Internațional
Putin vrea război european pentru Kosovo
Putin vrea război european pentru Kosovo. Stabilitatea Uniunii Europene este condiționată de ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest. În prezent, pe fundalul războiului din Ucraina, când Serbia amenință Kosovo și se bazează pe sprijinul Moscovei în escaladarea conflictului, Kremlinul nu are decât de câștigat: un război în zonă ar putea fi devastator pentru UE.
Zi de doliu în Kosovo
Tensiunile dintre Serbia și Kosovo escaladează. Cel mai recent și grav atac a avut loc pe 24 septembrie: 30 de sârbi înarmați au atacat o patrulă de poliție în apropierea satului Banjska (în nordul regiunii Mitrovica, din Kosovo). Un ofițer și patru atacatori au fost uciși.
În Kosovo, prim-ministrul Albin Kurti a acuzat Serbia că sprijină „atacurile teroriste”. Acesta a declarat că atacatorii nu erau cetățeni sârbi obișnuiți ai Kosovo, ci trupe speciale, organizate și susținute de statul sârb.
Președinta Kosovo, Vjosa Osmani, a declarat ziua de 25 septembrie zi de doliu național în memoria ofițerului ucis.
Zi de doliu și în Serbia, dar pentru alți morți
În Serbia, președintele sârb Aleksandar Vučić a respins acuzațiile de terorism, blamând politica lui Kurti, care vizează o „epurare etnică brutală”. Vučić a afirmat că bărbații înarmați erau sârbi din Kosovo care „nu mai voiau să sufere din cauza terorii lui Kurti”.
Președintele sârb a declarat ziua de 27 septembrie zi de doliu național pentru compatrioții sârbi uciși în Kosovo.
Citește și: EXCLUSIV În timp ce Guvernul crește taxele și taie cheltuieli, judecătorii își măresc salariile, retroactiv. Statul va fi pus să plătească și dobânzi penalizatoare
Uniunea Europeană a condamnat „în cei mai fermi termeni atacul oribil al unei bande armate împotriva ofițerilor de poliție din Kosovo”.
În acest context, Rusia, care nu recunoaște independența Kosovo, jubilează și pune paie peste foc: potrivit Kremlinului, Kosovo e de vină pentru violențele recente.
Like a BOS
Deși Serbia a depus cererea de aderare la UE în decembrie 2009 și a primit statutul de țară candidată în martie 2012, relațiile cu Rusia sunt din ce în ce mai strânse.
La nivel politic, Rusia, ca membru al Consiliului de Securitate al ONU, susține poziția Serbiei cu privire la Kosovo. La schimb, guvernul Partidului Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vučić strânge legăturile cu Rusia.
În septembrie 2022, ministrul sârb de externe Nikola Selaković și omologul său rus, Serghei Lavrov, au semnat un acord privind „consultările reciproce” în chestiuni de politică externă.
În Serbia, influența politică a Rusiei se manifestă inclusiv prin Biserica Ortodoxă Sârbă, patriarhul Porfirije Peric fiind un apropiat al președintelui Aleksandar Vučić.
BOS, care se consideră că ar avea aproximativ opt milioane de "supuși", vehiculează o mare parte din propaganda rusă, patriarhul sârb negând în prezent legitimitatea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
BOS acționează și ca actor politic, sprijinind politicienii pro-ruși și naționalismul extremist sârb în zona balcanică.
În septembrie, 2022, Vojislav Šešelj, criminal de război sârb, condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, a fost decorat de Biserica Ortodoxă Sârbă, pentru a doua oară.
Gazprom ține becul aprins la Belgrad
Și la nivel economic, relațiile Rusiei cu Serbia sunt foarte apropiate.
În luna mai 2022, Belgradul a renegociat cu Gazprom un contract pe trei ani, în termeni favorabili pentru ambele țări.
Invazia Ucrainei de către Rusia a dus și la o relocare a companiilor rusești în Serbia.
Anul trecut, în Serbia investițiile străine directe au cunoscut o creștere fără precedent, depășind fluxul mediu din anii precedenți cu aproape 600 milioane de euro.
Tot în 2022, în Serbia s-au înființat peste o mie de afaceri rusești, o cifră de 12 ori mai mare decât în 2021.
La nivel social, potrivit unui sondaj efectuat de Open Society Foundation la jumătatea anului 2022, 51% dintre sârbi considerau Rusia ca fiind cel mai important partener strategic, 66% declarau că Moscova e „cel mai mare prieten” al țării lor, iar 63% considerau că Occidentul e vinovat pentru izbucnirea războiului din Ucraina.
Presă de propagandă putinistă în Serbia
Titlurile presei din Serbia par a fi dictate de Kremlin: „Actul de terorism de pe gazoductele Nord Stream a fost organizat de Statele Unite ale Americii și Marea Britanie”, „Occidentul își pierde răbdarea cu Ucraina”, „Rusia: Investigație asupra Londrei în cazul măcelului de la Bucea, Marea Britanie ascunde adevărul”.
În legătură cu atacul din Kosovo, presa din Serbia apreciază, pe de o parte, susținerea Rusiei: „La Moscova au fost arborate afișe de solidaritate pentru sârbii din Kosovo și Metohija, care supraviețuiesc terorii regimului lui Albin Kurti. De asemenea, mass-media rusă a dedicat un spațiu de invidiat conflictului sângeros de la Banjska, în timpul căruia un polițist albanez și cel puțin patru dintre compatrioții noștri din nordul Kosovo au fost uciși.”.
Pe de altă parte, mass media sârbe blamează NATO și țările europene: „Forțele NATO din Kosovo aprobă uciderea populației sârbe. Teroarea continuă a Albaniei împotriva sârbilor kosovari a dus la vărsare de sânge în satul Banjska din nordul provinciei. Într-un atac asupra unei mănăstiri locale din 24 septembrie, patru localnici au fost uciși de grupări ilegale. (...) Atacurile și opresiunea asupra populației sârbe din Kosovo continuă cu o intensitate crescândă, cu sprijinul țărilor europene și al contingentului militar al NATO KFOR”.
Potrivit unui studiu recent, Occidentul nu va putea să intervină cu nimic în zonă, dacă nu contracarează, în primul rând, influența toxică a propagandei rusești.
Pregătește Serbia un nou război în Balcani?
La finalul lunii august, WELT avansa ipoteza izbucnirii unui război în Balcani, provocat de Serbia.
WELT preluase o informație din The Geopost, potrivit căreia vizita recentă la Teheran a viceministrului sârb de externe, Goran Aleksic, ar fi avut ca scop achiziționarea a 20.000 de drone iraniene Shahed-136 (drone cu autodetonare).
Președinția sârbă nu a comentat atunci informația, însă cu două săptămâni înainte de recentul atac din Kosovo, Snežana Janković, ambasadoarea Serbiei în Germania, a reacționat.
Potrivit acesteia, acuzațiile că Serbia ar pregăti un război în Balcani sunt „insinuări malițioase”, afirmând că Ministerul Apărării sârb a negat, de fapt, achiziționarea dronelor din Iran.
Totuși, în octombrie anul trecut, generalul-maior iranian Yahya Rahim Safavi a declarat că, printre cele 22 de țări care au solicitat achiziția de drone Shahed-136, s-au numărat Serbia și Armenia.
Putin vrea război european pentru Kosovo
În luna februarie a acestui an, președintele Aleksandar Vučić a spus că urmează să semneze primul contract cu Emiratele Arabe Unite pentru achiziționarea acestui tip de drone „sinucigașe”.
Pe 27 septembrie, comentând recentele atacuri din Kosovo, președintele Aleksandar Vučić a declarat în emisiunea de interviuri Oko de la RTS: „De un an am informații că oamenii se pregătesc pentru rezistență”.
Vučić a afirmat, în acest context, că bărbații implicați în atac erau de fapt oameni care se apărau, căci premierul Kurti „urăște poporul sârb”.
Președintele a făcut apel la sârbii din Kosovo „să obțină ceea ce le aparține într-un mod pașnic”, declarând că „pacea este interesul nostru”, deși trebuie înțeles că „acești oameni trăiesc în iad”.
În conlcuzie, Vučić a cerut comunității internaționale „să nu facă presiuni pe Belgrad”.
