeth Borne a propus atunci ca autorităţile franceze să cumpere ele însele clădirea şi să o închirieze Parlamentului European pentru preţul atractiv de circa 700.000 de euro pe an. Je me réjouis de la décision du Parlement européen de développer sa présence à Strasbourg avec le bâtiment Osmose.Nous avons œuvré avec les 4 collectivités signataires du Contrat “Strasbourg capitale européenne” pour ce projet qui améliore les conditions de travail des députés. pic.twitter.com/x5rXkSFyvm— Élisabeth BORNE (@Elisabeth_Borne) July 19, 2023 "Mă bucur de decizia Parlamentului European de a-şi dezvolta prezenţa în Strasbourg cu clădirea 'Osmose'", a reacţionat ea pe Twitter miercuri după vot, apreciind că acest proiect "ameliorează condiţiile de muncă" ale eurodeputaţilor. Citește și: Pandele se plânge în direct la RTV că Sebastian Ghiță îl jupoaie pentru aparițiile la acest post TV. El spune că a fost „o glumă” după lamentările lui Ciutacu "Adevărul este că noi nu avem nevoie de această clădire la Strasbourg. Ea nu este adaptată necesităţilor", a criticat eurodeputatul leton Nils Usakovs, care a urmărit dosarul pentru grupul S&D. "Proiectul Osmose are prea multe costuri ascunse, iar Parlamentul European va achiziționa clădirea în leasing pe o perioadă de 99 de ani. De exemplu, închirierea, curățenia și securitatea ar costa UE 1.919.000 de euro pe an, conform estimărilor noastre. Suma pentru o perioadă de 99 de ani se ridică la 189.981.000 de euro", a mai explicat Ušakovs. "Înainte ca Parlamentul European să ocupe clădirea Osmose, UE va trebui să cheltuiască cel puțin încă 10,3 milioane de euro pentru mobilier, securitate și echipamente IT. Această sumă nu include costul construcției pentru conectarea clădirii Osmose la sediul deja existent al PE. Este evident că acesta nu este acordul de vis pe care ni-l promit Partidul Popular European, Renew Europe și grupurile ECR", a continuat el.

Criză de muncitori în construcții în Marea Britanie, care a relaxat condițiile de viză și de angajare
Internațional

Criză de muncitori în construcții în Marea Britanie, care a relaxat condițiile de viză și de angajare

Marea Britanie, fără angajați în construcții. Astfel, Londra a adăugat luni o serie de meserii în construcţii pe lista celor cu deficit de forţă de muncă, facilitând angajatorilor din acest sector aducerea de personal din străinătate. Marea Britanie, fără angajați în construcții Zidari, dulgheri, montatori de acoperişuri, tâmplari, zugravi vor beneficia de vize mai ieftine şi de criterii de angajare mai relaxate, conform acestor modificări. Marea Britanie suferă de deficit acut de forţă de muncă în unele sectoare, ceea ce înseamnă că angajatorii sunt doritori să recruteze muncitori din afara ţării. Prin aceasta, însă, provoacă probleme politice Partidului Conservator al prim-ministrului Rishi Sunak, care promite de un deceniu să reducă migraţia netă. Într-un comunicat emis luni, Ministerul de Interne afirmă că adăugarea acestor noi meserii "va ajuta la realizarea infrastructurii naţionale cheie şi va stimula creşterea în industriile conexe". Premierul Sunak, sup presiune Comitetul consultativ pentru migraţie, un organism independent, a recomandat în martie ca meseriile din construcţii să fie adăugate pe lista celor cu deficit de forţă de muncă. Lista include deja personal de îngrijire, ingineri constructori, tehnicieni de laborator, plus profesii medicale. Migraţia netă în Marea Britanie a atins anul trecut cifra record de 606.000 de persoane, au arătat datele publicate în mai, ceea ce a atras noi promisiuni din partea lui Sunak de a reduce sosirile. Citește și: Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui Criticii Brexit-ului spun că ieşirea ţării din Uniunea Europeană a exacerbat deficitele de forţă de muncă întrucât cetăţenii UE nu mai pot călători fără viză în Marea Britanie. Cei care lucrează într-un sector cu deficit de personal pot fi plătiţi cu 80% din salariul obişnuit pentru munca respectivă şi să se califice totuşi pentru viză, se menţionează în comunicatul guvernului. Solicitanţii au nevoie de o ofertă de muncă din partea unui angajator şi să corespundă cerinţelor de cunoaştere a limbii engleze.

Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui
Internațional

Putin are nevoie de Wagner: sute de mercenari au fost văzuți intrând în Republica Centrafricană, unde președintele în exercițiu depinde de ei pentru a supraviețui

Putin, dependent de Wagner în Africa. Zeci de mercenari din compania militară privată Wagner din Rusia au sosit în Republica Centrafricană pentru a asigura desfăşurarea unui referendum constituţional la 30 iulie care i-ar putea prelungi mandatul preşedintelui ţării, a anunţat luni preşedinţia. Putin, dependent de Wagner în Africa Sute de luptători Wagner au plecat din Republica Centrafricană la câteva zile după o revoltă de scurtă durată în Rusia condusă de fondatorul grupului, Evgheni Prigojin, ceea ce a ridicat întrebări despre viitorul operaţiunilor militare şi comerciale ale Wagner în ţări inclusiv în Republica Centrafricană. Guvernul a declarat anterior că mişcarea trupelor face parte mai degrabă dintr-o rotaţie a forţelor decât dintr-o retragere. "În fiecare an are loc o rotaţie. Unii pleacă şi alţii sosesc cu logistica, iar ei fac acest lucru în mod regulat la toate nivelurile, pe planul asistenţei militare şi administrative", a declarat purtătorul de cuvânt Albert Yaloke Mokpem pentru Reuters, comentând despre noii sosiţi. "Ei sunt aici şi pentru a asigura (desfăşurarea) referendumului constituţional", a adăugat purtătorul de cuvânt, refuzând să spună ce efective au sosit. Cu toate acestea, el a recunoscut că în fotografiile apărute pe reţelele sociale se văd zeci de mercenari nou sosiţi pe pistă. Reformă constituțională pentru mandate nelimitate Un înalt oficial militar local a declarat pentru Reuters, în capitala Bangui, că au sosit sute de trupe. Această ţară cu aproximativ 5,5 milioane de locuitori şi bogată în aur, diamante şi lemn se chinuie să-şi găsească stabilitatea de la independenţa în 1960. Ţara a fost aruncată într-un haos mai profund în 2013 când preşedintele de atunci, Francois Bozize, a fost înlăturat de o rebeliune, declanşând încă o rundă de lupte între diverse grupuri armate care controlează părţi din teritoriu. Preşedintele centrafrican Faustin-Archange Touadera, care prima dată a fost ales în 2016 şi a câştigat un nou mandat în 2020, a apelat la Rusia pentru ajutor în combaterea grupărilor rebele. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie El este în campanie electorală pentru referendumul constituţional care, dacă ar fi adoptat, ar putea elimina limita de două mandate prezidenţiale şi să-i permită să candideze din nou. Rusia a trimis pentru prima dată contractori de securitate în Republica Centrafricană în 2018 şi şi-a intensificat sprijinul cu peste 1.500 de oameni, inclusiv instructori şi soldaţi care luptă alături de armata ţării. Unele dintre trupe fac parte din dispozitivul de securitate al lui Touadera şi sunt văzute în mod regulat cu el. În prezent, SUA nu recomandă călătoriile în această țară.

Frustrare plină de furie la Moscova, după un nou atac ucrainean asupra podului Kerci. MAE rus acuză și SUA și Marea Britanie de atac
Internațional

Frustrare plină de furie la Moscova, după un nou atac ucrainean asupra podului Kerci. MAE rus acuză și SUA și Marea Britanie de atac

Kerci: Rusia acuză SUA, Marea Britanie. Ministerul de Externe rus a acuzat luni Ucraina de comiterea unui atac asupra podului Kerci, care leagă Crimeea - peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014 - de Rusia, cu implicarea Washingtonului şi a Londrei. Kerci: Rusia acuză SUA, Marea Britanie "Atacul de astăzi asupra podului din Crimeea a fost comis de regimul de la Kiev. Acest regim este terorist şi are toate caracteristicile unei grupări internaţionale de criminalitate organizată", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. "Deciziile sunt luate de oficialităţi şi armate ucrainene cu participarea directă a agenţiilor de informaţii şi a unor politicieni americani şi britanici. SUA şi Marea Britanie sunt responsabile pentru o structură teroristă de stat", a adăugat Zaharova. Autorităţile ruse au descris atacul de la podul Kerci drept un "act de terorism". Incidentul, descris anterior de administraţia locală drept o "urgenţă", a cauzat oprirea traficului pe pod. "Încă o dată podul s-a dus ", a anunţat luni Serviciul secret ucrainean SBU. Acesta recunoscuse implicarea într-un atac precedent asupra podului Kerci în toamna lui 2022. Vladimir Konstantinov, preşedintele parlamentului din Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014, a dat vina pe Ucraina pentru noul atac. "Regimul terorist de la Kiev a comis în această noapte o nouă crimă şi a atacat podul din Crimeea", a scris Konstantinov pe Telegram. Podul, construit după anexarea ilegală a Crimeii Podul Kerci a fost construit la ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Podul face legătura între peninsula de la Marea Neagră şi Rusia şi reprezintă un simbol al prezenţei ruse în Crimeea. Infrastructura reprezintă totodată o rută-cheie de aprovizionare terestră pentru personalul militar rus staţionat în Crimeea, o regiune care joacă un rol-cheie în susţinerea trupelor ruse care ocupă sudul Ucrainei. În plus, Rusia foloseşte Crimeea şi flota militară pe care a desfăşurat-o acolo pentru a lansa multe dintre atacurile sale împotriva restului teritoriului ucrainean. Podul Kerci a fost atacat pentru prima dată cu explozibili în octombrie anul trecut, într-o acţiune care a stârnit euforie în Ucraina şi ameninţări cu o nouă escaladare militară din partea Rusiei. Drone marine ar fi executat lovitura Drone marine ucrainene se află în spatele atacului de luni dimineaţă asupra podului Kerci, care leagă Crimeea - peninsulă ucraineană anexată ilegal de Moscova în 2014 - de Rusia şi care a trebuit să fie închis traficului rutier şi feroviar după ce a fost lovit de mai multe explozii, potrivit agenţiei publice de presă ucrainene Ukrinform. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Agenţia citează surse neidentificate din serviciile secrete (SBU) şi Marina ucrainene, cele două componente ale forţelor de securitate ale Kievului care ar fi organizat atacul. "A fost greu să ajungem la pod, dar până la urmă am reuşit", a spus un reprezentant al SBU, citat de Ukrinform, menţionând că podul este o ţintă legitimă pentru Ucraina, deoarece a fost construit pe teritoriul ucrainean ocupat. Potrivit acestor surse, atacul ar fi avut loc în noaptea de duminică spre luni cu ajutorul unor drone marine care se deplasează de-a lungul suprafeţei apei şi care ar fi avariat podul.

Italia, paralizată pe calea aerului: 1.000 de zboruri au fost anulate sâmbătă din cauza grevei
Internațional

Italia, paralizată pe calea aerului: 1.000 de zboruri au fost anulate sâmbătă din cauza grevei

Zborurile în Italia, blocate de grevă. Grevele la nivel naţional din traficul aerian au provocat sâmbătă anularea a aproape 1.000 de zboruri, informează agenţia italiană ANSA duminică. Zborurile în Italia, blocate de grevă Potrivit sindicatelor care au organizat grevele, aproape 100% dintre angajaţii aşteptaţi să participe au luat parte la grevă, relatează ANSA. Grevele au dus la oprirea lucrului de către personalul de la sol care este responsabil, între altele, de gestionarea bagajelor şi de serviciul de check-in. Numai în aeroporturile din Roma, Milano, Napoli şi Veneţia au fost anulate sute de zboruri, afectând circa 250.000 de pasageri. Asociaţia pentru protecţia consumatorilor Codacons crede că pagubele provocate de anulări şi întârzieri sunt de milioane de euro, mai notează ANSA. Pe lângă personalul de la sol, s-au aflat în grevă şi piloţii Malta Air, care se ocupă în Italia de zborurile Ryanair, şi piloţii şi însoţitorii de zbor ai companiei low cost Vueling. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Aceasta a fost a doua problemă majoră în Italia într-o săptămână, după ce o grevă feroviară a provocat joi dificultăţi semnificative în transportul public. Aceste greve au loc în timpul vârfului sezonului de călătorii şi al unui val de căldură cu temperaturi record.

Putin se laudă cu stocuri uriașe de bombe cu dispersie pe care e gata să le folosească în Ucraina
Internațional

Putin se laudă cu stocuri uriașe de bombe cu dispersie pe care e gata să le folosească în Ucraina

Rusia are multe bombe cu dispersie. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia dispune de un "stoc suficient" de bombe cu dispersie şi că Moscova îşi rezervă dreptul de a le folosi dacă astfel de muniţii sunt folosite împotriva forţelor ruseşti din Ucraina. El a făcut declaraţiile într-un interviu la televiziunea de stat Rossia-1, difuzat duminică şi relatat de agenţiile internaţionale de presă. Rusia are multe bombe cu dispersie "Vreau să spun că Rusia are suficiente rezerve de diferite tipuri de bombe cu dispersie. Rusia nu doreşte să folosească muniţii scoase în afara legii la nivel internaţional. Dar, bineînţeles, dacă acestea sunt folosite împotriva noastră, ne rezervăm dreptul de a lua măsuri reciproce", a declarat Putin. "Până acum, nu le-am folosit, nu a fost nevoie, chiar dacă la un moment dat am avut o binecunoscută lipsă de muniţie", a continuat preşedintele rus. Ucraina a anunţat joi că a primit bombe cu dispersie de la Statele Unite, muniţii interzise în peste 100 de ţări. Kievul s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrări de soldaţi inamici şi speră astfel să accelereze ofensiva sa majoră pentru a-şi recuceri propriile teritorii din est şi sud, dar nu le va folosi pe teritoriul rusesc. Preşedintele rus a acuzat Statele Unite că au furnizat controversatele muniţii cu dispersie pentru că Occidentul nu mai era în măsură să aprovizioneze Ucraina cu suficiente arme convenţionale. "Armata ucraineană foloseşte până la 5.000 sau 6.000 de obuze de 155 mm pe zi de luptă. Statele Unite produc 15.000 pe lună, deci nu au suficiente, şi nici Europa nu are suficiente. Nu au nimic mai bun de propus decât să folosească muniţii cu dispersie", a declarat Putin. Interzise în 111 țări Bombele, care explodează deasupra solului, împrăştie proiectilele pe suprafeţe mai mari, ucigând fără discriminare şi provocând, astfel, numeroase victime civile colaterale. Deoarece multe dintre ele nu explodează adesea imediat, ele, ca şi minele, sunt considerate un pericol pentru civili chiar şi după ce ostilităţile s-au încheiat. Germania şi alte 110 ţări le-au scos în afara legii în cadrul unui tratat internaţional, dar nici SUA, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat acest tratat. Convenţia privind muniţiile cu dispersie semnată la Oslo în 2008 interzice producerea, stocarea, utilizarea şi transferul acestor arme. Citește și: Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să ucidem inamicul pe teritoriul său într-un război Soldaţii ucraineni acuză armata rusă de folosirea acestor muniţii controversate încă de la începutul conflictului. Human Rights Watch afirmă însă că atât Moscova, cât şi Kievul au folosit muniţii cu dispersie. De asemenea, Putin a declarat la televiziunea de stat că nu vede nimic greşit în faptul că specialiştii ruşi examinează echipamente militare şi rachete occidentale capturate, cum ar fi rachetele Storm Shadow pe care Marea Britanie le-a furnizat Ucrainei, pentru a vedea dacă există ceva util care ar putea fi folosit în propriul echipament militar al Rusiei.

Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării
Internațional

Ucraina trebuie să se teamă de îndoielile cetățenilor și ale parlamentarilor din țările occidentale, spune ministrul britanic al Apărării

Cetățenii occidentali, nesiguri în privința Ucrainei. Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a clarificat pentru Sunday Times comentariile recente pe care le-a făcut despre Ucraina şi care au stârnit unele controverse. Cetățenii occidentali, nesiguri în privința Ucrainei În marja summit-ului NATO de la Vilnius, miercuri, ministrul britanic sugerase că Ucraina ar trebui să îşi arate "recunoştinţa" pentru sprijinul militar pe care l-a primit din partea Marii Britanii, în răspuns la o întrebare a unui reporter referitoare la faptul că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a plâns că ţării sale nu i s-a oferit un calendar al aderării la alianţa militară. Într-un mesaj postat pe Twitter în limba ucraineană, ministrul a explicat că remarcile sale au fost făcute după ce Zelenski a spus că este "absurd" ca NATO să insiste că încă există condiţii pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pentru a se alătura alianţei după ce actualul război cu Rusia se va încheia. "Comentariile mele cu privire la modul cel mai bun de a sprijini Ucraina au stârnit mult interes şi au fost interpretate greşit", a spus Wallace. Politicianul britanic a reamintit că, "în calitate de persoană care s-a aflat în prima linie a mobilizării pentru Ucraina", a vorbit despre "provocările care ar putea apărea pe măsură ce ne îndreptăm spre un obiectiv comun de a ajuta Ucraina să obţină ceea ce are nevoie pentru a învinge această invazie ilegală". Marea Britanie, sprijin foarte puternic "Am spus că Ucraina trebuie să realizeze uneori că în multe ţări şi în unele parlamente nu există un sprijin la fel de puternic ca în Marea Britanie", a explicat Wallace. În acest sens, ministrul a precizat că vorbele sale nu se refereau la guverne, ci "mai mult la cetăţeni şi parlamentari". "Suntem norocoşi că cetăţenii Marii Britanii şi toate partidele din parlamentul nostru susţin eforturile de a oferi Ucrainei mijloacele necesare", a adăugat el. Potrivit lui Wallace, comentariile sale controversate "au avut ca scop să reflecte faptul că este important să ne amintim că nu trebuie să vorbim pentru noi înşine, ci să facem efortul de a ajunge la alţi cetăţeni care trebuie, de asemenea, să fie convinşi". Citește și: Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să ucidem inamicul pe teritoriul său într-un război Premierul Rishi Sunak s-a distanţat de aceste comentarii, afirmând că Zelenski "şi-a exprimat recunoştinţa în numeroase ocazii". Secretarul britanic al apărării a anunţat că va demisiona la următoarea remaniere guvernamentală, care va avea loc posibil în septembrie. Wallace, care a lucrat în portofoliul apărării timp de patru ani sub conducerea a trei prim-miniştri diferiţi - Boris Johnson, Liz Truss şi Sunak - a explicat că va părăsi prima linie a politicii din cauza impactului pe care aceasta l-a avut asupra vieţii sale de familie.

Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să urmărim inamicul pe teritoriul său într-un război
Internațional

Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să urmărim inamicul pe teritoriul său într-un război

Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc. Comandantul-şef al forţelor ucrainene, Valeri Zalujnîi, a recunoscut efectuarea de atacuri ucrainene pe teritoriul rusesc, într-un interviu acordat ziarului american Washington Post. Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc "Aceasta este problema noastră şi depinde de noi să decidem cum să atacăm acest inamic. Este posibil şi necesar să-l urmărim pe teritoriul său într-un război", a declarat el ziarului într-un articol publicat pentru prima dată vineri. Regiunile de frontieră ruseşti, în special, se confruntă în mod repetat cu tiruri de artilerie şi drone din partea Ucrainei. Ziarul american a remarcat că oficialii de la Kiev nu recunosc de obicei atacurile de peste graniţă. Zalujnîi a declarat că foloseşte arme fabricate în Ucraina pentru atacurile frecvente peste graniţă. "Dacă partenerilor noştri le este frică să îşi folosească armele, vom ataca cu ale noastre", a spus el, referindu-se la condiţiile impuse de aliaţii occidentali ca armele furnizate să nu fie folosite pentru a ataca teritoriul rusesc. Citește și: Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea "Pentru a-mi salva poporul, de ce trebuie să cer permisiunea cuiva pentru ce să fac pe teritoriul inamic?", a întrebat Zalujnîi. Potrivit relatării, Zalujnîi vrea să recupereze peninsula Crimeea, situată în Marea Neagră, pe care Rusia a anexat-o în 2014. "De îndată ce voi avea mijloacele necesare, voi face ceva. Nu-mi pasă - nimeni nu mă va opri", a spus Zalujnîi.

VIDEO Armata rusă susține că Wagner a predat mii de echipamente, muniție și arme. Prigojin nu este de găsit, însă. Un mister este și ce fac mercenarii
Internațional

VIDEO Armata rusă susține că Wagner a predat mii de echipamente, muniție și arme. Prigojin nu este de găsit, însă. Un mister este și ce fac mercenarii

Wagner și-ar fi predat armele armatei. Ministerul rus al Apărării a anunţat miercuri că a primit de la grupul de mercenari Wagner peste 2.000 de echipamente, 2.500 de tone de muniţie şi 20.000 de arme uşoare, în urma acordului încheiat după rebeliunea sa din iunie. Wagner și-ar fi predat armele armatei "Forţele armate ruse, conform planului, încheie primirea armelor şi materialului militar ale unităţilor grupului Wagner", a anunţat Ministerul rus al Apărării pe Telegram (VIDEO). De asemenea, instituţia a publicat o înregistrare video în care se poate vedea cum militarii inspectează tancuri, blindate de transport trupe, lăzi de muniţie, arme kalaşnikov şi mine. Şeful Wagner, Evgheni Prigojin, a acceptat să predea trupelor regulate ruseşti armamentul oamenilor săi după ce a renunţat, la sfârşitul lui iunie, la o mişcare de rebeliune îndreptată împotriva ministrului apărării şi şefului statului major. Citește și: Patriarhul Daniel trăiește o stare de revoltă și de oroare în ce privește azilele groazei din Voluntari și pregătește un mesaj public pe acest subiect, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR Potrivit ministerului, armata rusă a primit "peste 2.000 de echipamente şi armamente", între care tancuri T-90, sisteme lansatoare de rachete Grad şi Uragan, sisteme de apărare antiaeriană Panţir şi obuziere. Mister în ce privește soarta lui Prigojin Armata rusă a primit, de asemenea, "peste 2.500 de tone de muniţii diverse şi circa 20.000 de arme uşoare". "Toate echipamentele au fost livrate în spatele frontului, unde unităţile de reparaţie ale forţelor armate ruseşti efectuează lucrări de mentenanţă", a adăugat ministerul. Combatanţii Wagner s-au aflat în prima linie în lupta sângeroasă pentru Bahmut, oraş devastat care a fost capturat în mai de Moscova. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare În timpul rebeliunii lor, oamenii Wagner au ocupat timp de mai multe ore un cartier general al armatei, în sudul Rusiei, şi au parcurs mai multe sute de kilometri în direcţia Moscovei. Rebeliunea a luat sfârşit pe 24 iunie seară, cu un acord care prevedea plecarea în Belarus a lui Prigojin. Combatanţilor săi li s-a propus de către şeful statului rus, Vladimir Putin, să se alăture trupelor regulate, să plece în Belarus sau să revină la viaţa civilă, notează AFP.

Turcia va ratifica aderarea Suediei la NATO în octombrie, cel mai devreme. Erdoğan avertizează că incendierile Coranului nu ajută
Internațional

Turcia va ratifica aderarea Suediei la NATO în octombrie, cel mai devreme. Erdoğan avertizează că incendierile Coranului nu ajută

Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO. Parlamentul turc va ratifica aderarea Suediei la NATO "cât mai curând posibil", dar nu înainte de luna octombrie, cel mai devreme, a afirmat miercuri preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan. Turcia acceptă aderarea Suediei la NATO "Este vacanţa parlamentară de două luni şi sunt numeroase acorduri internaţionale de examinat, numeroase propuneri legislative care trebuie discutate în ordinea importanţei", a explicat Erdoğan în marja summitului NATO de la Vilnius, în răspuns la întrebarea unui jurnalist referitor la o ratificare în octombrie. "Când parlamentul îşi va începe sesiunea, cred că preşedintele său va fi de acord să dea prioritate acestui acord înaintea altora", a menţionat şeful statului turc, care luni a pus capăt celor 14 luni de blocare a aderării Suediei la NATO, renunţând la veto-ul său în acest sens. Citește și: Zelenski califică drept „un succes” summit-ul NATO de la Vilnius, deși Ucraina nu a primit o invitație de aderare El a avertizat însă Stockholmul în privinţa unor noi gesturi ofensatoare la adresa Coranului. "Ne aşteptăm ca Suedia să nu mai tolereze atacurile la adresa Coranului, care jignesc peste două miliarde de musulmani de pe plan mondial", a spus Erdoğan.

Erdoğan și Biden vor discuta față în față la Vilnius, în marja summit-ului NATO. Se așteaptă deblocarea aderării Suediei
Internațional

Erdoğan și Biden vor discuta față în față la Vilnius, în marja summit-ului NATO. Se așteaptă deblocarea aderării Suediei

Erdoğan și Biden, față în față. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan, care blochează aderarea Suediei la NATO, va purta discuţii la summit-ul NATO de la Vilnius de săptămâna viitoare cu preşedintele american Joe Biden, a anunţat duminică preşedinţia turcă. Erdoğan și Biden, față în față "Liderii au convenit să se întâlnească faţă în faţă la Vilnius şi să discute în detaliu relaţiile bilaterale dintre Turcia şi Statele Unite şi problemele regionale", se arată în declaraţia Ankarei. Preşedinţia turcă a declarat că Erdoğan şi Biden au vorbit duminică la telefon despre aderarea Suediei la Alianţă şi livrarea de avioane de luptă americane F-16 către Turcia. "Observând că nu este corect să se asocieze cererea Turciei de (avioane) F-16 cu aderarea Suediei, preşedintele Erdoğan i-a mulţumit preşedintelui american Biden pentru sprijinul său pentru cererea Turciei de F-16", se mai precizează în declaraţie. Pentru unii observatori, unda verde a Turciei pentru intrarea Suediei în Alianţă este condiţionată de livrarea avioanelor F-16 către Ankara. Întâlnire și cu premierul suedez Turcia este ultima ţară NATO alături de Ungaria care se opune aderării Suediei, în ciuda măsurilor luate de ţara scandinavă, inclusiv o reformă a constituţiei sale şi adoptarea unei noi legi antiterorism. Erdoğan, care urmează să se întâlnească luni cu premierul suedez Ulf Kristersson la Vilnius, acuză autorităţile suedeze pentru presupusa lor indulgenţă faţă de activiştii kurzi care s-au refugiat pe teritoriul lor şi cere extrădarea a zeci dintre aceştia. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri "Preşedintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Suedia a făcut paşi în direcţia bună prin modificarea legislaţiei antiterorism. Dar susţinătorii organizaţiei teroriste PKK/PYD/YPG continuă să demonstreze liber (în Suedia) pentru a lăuda terorismul, ceea ce anulează măsurile luate", se arată în comunicatul preşedinţiei turce.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră