sâmbătă 17 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Mii de morți și răniți în Israel și Fâșia Gaza după nici două zile de la începutul atacului Hamas. Nu se întrevede un final rapid al operațiunilor militare

Israel, Fâșia Gaza: mii de victime. Peste 600 de persoane au fost ucise în Israel de când Hamas a lansat sâmbătă o ofensivă militară din Fâşia Gaza, iar mişcarea palestiniană a luat "peste 100 de prizonieri", a transmis duminică guvernul israelian, în timp ce Ministerul Sănătăţii din Fâşia Gaza, controlat de Hamas, a anunţat un bilanţ de 370 de morţi de partea palestiniană. Israel, Fâșia Gaza: mii de victime Numărul deceselor din Israel apare într-un infografic postat pe contul de Facebook al biroului de presă al guvernului. Citește și: VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando Numărul morţilor "nu este definitiv", a declarat pentru AFP un oficial al biroului de presă al executivului israelian, adăugând că, dintre cei 2.000 de răniţi din ţară, 200 sunt "în stare critică". Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic De partea cealaltă, autorităţile locale din Fâşia Gaza au anunţat tot duminică, în doua zi de ostilităţi, că numărul morţilor în conflictul dintre Israel şi Hamas din Fâşia Gaza a crescut la 370 de partea palestiniană. "Trei sute şaptezeci de cetăţeni au fost ucişi şi alţi 2.200 au fost răniţi", a transmis Ministerul Sănătăţii al mişcării islamiste palestiniene din Gaza.

Mii de morți și răniți în Israel și Fâșia Gaza după nici două zile de la începutul atacului Hamas. Nu se întrevede un final rapid al operațiunilor militare
Preot român în pelerinaj în Israel: "Pur și simplu, oameni ciuruiți pe autostradă, pe stradă. Armata este pe străzi, soldați înarmați, filtre"
Internațional

Preot român în pelerinaj în Israel: "Pur și simplu, oameni ciuruiți pe autostradă, pe stradă. Armata este pe străzi, soldați înarmați, filtre"

Preot în Israel: ciuruiți pe străzi. Israelul este în stare de război și asta se poate vedea cu ochiul liber. Un preot român aflat în pelerinaj cu un grup de credincioși a povestit ce a văzut sâmbătă în Țara Sfântă. Preot în Israel: ciuruiți pe străzi Preotul Mircea Lung a relatat, duminică dimineață la Digi24 prin ce a trecut împreună cu pelerinii de când Hamas a atacat din aer și la sol Israelul. Citește și: VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando Acesta spune că au văzut oameni morți pe autostradă, soldați înarmați, filtre de securitate, baricade, fiind controlați în anumite locuri de către armata israeliană. Grupul era cazat în Palestina, dar a fost mutat într-un hotel din Ierusalim. Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic "Ceea ce este la televizor este o mică parte. Pur și simplu, oameni ciuruiți pe autostradă, pe stradă. Am văzut un microbuz de opt persoane în care toți cei care erau acolo au fost ciuruiți și pur și simplu au rămas morți în microbuz. (...) Armata este pe străzi, soldați înarmați, filtre, pregătiri de trageri. La punctele de trecere erau puse baricade din beton iar deasupra saci cu nisip. Este ca la război."

VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando
Internațional

VIDEO Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas. Bennett a făcut parte din trupele de comando

Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat azi la unitatea sa militară, pentru a participa la confruntarea cu teroriștii Hamas, arată un video distribuit pe rețelele sociale. Imaginile au devenit virale. Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic La începutul anilor 90, el a făcut parte din trupele de comando ale armatei israeliene. Fostul premier Bennett, azi, la unitatea sa militară Foto: Twitter Fostul premier israelian Naftali Bennett s-a prezentat la unitatea sa militară Bennett are acum 51 de ani, fiind născut la 25 martie 1972. El a fost premier al Israelului timp de circa un an, între 13 iunie 2021 și 20 iunie 2022. În 2022, el s-a retras din politică. El conduce acum o companie israeliană de tehnologie de vârf. Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a decis, azi, o mobilizare pe scară largă a rezerviștilor, urmare a atacului surpriză al Hamas asupra Israelului. Numărul de rezerviști care vor fi chemați sub arme va depinde de nevoile armatei. Presa estimează că vor fi mobilizați circa 10.000 de rezerviști. Fostul premier a fost înrolat în Forțele de Apărare Israeliene în 1990. A luptat în unitatea de comando de elită Sayeret Matkal, iar după serviciul obligatoriu a fost selectat pentru pregătirea ofițerilor. I s-a oferit posibilitatea să aleagă între unitatea Sayeret Matkal, dar ca operator obișnuit și nu comandant, sau de a se transfera la unitatea de comando Maglan, pentru a primi o poziție de comandă. A ales să se transfere la Maglan și a devenit comandant de companie. Bennett a fost eliberat din serviciul activ după șase ani, dar a continuat să servească în rezervă și a obținut gradul de maior. Citește și: ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran Foto: Facebook În perioada în care Bennett locuia în Statele Unite și își construia cariera de antreprenor de software, a călătorit în mod repetat în Israel pentru a-și îndeplini sarcinile de rezervist. El a activat în timpul primei Intifade și în zona de securitate israeliană din Liban, în timpul conflictului din Libanul de Sud din 1982-2000.

Unde s-au antrenat teroriștii Hamas în metode de atac aerian asupra Israelului? Nu în Gaza, crede expertul Ovidiu Raețchi
Internațional

Unde s-au antrenat teroriștii Hamas în metode de atac aerian asupra Israelului? Nu în Gaza, crede expertul Ovidiu Raețchi

Teroriștii Hamas, antrenați în tabere externe. Nu serviciile secrete ar fi eșuat în privința atacului Hamas de sâmbătă, ci politicienii israelieni, susține expertul Ovidiu Raețchi. Acesta adaugă că taberele de antrenament ale Hamas nu sunt în Palestina. Teroriștii Hamas, antrenați în tabere externe "1. E un 11 septembrie al Hamas. Au obținut efectul de șoc și groază urmărit, dar întreaga comunitate internațională e dezgustată de masacrele, răpirile, schingiurile care se desfășoară sub ochii noștri. Mohammed Deif sau Saleh al-Arouri vor avea soarta lui Ayman al-Zawahiri sau Osama bin Laden. Citește și: VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic 2. În următoarele săptămâni se va discuta intens despre eșecul serviciilor secrete israeliene de a anticipa atacul. Ceea ce pot spune, cunoscând cazuri similare din istoria israeliană, e că eșecul nu apare pe linie de intelligence - sursele livrează informația din teren către analiză și conducere - ci mai degrabă în alchimia complicată dintre șeful spionilor și politicieni. Citește și: ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran În cazul de față, prioritatea politicienilor părea să fie concentrarea Tzahal în Cisiordania/Iudeea & Samaria, ceea ce, foarte probabil, a lăsat descoperită granița cu Gaza. Citește și: Istoria Hamas, considerată organizație teroristă de către Israel, SUA, UE, Canada, Egipt şi Japonia și susținută de Iran 3. Este exclus ca militanții Hamas să se poate antrena cu parapante și alte sisteme similare în Fâșie sau în West Bank, având în vedere capacitatea de monitorizare a Shin Bet și Aman. Identificarea bazelor lor de antrenament folosite rececent de Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam va oferi multe răspunsuri (pe care acum doar le bănuim).", arată Raețchi într-o postare pe Facebook.

VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic
Internațional

VIDEO Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. Altă femeie, bătut și plină de sânge, ostatic

Propaganda Hamas distribuie scene oribile cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană, iar mulțimea strigă „Allahu Akbar”. ⚠️ GRAPHIC ⚠️ Palestinian terrorists capture body of an Israeli woman and cheer “Allah Akbar” while desecrating her body. A full scale attack on Israel this morning pic.twitter.com/xV5g8eBLp8— Emily Schrader - אמילי שריידר امیلی شریدر (@emilykschrader) October 7, 2023 Cadavrul, plimbat într-o camionetă, este cu fața în jos, în timp ce teroriștii Hamas stau peste el, se filmează și scandează. Tineri care înconjoară camioneta scuipă cadavrul. Citește și: Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas. Civili israelieni, uciși sau luați ostatici și duși în teritoriile palestiniene Another female Israeli soldier captured by Hamas terrorist amidst the chants of Allah hu akbar. This cult is responsible for violence and terrorism. This will not end well for them #Israel is coming to hunt them down. #IsraelUnderAttackpic.twitter.com/8NO1nmWfT7— Arun Gandhi ?? (@mainhoongandhi) October 7, 2023 Hamas distribuie scene cu cadavrul gol al unei femei din armata israeliană Într-o altă filmare este prezentată o altă femeie tânără din armata israeliană luată ostatic, de data aceasta vie, dar plină de sânge, îngrozităî și împinsă, de păr, într-o mașină, und epare că teroriștii continuă bătăile. Hamas has released a video of the captured A major intelligence blunder by IDF and Mossad#Israel #Palestine #Hamas#Palestine #Israel #Hamas #Gaza #War #Gaza #AlMayadeen #Palestine #Gaza #AlAqsaFlood #طوفان_الأقصى #IsraelUnderAttackHamas Gazapic.twitter.com/Mkmc8kWBqP— Singer Kumar Sanu (@KumarsanuTc) October 7, 2023 „În același timp, aceste forțe armate terestre par să se fi răspândit prin mai multe așezări din sudul Israelului, atacând civili și personal militar. Există deja sute de postări pe rețelele de socializare care prezintă imagini foarte tulburătoare în acest sens, care includ: Civili morți care zac acolo unde au fost împușcați într-o stație de autobuz. Teroriști Hamas trăgând la întâmplare în mașini și clădiri civile. Afișarea și profanarea cadavrelor soldaților și civililor israelieni de către teroriștii Hamas, în sudul Israelului. Imagini ale clădirilor avariate și distruse și a vehiculelor civile în flăcări. În mod evident, toate acestea sunt rapoarte inițiale. Ele sunt profund îngrijorătoare. Este probabil că în următoarele ore va urma ceva mai rău (...) ⚡️⚡️ Hamas terrorists have killed entire cars of Israeli civilians. Israel ??, like Ukraine ??, is a US ?? & EU ?? ally. Hamas is an ally of Iran ?? & Russia ??. pic.twitter.com/l7M289qpmy— Jason Jay Smart (@officejjsmart) October 7, 2023 Alături de militanții care par să ucidă cu entuziasm civili israelieni, există cu siguranță echipe care captează imagini și videoclipuri pentru a le folosi în vasta lor întreprindere de comunicare strategică. Materialul pe care aceste echipe de comunicare strategică îl colectează va apărea în materialele de recrutare ale Hamas și în cererile de finanțare de la sponsori, pentru o perioadă de timp în continuare”, explică generalul australian Mick Ryan, pe blogul său. LiterallyIsraeli female was abducted by Hamas & taken to Gaza .Now you can imagine what will happen with her.#Israel #IsraelUnderAttack #طوفان_الأقصى #الأهلي_الاتحاد #Gaza pic.twitter.com/AxP664ynHy— War Stalker ? (@SDFronttwit) October 7, 2023 Citește și: ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran

ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran
Internațional

ANALIZĂ Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas. Gruparea teroristă, finanțată și înarmată de Iran

Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere de atacul masiv al Hamas, arată primele analize, la cald. Chiar și presa israeliană, de obicei reținută în asemenea momente, scrie despre un „un eșec colosal”. „«Un eșec colosal»: teroriștii Hamas din Gaza se infiltrează și prind Israelul nepregătit. Fostul șef al Marinei Militare afirmă: «Tot Israelul se întreabă: Unde este IDF, unde este poliția, unde este securitatea?», titrează The Times of Israel. Citește și: Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas. Civili israelieni, uciși sau luați ostatici și duși în teritoriile palestiniene Propaganda Hamas se laudă, în această dimineață, cu crimele din Israel: a distribuit filmări cu civili uciși într-o stație de autobuz, soldați luați ostatici și bătuți, precum și cadavrul gol al unei tinere femei israeliene, plimbat într- camionetă, în strigătele mulțimii, „Allahu Akbar”. Prestigioasele servicii israeliene de informații, luate prin surprindere „«Tot Israelul se întreabă: Unde este IDF, unde este poliția, unde este securitatea?», a spus Eli Maron, fostul șef al Marinei israeliene (...) «Este un eșec colosal; ierarhiile au eșuat pur și simplu, cu consecințe vaste». Amos Yadlin, un fost șef al serviciilor de informații ale IDF, a invocat ecouri ale Războiului de Yom Kippur - un alt atac marcat de «eșecul serviciilor de informații», inamicul fiind cel care a inițiat conflictul”, mai arată Times of Israel. „Până în prezent, este clar că Hamas a lansat unul dintre cele mai mari atacuri împotriva Israelului într-o singură zi, în ceea ce pare a fi o «lovitură din senin». În urma acestui atac, este sigur că vor exista o serie de întrebări israeliene cu privire la indicatorii și avertismentele privind acest atac iminent. Dar, în mod clar, ei au obținut un grad mare de surpriză. Acest lucru se va fi datorat unei combinații de securitate operațională bună și, probabil, unor operațiuni de înșelăciune care vor deveni clare în zilele și săptămânile următoare. Gradul de simultaneitate este, de asemenea, o parte din surpriza obținută până acum”, scrie, pe blogul său, generalul australian Mick Ryan. Citește și: Cine reprezintă judecătorii din România: șeful CSM, amicul Liei Savonea, decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. Plus o halucinantă sentință a unui prădător sexual Eșec al politicii SUA în relația cu Iranul, care sponsorizează Hamas „Tragedia din Israel nu este doar un eșec al serviciilor de informații israeliene. Este o acuzație profundă la adresa politicii conduse de SUA cu privire la Iran. Hamas este finanțată și echipată de Teheran… pe care SUA l-au mulțumit și consolidat în ultimele luni, în timp ce miliarde de dolari au intrat în visteria regimului. Zeci de miliarde de dolari au fost acum eliberați către ayatollahi din conturile înghețate de sancțiuni din întreaga lume. Totul a început cu 6 miliarde de dolari deblocați în Coreea de Sud, în paralel cu un acord de eliberare a ostaticilor; acest lucru a fost împins discret prin Congres în august, când aleșii erau plecați în vacanță. La acestea se adaugă 10 miliarde de dolari deblocați în Irak, în urma unei "derogări de la sancțiuni", și încă 3 miliarde de dolari în Japonia, precum și în China și India. În plus, peste 6 miliarde de dolari în active de drepturi speciale de tragere de la FMI sunt în discuție în beneficiul Iranului. Toate acestea fără nici o fanfară. La toate acestea se adaugă faptul că sancțiunile petroliere nu mai sunt aplicate cu strictețe. Iranul produce acum până la 2 milioane de barili pe zi, în timp ce Biden închide ochii, o parte din acest petrol fiind exportat în China, care își face rezerve de petrol. Toate cele de mai sus au fost puse în aplicare într-un mod care oferă Iranului o ușurare economică”, arată, pe X, jurnalistul Jack Wallis Simmons, specializat în problemele Orientului. The tragedy in Israel is not just a failure of Israeli intelligence. It is a profound indictment of US-led policy on Iran.Hamas is being funded and equipped by Tehran… which the US has been appeasing and enabling in recent months, as billions of dollars have flowed into the…— Jake Wallis Simons (@JakeWSimons) October 7, 2023 „Nu faceți nicio greșeală: ayatollahii vor apocalipsa. Ei sunt foarte aproape de a trece la o acțiune nucleară. Între timp, Israelul este acum atacat - iar Occidentul, cu politica sa de liniștire, a permis acest lucru.Poate că Israelul este primul la rând, dar Occidentul este următorul”, mai scrie el.

Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas. Civili israelieni, uciși sau luați ostatici și duși în teritoriile palestiniene
Internațional

Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas. Civili israelieni, uciși sau luați ostatici și duși în teritoriile palestiniene

Israelul, care are unul din cele mai bune servicii de informații din lume, pare să fi fost luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas, declanșat în această dimineață. Mai multe așezări israeliene din zona de graniță cu Palestina au fost ocupate, sunt relatări despre civili care se apără fără sprijinul armatei, dar unii par să fi fost capturați și transportați în teritoriile controlate de palestinieni. Citește și: Cine reprezintă judecătorii din România: șeful CSM, amicul Liei Savonea, decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. Plus o halucinantă sentință a unui prădător sexual Teroriștii Hamas par să fi trecut granița extrem de bine securizată folosind parapante, precum și motociclete, după ce au distrus gardul de la frontieră. Israel has been subject to a large-scale and multi domain surprise assault by Hamas. What do we know, what might be the aims of #Hamas, and what might happen in the hours ahead? 1/14 ?https://t.co/xuJSXVJsZr pic.twitter.com/mhAgYWVzO5— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 7, 2023 Între timp, armata israeliană pare să se fi mobilizat și a declanțat operațiunea „Swords of Iron”. More Hamas terrorists are reportedly infiltrating Israel again with motorized hang gliders. pic.twitter.com/Mtvm0r05hX— Global: Military-Info (@Global_Mil_Info) October 7, 2023 Israelul, luat prin surprindere de un masiv atac al Hamas „Militanții Hamas au lansat în această dimineață cel mai mare atac asupra Israelului din ultimii ani, cu mii de rachete lansate în țară și oameni înarmați care au trecut granița. Mohammad Deif, comandantul militar al mișcării islamiste, a anunțat începerea operațiunii într-o emisiune difuzată de mass-media Hamas, făcând apel la palestinienii de pretutindeni să lupte. "Am decis să spunem că ajunge", a spus el într-un mesaj înregistrat. "Aceasta este ziua celei mai mari bătălii pentru a pune capăt ultimei ocupații de pe Pământ". Deif a afirmat că au fost lansate 5.000 de rachete în cadrul «Operațiunii Furtuna Al-Aqsa» și a făcut apel la toți palestinienii să se alăture revoltei”, scrie The Times. ❗️ This morning Hamas launched a war against the State of Israel - Israeli Defense Minister pic.twitter.com/xxQE4OnPEl— Slava (@Heroiam_Slava) October 7, 2023 „Cel puțin 6 morți și aproape 300 de răniți în atacuri cu rachete și infiltrații în sudul și centrul țării; bărbați înarmați ar fi dus cadavrul unui soldat al IDF în Gaza; apel masiv la rezerviști”, relatează The Times of Israel. Între timp, numărul israelienilor uciși pare să fi ajuns la 20, scrie Haaretz. Palestinian terrorists invaded a festival where hundreds of Israelis were camping out for the Shemini Atzeret holiday.The panic caused by this is evident on the fades of the civilians being targeted by heavily armed militants.Pray for Israel. pic.twitter.com/l6zviWr2hy— Jay Engelmayer (@jengelmayer) October 7, 2023 Civilii de lângă fâșia Gaza, sub asalt „Locuitorii israelieni din apropierea Fâșiei Gaza continuă să ceară ajutor și să raporteze împușcături ale teroriștilor în interiorul orașelor, în timp ce prezența forțelor de apărare israeliene pe străzi este redusă sau inexistentă. O rezidentă însărcinată din Kibbutz Sufa vorbește cu Channel 12 dintr-o cameră sigură, alături de copilul ei de doi ani și de membrii apropiați ai familiei, spunând «Trag în casa noastră, încearcă să spargă ușa camerei de siguranță». Ea relatează că soțul ei și alți patru rezidenți înarmați se luptă pe străzi fără niciun ajutor din partea armatei. «Nu înțeleg cum se mai poate întâmpla așa ceva. Suntem în această situație de la ora 6 dimineața», spune ea. «Patru persoane nu se pot lupta singure cu ei. Trimiteți ajutor, vă rog», strigă ea. Locuitorii din alte zone din apropierea Fâșiei Gaza relatează despre lupte fără precedent pe toate sursele media israeliene importante. Într-o povestire de pe Instagram datată la ora 9:55 a.m., citată de Ynet, un locuitor din Kfar Gaza scrie: «Vă implor!!!! Sunt teroriști în Kfar Gaza, trimiteți forțe în Kibbutzul Kfar Gaza!!!» Un reporter al Canalului 12 din Beersheba descrie că a primit zeci de cereri de ajutor de la locuitorii din Fâșia Gaza. Mirjam Reijnen, un pompier voluntar în vârstă de 42 de ani din Nahal Oz, a declarat pentru AP: «Cu rachetele ne simțim cumva mai în siguranță, știind că avem Iron Dome (sistemul de apărare antirachetă) și camerele noastre de siguranță. Dar să știi că teroriștii se plimbă prin comunități este un alt fel de frică», a spus ea, adăugând că ea și cei trei copii ai săi au fost prea speriați pentru a părăsi adăpostul chiar și pentru a ieși din casă”, mai scrie Times of Israel. Breaking: A female Israeli soldier brutally killed and then her naked body was paraded by Palestinian Islamists while screaming "Allah Hu Akbar", an Islamic war cry !Even Palestinian kids are seen celebrating this horrendous incident while screaming "Allah Hu Akbar"#Israel… pic.twitter.com/TxoSGrVV8C— Ashwini Shrivastava (@AshwiniSahaya) October 7, 2023

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani
Internațional

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern
Internațional

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist. Însă nu se știe cu cine se va alia ca să poată forma un guvern

Bucurie pentru George Simion: în Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus, populist, SMER-SD, al fostului premier Robert Fico. Formațiunea acestuia se opune susținerii Ucrainei. Până acum, Slovacia a fost un aliat loial al Kievului, furnizând rachete sol-aer și elicoptere și chiar donând întreaga sa flotă de avioane de luptă MiG-29 scoase din uz. Citește și: EXCLUSIV Cheltuielile uriașe ale statului român cu telefonia mobilă. Ce economii se vor face prin impunerea unor plafoane la achiziția de telefoane și abonamente SMER a depășit toate așteptările prefigurate de sondajele de opinie, precum și datele din exit poll-urile de sâmbătă seara. În Slovacia, alegerile au fost câștigate de un partid pro-rus „Fostul premier de stânga al Slovaciei, Robert Fico, l-a învins pe rivalul său progresist în alegerile parlamentare, după ce a făcut campanie pentru a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei, dar va trebui să găsească aliați pentru a forma următorul guvern (...) Partidul SMER-SSD al lui Fico conducea cu 23,37% din voturi după numărarea a 98% din voturi. Partidul liberal Slovacia Progresistă (PS) îl urmează cu 16,86%, iar partidul HLAS (Vocea), care ar putea deveni placa turnantă pentru formarea următorului guvern, este al treilea, cu 15,03%”, arată Reuters. „Fico a profitat de nemulțumirea față de o coaliție de centru-dreapta divizată de certuri, al cărei guvern s-a prăbușit anul trecut, declanșând alegerile cu șase luni mai devreme. În campanie, el a subliniat îngrijorarea față de creșterea numărului de imigranți care trec prin Slovacia spre Europa de Vest. Punctele de vedere ale lui Fico reflectă sentimentele în mod tradițional calde față de Rusia în rândul multor slovaci, care s-au consolidat pe rețelele de socializare, de la începutul războiului din Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Afacerea lui Pescobar, care a dat țeapă ANAF, a primit ajutor de stat: credite garantate 90% de Finanțe. Firma controlată de Pescobar plătește leasing la Ferrari, Lamborghini și BMW X6 De asemenea, el s-a angajat să pună capăt livrărilor militare către Ucraina și să se străduiască să poarte discuții de pace - o linie apropiată de cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, dar respinsă de Ucraina și aliații săi, care spun că acest lucru nu ar face decât să încurajeze Rusia”, explică agenția de presă.

Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația
Internațional

Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația

The Times relatează, în ediția de azi, cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea, prima oară după 2014, și să se bată ore întregi cu forțele rusești, inclusiv aviația. Publicația britanică arată că ucrainenii au fost instruiți de trupele speciale britanice, dar chiar și acestea au fost mefiente că un atac pe jet ski-uri, la aproape 200 de kilometri distanță, va reuși. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, țepar cu acte în regulă: o firmă de leasing i-a pus sechestru pe o mașină neplătită. Și ANAF a pus sechestru pe un autoturism al firmei de la „Taverna Racilor” Însă, potrivit The Times, toți militarii s-au întors acasă, deși, după atac, au fost căutați ore întregi de aviația rusă. Atacul, relatat abia acum, a avut loc pe 24 august, ziua independenței Ucrainei. Foto: Twitter Cum a reușit o mână de militari ucraineni pe jet ski-uri să lovească Crimeea „Zece jet ski-uri se strecurau spre coastă în întuneric, motoarele lor abia se auzeau peste zgomotul valurilor. Fiecare dintre ele transporta câte doi oameni-broască ucraineni, invizibili pe cerul nopții. Rușii nu i-au văzut niciodată venind. Strecurându-se pe țărm în Crimeea, soldații și-au pregătit puștile, explozibilii și armele antitanc. Parcurseseră deja 125 de mile pe mare de la cel mai apropiat teritoriu controlat de ucraineni și trebuiau să se întoarcă încă 140 de mile în viteză. Ei au fost primele trupe ucrainene care au pus piciorul în peninsula Crimeea în aproape un deceniu. Cu două săptămâni înainte, planificatorii număraseră și cântăriseră fiecare gram de echipament, reducând încărcătura ori de câte ori era posibil (…) Douăzeci de oameni trebuiau să traverseze Marea Neagră fără a fi detectați, să se infiltreze într-o bază militară rusă, să lupte cu inamicul, apoi să facă o lungă călătorie de întoarcere, posibil urmăriți de avioane și de flota președintelui Putin din Marea Neagră. În timp ce Levan și oamenii săi se îndreptau spre interior, spre baza rusă, în liniște pentru a evita contactul cu inamicul, focuri de mitralieră grea au răsunat în noapte (...) Cinci nave de sprijin ucrainene se deplasau de-a lungul coastei, atacând pozițiile rusești cu gloanțe și rachete pentru a atrage atenția asupra lor”, relatează The Times. Citește și: STENOGRAME Planul mamei șoferului drogat ucigaș: „O să pleci vreun an de zile din România cu siguranță, oriunde”. Deocamdată, și mama a fost arestată, pentru șantaj Urmăriți de marina rusă Bătălia de pe coasta Crimeei a durat zeci de minute, până când, folosind armament antitanc, ucrainenii au reușit să distrugă o stație rusească de bruiaj, care făcea inoperabil GPS-ul marinei ucrainene. Însă, la plecare, au început să fie urmăriți de avioane și nave rapide rusești. "I really wanted to live": the story of a special forces officer of the Defense Intelligence of Ukraine who fell out of a boat and swam for 14 hours in the open sea. In mid-August, a fighter with the call sign "Konan" from the Artan battalion of the Defense Intelligence of… pic.twitter.com/Nw7l3E0Djn— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) September 28, 2023 „În timp ce rușii pregăteau interceptarea, au dat peste nava de evacuare a ucrainenilor. Și-au schimbat obiectivul, vizând-o pe aceasta și ignorând jet ski-urile care se întorceau în largul mării. Nava de evacuare ucraineană, forțată să fugă, i-a lăsat pe militarii de pe jet ski-uri să-și croiască singuri drumul spre casă”, mai arată publicația britanică. Alte nave ucrainene de sprijin au început să tragă asupra avioanelor de căutare, pentru a permite trupelor de comando să se retragă. Foto: Twitter Ore întregi, aviația militară rusă s-a învârtit deasupra celor de pe jet ski-uri, dar, la final, întreaga echipă a ajuns acasă. La o oră după întoarcere, o furtună violentă a izbucnit în Marea Neagră.

Putin vrea să arunce în aer "butoiul cu pulbere al Europei" cu ajutorul sârbilor kosovari pentru a slăbi presiunea statelor UE pe Rusia iar eforturile Moscovei încep să dea roade
Internațional

Putin vrea să arunce în aer "butoiul cu pulbere al Europei" cu ajutorul sârbilor kosovari pentru a slăbi presiunea statelor UE pe Rusia iar eforturile Moscovei încep să dea roade

Putin vrea război european pentru Kosovo. Stabilitatea Uniunii Europene este condiționată de ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În prezent, pe fundalul războiului din Ucraina, când Serbia amenință Kosovo și se bazează pe sprijinul Moscovei în escaladarea conflictului, Kremlinul nu are decât de câștigat: un război în zonă ar putea fi devastator pentru UE. Zi de doliu în Kosovo Tensiunile dintre Serbia și Kosovo escaladează. Cel mai recent și grav atac a avut loc pe 24 septembrie: 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție în apropierea satului Banjska (în nordul regiunii Mitrovica, din Kosovo). Un ofițer și patru atacatori au fost uciși. În Kosovo, prim-ministrul Albin Kurti a acuzat Serbia că sprijină „atacurile teroriste”. Acesta a declarat că atacatorii nu erau cetățeni sârbi obișnuiți ai Kosovo, ci trupe speciale, organizate și susținute de statul sârb. Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat ziua de 25 septembrie zi de doliu național în memoria ofițerului ucis. Zi de doliu și în Serbia, dar pentru alți morți În Serbia, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins acuzațiile de terorism, blamând politica lui Kurti, care vizează o „epurare etnică brutală”. Vučić a afirmat că bărbații înarmați erau sârbi din Kosovo care „nu mai voiau să sufere din cauza terorii lui Kurti”. Președintele sârb a declarat ziua de 27 septembrie zi de doliu național pentru compatrioții sârbi uciși în Kosovo. Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare Uniunea Europeană a condamnat „în cei mai fermi termeni atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Kosovo”. În acest context, Rusia, care nu recunoaște independența Kosovo, jubilează și pune paie peste foc: potrivit Kremlinului, Kosovo e de vină pentru violențele recente. Like a BOS Deși Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009 și a primit statutul de țară candidată în martie 2012, relațiile cu Rusia sunt din ce în ce mai strânse. La nivel politic, Rusia, ca membru al Consiliului de Securitate al ONU, susține poziția Serbiei cu privire la Kosovo. La schimb, guvernul Partidului Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vučić strânge legăturile cu Rusia. În septembrie 2022, ministrul sârb de externe Nikola Selaković și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat un acord privind „consultările reciproce” în chestiuni de politică externă. În Serbia, influența politică a Rusiei se manifestă inclusiv prin Biserica Ortodoxă Sârbă, patriarhul Porfirije Peric fiind un apropiat al președintelui Aleksandar Vučić. BOS, care se consideră că ar avea aproximativ opt milioane de "supuși", vehiculează o mare parte din propaganda rusă, patriarhul sârb negând în prezent legitimitatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei. BOS acționează și ca actor politic, sprijinind politicienii pro-ruși și naționalismul extremist sârb în zona balcanică. În septembrie, 2022, Vojislav Šešelj, criminal de război sârb, condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, a fost decorat de Biserica Ortodoxă Sârbă, pentru a doua oară. Gazprom ține becul aprins la Belgrad Și la nivel economic, relațiile Rusiei cu Serbia sunt foarte apropiate. În luna mai 2022, Belgradul a renegociat cu Gazprom un contract pe trei ani, în termeni favorabili pentru ambele țări. Invazia Ucrainei de către Rusia a dus și la o relocare a companiilor rusești în Serbia. Anul trecut, în Serbia investițiile străine directe au cunoscut o creștere fără precedent, depășind fluxul mediu din anii precedenți cu aproape 600 milioane de euro. Tot în 2022, în Serbia s-au înființat peste o mie de afaceri rusești, o cifră de 12 ori mai mare decât în 2021. La nivel social, potrivit unui sondaj efectuat de Open Society Foundation la jumătatea anului 2022, 51% dintre sârbi considerau Rusia ca fiind cel mai important partener strategic, 66% declarau că Moscova e „cel mai mare prieten” al țării lor, iar 63% considerau că Occidentul e vinovat pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Presă de propagandă putinistă în Serbia Titlurile presei din Serbia par a fi dictate de Kremlin: „Actul de terorism de pe gazoductele Nord Stream a fost organizat de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie”, „Occidentul își pierde răbdarea cu Ucraina”, „Rusia: Investigație asupra Londrei în cazul măcelului de la Bucea, Marea Britanie ascunde adevărul”. În legătură cu atacul din Kosovo, presa din Serbia apreciază, pe de o parte, susținerea Rusiei: „La Moscova au fost arborate afișe de solidaritate pentru sârbii din Kosovo și Metohija, care supraviețuiesc terorii regimului lui Albin Kurti. De asemenea, mass-media rusă a dedicat un spațiu de invidiat conflictului sângeros de la Banjska, în timpul căruia un polițist albanez și cel puțin patru dintre compatrioții noștri din nordul Kosovo au fost uciși.”. Pe de altă parte, mass media sârbe blamează NATO și țările europene: „Forțele NATO din Kosovo aprobă uciderea populației sârbe. Teroarea continuă a Albaniei împotriva sârbilor kosovari a dus la vărsare de sânge în satul Banjska din nordul provinciei. Într-un atac asupra unei mănăstiri locale din 24 septembrie, patru localnici au fost uciși de grupări ilegale. (...) Atacurile și opresiunea asupra populației sârbe din Kosovo continuă cu o intensitate crescândă, cu sprijinul țărilor europene și al contingentului militar al NATO KFOR”. Potrivit unui studiu recent, Occidentul nu va putea să intervină cu nimic în zonă, dacă nu contracarează, în primul rând, influența toxică a propagandei rusești. Pregătește Serbia un nou război în Balcani? La finalul lunii august, WELT avansa ipoteza izbucnirii unui război în Balcani, provocat de Serbia. WELT preluase o informație din The Geopost, potrivit căreia vizita recentă la Teheran a viceministrului sârb de externe, Goran Aleksic, ar fi avut ca scop achiziționarea a 20.000 de drone iraniene Shahed-136 (drone cu autodetonare). Președinția sârbă nu a comentat atunci informația, însă cu două săptămâni înainte de recentul atac din Kosovo, Snežana Janković, ambasadoarea Serbiei în Germania, a reacționat. Potrivit acesteia, acuzațiile că Serbia ar pregăti un război în Balcani sunt „insinuări malițioase”, afirmând că Ministerul Apărării sârb a negat, de fapt, achiziționarea dronelor din Iran. Totuși, în octombrie anul trecut, generalul-maior iranian Yahya Rahim Safavi a declarat că, printre cele 22 de țări care au solicitat achiziția de drone Shahed-136, s-au numărat Serbia și Armenia. Putin vrea război european pentru Kosovo În luna februarie a acestui an, președintele Aleksandar Vučić a spus că urmează să semneze primul contract cu Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea acestui tip de drone „sinucigașe”. Pe 27 septembrie, comentând recentele atacuri din Kosovo, președintele Aleksandar Vučić a declarat în emisiunea de interviuri Oko de la RTS: „De un an am informații că oamenii se pregătesc pentru rezistență”. Vučić a afirmat, în acest context, că bărbații implicați în atac erau de fapt oameni care se apărau, căci premierul Kurti „urăște poporul sârb”. Președintele a făcut apel la sârbii din Kosovo „să obțină ceea ce le aparține într-un mod pașnic”, declarând că „pacea este interesul nostru”, deși trebuie înțeles că „acești oameni trăiesc în iad”. În conlcuzie, Vučić a cerut comunității internaționale „să nu facă presiuni pe Belgrad”.

Zelenski mai are opt zile pentru a decide dacă vor fi alegeri prezidențiale în 2024 în Ucraina. Deși imposibil în condiții de război, scrutinul e cerut de unii politicieni din Occident
Internațional

Zelenski mai are opt zile pentru a decide dacă vor fi alegeri prezidențiale în 2024 în Ucraina. Deși imposibil în condiții de război, scrutinul e cerut de unii politicieni din Occident

Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian. Autoritățile ucrainene mai au opt zile pentru a decide dacă vor organiza sau nu alegeri prezidențiale. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului 2024. Însă, din cauza războiului, a legii marțiale și a costurilor pe care le implică, organizarea alegerilor prezidențiale este nesigură. La fel de nesigură este și candidatura lui Volodimir Zelenski pentru un nou mandat. Alegerile parlamentare, anulate Alegerile parlamentare din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc pe 29 octombrie 2023, însă au fost anulate, din cauza legii marțiale. Miza s-a mutat înspre alegerile prezidențiale. Primul tur ar trebui să aibă loc pe 31 martie 2024, iar al doilea (dacă e necesar), pe 21 aprilie. Citește și: EXCLUSIV Contract STS pentru firma-paravan a lui Claudiu Florică, omul cu spălarea banilor din afacerea de corupție a licențelor Microsoft. Firma-paravan, autorizată de CSAT Conform legii, Rada Supremă trebuie să anunțe alegerile viitoare cu cel puțin 180 de zile înainte de data primului tur. Termenul limită pentru acest anunț este 4 octombrie 2023. În timpul vizitei în Canada, președintele Volodimir Zelenski a declarat că legea din Ucraina interzice organizarea de alegeri în timpul războiului. Cele cinci argumente ale lui Zelenski Președintele a enumerat alte cinci motive principale pentru care desfășurarea alegerilor democratice este îngreunată. 1) alegerile trebuie să se desfășoare în mod democratic și transparent, iar pentru aceasta e nevoie de observatori independenți; 2) există probleme majore cu votul oamenilor din teritoriile ocupate temporar de invadatorii ruși; 3) votul pentru cetățenii Ucrainei aflați în străinătate este îngreunat; 4) lipsa de fonduri - Zelenski a amintit costurile uriașe pe care organizarea alegerilor le-ar implica: cel puțin 135 de milioane de dolari; 5) votul militar este practic imposibil de organizat; anterior, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, declarase că viitoarele alegeri politice din țară nu vor avea loc prin aplicația Diya. „Nu sunt efectuate procese și proceduri pregătitoare în această direcție”, a spus ministrul. Poziția senatorului Lindsey O. Graham În ciuda argumentelor președintelui Zelenski, unii politicieni occidentali insistă ca guvernul de la Kiev să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale. Subiectul a fost abordat inițial de Tiny Cox, șeful olandez al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Apoi a fost preluat de senatorul Lindsey O. Graham, în timpul unei vizite la Kiev, la sfârșitul lunii august. Graham a declarat că este „timpul ca Ucraina să facă următorul pas” în „dezvoltarea democrației, și anume să organizeze alegeri în 2024”. „Vreau ca această țară să aibă alegeri libere și corecte, chiar și atunci când este atacată”, a mai adăugat Graham. Potrivit unui oficial ucrainean, citat anonim de Washington Post, presiunea vine, în principal din partea republicanilor americani: „Înaintea alegerilor prezidențiale din SUA, alegerile ucrainene au devenit, într-un fel sau altul, parte a discursului electoral american”. Președintele ucrainean vrea ca Occidentul să plătească Oficialii ucraineni sunt, astfel, puși în dificultate: vor respinge organizarea alegerilor sau vor ceda, pentru a nu înstrăina actorii politici cheie din Occident? Apar primele semnale: președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk, a declarat că, potrivit Constituției Ucrainei, alegerile în timpul războiului nu sunt interzise pe deplin. Astfel, deși pe timp de război, constituția interzice alegerile parlamentare, un nou președinte poate fi ales. Totuși, președintele Zelenski a enumerat condițiile, oferind o replică senatorului Graham: a afirmat că alegerile ar fi posibile dacă Parlamentul ar schimba legile și țările străine ar trimite observatori electorali, „mai ales în zona ostilităților”, și dacă Occidentul ar sprijini financiar procesul electoral. „Nu voi organiza alegeri pe credit și nici nu voi direcționa banii destinați armelor înspre alegeri.”, a adăugat Zelenski. Alegeri prezidențiale în Ucraina, cal troian Într-o scrisoare deschisă, peste o sută de organizații și asociații neguvernamentale din Ucraina au cerut amânarea alegerilor. Potrivit acestora, organizarea alegerilor în timpul război este extrem de periculoasă. Poate duce la pierderea legitimității atât pentru procesul electoral, cât și pentru candidați, subminând statul în ansamblu: „În timpul unui război la scară largă, un stat nu poate garanta un mediu în care participanții la procesul electoral își pot exprima liber și pe deplin opiniile și voința, în care militarii și alegătorii din străinătate pot participa în mod semnificativ și în care există un mediu politic competitiv și vibrant, în special pe fundalul restrângerii drepturilor și libertăților în temeiul legii marțiale”. Olena Zelenska a evitat un răspuns În timp ce în Ucraina se dezbate organizarea următoarelor alegeri prezidențiale, prima doamnă, Olena Zelenska, a declarat pentru CBS News că nu este sigură dacă soțul ei va candida pentru un al doilea mandat în 2024. Zelenska a mărturist că aceasta este o întrebare „dificilă”, adăugând că nici la prima candidatură nu a fost „pe deplin de acord”. În ceea ce privește dorința președintelui Volodimir Zelenski de a candidat pentru un nou mandat, prima doamnă a Ucrainei a fost evazivă: „Nu știu dacă s-a hotărât s-o facă. Va depinde de situația din țara noastră, dacă vom putea organiza alegeri democratice. Va mai depinde și de dorința acestei țări de a-l avea încă președinte. Dacă va simți că societatea ucraineană nu-l mai dorește, probabil nu va mai candida.”.

BREAKING Donald Trump are un avans de aproape 10% în fața lui Biden, arată un sondaj ABC, un post apropiat democraților
Internațional

BREAKING Donald Trump are un avans de aproape 10% în fața lui Biden, arată un sondaj ABC, un post apropiat democraților

Republicanul Donald Trump are un avans de aproape 10% în fața lui Biden, arată un sondaj ABC, un post apropiat democraților. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Sondajul ABC News/Washington Post a fost realizat prin telefonie fixă în perioada15-20 septembrie 2023, în limbile engleză și spaniolă, pe un eșantion național aleatoriu de 1.006 adulți. Diviziunile partizane sunt 25-25-42%, democrați-republicani-independenți. Rezultatele au o marjă de eroare de 3,5%. Trump are un avans de aproape 10% în fața lui Biden „Sondajul ABC News/Washington Post îl plasează pe Trump, favorit în cursa pentru desemnarea candidatului republican, cu zece puncte în fața lui Biden. Cifrele ar sugera o victorie clară a fostului președinte, mai degrabă decât o repetare a situației din 2020, când rezultatul a fost mai strâns. Cel mai recent sondaj îl plasează pe Trump, în vârstă de 77 de ani, în fața lui Biden în rândul alegătorilor înregistrați, cu un scor de 52% la 42%. Printre motivele scăderii popularității lui Biden, sugerează sondajul, se numără vârsta sa și modul în care a gestionat economia. Sondajul a constatat că 44% dintre americani consideră că o duc mai rău din punct de vedere financiar sub administrația sa. Rata de aprobare a președintelui este de 37% în timp ce 56% dezaprobă performanța sa”, scrie The Times. În ceea ce îl privește pe Trump, opiniile despre mandatul său precedent, din perioada 2016-2020, s-au îmbunătățit. „Când a părăsit cu reticență funcția în ianuarie 2021, 38% dintre americani aprobau activitatea sa ca președinte, în esență același rating ca și cel pe care îl are acum Biden. Dar, în prezent, privind înapoi, 48% spun că aprobă performanța lui Trump când era în funcție - egalând vârful său ca președinte”, scrie ABC News. Democrații nu-l vor pe Biden, dar nu au opțiuni Biden are un sprijin de doar 50% din partea membrilor minorităților rasiale și etnice (la fel ca în luna mai), în timp ce Trump a crescut de la 32 la 39 și apoi la 43% în acest grup în sondajele ABC/Washington Post din acest an. În rândul hispanicilor, este un surprinzător scor de 50-44%, Trump vs Biden, deși pe un eșantion mic. Circa 96% dintre cei care au votat cu Trump în 2020 îl vor vota din nou, în timp ce Biden își menține doar 88% dintre alegătorii de atunci. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Un procent de 62% dintre democrați și independenții favorabili democraților spun că partidul ar trebui să aleagă pe altcineva în afară de Biden drept candidat în 2024; doar o treime îl susțin pe Biden. Însă alegătorii pro-democrați nu știu cine l-ar putea înlocui pe actualul președinte, în 2024. La o întrebare deschisă, 8% își exprimă preferința pentru Kamala Harris, 8% pentru Bernie Sanders și 7% pentru Robert F. Kennedy Jr. Doar "altcineva" se situează la 20%.

Kim Jong-un, la apogeul carierei sale nucleare, este acum cel mai periculos om de pe planetă. Rusia și China îl sprijină mai mult ca niciodată
Internațional

Kim Jong-un, la apogeul carierei sale nucleare, este acum cel mai periculos om de pe planetă. Rusia și China îl sprijină mai mult ca niciodată

Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete, având în prezent una dintre cele mai puternice rachete nucleare, capabilă să lovească orașe din SUA. Potrivit analiștilor, Coreea de Nord poate deveni chiar mai periculoasă decât Rusia sau China. Iar recenta întâlnire la Moscova a lui Kim Jong-un cu Putin nu face decât să crească îngrijorările occidentale. Kim Jong-un, apogeul carierei nucleare Dictatorul nord-coreean a declarat recent că dorește să dea un nou impuls producției naționale de rachete. Potrivit KCNA, agenția de presă de stat, la ședința Comisiei Militare Centrale, Kim Jong-un a vorbit despre „acțiuni militare majore” împotriva Coreei de Sud, declarând că a ajuns la o „concluzie importantă cu privire la intensificarea în continuare a pregătirilor armatei coreene pentru război, într-o manieră ofensivă”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Kim a cerut companiilor de apărare să „avanseze producția în masă a diferitelor arme și echipamente”. El a cerut, de asemenea, „exerciții de război active” pentru „operarea eficientă cu cele mai noi arme și echipamente”. Număr record de teste cu rachete Pe 24 martie 2022, în timp ce la Bruxelles liderii G7 se întâlneau de urgență pentru a dezbate situația provocată de războiul din Ucraina, Coreea de Nord anunța succesul testării rachetei Hwasong-17, cea mai puternică ICBM (rachetă balistică intercontinentală) pe care o deține. Cu o rază de acțiune de 15.000 de kilometri, Hwasong-17 ar putea lovi orice oraș de pe continentul SUA. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de cel puțin 95 de teste cu rachete, întețindu-și amenințările, susținând că are și focoase nucleare tactice mai mici care pot fi trase către ținte din Coreea de Sud. În plus, se estimează că are zeci de arme nucleare și un arsenal de rachete capabile să lovească în toată Europa și Statele Unite. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” Potrivit Casei Albe, aproximativ jumătate din programul de rachete al Coreei de Nord este finanțat prin atacuri cibernetice și furtul de criptomonede. Sud-coreenii vor și ei să se înarmeze nuclear Potrivit unui sondaj realizat la începutul acestui an, în Coreea de Sud, 73% dintre sud coreeni au declarat că țara lor trebuie să-și dezvolte propriile arme nucleare, chiar dacă SUA nu sunt de acord. Sud-coreenii sunt din ce în ce mai îngrijorați că vor fi abandonați de americani în cazul unui atac din partea Coreei de Nord. Din cauza aceasta au apărut grupuri sociale, precum Forumul pentru Strategie Nucleară, care militează pentru dezvoltarea armelor nucleare. Ideea a fost vehiculată și la nivel înalt. Pe 11 ianuarie, la o întâlnire cu oficiali din ministerele de Apărare și Afaceri Externe, președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a afirmat că e posibil ca „Țara să importe arme nucleare tactice sau să ni le construim singuri”. Președintele sud-coreean a adăugat că, dacă s-ar lua decizia de a dezvolta arme nucleare, Seulul ar putea să le construiască „destul de repede, având în vedere capacitățile științifice și tehnologice”. Programul secret nuclear din Sud Yoon Suk-yeol este primul președinte sud-coreean care a ridicat această problemă, din anii ‘70. Președintele de atunci, Park Chung-hee, condusese un program secret, descoperit de ofițerii de informații americani, în 1974. În primăvara anului 1975, SUA a lansat un ultimatum: Seulul ar putea continua pe acest drum, dar mai bine ar lăsa Washingtonul să-l apere, cu toată forța arsenalul său nuclear deja existent. Programul de cercetare a armelor nucleare al Coreei de Sud s-a încheiat la 23 aprilie 1975, o dată cu ratificarea Tratatului de neproliferare nucleară. Însă, în prezent, situația geopolitică s-a schimbat: Coreea de Nord construiește arme nucleare din ce în ce mai sofisticate care pot viza chiar orașe din SUA, iar sud-coreenii se întreabă dacă, în aceste condiții, Washingtonul va veni în continuare să-i apere. Scenariul cel mai vehiculat în Coreea de Sud: dacă Kim Jong-un decide să atace, ce vor face SUA, în cazul în care Coreea de Nord va amenința că va detona o bombă nucleară chiar deasupra americanilor? Declarația de la Washington Neliniștile crescânde din Coreea de Sud au provocat îngrijorări și în SUA. Dacă Seulul va alege să se înarmeze nuclear, va urma Japonia, ceea ce va duce la o cursă a înarmărilor nucleare în întreaga regiune - un scenariu deloc plăcut nici pentru SUA, nici pentru China. Pe 26 aprilie, a avut loc o întâlnire între Joe Biden și Yoon Suk-yeol, cei doi președinți semnând un document, „Declarația de la Washington”, prin care s-a reiterat sprijinul americanilor și colaborarea celor două state. Potrivit Declarației, președintele Biden a reafirmat că angajamentul Statelor Unite față de Republica Coreea și poporul coreean este „de durată și ferm” și că orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva Republicii Coreea de Sud „va primi un răspuns rapid, copleșitor și decisiv”. De cealaltă parte, Yoon Suk-yeol a reafirmat, chiar și indirect, intenția Coreei de Sud de a rămâne în cadrul Tratatului de neproliferare nucleară. Un aspect militar cheie al Declarației a fost promisiunea SUA de a trimite un submarin cu rachete balistice nucleare în Coreea de Sud pentru o „vizită”, la o dată nedezvăluită. Un mesaj simbol, pentru a descuraja Coreea de Nord și a demonstra hotărârea Washingtonului de a-și apăra aliatul. Efectul nu a fost cel scontat. La câteva zile după, sora liderului nord-coreean a avertizat că acest acord va duce la un „pericol grav”. La nivel politic, în Coreea de Sud, Youn Kun-young, parlamentar din partea Partidului Democrat, aflat în opoziție, a criticat și el acordul. „Dacă Coreea de Nord ar lansa un atac nuclear, nu s-ar termina totul pentru noi?”, a conchis acesta într-un interviu acordat CBS coreean. Coreea de Nord, mai amenințătoare decât China și Rusia Andrej Lankov, profesor la Universitatea Kookmin din Seul și unul dintre cei mai renumiți experți în ceea ce privește politica din Coreea de Nord, a explicat de ce situația din Asia poate fi mai periculoasă decât războiul împotriva Ucrainei. „Dacă SUA ar renunța la unele sancțiuni atâta timp cât nu vor fi testate arme nucleare, ar fi un acord foarte riscant din punct de vedere politic pentru orice președinte american, pentru că atunci ar admite că Coreea de Nord este un stat nuclear și că se poartă negocieri cu el. Orice președinte care ar face acest lucru ar fi criticat de opoziție și de mass-media ca fiind lipsit de verticalitate și capitulând în fața unui dictator. Nici un președinte nu vrea să intre în istorie așa. De aceea, fiecare președinte transmite problema succesorului său. În ceea ce privește China, care are o influență enormă asupra Coreei de Nord, fiind aproape singura țară care îi oferă sprijin economic, aceasta nu are nici un interes prezent să intervină, deoarece Coreea de Nord e folosită ca «zonă tampon» împotriva SUA. Dacă americanii ar fi suficient de nebuni pentru a invada China, ar trebui mai întâi să-și facă drum prin Coreea de Nord. Pentru a menține acest tampon, China furnizează Coreei de Nord benzină, îngrășăminte și alimente”. Phenianul, amenințat doar din interior Phenianul nu va renunța în nici un caz la armele sale nucleare, căci acestea sunt asul din mânecă. Însă armamentul nuclear are un preț: din cauza restricțiilor internaționale, oamenii suferă de multe lipsuri. Cei trei ani de frontiere închise au avut un impact puternic asupra economiei. Lipsa de alimente e, în prezent, cea mai mare problemă a Phenianului. Deși asistenții umanitari internaționali au părăsit Coreea de Nord, iar amploarea exactă poate fi doar ghicită, potrivit ultimelor rapoarte, mai mult de jumătate dintre nord-coreeni suferă de foame. Peste sistemul imunitar fragilizat al populației s-a suprapus și coronavirusul, căci nimeni în țară nu a fost vaccinat. Majoritatea spitalelor nu au medicamente, aparatură adecvată, electricitate sau apă curentă. Analiștii avertizează că izolarea actuală a ţării, combinată cu recolte proaste şi o economie ineficientă ar putea însemna că Coreea de Nord se va confrunta, curând, cu o nouă foamete. Iar oamenii nu au uitat marea foamete din anii ‘90, care a ucis mai mult de un milion de oameni. Potrivit Crucii Roșii, cei mai norocoși nord-coreeni au supraviețuit atunci cu un singur bol de orez pe zi, restul mâncând iarbă, frunze uscate sau rădăcini. În ciuda opresiunii, regimul Kim știe că populația nu va accepta o altă foamete mortală, guvernul de la Phenian trebuind să găsească rapid o soluție la toate problemele interne cu care se confruntă în prezent.

UE vrea să reglementeze presa din statele membre, Comisia Europeană a propus prevederi care ar trebui să protejeze jurnaliștii de ingerințe politice și statale. Franța și Germania s-au opus
Internațional

UE vrea să reglementeze presa din statele membre, Comisia Europeană a propus prevederi care ar trebui să protejeze jurnaliștii de ingerințe politice și statale. Franța și Germania s-au opus

UE vrea să reglementeze presa europeană. În septembrie anul trecut, Comisia Europeană a elaborat un proiect care să asigure libertatea presei în țările membre: European Media Freedom Act (EMFA). EMFA a fost conceput în special pentru mass-media din țările est-europene, precum Ungaria, Polonia, Slovenia și România. Însă, în mod surprinzător, nu țările vizate au fost cele care s-au opus acestui proiect de lege, ci Germania și Franța. UE vrea să reglementeze presa europeană Cele mai importante propuneri legislative ale textului inițial al EMFA vizau libertatea editorială a jurnaliștilor și interzicerea spionării acestora. Potrivit proiectului, interferența politică trebuie să dispară iar publicitatea de stat în mass-media să fie transparentă. Companiile de media private trebuie să-și dezvăluie proprietarii și să protejeze independența deciziilor editoriale. Poliția, serviciile de informații sau autoritățile judiciare nu au dreptul să rețină, să percheziționeze sau să supună jurnaliştii supravegherii pentru a-i forţa să-și dezvăluie sursele. În plus, proiectul prevedea înființarea unui Consiliu european pentru servicii media, pentru monitorizarea și implementarea noilor reguli. Eventualele contestațiile legale cu privire la încălcări ale legii ar urma să fie adresate, prin intermediul acestui consiliu, Curții Europene de Justiție. Editorii germani: "act nedemocratic" Cele mai înflăcărate grupuri de lobby contra proiectului legislativ au fost ENPA (Asociația Editorilor de Ziare Europene) și organizația germană BDZV (Asociația Federală a Editorilor Digitali și a Editorilor de Ziare). Acestea au denunțat EMFA ca fiind un „act nedemocratic”. Citește și: Omul de afaceri Adrian Porumboiu către Dumitru Buzatu: „Ori dai spăgile, ori te ia DNA-ul” Președintele ENPA este francezul Jean-Pierre de Kerraoul, iar vicepreședintele, germanul Valdo Lehari Jr. ENPA a susținut că, potrivit tratatelor UE, reglementările în ceea ce privește presa și politica țin de fiecare stat în parte. Ca urmare, trebuie să existe reguli diferențiate adaptate caracteristicilor fiecărei piețe naționale de media. „Nu vedem nici un motiv sau justificare pentru a armoniza legislația media la nivelul UE sau pentru a pune presa scrisă și digitală sub supravegherea reglementară a unui Consiliu european pentru servicii media, cu implicarea Comisiei Europene”, a arătat ENPA. Potrivit Asociației, privarea editorilor de a impune linia editorială și de a participa la gestionarea zilnică a propriilor publicații este un abuz: „Un lucru deosebit de grav, având în vedere că editorii sunt cei care în cele din urmă poartă responsabilitatea morală, juridică, financiară și politică pentru publicațiile lor”. În ceea ce privește membrii asociației germane BDZV, aceștia au susținut că „EMFA nu promovează libertatea presei, ci o subminează”, invocând dreptul unui editor de a alege politica redacțională a companiei mass media pe care o finanțează. Döpfner (Axel Springer) se opune vehement În Germania, un puternic magnat mass-media s-a opus vehement proiectului european. Este vorba despre Mathias Döpfner, CEO și coproprietar al gigantului media Axel Springer (care deține, printre altele publicațiile Bild și WELT). Până anul trecut, Döpfner a fost președintele BDZV și este un susținător vocal al ENPA. La începutul anului 2023 Döpfner a fost implicat într-un scandal de abuz de putere. Într-o corespondență privată, Döpfer a cerut redactorului-șef al ziarului Bild să-i susțină pe liberali în timpul alegerilor din Germania din 2021. „Aceasta este singura șansă de a evita declinul total al țării”, a menționat acesta, adăugând că și-ar dori reportaje favorabile FDP în Bild. Citește și: Fiul lui Dumitru Buzatu compara familia sa cu Brătienii: „Sunt copilul părinților mei și eu sunt foarte mândru de acest lucru. Am văzut că toată lumea elogiază familia Brătianu” În timpul negocierilor privind EMFA, potrivit unor documentele diplomatice confidențiale, delegația germană a folosit aceleași argumente ca editorii de presă germani încurajați de Döpfer. Negociatorii germani au exprimat așadar obiecții „considerabile” față de restrângerea „marjei de decizie pentru editori”. Franța vrea să poată spiona jurnaliști Opoziția majoră a Franței s-a manifestat în legătură cu articolul 4 din proiectul EMFA. Acesta interzicea în mod explicit măsurile coercitive luate împotriva jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, precum și monitorizarea comunicărilor acestora și utilizarea programelor de spionaj pe computerele și telefoanele lor. Negociatorii francezi au invocat „securitatea națională”, cerând revizuirea acestui articol. Franța a susținut că spionarea jurnaliştilor şi utilizarea software-ului de spionaj împotriva lor ar trebui să fie permise, dacă acestea sunt în interesul siguranței naționale. În urmă cu doi ani, o investigație The Guardian, Le Monde și Washington Post a arătat cum actorii de stat din mai multe țări au folosit în mod abuziv programul spion Pegasus împotriva jurnaliștilor din mai multe țări. Cererea Franței de revizuire a articolului care ar fi interzis supravegherea jurnaliștilor a fost susținută în mod explicit de Germania, Țările de Jos, Republica Cehă, Luxemburg și Grecia. Celelalte state nu s-au opus. Textul EMFA, modificat Proiectul EMFA a fost aprobat anul acesta de Comisia de Cultură a Parlamentului European, urmând să fie adoptat la începutul lunii octombrie. Însă, în urma negocierilor impuse de Germania și Franța, textul a suferit modificări drastice. Mai ales în punctele cheie: spionarea jurnaliștilor și independența editorială. Dacă prima versiune a textului prevedea interzicerea supravegherii jurnaliştilor de către statele membre, în cele din urmă a fost adăugată, la presiunea Franţei, o excepţie în cazul problemelor de „securitate naţională”. Acum, textul prevede că statele pot folosi „software de supraveghere intruziv în orice dispozitiv sau mediu folosit de mass-media, de redacție sau de orice colaborator” în cazul în care există „riscuri pentru securitatea națională”. O altă modificare, impusă de lobby-ul editorilor germani, se referă la prevederea care acordă libertate editorială jurnaliştilor. În noul text, aceștia au toată libertatea, dar doar „în cadrul liniei editoriale”, trasată de proprietarii mass-media.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră