luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5117 articole
Internațional

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului. Eşecurile militare ruse din ultimele zile în estul Ucrainei au provocat un şoc în rândul segmentului radical de la Moscova, aşa-zişii "ulii", care au pus la îndoială în mod public strategia Kremlinului, comentează marţi France Presse într-o amplă analiză. Peskov amenință cu efectele legii Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a cerut marţi celor care îşi exprimă criticile "să fie foarte atenţi" pentru a rămâne "în cadrul legii" care îi pedepseşte sever pe cei care "discreditează" armata. Declaraţia sa intervine pe fondul unei avalanşe de reacţii, uneori virulente, în urma retragerii forţelor ruse din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, în faţa contraofensivei forţelor Kievului. Ministerul rus al Apărării a dezminţit orice fel de fiasco, evocând mai degrabă o "regrupare" de forţe. Dar nici posturile televiziunii de stat, relee fidele Kremlinului, nu şi-au putut ascunde confuzia. Astfel, după cucerirea oraşului Balakleia de către forţele ucrainene, sâmbătă, Vladimir Soloviov, unul dintre principalii propagandişti ruşi, a apreciat că situaţia este "serioasă, dificilă". Putin, contestat chiar de susținătorii războiului Altădată de neconceput, editorialişti, analişti, bloggeri şi oficiali care susţin cu îndârjire ofensiva în Ucraina şi-au înmulţit criticile în platourile de televiziune şi pe reţelele de socializare. Liderul pro-Kremlin al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, adeptul unei linii dure în Ucraina, a criticat "greşelile" comise - potrivit lui - de către generalii ruşi, într-un mesaj audio adresat celor 2,4 milioane de abonaţi ai săi pe Telegram. "Dacă nicio schimbare nu se face astăzi sau mâine în modul de desfăşurare a operaţiunii militare speciale, va trebui să iau legătura cu cei care se află în fruntea Ministerului Apărării sau cu cei care sunt în fruntea ţării pentru a le explica care este situaţia pe teren", a adăugat el. În rândurile opoziţiei, strivite de represiunea internă care însoţeşte ofensiva din Ucraina, criticile s-au înmulţit de asemenea. La Sankt-Petersburg, aleşii locali au cerut Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) să declanşeze procedura de destituire a lui Vladimir Putin, o cerere care nu are nicio şansă de izbândă, potrivit observatorilor. Se cer mobilizare națională și lovituri nucleare Noutatea însă rezidă în multiplicarea criticilor provenind din cercurile naţionaliste ruse. Fulgerătoarea contraofensivă ucraineană a produs un şoc, chiar dacă nu este vorba de primul eşec al forţelor ruse, care au fost nevoite să se retragă din regiunea Kiev în martie, înainte de a-şi pierde nava amiral în Marea Neagră în aprilie. Egor Holmogorov, un comentator adept al ofensivei în Ucraina, declară că există doar două explicaţii posibile: fie "am fost trădaţi", fie "armata noastră nu este aptă de luptă". Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii "Este absolut imposibil să învingi Ucraina cu resursele cu care Rusia încearcă să lupte, cu metode de război colonial în care se folosesc doar profesionişti şi mercenari, fără o mobilizare", a afirmat în cursul unei dezbateri televizate Boris Nadejdin, fost deputat, înainte de a fi întrerupt pe un ton tăios de un alt invitat. În faţa dificultăţilor, cei mai înverşunaţi susţinători ai ofensivei cer de acum Kremlinului să apese pe accelerație în Ucraina. Bloggerul Maxim Fomin, care semnează sub pseudonimul Vladlen Tatarski şi este urmărit de peste 400.000 de persoane pe Telegram, a cerut o "lovitură nucleară de avertisment" asupra Insulei Şerpilor în Marea Neagră, de unde soldaţii ruşi s-au retras în luna iulie. Un "protest patriotic" ar fi "legitim" În timp ce autorităţile au încarcerat sau au forţat să plece în exil pe cei mai mulţi dintre reprezentanţii de prim-plan ai opoziţiei liberale, aceasta avalanşă de critici se pare că nu constituie o ameninţare pentru Vladimir Putin, potrivit AFP. Tatiana Stanovaia, fondatoarea R.Politic, un centru de analiză politică independent, apreciază că riscul în acest stadiu pentru puterea rusă este foarte limitat. Dar dacă situaţia de pe front în Ucraina se deteriorează în continuare "cu pierderi, înfrângeri, retrageri, relaţiile dintre aceşti şi autorităţi va pusă serios la încercare", a declarat ea. Iar profilul acestor noi detractori ar putea complica acţiunea de reprimare, subliniază ea. Căci, contrar opoziţiei liberale, ce putea fi "strivită (fiind înfăţişată) ca un adversar ideologic şi purtător de cuvânt al Occidentului", un aşa-zis "protest patriotic" ar putea să fie "perceput ca legitim" în Rusia, susţine experta citată.

Putin, contestat chiar de susținătorii războiului (sursa: kremlin.ru)
Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea (sursa: TASS)
Internațional

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea

Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea. Reprezentanţi ai autorităţilor ruse din administraţia Crimeii - peninsula ucraineană anexată de Rusia în 2014 - îşi evacuează de urgenţă familiile din regiune şi din sudul Ucrainei, potrivit unui raport publicat marţi de Direcţia principală de informaţii a Ministerului ucrainean al Apărării (GUR), citat de agenţiile de presă EFE şi Ukrinform. Familiile oficialilor ruși fug din Crimeea "Acţiunile încununate de succes ale apărătorilor ucraineni au obligat aşa-zisele autorităţi din Crimeea ocupată temporar şi din sudul ţării noastre să-şi mute de urgenţă familiile pe teritoriul Federaţiei Ruse", se arată într-un raport al GUR, publicat marţi. Peninsula Crimeea a fost ocupată şi anexată în 2014 de Moscova, care şi-a impus propriile autorităţi în zonă, nerecunoscute de comunitatea internaţională. În pofida încercărilor ruşilor de a garanta populaţiei securitatea vieţii în peninsulă, reprezentanţii administraţiei de ocupaţie, angajaţi ai Serviciului Federal de Securitate (FSB) şi comandanţi ai unor unităţi militare încearcă să-şi vândă casele şi să-şi evacueze de urgenţă rudele din Crimeea, potrivit datelor deţinute de Serviciul ucrainean de informaţii militare. Încearcă să izoleze locuitorii În schimb, ruşii au interzis celorlalţi cetăţeni să încheie contracte de vânzare-cumpărare de imobile în zonă. Ei au introdus, de asemenea, "restricţii privind circulaţia peste Podul Crimeii şi încearcă prin toate mijloacele să nu permită accesul la informaţii despre contraofensiva desfăşurată de armata ucraineană", conform aceluiaşi comunicat. Citește și: Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk înainte ca armata ucraineană să ajungă acolo. Multe orașe sunt pustii Până luni, potrivit agenţiei Ukrinform, forţele ucrainene au înaintat aproximativ 12 kilometri în teritoriul controlat de trupele ruse în sudul Ucrainei şi au eliberat 13 aşezări.

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk

Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk. Autorităţile regionale din Lugansk au declarat marţi că, în urma contraofensivei ucrainene în estul ţării, forţele ruse s-au retras din orăşelul Kreminna, pe care îl capturase în aprilie, iar într-o situaţie similară se află şi alte câteva oraşe, după ce la începutul lunii iulie ministrul rus al apărării Serghei Şoigu raportase cucerirea întregii regiuni Lugansk (din bazinul minier Donbas), potrivit EFE şi DPA. Forțele ruse părăsesc localități din Lugansk "Astăzi, Kreminna este complet pustie", afirmă guvernatorul ucrainean al regiunii Lugansk, Serhii Haidai (Serghii Gaidai). "Nu există poliţie, nici conducere, nici parchet - nu a mai rămas nimeni, toţi au fugit", potrivit acestuia. "Armata rusă a părăsit oraşul şi din nou flutură steagul ucrainean, care a fost ridicat de partizani", afirmă el pe contul său din Telegram. Declaraţiile sale nu au putut fi iniţial verificate în mod independent, dar ele intervin la o zi după ce bloggeri militari ruşi au raportat că forţele ucrainene au luat cu asalt satul Belogorovka (Bilohorivka), situată în apropiere de micul oraş Kreminna, pe celălalt mal al râului Siverski Doneţ. Kreminna, oraș ocupat de ruși pe 18 aprilie Gaidai a precizat că forţele regulate ucrainene nu au intrat încă în oraş, indicând că oraşul Starobilsk, situat la aproximativ 70 de kilometri mai spre est, se află într-o situaţie similară. "Eliberarea pe scară largă a regiunii Lugansk va începe de la Kremmina şi Svatovo", a adăugat Gaidai, referindu-se la un alt oraş situat la aproximativ 50 de kilometri nord de localitatea menţionată şi care rămâne încă sub control rusesc, a spus el. Kreminna a fost ocupată de forţele Moscovei la 18 aprilie şi de acolo a început marea ofensivă în urma căreia Rusia a preluat sub controlul său cea mai mare parte a regiunilor estice Doneţk şi Lugansk. Acest oraş, cu aproape 20.000 de locuitori înainte de începerea războiului, se află la 25 de kilometri nord-vest de Severodoneţk, unul dintre principalele centre urbane din regiune şi care a fost cucerit de forţele ruse în iunie după o lună de lupte grele. 6.000 kmp eliberați, operațiune în desfășurare Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seara că, în cursul contraofensivei lansate la sfârşitul lunii august, forţele armate ucrainene au eliberat deja "peste 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu" în estul şi sudul ţării. Citește și: Dezvăluiri New York Times: victoria ucraineană, după consultări strânse cu SUA și Marea Britanie. Zelenski, convins să renunțe la planul inițial La 24 februarie, Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", prima agresiune de acest tip pe continentul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, uriaș Foto: kremlin.ru
Internațional

Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși

Procentul soldaților ruși uciși în Ucraina, calculat din totalul trupelor trimise pe front, este comparabil doar cu rata deceselor din rândul armatei sovietice în războiul de iarnă din Finlanda, între 1939 și 1940, arată un reputat istoric, Niall Ferguson, într-un comentariu pentru Bloomberg. El face o comparație și cu pierderile SUA în războiul din Coreea, din anii '50, în Irak sau Afganistan și arată că acestea sunt mult inferioare. Ferguson nu face nici o referire la pierderile rusești din al doilea război mondial. Cifrele dezastrului: procentul soldaților ruși uciși El pornește de la datele oferite de demnitarii din Vest, care estimează pierderile rusești de vieți omenești la 20-25.000 de persoane. Ferguson menționează că Ucraina consideră că aproape 50.000 de ruși au murit în invazie. „Estimările occidentale implică o rată a mortalității de cel puțin 9% până la 12%. Dacă afirmațiile ucrainene sunt corecte, cifra este mult mai mare: 25%-28%. Aceste rate sunt uimitor de ridicate în raport cu standardele conflictelor din secolele 20 și 21. De exemplu, procentul americanilor morți în luptă în războiul din Coreea s-a ridicat la 1,88% din forța totală desfășurată acolo”, arată istoricul. „Comparați toate aceste estimări cu numărul morților din războiul de nouă ani al SUA în Irak, care a dus la 3.500 de soldați americani uciși în acțiune și 32.000 de răniți sau cu campania SUA din Afganistan, între 2001 și 2021, care a costat viețile a peste 2.000 de militari americani și a generat peste 20.000 de răniți. În ambele cazuri, procentul celor uciși în acțiune din totalul forțelor desfășurate a fost minuscul comparativ cu (…) Ucraina. Războiul sovietic din Afganistan, care a durat peste zece ani, a dus la moartea a 15.000 de soldați sovietici și a peste 50.000 de răniți. Este posibil ca Rusia să fi avut un număr comparabil de victime doar în primele 10 săptămâni ale acestui război”, mai arată istoricul. Victoria pirică din Finlanda, comparabilă cu dezastrul din 2022 Ferguson mai oferă două comparații: războiul ruso-japonez, din 1904-1905, când Rusia a înregistrat între 43.000 și 80.000 de soldați uciși, iar Japonia - 80 - 86.000războiul sovieto-finlandez, 1939-1940, când pierderile URSS ar fi ajuns la 300.000, dar armata era incomparabil mai mare decât cea de acum, din Ucraina. Finlanda ar fi pierdut circa 68.000 de soldați. „Dar problema cheie este moralul armatei ruse. Ca să repet, războaiele nu se termină atunci când o parte a ucis mai mulți dintre soldații celeilalte părți, ci când soldații unei părți își pierd stomacul pentru a lupta și încep să se predea, să fugă sau să dezerteze. Evenimentele din ultimele 48 de ore au dat primul indiciu că cel puțin unele elementele forței de invazie rusești și-au pierdut stomacul pentru această luptă”, mai scrie Ferguson. Citește și: Rusia încasează doar de la ucraineni, pe front: veniturile din energie ale Kremlinului se prăbușesc, surplusul bugetar se evaporează

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială

Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială. China lucrează cu Rusia la stabilirea unei ordini internaţionale "mai juste", a afirmat cel mai important responsabil al diplomaţiei chineze, Yang Jiechi, cu câteva zile înainte de o întrevedere prevăzută între preşedinţii celor două ţări, informează marţi AFP. Xi, Putin pregătesc noua ordine mondială Xi Jinping ar urma să aibă cu Vladimir Putin o întrevedere săptămâna aceasta în Uzbekistan, în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), potrivit diplomaţiei ruse. Relaţiile Beijing-Moscova erau tumultoase în timpul Războiului Rece, însă cele două ţări s-au apropiat în ultimele decenii, în special pentru a contracara influenţa SUA. "Sub conducerea strategică a preşedintelui Xi Jinping şi a preşedintelui Vladimir Putin, relaţiile noastre au progresat mereu pe calea cea bună", a declarat luni Yang Jiechi, responsabil pentru diplomaţie în cadrul Partidului Comunist chinez, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Chinei. Citește și: Disperare la Beijing și Moscova: ca să se întâlnească cu Putin, Xi Jinping acceptă să iasă din China după mai bine de doi ani Personalitate de prim plan, a cărei influenţă este chiar mai mare decât cea a ministrului de externe, Yang a făcut aceste declaraţii în timpul unei întrevederi cu ambasadorul Rusiei în China, Andrei Denisov, aflat la sfârşit de mandat. "China este dispusă să conlucreze cu Rusia pentru a pune în aplicare, în permanenţă, spiritul cooperării strategice la nivel înalt între ţările noastre, pentru a apăra interesele noastre comune şi a promova dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă", a subliniat Yang. China nu a condamnat invazia rusă Lovită de sancţiunile occidentale şi izolată diplomatic de la declanşarea invaziei sale în Ucraina, Rusia caută să-şi întărească relaţiile cu ţările asiatice, în special cu China. Diplomaţia chineză nu a condamnat invazia rusă. În schimb, ea a denunţat sancţiunile occidentale împotriva Moscovei şi vânzările de arme către autorităţile ucrainene. În ultima săptămână, numărul trei al regimului comunist, Li Zhanshu, care este şi preşedintele Adunării Populare Naţionale, a devenit liderul chinez cel mai important care s-a deplasat în Rusia de la declanşarea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina. În timpul vizitei sale, el a lăudat "nivelul inedit" de încredere şi cooperare între Beijing şi Moscova.

Rușii bombardează zone civile din răzbunare (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii bombardează zone civile din răzbunare

Rușii bombardează zone civile din răzbunare. Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP. 6.000 kmp eliberați Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est. În est, "eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk", a susţinut armata ucraineană. Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud. În total, "de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi "eliberaţi". Blinken: E prea devreme să anticipăm Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a "reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi" în 24 de ore, adăugând că "trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug". În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: "Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova", situat la cinci kilometri de graniţa rusă. "Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea", a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic. "Suntem în primele zile (ale contraofensivei - n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea", a adăugat el. Cadavre de civili cu semne de tortură Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu "urme de tortură" în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. "Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului", a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina. Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse. Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari. Trupe ruse, înapoi în Rusia "Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (...), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului", a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War - Institutul pentru Studierea Războiului). "Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk", unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o "republică", a adăugat acest centru de reflecţie american. Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă. Citește și: Zelenski joacă o singură carte: scoaterea tuturor trupelor rusești din Ucraina și revenirea la situația de dinainte de ocuparea Crimeei, fără „negocieri de pace” cu Rusia "În regiunea Harkov (...), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia", a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului. "Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel", a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor "pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (...), este o problemă foarte mare de rezolvat" pentru ei, a adăugat sursa citată. Rușii bombardează zone civile din răzbunare Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium. Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei "asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene" şi a semnalat pagube la multiple "infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice", printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk. Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua "până când vor fi îndeplinite obiectivele", a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent "perspective de negocieri" între Moscova şi Kiev.

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin

Consilieri municipali cer demiterea lui Putin. Petiţia publică prin care preşedintelui rus Vladimir Putin i se cere să demisioneze din funcţie a strâns adeziunea a 84 de deputaţi (consilieri) municipali din toată Rusia, care cer ca Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal) să îl acuze pe şeful statului rus de înaltă trădare pentru declanşarea campaniei militare în Ucraina, relatează EFE. Consilieri municipali cer demiterea lui Putin "Din ce în ce mai mulţi deputaţi aderă la cererea ca Vladimir Putin să demisioneze", a declarat luni presei Dmitri Paliuga, autorul acestei iniţiative, deputat municipal din Sankt-Petersburg. Petiţia, care nu a fost trimisă încă Dumei, a fost semnată de deputaţi ai consiliilor municipale din toată Rusia. Printre deputaţii care au semnat petiţia se numără consilieri din Moscova şi Sankt Petersburg, precum şi primari din alte regiuni ale părţii europene a ţării şi Siberia. Paliuga a indicat pe contul său de Twitter că a fost citat să se prezinte marţi în faţa unui tribunal districtual din Sankt Petersburg pentru presupusa discreditare a şefului statului. Cu toate acestea, politicianul a declarat că nu-şi regretă decizia de a se adresa Dumei, întrucât, în ultimele zile, a primit un mare sprijin din partea concetăţenilor săi din districtul Smolninski, gest pe care l-a considerat "de o valoare inestimabilă". Infracțiunea de înaltă trădare Paliuga şi câţiva dintre colegii săi s-au adresat Dumei săptămâna trecută cu cererea ca aceasta să-l acuze pe Putin de înaltă trădare pentru iniţierea "operaţiunii militare speciale". "Considerăm că decizia preşedintelui Putin de a lansa operaţiunea militară specială dăunează securităţii Rusiei şi cetăţenilor săi", se arată în petiţie. Obiectivul petiţiei este ca Putin să fie înlăturat din funcţia de la conducerea statului, unde a ajuns în anul 2000 şi, conform reformei constituţionale, ar putea rămâne până în 2036. "În opinia noastră, o data cu începerea operaţiunii militare speciale pe teritoriul Ucrainei în acţiunile preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, există indicii ale unei infracţiuni prevăzute de articolul 73 din Constituţia Federaţiei Ruse, înaltă trădare", subliniază aceştia. S-au obținut efecte inverse celor dorite Potrivit solicitării, cetăţeni ruşi au murit încă de la începutul ostilităţilor, economia naţională s-a deteriorat şi are loc un exod al investitorilor şi al creierelor. În plus, NATO se extinde spre est şi, datorită deciziei preşedintelui, graniţa dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică s-a dublat odată cu intrarea Finlandei şi a Suediei. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Intervenţia militară rusă a provocat un efect invers "demilitarizării" ţării vecine cu furnizări de armament occidental în valoare de peste 38.000 de milioane de dolari. Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută (dar asupra validității căruia nu există garanții), 70% dintre ruşi susţin într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară în Ucraina, în timp ce 18% din populaţie se opune. Rusia a anunţat sâmbătă retragerea trupelor sale din mai multe locuri strategice din regiunea Harkov (nord-estul Ucrainei) ceea ce a stârnit criticile susţinătorilor unei ofensive mult mai agresive în Ucraina.

Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară

Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară. Ucraina nu va accepta niciun fel de variantă a "acordurilor de la Minsk", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat luni jurnalistului Fareed Zakaria pentru CNN, răspunzând la o întrebare despre înaintarea trupelor ucrainene în regiunea Herson (sud) şi în est, relatează Unian. Zelenski vrea Ucraina "dezocupată", rușii afară Zelenski a subliniat că ucrainenii se străduiesc să "dezocupe" teritoriile ţării. "Scopul principal al dezocupării este ca să nu i se mai permită Rusiei să continue ocupaţia foarte lentă pe care a început-o în 2014", a afirmat el. Preşedintele ucrainean a menţionat că nu poate oferi detalii despre acţiunile operaţionale ale Forţelor armate ale Ucrainei pe câmpul de luptă. "Nu vom sta pe loc. Vom continua încetişor să înaintăm constant. Nu vom mai vorbi cu ei altfel. De îndată ce am rămâne şi am sta, ştiu că unele state ne-ar împinge spre . Vreau ca lumea să înţeleagă, sunt lucruri diferite. O rezolvare diplomatică şi sunt două lucruri diferite. este o bucată de hârtie goală pentru a oferi Rusiei o pauză înainte de următoarea invazie", a declarat Zelenski, citat de Unian. Ucraina nu negociază În acelaşi interviu, preşedintele ucrainean a declarat că Ucraina nu va negocia cu "cei care dau ultimatumuri". De asemenea, Volodimir Zelenski, participând la cea de-a 17-a reuniune YES (Strategia Europeană de la Ialta), a subliniat că deocamdată nu sunt posibile negocieri cu Federaţia Rusă pentru încheierea războiului, deoarece partea rusă nu poate formula poziţii adecvate. La rândul său, ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a spus că Ucraina nu va accepta din partea partenerilor occidentali recomandări de a începe negocieri de "pace" cu Rusia şi a pledat pentru "dezocuparea" completă a Donbasului şi a Crimeii. Medvedev, delir clasic: Vom cere capitularea Kievului "În viitor, Rusia va cere capitularea totală a Kievului", a reacţionat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, comentând declaraţia preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre refuzul de a negocia cu Rusia. "Un oarecare Zelenski a spus că el nu va angaja un dialog cu cei care dau ultimatumuri. Actualele sunt o joacă de copii faţă de cerinţele din viitor. Şi el le ştie: capitularea totală a regimului de la Kiev în condiţiile Rusiei", a scris Medvedev pe canalul său Telegram, conform oficiosului Izvestia. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Anterior, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov afirmase la 11 septembrie că partea rusă nu refuză negocierile cu Kievul, declaraţia sa intervenind pe fondul contraofensivei ucrainene în Harkov, unde forţele ucrainene au străpuns linii de apărare ruseşti şi au eliberat zeci de localităţi, ajungând la frontiera de stat cu Rusia. Rusia a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, în ceea ce numeşte drept "operaţiune militară specială", de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial

Rușii își negociază predarea în Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii își negociază predarea în Herson

Rușii își negociază predarea în Herson. Comandanții forțelor ruse din sudul Ucrainei caută căi de comunicare cu forțele ucrainene pentru a se preda, potrivit Nataliei Humeniuk, purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operațional Sud ucrainean. Rușii își negociază predarea în Herson Potrivit Kyiv Post, Humeniuk ar fi făcut aceste declarații la o televiziune ucraineană. Publicația adaugă că informații despre posibila predare a unor unități rusești circulă încă de sâmbătă. Express UK scrie luni despre acest subiect și insistă că moralul trupelor rusești este foaret scăzut. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Și Statul Major General ucrainean a anunțat luni dimineață că mai mulți militari ruși refuză să mai lupte în Herson: "After the successful actions carried out by the Defense Forces in the Kherson direction, the enemy suffered significant losses in manpower. According to available information, the 810th separate brigade of marines (point of permanent deployment in the city of Sevastopol) lost almost 85% of its personnel. The rest of the servicemen have an extremely low morale and psychological state, they massively refuse to return to the combat zone."

Ucrainenii au băgat groaza în ruși (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucrainenii au băgat groaza în ruși

Ucrainenii au băgat groaza în ruși. Un oficial instalat de Rusia în regiunea Harkov din Ucraina a declarat luni că forţele ucrainene au fost de opt ori mai numeroase decât trupele ruse şi pro-ruse în timpul contraofensivei-fulger ucrainene în zonă de săptămâna trecută, potrivit Reuters. Ucrainenii au băgat groaza în ruși Într-o declaraţie pentru postul de televiziune oficial rus Rossia-24, Vitali Gancev a spus că forţele ucrainene au capturat comunităţi din nordul regiunii care erau controlate de trupe ruse, reuşind să ajungă până la graniţa cu Rusia, şi că aproximativ 5.000 de civili au fost evacuaţi în Rusia. Gancev a declarat că "situaţia devine tot mai dificilă de la o oră la alta", adăugând că graniţa cu regiunea Belgorod din Rusia este acum închisă. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Reuters precizează că nu a putut verifica deocamdată informaţiile despre situaţia de câmpul de luptă. În weekend, forţele ucrainene au eliberat centrele esenţiale de alimentare a forţelor ruse de la Izium şi Kupiansk, acolo unde se instalase administraţia pro-rusă din regiune. Duminică, Ministerul Apărării rus a publicat o hartă în care se putea vedea că forţele ruse au abandonat aproape în totalitate regiunea Harkov.

Germania nu trimite tancuri în Ucraina (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania nu trimite tancuri în Ucraina

Germania nu trimite tancuri în Ucraina. Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a respins luni din nou cererile de a furniza Kievului tancuri de luptă principale, relatează Reuters. Germania nu trimite tancuri în Ucraina „Nicio țară nu a livrat până acum vehicule de luptă de infanterie sau tancuri de luptă principale construite în Occident”, a declarat ea la Berlin. Citește și: Până și NATO o spune public: este ceva putred în atitudinea Germaniei față de Ucraina „Am convenit cu partenerii noștri că Germania nu va lua astfel de măsuri în mod unilateral”.

Rușii, mult mai greu în Schengen (sursa: dw.com)
Internațional

Rușii, mult mai greu în Schengen

Rușii, mult mai greu în Schengen. Cetăţenii ruşi au pierdut de luni accesul la acordul privind vizele care le permitea să intre relativ uşor în Spaţiul Schengen european, potrivit DPA. Rușii, mult mai greu în Schengen Consiliul European a adoptat săptămâna trecută o propunere de a suspenda acordul actual de facilitare a vizelor cu Rusia. Măsura va reduce semnificativ numărul de noi vize emise ruşilor pentru Spaţiul Schengen, care include 22 de state din UE şi alte patru ţări europene. Taxa de înscriere pentru viză Schengen va creşte de la 35 de euro la 80 de euro şi va fi nevoie de mai multe documente. Timpul de procesare a aplicaţiilor va fi mai lung şi vor exista restricţii în privinţa vizelor pentru intrări multiple. România, Bulgaria, Irlanda, Croația și Cipru nu fac parte din spațiul Schengen. Deși non-membre UE, din Schengen fac parte și Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Vize deja date pot fi revocate Înăsprirea regulilor ar putea duce la respingerea aplicaţiilor de viză şi chiar la revocarea vizelor actuale. Liniile directoare ale UE pe oferă statelor membre puteri sporite în această privinţă, precum şi o bază pentru o examinare mai detaliată a aplicaţiilor. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii În acelaşi timp, UE rămâne deschisă la aplicaţiile persoanelor care călătoresc din motive urgente, în special familiile cetăţenilor UE, jurnalişti, disidenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile. Statele pot reduce sau elimina taxele de viză pentru membrii acestor categorii. Acordul de facilitare a vizelor între UE şi Rusia a fost introdus în 2007, dar a fost suspendat pentru oameni de afaceri, reprezentanţi guvernamentali şi diplomaţi la scurt timp după invadarea Ucrainei în februarie.

Putin și Xi, întâlnire din disperare (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin și Xi, întâlnire din disperare

Putin și Xi, întâlnire din disperare. Preşedintele Xi Jinping va părăsi China în această săptămână pentru prima dată în mai bine de doi ani pentru un turneu în Asia Centrală în cadrul căruia se va întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin, relatează duminică Reuters. Putin și Xi, întâlnire din disperare Călătoria, prima în străinătate de la începutul pandemiei de COVID-19, arată cât de încrezător este preşedintele Xi Jinping în ceea ce priveşte puterea sa în China şi cât de periculoasă a devenit situaţia globală: confruntarea Rusiei cu Occidentul asupra Ucrainei, criza privind Taiwanul şi o situaţie economică fragilă la nivel mondial, notează Reuters. Citește și: Ofensiva ucraineană a ajuns la marginea aeroportului din Donețk, la 10 km de centrul unei republici separatiste Preşedintele chinez urmează să efectueze o vizită de stat în Kazahstan miercuri şi se va întâlni apoi cu omologul său rus Vladimir Putin la summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OSC) în oraşul Samarkand din Uzbekistan, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume şi prin care trecea Drumul Mătăsii.

Rușii distrug rețelele de alimentare electrică (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rușii distrug rețelele de alimentare electrică

Rușii distrug rețelele de alimentare electrică. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia este responsabilă pentru întreruperile de curent care au afectat zone mari din estul Ucrainei şi a acuzat Moscova că atacă în mod deliberat infrastructura civilă. Rușii distrug rețelele de alimentare electrică "O întrerupere totală a curentului în regiunile Harkov şi Doneţk, una parţială în regiunile Zaporijia, Dnipropetrovsk şi Sumî", a scris Zelenski într-un comunicat difuzat pe reţelele de socializare, dând vina pe "teroriştii ruşi". "Nicio instalaţie militară" afectată, a adăugat el. "Obiectivul este de a priva oamenii de lumină şi încălzire", a afirmat preşedintele ucrainean. Citește și: Ofensiva ucraineană a ajuns la marginea aeroportului din Donețk, la 10 km de centrul unei republici separatiste Autorităţile din regiunile Sumî, Dnipropetrovsk şi Poltava au anunţat apoi că alimentarea cu curent electric a fost complet restabilită. Părţi importante din estul Ucrainei au fost afectate duminică seara de întreruperi de curent, au anunţat responsabili ucraineni.

Pușilin, liderul republicii separatiste Donețk, dispărut (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Pușilin, liderul republicii separatiste Donețk, dispărut

Pușilin, liderul republicii separatiste Donețk, dispărut. Denis Pușilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Donețk, recunoscute doar de Rusia, a dispărut. Informația a fost făcută publică de către Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol. Pușilin, liderul republicii separatiste Donețk, dispărut Andriușcenko a postat pe canalul său de Telegram un scurt text potrivit căruia nimeni nu știe unde e Pușilin, care nu a mai fost văzut de câteva zile. Citește și: Ofensiva ucraineană a ajuns la marginea aeroportului din Donețk, la 10 km de centrul unei republici separatiste Potrivit The New Voice of Ukraine, Pușilin ar fi trebuit să participe la un "concert" la teatrul din Mariupol asupra căruia rușii au tras cu rachete, deși clădirea adăpostea copii.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră