luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5117 articole
Internațional

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți. Ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne, a anunţat sâmbătă că 55 de magistraţi din ţara sa vor fi închişi până duminică, pentru a vedea direct cum este viaţa de deţinut, transmite AFP. Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți Magistraţii, care s-au oferit ca voluntari, au ajuns în cursul dimineţii la închisoarea din Haren, o instituţie penitenciară nouă, cu o capacitate de 1.190 de locuri. Oficial, aceasta se va deschide în 30 septembrie, a declarat agenţiei citate o purtătoare de cuvânt al administraţiei penitenciarelor din Belgia. Până duminică după-amiaza, când vor fi eliberaţi, cei 55 vor fi trataţi ca deţinuţi obişnuiţi. "Magistraţii ştiu, evident, cum merg lucrurile într-o închisoare, dar experimentarea directă le dă o ocazie unică, ceea ce le va putea fi de folos la pronunţarea unor pedepse în deplină cunoştinţă de cauză", a arătat Van Quickenborne într-un comunicat. Închisoare de tip nou, cu celule mici Tototdată, personalul penitenciar se va pregăti pentru deschiderea închisorii de tip nou, cu celule mici, în care se va dezvolta "o abordare modernă", a declarat ministrul flamand, membru al partidului liberal Open VLD. Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev "Magistraţii participanţi - judecători în instanţe penale, judecători de instrucţie, procurori (...) - s-au oferit voluntari. Ei (...) vor trebui să respecte ordinele şi instrucţiunile personalului penitenciar. Obiectivul este de a face detenţia cât mai realistă posibil", arată comunicatul preluat de AFP. "Ei nu îşi vor putea folosi telefoanele mobile, dar vor putea primi vizite familiale, ca şi deţinuţii reali." Magistrații se pot retrage oricând Programul magistraţilor în închisoare va fi cel normal zilnic pentru condamnaţi. Ei vor primi aceleaşi mese şi vor participa la aceleaşi activităţi obligatorii; printre altele, vor face de serviciu la bucătările şi la spălătorie. Stingerea va fi la orele 22, a precizat ministrul. Spre deosebire de deţinuţii reali, magistraţii vor putea pune capăt experienţei în închisoare în orice moment, dacă nu pot suporta condiţiile de detenţie, sau din orice alt motiv. "Această imersiune le oferă magistraţilor care condamnă persoane la închisoare ocazia de a experimenta ce înseamnă privarea de libertate", a explicat Rudy Van de Voorde, director general al penitenciarelor belgiene, citat în acelaşi comunicat.

Magistrați belgieni, în închisoare ca deținuți (sursa: gevangenisharenprison.be)
Scholz cu Putin, "un ton prietenesc" (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc"

Scholz cu Putin, "un ton prietenesc". Cancelarul german Olaf Scholz afirmă că, chiar după invazia Rusiei în Ucraina, convorbirile sale telefonice cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au purtat "întotdeauna pe un ton prietenesc". Scholz cu Putin, "un ton prietenesc" În cadrul rubricii "Interviul săptămânii" de la postul public de radio Deutschlandfunk, care potrivit Reuters urmează să fie difuzată duminică, Scholz a arătat că dialogurile sale cu Putin au fost amicale inclusiv când punctele lor de vedere erau "foarte, foarte diferite". Citește și: Germania trimite blindate occidentale Greciei, nu Ucrainei. Dar Grecia trimite blindate sovietice la Kiev Şeful guvernului de la Berlin a arătat că în convorbirile recente a observat "clar o evoluţie" din partea liderului de la Kremlin, însă nu o schimbare de mare anvergură. Armele germane, decisive, susține cancelarul Scholz a discutat telefonic cu Putin marţi, pentru prima oară după câteva luni. Potrivit Berlinului, convorbirea a durat 90 de minute, iar cancelarul a insistat că trebuie găsită cât mai rapid o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina. El a afirmat că ar trebui incluse încetarea focului, retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Guvernul german face multe pentru înarmarea Ucrainei, a mai declarat Scholz în interviu, susţinând că tocmai armele furnizate de Germania au fost cele care "au avut efect şi au făcut posibile succesele, succesele actuale înregistrate de Ucraina". De aceea "are sens pentru noi să continuăm acolo", a adăugat el.

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Internațional

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia

Germania, blindate în Ucraina, via Grecia. Guvernul german a ajuns la un acord cu Grecia pentru a furniza Ucrainei mai multe vehicule blindate de luptă pentru infanterie, informează vineri DPA. Germania, blindate în Ucraina, via Grecia Grecia va furniza Ucrainei 40 de vehicule de luptă pentru infanterie BMP-1 proiectate de sovietici, în timp ce Atena va primi 40 de vehicule de luptă pentru infanterie Marder din stocurile industriale ale Germaniei, a declarat Ministerul Apărării de la Berlin. Ministrul Apărării german, Christine Lambrecht, şi omologul său grec, Nikolaos Panagiotopoulos, au ajuns la acord, a cărui implementare trebuie să înceapă imediat, a declarat ministerul. Motivul din spatele acordului este că ucrainenilor le vor fi furnizate sisteme sovietice pentru care nu au nevoie de nicio instruire suplimentară, a mai spus ministerul.

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni

Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni. Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză. Armata sceleraților lui Putin: corupție, minciuni Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre. "Armata rusă este armata minciunii", declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. "Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande", adaugă el. Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie. Nimeni nu-l confruntă pe Putin "Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască", afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS). La vârful ierarhiei, preşedintele "Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, nici măcar în privat", adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. "Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren" în afară "să limiteze pagubele şi să salveze vieţi". Subofițerii, soldați care nu se pricep la nimic În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP. Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate. "Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă", apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime. Or, "un subofiţer este un expert în domeniul său", susţine acesta. Şi "când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer" este complicat să "ataci inamicul frontal". Deficiențe de recrutare/instruire/inovare Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale. Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc. "O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant", afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya. "Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară", potrivit acestuia. Minciuna ca ordin Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată. Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni. "Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate", rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat "în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată". Mobilizarea generală, imposibilă. Apar pușcăriașii De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească "război" ceea ce el denumeşte "operaţiune specială". Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner. Citește și: Cadavre cu urme de tortură și copii în cimitirul improvizat de ruși în pădurea din Izium. „Torționari și ucigași”, a spus Zelenski despre forțele Moscovei Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor. AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. "Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi", spune el. "Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!", mai explică acesta. "Nu numai că este complet sinistru", comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a "crizei masive" în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.

Izium: cadavre cu urme de tortură (sursa: Twitter/Defense of Ukraine)
Internațional

Izium: cadavre cu urme de tortură

Izium: cadavre cu urme de tortură. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri soldații ruse că sunt nişte "ucigaşi" şi "torţionari" după descoperirea a sute de corpuri îngropate sumar într-o pădure din apropiere de Izium, oraş recent recucerit de ucraineni de la forţele ruse, unde au fost descoperite şi "săli de tortură", relatează AFP. Izium: cadavre cu urme de tortură "Rusia nu lasă în urmă decât moarte şi suferinţă. Ucigaşi. Torţionari. Lipsiţi de tot ceea ce este uman", a declarat Zelenski pe Telegram, promiţând o "răzbunarea teribil de justă". El a făcut referire la "peste 400 de corpuri" descoperite în acest loc de înmormântare în masă în apropiere de Izium, "cu urme de tortură, copii, persoane care au murit din cauza loviturilor cu rachete, combatanţi ai forţelor armate ucrainene". La faţa locului, anchetatori ucraineni au început vineri exhumarea corpurilor în această pădure de lângă Izium, unde 443 morminte au fost descoperite, inclusiv o groapă comună cu corpurile a 17 soldaţi ucraineni, potrivit lui Oleg Kotenko, responsabil guvernamental pentru căutarea persoanelor dispărute. Cadavru cu mâinile legate la spate Doi bărbaţi în salopete albe săpau acolo vineri în pământul nisipos, lângă o cruce pe care era inscripţionat: "armata ucraineană, 17 oameni. Izium, de la morgă", potrivit jurnaliştilor AFP aflaţi la faţa locului. Cel puţin un cadavru, exhumat dintr-un alt mormânt, a fost găsit cu mâinile legate cu frânghie la spate. A fost imposibil de stabilit imediat dacă este vorba despre un civil sau un militar, cadavrul fiind în stare avansată de degradare. "Fiecare caz în parte va face obiectul unei anchete şi va fi examinat în mod corespunzător în cadru legal", a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, citat de Reuters. Peste 200 de cruci de lemn se puteau vedea dispersate în cimitirul improvizat în pădurea de lângă Izium. Oameni morți de foame su ocupație rusă Aceste morminte au fost săpate în timpul luptelor când oraşul a fost ocupat de forţele ruse în martie şi în timpul ocupaţiei ruse, care s-a încheiat săptămâna trecută, a indicat Kotenko. În unele morminte s-ar putea afla mai multe cadavre. "Mormintele care nu au trecute nume sunt cele ale oamenilor (găsiţi) pe stradă", a precizat Kotenko, potrivit căruia aici sunt şi "mulţi oameni care au murit de foame": "Această parte a oraşului era izolată, fără aprovizionare. Oamenii erau blocaţi, nimic nu funcţiona". Citește și: Putin încasează și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a indicat imediat că doreşte să trimită o echipă la Izium pentru "stabilirea circumstanţelor morţii acestor persoane". Şeful poliţiei ucrainene, Igor Klimenko, a anunţat descoperirea a zece "săli de tortură" în localităţile recucerite de la ruşi în regiunea Harkov (nord-est) - şase la Izium şi două în oraşul Balaklia.

Putin încasează și de la aliați Foto: Twitter Narendra Modi
Internațional

Putin încasează și de la aliați

Președintele Vladimir Putin încasează acum critici și de la aliați: premierul indian Modi îi spune că acum nu era momentul unui război. În schimb, Putin l-a asigurate pe Narendra Modi că doreşte ”să termine cât mai repede posibil” conflictul din Ucraina şi că înţelege ”îngrijorările” Indiei în acest sens, relatează AFP, citat de news.ro. Putin încasează și de la aliați Vorbind la un summit al blocului regional de securitate din Uzbekistan, premierul Modi i-a spus președintelui rus că acum nu era momentul pentru război, cu securitatea alimentară, îngrășăminte și combustibil printre preocupările majore ale lumii în prezent, arată Reuters. ”Excelenţă, ştiiu că nu este timpul de război”, i-a spus Narendra Modi lui Vladimir Putin. Extraordinary:SAMARKAND, Uzbekistan, Sept 16 (Reuters) - Indian Prime Minister Narendra Modi told Russian President Vladimir Putin on Friday that now was not a time for war, directly assailing the Kremlin chief in public over the nearly seven-month-long conflict in Ukraine.— Felix Light (@felix_light) September 16, 2022 Aceasta este prima lor întâlnire tête-à-tête de la invazia Ucrainei de către forţele ruse. Însă Narendra Modi a subliniat importanţa ”democraţiei, diplomaţiei şi a dialogului”, iar cei doi lideri au discutat despre ”felul în care să se înainteze pe calea păcii”, potrivit premierului indian. India s-a abţinut să condamne în mod explicit invazia rusă a Ucrainei, care a condus la o creştere vertiginoasă a preţului petrolului şi altor produse de bază. New Delhi consideră Moscova un ”pilon esenţial” al politicii extrne indiene, din cauza ”parteneriatului strategic” în securitatea sa naţională. Liderul indian face aceste declaraţii la o zi după ce Vladimir Putin a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are ”îngrijorări” cu privire la războiul din Ucraina. Rusia este cel mai mare furnizor străin al Indiei pentru armament de apărare. Importurile Indiei de petrol nerafinat din Rusia au crescut cu 13% față de importurile din alte surse, iar înainte de luna februarie acestea erau de doar 2%. Citește și: Războiul economic cu Rusia trece într-o nou etapă: Germania a pus mâna pe bunurile gigantului rus Rosneft, companie unde Gerhard Schroeder a fost președinte al CA Există o serie de îngrijorări că India importă de țiței rusesc la prețuri mici și exportă produse rafinate la prețuri mari în UE și SUA.

Rosneft, profit uriaș în primul semestru (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rosneft, profit uriaș în primul semestru

Rosneft, profit uriaș în primul semestru. cel mai mare producător de petrol din din Rusia, a anunţat joi că, în primul semestru din 2022, profitul net atribuibil acţionarilor a urcat cu 13% în ritm anual, la 432 miliarde de ruble (7,22 miliarde de dolari), pe fondul eforturilor de îmbunătăţire a controlului costurilor, transmite Reuters. Rosneft, profit uriaș în primul semestru În urma invadării Ucrainei, producătorii ruşi de petrol s-au confruntat cu sancţiuni severe din partea Occidentului, ceea ce a afectat tranzacţiile lor globale şi a complicat accesul la finanţare. "În primul semestru din 2022, Rosneft s-a confruntat cu presiuni fără precedent, din cauza factorilor defavorabili externi şi a sancţiunilor nelegale", a afirmat directorul companiei ruse de stat, Igor Sechin (foto). "Totuşi, datorită eficienţei operaţionale ridicate şi a deciziilor adecvate ale conducerii, am putut asigura continuitatea afacerii şi am arătat rezultate stabile", a adăugat şeful Rosneft. Producție și vânzări mai mari în 2022 În primele şase luni din acest an, producţia companiei de hidrocarburi a ajuns la 4,85 milioane barili echivalent petrol pe zi, o creştere de 1,5% faţă de perioada similară din 2021, "într-un perimetru comparabil", excluzând vânzările de active din 2021. De asemenea, vânzările de petrol în primul semestru din 2022 au urcat, în ritm anual, cu 5,7%, a informat Rosneft. Citește și: O groapă comună cu peste 400 de cadavre a fost descoperită la Izium. Indicii de execuții sumare Din cauza temerilor privind evoluţia economiei mondiale, miercuri, la bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului cu livrare în luna noiembrie a scăzut cu 3,26 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 90,84 dolari.

Izium: groapă comună, sute de cadavre (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Izium: groapă comună, sute de cadavre

Izium: groapă comună, sute de cadavre. O "groapă comună"a fost descoperită la Izium, un oraş recucerit de la ruşi în urmă cu câteva zile în cadrul contraofensivei ucrainene în regiunea Harkov (est), a declarat joi seară preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează AFP. Izium: groapă comună, sute de cadavre "Vrem ca lumea să ştie ce a provocat ocupaţia rusă", a spus el fără a da detalii despre numărul de persoane îngropate sau despre cauzele morţii lor. Ancheta a început, "ar trebui să avem mai multe informaţii verificate şi clare mâine", a adăugat Zelenski în conferinţa sa video zilnică. Un oficial al poliţiei regionale, Serghei Botvinov, a declarat pentru Sky News că un loc cu aproximativ 440 de morminte a fost descoperit în Izium. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea Unii dintre cei decedaţi au fost împuşcaţi, alţii au murit în bombardamente, a adăugat el. La rândul său, preşedintele Zelenski a comparat Izium cu oraşele Bucea şi Mariupol, devenite simboluri ale atrocităţilor invaziei ruse în Ucraina.

Xi și Putin conduc lumea împreună (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Xi și Putin conduc lumea împreună

Xi și Putin conduc lumea împreună. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi tentativele occidentale de a crea o "lume unipolară", în cadrul unei întrevederi cu omologul său chinez, Xi Jinping, în Uzbekistan, salutând "poziţia echilibrată" a Beijingului cu privire la Ucraina. La rândul său şeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China doreşte să-şi asume un rol de "mare putere" împreună cu Rusia, relatează France Presse. Xi și Putin conduc lumea împreună "Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă şi sunt total inacceptabile", a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. "China este dispusă să lucreze împreună cu Rusia pentru a-şi asuma responsabilitatea de mare putere, a juca un rol de prim-plan şi a injecta stabilitate şi energie pozitivă într-o lume cuprinsă de haos", a afirmat Xi Jinping. "Noi apreciem foarte mult poziţia echilibrată a prietenilor noştri chinezi cu privire la criza ucraineană", a afirmat Putin, a cărui ţară este vizată de sancţiuni severe occidentale pentru invadarea Ucrainei. "Vă înţelegem întrebările şi îngrijorările. Vă vom explica în detaliu poziţia noastră pe acest subiect", a adăugat preşedintele rus, fără a oferi alte precizări. "Prietenie fără limite" între China şi Rusia Beijingul nu a sprijinit şi nici nu a criticat invazia rusă, dar şi-a exprimat sprijinul pentru Moscova pe fondul sancţiunilor occidentale. China, principalul partener economic al Rusiei, a refuzat încă de la intervenţia rusă din 24 februarie să folosească cuvântul "invazie" pentru a denumi operaţiunea militară lansată de Moscova în Ucraina. Beijingul nu a condamnat niciodată invazia rusă şi atribuie SUA şi NATO responsabilitatea pentru acest conflict. Cu trei săptămâni înainte de începerea războiului, preşedintele chinez îl primise pe Vladimir Putin la Beijing, în marja deschiderii Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2022. Cei doi lideri au proclamat atunci o "prietenie fără limite" între China şi Rusia, semnând mai multe acorduri, în special în domeniul hidrocarburilor. Consolidarea parteneriatului strategic între Rusia şi China Cu prilejul actualei întrevederi, Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei. "Condamnăm provocările SUA", a declarat Putin, subliniind că Moscova îşi menţine adeziunea faţă de principiul "unei singure Chine", recunoscând doar guvernul chinez, şi se opune "provocărilor" SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. Citește și: Înainte de întâlnirea Putin – Xi, SUA aruncă în aer relația cu Beijingul: ajutor militar direct de 4,5 miliarde de dolari pentru Taiwan, au decis senatorii din Comisia de politică externă China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă şi nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forţa. "Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia şi China", a adăugat Putin. Exerciţii militare comune Întrevederea dintre Xi şi Putin intervine într-un moment în care cele două ţări se confruntă cu puternice tensiuni diplomatice cu SUA. În acest context, Moscova şi Beijingul şi-au afişat de mai multe ori cooperarea în ultimele săptămâni, de exemplu, participând la exerciţii militare comune. OCS, concepută ca o contrapondere la influenţa occidentală, grupează China, Rusia, patru state din Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan şi Tadjikistan), precum şi India şi Pakistan, căreia i se va alătura şi Iranul. Relaţiile dintre Beijing şi Moscova au fost tumultoase în perioada Războiului rece, dar cele două s-au apropiat foarte mult în ultimele decenii pentru a contracara influenţa SUA, notează AFP.

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Internațional

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan

Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan. Un prim ajutor militar direct al Washingtonului pentru Taiwan a depăşit miercuri o etapă cheie în Congresul american, votul fiind probabil să provoace furia Beijingului, scrie AFP. Senatori americani: ajutor militar pentru Taiwan "Este cea mai semnificativă revizuire a politicii americane faţă de Taiwan" din 1979, când Washingtonul a recunoscut Beijingul, acceptând în acelaşi timp să menţină capacitatea de autoapărare a insulei, au subliniat senatorii Bob Menendez şi Lindsey Graham, în fruntea acestei iniţiative. Proiectul lor de lege, adoptat de Comisia pentru politică externă a Senatului, prevede un ajutor militar direct pentru Taiwan, în următorii patru ani, de aproape 4,5 miliarde de dolari. De asemenea, cere preşedintelui american să impună sancţiuni principalelor instituţii financiare chineze ca răspuns la orice "escaladare a actelor ostile faţă de Taiwan". "Taiwan Policy Act of 2022", cum este numit, prevede, de asemenea, acordarea insulei a statutului de "aliat major non-NATO". Mulți pași până la Biden Acest vot în comisie este doar primul pas dintr-un lung proces legislativ: textul trebuie acum adoptat în şedinţă plenară în Senat, apoi în Camera Reprezentanţilor, înainte de a fi promulgat de Joe Biden. Dar marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Prin urmare, Casa Albă navighează în acest dosar cu mare prudenţă. "Vom continua să comunicăm direct cu Congresul cu privire la acest text", a afirmat evazivă, miercuri, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre. Apoi a dat asigurări că administraţia Biden "va continua să aprofundeze parteneriatul său cu Taiwanul cu un puternic sprijin diplomatic, economic şi militar". Vânzare recentă de arme de 1,1 miliarde USD Acest vot în Congres a avut loc la doar câteva zile după ce Washingtonul a vândut arme de 1,1 miliarde de dolari Taiwanului şi la puţin peste o lună după vizita în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, care a înfuriat Beijingul. China a lansat atunci cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei. Înainte de vizita în Taiwan a lui Nancy Pelosi, numărul trei în Statele Unite şi cel mai înalt responsabil american care a vizitat insula în ultimele decenii, anturajul lui Joe Biden făcuse deja cunoscut Chinei că ea nu reprezintă politica administraţiei, Congresul fiind o putere distinctă de guvern. Citește și: Declarații fierbinți ale diplomației chineze înaintea întâlnirii Xi – Putin: Relațiile noastre, mereu pe calea cea bună China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi acum conduce doar Taiwanul, reaminteşte AFP.

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev

Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev. Un automobilist a lovit vehiculul care îl transporta prin Kiev pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care nu a fost grav rănit în accident, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia miercuri seară, citat de AFP. Mașina lui Zelenski, lovită la Kiev "La Kiev, un automobil a intrat în coliziune cu maşina preşedintelui Ucrainei şi cu vehiculele din escorta lui", a declarat Serghei Nikiforov într-un comunicat postat pe Facebook joi, la orele 01.22, (miercuri, 22.22 GMT). "Medicii care îl însoţeau pe preşedinte i-au acordat asistenţă de urgenţă şoferului autovehiculului şi l-au transferat într-o ambulanţă", a continuat acesta. Citește și: FOTO & VIDEO Zelenski s-a deplasat la Izium, orașul strategic din Harkov recucerit de forțele ucrainene. Președintele de la Kiev i-a acuzat pe ruși de atrocități similare cu cele din Bucea "Preşedintele a fost examinat de un medic, nu au fost depistate răni grave. Poliţia va investiga toate împrejurările producerii accidentului", a mai spus el, fără alte detalii. În discursul său televizat de noapte, a cărei înregistrare video a fost publicată la scurt timp după accident, Volodimir Zelenski a indicat că se întorcea din regiunea Harkov, dând asigurări că "aproape întreaga regiune a fost eliberată" după o contraofensivă-fulger menită să alunge trupele ruse.

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea

Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a promis poporului său "victorie", vorbind miercuri din oraşul strategic Izium, recucerit de la forţele ruse în cursul unei contraofensive surpriză, în timp ce Moscova se declară hotărâtă să continue să lovească Ucraina. Zelenski la Izium: Ucraina sau moartea Aceasta este prima deplasare a şefului statului ucrainean în regiunea Harkov după eliberarea zonei în această lună, recucerită aproape integral de forţele sale în mai puţin de 15 zile. Izium, oraş cu aproape 50.000 de locuitori înainte de război, făcuse obiectul unor lupte sângeroase în primăvară, înainte de a fi preluat sub control de ruşi, care au făcut din el un nod strategic pentru aprovizionarea trupelor lor. Recucerirea sa de către Kiev constituie deci un revers pentru armata rusă, care s-a repliat spre Doneţk, zonă aflată sub controlul Kremlinului din 2014. "Nu avansăm decât într-o direcţie, înainte, spre victorie", a scris Zelenski pe Telegram. Înconjurat de gărzi de corp înarmate, preşedintele, în ţinută kaki, purta pe umăr un ecuson cu inscripţia "Ucraina sau moartea", potrivit fotografiilor și imaginilor video postate pe contul de Facebook al lui Zelenski. Comparație cu Bucea Într-o înregistrare video, el a comparat distrugerile din Izium cu cele de la Bucea, oraş din apropierea Kievului de unde forţele ruse s-au retras în primăvară, lăsând în urma lor corpuri de civili executaţi cu sânge rece. Moscova neagă că forţele sale ar comis aceste crime. "Este la fel: imobile distruse, oameni ucişi. Asta face parte din istoria noastră, parte a naţiunii ruse moderne", a spus Zelenski în engleză, fără a detalia totuşi aceste acuzaţii împotriva ocupantului rus la Izium. Ucraina a anunţat că ar fi recucerit de la ruşi doar în luna septembrie mii de kilometri pătraţi în estul şi sudul ţării. Rușii trag cu rachete La rândul său, armata rusă, ale cărei lovituri au provocat în ultimele zile ample întreruperi de curent electric în mai multe regiuni ucrainene, a indicat miercuri că loveşte forţele ucrainene în toată ţară, în special în regiunea Harkov. "Lovituri masive au fost efectuate în zonele localităţilor Dvoricina, Balakleia şi Kupiansk vizând forţele şi echipamentele brigăzilor motorizate 14 şi 93 ale forţelor armate ale Ucrainei", a indicat Ministerul rus al Apărării în conferinţa sa de presă cotidiană. Citește și: Rusia admite că a luat bătaie la Harkov, dar dă vina pe NATO și încearcă să-l absolve pe Putin de orice responsabilitate Numeroase alte oraşe şi regiuni au fost de asemenea vizate. La Nikolaev (sud), două imobile au fost atinse şi două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit autorităţilor locale. La Bahmut, oraş din regiunea Doneţk, pe care Moscova încearcă să-l cucerească de câteva luni, cinci civili au fost ucişi marţi, potrivit guvernatorului regional. Avans ucrainean și în Herson Rusia îşi justifică invazia afirmând că puterea ucraineană reprima rusofonii ţării şi că NATO se servea de Ucraina pentru a o ameninţa, notează AFP. Contraofensiva fulgerătoare a Ucrainei a permis recucerirea în cvasitotalitate a regiunii Harkov, situată la frontiera cu Rusia, în special oraşele Balakleia, Kupiansk şi Izium. Acestea două din urmă erau centre logistice pentru forţele ruse. Întărită de livrări de armament occidental, Ucraina desfăşoară în paralel o contraofensivă în sudul ţării, în regiunea ocupată Herson, dar câştigurile aici sunt mai mici decât în nord-estul ţării. În ultimele săptămâni, armata ucraineană a bombardat aici poduri strategice pentru a perturba aprovizionarea forţelor ruse. Aceasta a afirmat luni că a preluat sub control 500 kmp. Garda naţională rusă (Rosgvardia), desfăşurată în regiunile Herson şi Zaporojie, a indicat miercuri agenţiilor de presă ruse că a "arestat peste 130 de persoane" care lucrau cu serviciile speciale şi armata ucraineană. CE: "Solidaritate neclintită" cu Ucraina Avansul ucrainean din septembrie este cel mai important de când Moscova s-a retras din împrejurimile Kievului şi din centrul ţării în primăvară după ce a eşuat în cucerirea acestora. Occidentul, la rândul său, a adoptat sancţiuni grele împotriva Rusiei şi a majorat livrările de arme ucrainenilor. Liderii ţărilor membre ale Uniunii Europene şi NATO vin cu regularitate la Kiev pentru a-şi exprima sprijinul faţă de Zelenski. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în faţa Parlamentului European la Strasbourg (Franţa) că se va deplasa la Kiev miercuri, promiţând o "solidaritate neclintită" cu Ucraina şi fermitate în faţa Moscovei. Cancelarul german Olaf Scholz a discutat telefonic cu preşedintele rus marţi, cerându-i o "retragere completă" din Ucraina.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

SUA trimit noi arme în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

SUA trimit noi arme în Ucraina

SUA trimit noi arme în Ucraina. Statele Unite constată "o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene", angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, şi vor anunţa un nou ajutor militar "în zilele următoare", a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. SUA trimit noi arme în Ucraina "Îl las pe preşedintele Zelenski (...) să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică", a mai spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă. "Vom continua să-l sprijinim", a spus el, adăugând: "Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi". Avertizând în acelaşi timp: "Este război, iar războiul este imprevizibil". Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei "O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni şi luni s-au dovedit importante şi eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă", a adăugat John Kirby. "Veţi vedea o altă componentă de asistenţă militară în următoarele zile", a promis el. Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafeţe de şapte ori mai mare decât capitala Kiev.

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului (sursa: duma.gov.ru)
Internațional

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului

Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului. Liderul comuniştilor ruşi, Ghennadi Ziuganov, a recunoscut marţi că "operaţiunea militară specială" rusă în Ucraina s-a transformat într-un război, astfel încât - în opinia sa- se impune mobilizarea tuturor resurselor ţării, relatează EFE. Comunistul Ziuganov cere război împotriva Occidentului "Operaţiunea politico-militară împotriva naziştilor, ultranaţionaliştilor şi fasciştilor în Ucraina s-a transformat într-un război în adevăratul sens al cuvântului pe care ni l-au declarat americanii, ţările NATO şi Europa unită", a declarat Ziuganov în discursul său rostit în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), care şi-a deschis marţi sesiunea de toamnă. Ziuganov a indicat că "un război şi o operaţiune specială se deosebesc în mod radical, întrucât operaţiunea specială, o dată declanşată, poate fi întreruptă", potrivit publicaţiei online ruse Sota. În schimb, a spus el, "războiul nu poate fi întrerupt, chiar dacă ţi-ai dori asta. Trebuie să mergi până la capăt şi are două rezultate: victorie sau înfrângere". Liderul comunist a declarat că un război cere un răspuns şi "o mobilizare maximă a forţelor şi resurselor", în afară de "consolidarea societăţii" şi adoptarea de noi legi. "Vreau ca voi să conştientizaţi că suntem în război şi nu avem dreptul să-l pierdem", a subliniat el, adresându-se deputaţilor, lansând totodată un apel să nu se intre "în panică". Mobilizarea generală revine obsesiv Dar tocmai utilizarea cuvântului "război" pentru a numi campania militară rusă în Ucraina se pedepseşte sever în conformitate cu legea aprobată de Dumă în martie, la fel şi utilizarea cuvântului "invazie", ceea ce a dus la deschiderea a numeroase dosare penale până în prezent. Kremlinul - puternic criticat de susţinătorii unei campanii militare mult mai agresive în Ucraina - a exclus marţi mobilizarea generală sau parţială a populaţiei în pofida retragerii trupelor ruse din estul Ucrainei. Retragerea rusă din regiunea ucraineană Harkov (nord-est) a scos din nou la iveală lipsa acută de bărbaţi în rândurile armatei ruse care luptă în Ucraina. Mihail Şeremet, un deputat reprezentând Crimeea din partea partidului Rusia Unită (aflat la putere) în Duma rusă, a declarat că, fără o mobilizare generală, trupele ruse nu îşi vor atinge obiectivele care au fost stabilite la începutul "operaţiunii militare speciale" în februarie. Putin știe că rușii nu-și vor fiii în Ucraina Această opinie este împărtăşită de mulţi experţi şi bloggeri militari ruşi, în timp ce liderul cecen, Ramzan Kadîrov, a criticat greşelile făcute de generali pe câmpul de luptă şi s-a arătat dispus să trimită 10.000 de oameni pe front. Proruşii susţin că forţele ucrainene la Harkov ar fi fost de opt ori mai numeroase decât cele ruse, care au ales să se retragă, lăsând în urmă combustibil şi echipament militar în mâinile ucrainenilor. Potrivit presei, preşedintele Vladimir Putin consideră că majoritatea ruşilor nu sunt dispuşi să-şi trimită fiii să lupte în Ucraina. Aproximativ 70% dintre ruşi ar susţine într-o măsură mai mare sau mai mică campania militară, căreia i se opun doar 18%, conform ultimului sondaj oficial. Operațiune specială de regrupare militară În timp ce Ucraina a interpretat retragerea forţelor ruse din regiunea Harkov drept o mare victorie care i-a permis să recupereze mii de kilometri pătraţi de teritoriu, Ministerul rus al Apărării argumentează că decizia sa privind replierea trupelor are drept scop consolidarea poziţiilor în Donbas. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru apărarea vorbitorilor de limbă rusă în special din Donbas, de fapt prima agresiune de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră