luni 22 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5117 articole
Internațional

Germania livrează Ucrainei încă patru obuziere

Germania livrează Ucrainei încă patru obuziere. Armata germană va furniza Ucrainei încă patru obuziere Panzer 2000 şi un pachet de muniţie suplimentar, a anunţat luni Ministerul Apărării din Germania, relatează dpa şi Reuters. Livrarea va fi începută imediat, a precizat Ministerul german al Apărării. Germania livrează Ucrainei încă patru obuziere Obuzierele autopropulsate sunt arme de artilerie grea cu o rază de acţiune de până la 40 de kilometri. Guvernul german susţine că Kievul a solicitat mai multe obuziere de acest tip. "Obuzierele autopropulsate 2000 furnizate de Germania şi Ţările de Jos şi-au dovedit fiabilitatea în luptă", a declarat ministrul apărării Christine Lambrecht, citată în comunicat. Citește și: Ucrainenii recuperează teritoriu atât de rapid încât piloții ruși nu mai știu unde e linia frontului. Efectul: patru aparate doborâte în zece zile "Pentru a susţine pe mai departe Ucraina în lupta sa curajoasă împotriva atacului rus brutal, Germania va aproba această solicitare", a mai spus ea. Cele patru obuziere autopropulsate vor ridica numărul pieselor de artilerie furnizate de Germania la 14, a adăugat ea.

Germania livrează Ucrainei încă patru obuziere (sursa: Facebook/Christine Lambrecht)
Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat (sursa: mil.ru)
Internațional

Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat

Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat. Este foarte probabil ca Rusia să fi pierdut patru avioane de luptă în Ucraina în ultimele zece zile, ceea ce ar ridica la 55 numărul aparatelor de zbor doborâte de armata ucraineană de la începutul invaziei la 24 februarie, a anunţat luni Ministerul britanic al Apărării, citat de Reuters. Avioane rusești, doborâte în ritm accelerat Există posibilitatea reală ca această creştere a pierderilor să fie parţial rezultatul acceptării de către forţele aeriene a unui risc mai mare pe care şi-l asumă pentru a furniza sprijin aerian nemijlocit trupelor terestre ruse aflate sub presiunea contraofensivei ucrainene, indică ministerul în buletinul său informativ zilnic pe Twitter. Citește și: VIDEO Propaganda Kremlinului vrea să se laude cu crimele de la Bucha: „Mesajul către Europa: să vă temeți de noi!” Piloţii ruşi adeseori se orientează prost în condiţiile schimbării rapide a frontului, potrivit Ministerului britanic al Apărării, care se bazează în estimările sale pe informaţiile furnizate de serviciile sale secrete. "Este posibil ca unele avioane să se abată pe teritoriul inamic şi în zone acoperite mai dens de antiaeriana ucraineană, luând în considerare că, pe teren, liniile frontului se schimbă rapid", potrivit acestuia.

Altă centrală nucleară atacată de ruși (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Altă centrală nucleară atacată de ruși

Altă centrală nucleară atacată de ruși. Armata rusă a bombardat luni perimetrul centralei nucleare Pivdennoukrainsk (Iujnoukrainskoie) în regiunea Nikolaev (Mikolaiv), în sudul Ucrainei, dar reactoarele nu i-au fost afectate şi centrala funcţionează în mod normal, a declarat luni compania publică ucraineană Energoatom, citată de Reuters şi AFP. Altă centrală nucleară atacată de ruși "La 19 septembrie 2022, în jurul orei locale 00:20 (21:20 GMT duminică), armata rusă a bombardat zona industrială a centralei nucleare Pivdennoukrainsk", a indicat Energoatom pe Telegram. "O explozie puternică s-a produs la numai 300 de metri de reactoare", a precizat compania. "În prezent, cele trei reactoare ale centralei funcţionează în regim normal", a asigurat operatorul public, potrivit căruia bombardamentele nu au provocat morţi sau răniţi, dar a afectat clădirile centralei. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Suflul exploziei a spart circa o sută de ferestre de la clădirea centralei şi a provocat o scurta deconectare a trei linii de înaltă tensiune la centrală, conform aceleiaşi surse. Potrivit Reuters, a fost avariată şi o centrală hidroelectrică din apropiere. "Rusia pune în pericol întreaga lume" "Rusia pune în pericol întreaga lume. Trebuie să o oprim cât nu este prea târziu", a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Facebook, difuzând o înregistrare video de la camerele de supraveghere în alb şi negru ce arată o explozie imensă. O altă centrală nucleară ucraineană, cea din regiunea Zaporojie, cea mai mare din Europa şi care se află din martie sub controlul trupelor ruse, a fost deja vizată de bombardamente în ultimele luni, suscitând o îngrijorare puternică din partea Occidentului. Kievul şi Moscova s-au acuzat reciproc de aceste lovituri şi de riscul de a provoca un incident nuclear, notează AFP.

Biden aproape i-a declarat război Chinei (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden aproape i-a declarat război Chinei

Biden aproape i-a declarat război Chinei. Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP. Biden aproape i-a declarat război Chinei Întrebat dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze", liderul american a răspuns la CBS: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent". Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan "nu s-a schimbat". China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949). În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul. Conceptul de "ambiguitatea strategică" În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale "să încurajeze" insula să-şi declare independenţa oficială. "Este decizia lor", a declarat el. Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de "ambiguitatea strategică". Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul "unei singure Chine", fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent. SUA nu vrea violențe între Beijing și Taipei Pe de altă parte, Washingtonul aplică o "politică a unei singure Chine": Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing. Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Citește și: SUA trebuie să se înarmeze și să treacă la producția de război, dacă vrea să facă față unui război cu China, în Taiwan – analiză Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul. "Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă", a spus Joe Biden în cursul interviului său. Arme, dinspre Washington spre Taiwan Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei. La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin

Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin. UE a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate ca răspuns la războiul din Ucraina, dar mai multe ţări, printre care Ungaria, nu au contribuit la acest efort, a afirmat duminică comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, transmite AFP. Orbán Viktor sabotează UE pentru Putin "Trebuie să punem o presiune foarte puternică" asupra Ungariei, deoarece "putem presupune că legăturile (sale) foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze", a declarat Didier Reynders într-un interviu acordat postului de televiziune LCI. Ungaria a blocat "cu puţin peste 3.000 de euro" active ruseşti, a precizat el. Premierul naţionalist Viktor Orban a întreţinut în ultimii ani legături strânse cu preşedintele rus Vladmir Putin şi această colaborare a fost menţinută în ciuda invaziei ruse a Ucrainei. UE amenință cu tăierea banilor Ungariei Budapesta a anunţat astfel la sfârşitul lui august un acord cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare, într-un moment în care alte ţări europene se confruntă cu o reducere bruscă a cantităţilor furnizate. Guvernul ungar cooperează şi cu conglomeratul rus Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare. Citește și: Amicul lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri UE în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european Disputele dintre Bruxelles şi Budapesta s-au înmulţit în ultimele luni. Comisia Europeană este îngrijorată în special de corupţia care ameninţă corecta utilizare a fondurilor europene în ţară. CE a ameninţat duminică că va priva Ungaria de 7,5 miliarde de euro finanţare dacă reformele promise de guvernul ungar nu vor fi implementate rapid. Șase state, 90% din activele blocate Cele 14,5 miliarde de euro de active ruseşti blocate de Europa sunt "deja semnificative", dar, din această sumă, "90% sunt realizate de şase state membre", a explicat comisarul, recunoscând că mai este "mult de lucru cu alte (state) care fie nu au blocat nimic, fie nu au comunicat nimic". Printre cele mai active şase ţări, Franţa a îngheţat "cu puţin peste un miliard de euro" în active, iar Belgia, 3,5 miliarde de euro. Printre elevii buni se numără şi Germania, Luxemburgul, Irlanda şi Austria, potrivit lui Didier Reynders. "Continuăm să lucrăm pentru a cere tuturor statelor membre să pună în aplicare aceleaşi instrumente pentru a ajunge la active, nu doar la conturi bancare, iahturi, reşedinţe, ci la toate activele", a subliniat comisarul european, evocând dificultatea de a avea acces la criptomonede şi opere de artă digitale.

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși, se plânge Leonid Pasecinik (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși

Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși. Procurorul general al autoproclamatei Republici Populare Lugansk (LPR), din estul separatist la Ucrainei, şi adjuncta sa au fost ucişi vineri într-o explozie produsă în sediul unde lucrau, potrivit anunţului făcut de şeful administraţiei LPR, transmit AFP şi Reuters. Ucrainenii aruncă în aer oficiali ruși "Astăzi, în urma unui act terorist, procurorul general al LPR, Serghei Gorenko, şi adjuncta sa Iekaterina Steglenko au fost ucişi", a anunţat pe Telegram liderul prorus al acestei regiuni separatiste, Leonid Pasecinik. "Explozia, care s-a produs în clădirea Parchetului General (...) arată că regimul de la Kiev a depăşit toate limitele acceptabilului", a adăugat el. Pasecinik nu a dat alte detalii despre natura exploziei, dar a afirmat că autorităţile separatiste sunt în căutarea unor "persoane ce au legătură cu această crimă". Atacuri în serie În ultimele luni, zeci de responsabili separatişti sau funcţionari ai administraţiei ruse în teritoriile ucrainene ocupate au fost vizaţi de atacuri şi mai mulţi dintre ei au fost ucişi. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Vineri, un responsabil al administraţiei de ocupaţie ruse, Vladimir Rogov, a acuzat armata ucraineană că a executat lovituri împotriva sediului administraţiei din Herson (sud). O funcţionară a fost ucisă şi şoferul său a fost rănit de aceste lovituri, a indicat Rogov.

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor (sursa: isab.lukoil.com)
Internațional

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor

Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor. Ministrul italian al Energiei, Roberto Cingolani, şi-a exprimat speranţa că rafinăria Lukoil din Sicilia va fi cumpărată de un investitor străin, transmite Reuters. Italia vrea vânzarea rafinăriei Lukoil străinilor Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra importurilor de ţiţei rusesc afectează sever rafinăria, responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei. "Este o situaţie extrem de delicată, cel mai bun lucru ar fi o achiziţie internaţională", le-a spus jurnaliştilor Cingolani. Citește și: Lukașenko spune că România va fi implicată în războiul din Ucraina, împreună cu alte state împinse de SUA Rafinăria ISAB, la care lucrează aproximativ 1.000 de angajaţi, este deţinută de firma elveţiană de trading Litasco SA, care vinde 89% din producţia rafinăriei. La rândul său Litasco este controlată de grupul Lukoil. Înaintea pandemiei de COVID-19, rafinăria ISAB producea 10,6 milioane tone de produse rafinate pe an, 13% din producţia totală a Italiei.

Lukașenko pomenește România în contextul războiului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko pomenește România în contextul războiului

Lukașenko pomenește România în contextul războiului. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează că l-a convocat la sediul ministerului pe însărcinatul cu afaceri ad interim al Belarus în România, ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul de la Minsk, Aleksandr Lukasensko referitoare la faptul că "Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate". Lukașenko pomenește România în contextul războiului "Ca urmare a declaraţiilor făcute de liderul belarus Aleksandr Lukaşenko la un eveniment public în cursul zilei de sâmbătă, 17 septembrie, ocazie cu care acesta a menţionat, printre altele, că Statele Unite împing Europa într-o confruntare militară cu Rusia pe teritoriul Ucrainei şi că şi alte state, inclusiv România, ar urma să fie direct implicate, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a dispus convocarea la sediul MAE a însărcinatului cu afaceri a.i. al Belarus în România pentru a i se comunica următoarele elemente de poziţie: Astfel, partea română respinge ferm astfel de afirmaţii inadmisibile, care alimentează retorica bazată pe apel la forţă şi ameninţarea cu forţa în relaţiile internaţionale", se menţionează într-o precizare transmisă duminică de MAE român. MAE: România este membru NATO În poziţia MAE român se adaugă că "de asemenea, nu poate fi ignorat rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei". Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste Totodată, "MAE reaminteşte că România este stat membru al NATO şi beneficiază, în cel mai înalt grad, de toate garanţiile de securitate care decurg din acest statut în conformitate cu clauza de apărare colectivă din art.5 al Tratatului Atlanticului de Nord, NATO fiind cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie", se mai subliniază în informarea transmisă de ministerul român.

Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro Foto: Facebook Aleksandar Vucic
Internațional

Orban pierde fonduri miliarde de euro

Amicul de la Budapesta lui Putin plătește costul populismului: guvernul Viktor Orban ar putea pierde fonduri europene în valoare de 7,5 miliarde de euro, spune un comisar european. Spre deosebire de alte amenințări dinspre Bruxelles, aceasta este cât se poate de concretă: o decizie trebuie luată într-o lună. PNRR-ul Ungariei nu a fost aporobat nici acum, deși a fost depus în mai 2021. Orban ar putea pierde fonduri de 7,5 miliarde de euro „Din cauza corupției și a altor încălcări ale statului de drept în Ungaria, Comisia Europeană a propus reducerea plăților de la bugetul UE către această țară cu aproximativ 7,5 miliarde de euro. Acest lucru a fost anunțat de comisarul UE pentru buget, austriacul Johannes Hahn, duminică, la Bruxelles. Este pentru prima dată când Comisia UE propune acest pas din cauza deficiențelor statului de drept dintr-o țară din UE. Banii de la bugetul UE nu sunt suficient de protejați împotriva utilizării abuzive în Ungaria, a spus austriacul. Totodată, el a recunoscut angajamentele pe care guvernul ungar le-a luat recent pentru a elimina deficiențele existente”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung. Consiliul European trebuie să ia decizia finală în cel mult o lună. The EU must withhold funds from Viktor Orban’s Hungary https://t.co/OVhs86HlbA— Fernando Oliver, Esq. (@Fernand46357857) September 16, 2022 Pentru a transforma propunerea în realitate, este nevoie de susținerea a 15 țări din UE, care împreună să aibă 65% din totalul populației. Citește și: Insula Șerpilor, unul din locurile unde Putin s-ar putea juca cu o bombă nucleară tactică – analiză The Times. Opțiunile lui Putin după înfrângerile din Ucraina, puține și proaste UE a introdus noua sancțiune financiară în urmă cu doi ani tocmai ca răspuns la ceea ce consideră că reprezintă subminarea democrației în Polonia și Ungaria, unde premierul Viktor Orban a supus instanțele, mass-media, ONG-urile și mediul academic, precum și restricționarea drepturilor migranților, homosexualilor și femeilor în timpul celor peste un deceniu la putere.

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin (sursa: SZ)
Internațional

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin

1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin. Unul dintre palestinieni, membru al comandoului care a efectuat luarea de ostatici la Jocurile Olimpice de la Munchen în 1972, soldată cu uciderea a 11 atleţi israelieni, a trăit ulterior mai mulţi ani la Berlin, afirmă sâmbătă cotidianul german Suddeutsche Zeitung. 1972: Ucigaș palestinian, tolerat la Berlin Publicaţia afirmă că a extras această informaţie dintr-un raport al poliţiei la care a avut acces în mod excepţional, datorită unei autorizaţii speciale, şi că documentul se află în arhivele de la Munchen (sud). Potrivit acestui raport, poliţia bavareză, responsabilă cu ancheta asupra atentatelor de la Munchen, ar fi aflat prin intermediul unui informator al poliţiei criminaliste federale (BKA) despre prezenţa acestui palestinian la Berlin. La vremea respectivă, conform ziarului, el trăia sub o identitate falsă în Berlinul de Vest şi se ducea aproape în fiecare zi în Est, în RDG, la biroul de legătură al Organizaţiei de Eliberare a Palestinei (OEP), unde lucra. Ministerul de interne bavarez nu a putut fi contactat sâmbătă de AFP pentru a comenta aceste informaţii. Garanție pentru împiedicarea unui nou atac După luarea de ostatici în 5 septembrie 1972 la Jocurile Olimpice de la Munchen, un schimb de focuri a avut loc în cursul căruia 11 atleţi israelieni, un poliţist german şi cinci dintre cei opt membri ai comandoului palestinian au fost ucişi. O lună mai târziu, trei supravieţuitori ai comandoului, capturaţi, au fost eliberaţi în schimbul altor ostatici după deturnarea unui avion al companiei Lufthansa. O teorie, vehiculată în special de rudele victimelor israeliene, circulă de mai mult timp: guvernul vest-german ar fi facilitat eliberarea celor trei membri ai comandoului capturaţi pentru a împiedica orice nou atentat în Germania. Această teorie este amintită de istoricul munchenez Dominik Aufleger, citat de Suddeutsche Zeitung. Germania a cerut iertare după 50 de ani Aufleger, care de asemenea a avut acces la aceleaşi dosare ca şi publicaţia citată în cadrul cercetărilor sale asupra atentatului de la Munchen, se întreabă dacă poliţia ar fi vrut într-adevăr să-l aresteze pe acest supravieţuitor al comandoului care locuia aparent în Berlin. "Se poate pune întrebarea dacă poliţia a vrut într-adevăr să acţioneze sau dacă ea a renunţat la o arestare pentru a evita orice nou atentat al militanţilor palestinieni în RFG", îl citează ziarul. Citește și: Uluitor: despăgubiri după 50 de ani pentru familiile atleților israelini uciși la JO 1972 La începutul lunii septembrie, după 50 de ani de la atacul de la Jocurile Olimpice de la Munchen, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a cerut "iertare" rudelor victimelor israeliene de la JO din 1972, asumându-şi responsabilitatea pentru "eşecurile" care au însoţit tragedia. Guvernul german a acceptat să deblocheze o sumă de 28 milioane de euro, vărsată în parte de Bavaria şi oraşul Munchen, pentru familiile victimelor israeliene.

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Biden către Putin: Nu folosi nucleara!

Biden către Putin: Nu folosi nucleara! Preşedintele american Joe Biden l-a avertizat din nou pe omologul său rus Vladimir Putin împotriva utilizării armelor chimice sau nucleare în Ucraina, într-un moment în care armata ucraineană desfăşoară o importantă contraofensivă în ţară. Biden către Putin: Nu folosi nucleara! "Aceasta ar schimba cursul războiului într-un mod nemaivăzut de la al Doilea Război Mondial", a avertizat liderul american într-un interviu acordat CBS, din care primele extrase au fost date publicităţii vineri seara. "Nu o faceţi, nu o faceţi, nu o faceţi!", a lansat Joe Biden, adresându-i-se preşedintelui rus Vladimir Putin şi promiţând un răspuns "substanţial" al SUA dacă acest pas va fi făcut. Rusia "ar deveni şi mai mult un paria în lume, mai mult decât a fost ea vreodată", a avertizat el. În decurs de câteva zile, forţele Kievului au preluat iniţiativa într-un război care părea împotmolit pe o linie a frontului, cvasiimobilă de la începutul verii. Putin ba nu se grăbește, ba încheie cât mai repede În pofida acestei situaţii, Vladimir Putin a declarat vineri că ofensiva sa va continua în Ucraina. "Planul nu necesită schimbări. Nu suntem grăbiţi", a afirmat el, după ce îi spusese în aceeaşi zi premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, potrivit AFP. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Putin se exprimase în marja summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la Samarkand (în Uzbekistan). Rusia a declanşat în 24 februarie o invazie în Ucraina, în ceea ce ea numeşte "operaţiune militară specială", de fapt o agresiune brutală împotriva unui stat suveran, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. După eşuarea planului iniţial de a captura în câteva zile Kievul, forţele ruse s-au retras din zona capitalei ucrainene în martie, focalizându-se pe regiunile Doneţk şi Lugansk (est) şi sudul ţării.

Rușii se retrag haotic din Herson (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Rușii se retrag haotic din Herson

Rușii se retrag haotic din Herson. Forţele ruse îşi pregătesc posibile căi de retragere din regiunea Herson (sud), unde au scufundat în Nipru nouă vagoane pentru a improviza o trecere în zona hidrocentralei Kahovskaia, afirmă Statul Major al armatei ucrainene într-un buletin informativ sâmbătă seara. Rușii se retrag haotic din Herson "În legătură cu acţiunile reuşite ale forţelor noastre privind scoaterea din funcţiune a tuturor podurilor peste fluviul Nipru în direcţia Herson, invadatorii au început să-şi amenajeze căi de retragere", indică Statul Major ucrainean. Citește și: „Apetitul lui Putin pentru risc (în Ucraina) nu trebuie subestimat”, spune adjunctul CIA. Șeful spionajului militar SUA crede că se apropie o decizie majoră Potrivit armatei, în zona hidrocentralei Kahovskaia, pentru a construi în viitor o trecere, trupele inamice au scufundat nouă vagoane. Explozii puternice în oraș Anterior, agenţii de presă ucrainene au relatat că în oraşul Herson ocupat temporar se aud explozii puternice. Explozii au fost auzite în cursul serii, dar în acel moment nu a fost anunţată nicio alertă de raid aerian pe teritoriul regiunii Herson, indică Unian. Conform unor conturi de Telegram, în diferite cartiere ale Hersonului se aud împuşcături. Se presupune că s-ar da lupte de stradă. Unii observatori ucraineni presupun că unii soldaţii ruşi îşi reglează conturi între ei. Nu există deocamdată informaţii oficiale referitoare la aceste incidente din oraş, potrivit Unian.

Internațional

Coada tuturor cozilor: 24 de ore catafalcul reginei

Peste 24 de ore era timpul de așteptare pentru a ajunge la catafalcul reginei Elisabeta a II-a, în această după-amiază. Coloana este de circa cinci mile, apreciază BBC. Spre seara zilei de sâmbătă, situația pare să se fi ameliorat, iar perioada în care se stă la rând s-ar fi redus la 12 ore. The Telegraph estima că circa 400.000 de persoane i-au adus un ultim omagiu fostei suverane a Marii Britanii. Până luni, ar putea fi 750.000. Coada tuturor cozilor: peste 24 de ore pentru a ajunge la catafalcul reginei Fostul fotbalist David Beckham a ajuns la catafalc vineri după-amiază, în jurul orei locale 14:00, la 12 ore după ce s-a așezat la coada care se întinde pe mai mulți kilometri. A fost surprins cu ochii în lacrimi, în timp ce se apropia de sicriul suveranei. Presa susține că un membru al Parlamentului - care a avut dreptul să nu stea la rând - i-ar fi oferit lui Beckham posibilitatea să sară rândul, dar acesta ar fi refuzat. So after 35 hours of been awake and 35,000 steps I can honestly say it was worth the 12 and half hour queue to pay our respects to Queen Elizabeth. met some unbelievable people on the way and will be a core memory forever ! Time to sleep #QueenElizabethIIMemorial #QueenElizabeth— samuel caswell (@samuelcaswell3) September 17, 2022 Un profesor din Cumbria, Keith Still, arată că guvernul britanic s-a pregătit ani întregi pentru acest eveniment, anticipând inclusiv coada imensă. Acum, de-a lungul cozii se află toalete mobile, sunt oferite scaune pentru cei foarte obosiți, băuturi, asistență medicală. Peste 300 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, 17 au ajuns la spital, arată o statistică publicată de revsita Wired. Circa 1.000 de persoane supraveghează coloana de-a lungul căreia sunt amplasate 500 de toalete portabile. Într-un moment dat, 30.000 până la 40.000 de oameni ar putea sta la coadă, potrivit consultantului pentru siguranța mulțimilor Andy Hollinson, care a lucrat la alte aspecte ale planului (…) Operațiunea London Bridge (…) Astfel de estimări sunt conservatoare și se bazează pe o coadă ordonată în care oamenii stau câte trei în linie. „Nimeni nu a mai văzut vreodată o coadă atât de lungă ca asta”, spune Hollinson, citat de revista Wired. Presa britanică subliniază extraordinara diversitate a celor care vor să prezinte un ultim omagiu fostei suverane. Prima persoană care s-a așezat la rând era de originbe srilankeză. A treia venea din Ghana. ? Some images of the tremendous queues here in London to see Queen Elizabeth II lying in State.We waited in line for more than 13 hours. I know many will have been here longer. Despite this, there was great camaraderie on what is a sombre occasion. pic.twitter.com/UhqkFHa63H— Nick Rabbitts (@Nick468official) September 16, 2022 Familia regală britanică, alături de cei care stăteau la rând „Este vineri seara, întunericul s-a lăsat și se face răcoare. Alături de sutele și miile de oameni care au venit să-și aducă omagiul sunt voluntarii care delimitează traseul și împart pături de lână albastră pentru a ține oamenii la cald. Nouă, britanicilor, ne place o coadă, dar aceasta este într-adevăr o coadă ca nicăieri alta. S-ar putea să vezi o celebritate (David Beckham și prezentatorul TV Susannah Reid au fost văzuți la coadă (...) încercând să rămână incognito). S-ar putea să fii servit cu pizza de către Arhiepiscopul de York, care a comandat o mâncare la pachet și a cântat imnuri alături de fanii regalității, la coadă, pentru a menține moralul ridicat. (...) În orice moment, coada este ordonată și calmă. Nimeni nu se mișcă în grabă, nimeni nu pierde prea mult timp. Unii spun rugăciuni, alții fac o reverență, alții plâng, alții se țin de mână și aproape toată lumea se întoarce pentru o ultimă privire înainte de a pleca și a lua cu ei acest moment istoric”, scrie Vanity Fair. Privileged to join the Faith Team yesterday to speak with mourners in the queue to pay their respects to Her Majesty Queen Elizabeth, and to listen as they shared memories and what Her Majesty meant to them. Eternal rest grant unto her, O Lord. May she rest in peace. ? ✝️ pic.twitter.com/nTCWj4qXwP— Cardinal Nichols (@CardinalNichols) September 16, 2022 În această după-amiază, regele Charles al III-lea și prințul William s-au întâlnit cu cei care stăteau la rând. Prințul de Wales i-a spus unei persoane din coadă că bunica lui nu ar crede că atât de mulți au venit să-i aducă un ultim omagiu. Foto: Twitter Catafalcul reginei Elizabeta a II-a va putea fi vizitat până luni dimineața, la ora 6.30. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida

După Ucraina, urmează Taiwanul Foto: Kremlin.ru
Internațional

După Ucraina, urmează Taiwanul

Directorul adjunct al CIA David Cohen spune că liderul Chinei comuniste a ordonat armatei să fie pregătită de invadarea Taiwanului în 2027. Cohen a arătat că la Beijing nu a fost luată încă o decizie fermă, dar armata trebuie să fie gata să execute liderului politic. După Ucraina, urmează Taiwanul Reporterul CNN pe chestiuni de informații și securitate națională, Katie Bo Lillis, a scris pe Twitter că directorul adjunct al CIA, David Cohen, i-a spus că Xi dorește „să aibă capacitatea de a prelua controlul Taiwanului prin forță până în 2027”. Cu toate acestea, el a adăugat că comunitatea de informații a Statelor Unite nu crede că Xi a ajuns la o decizie cu privire la momentul în care să lanseze o invazie. Chinese President Xi Jinping has told his military that he wants to have the capability to take control of Taiwan by force by 2027, per CIA Deputy Director David Cohen—but, he said, the IC does not currently believe that Beijing has made a decision about whether to proceed.— Katie Bo Lillis (@KatieBoLillis) September 16, 2022 Xi „a cerut armatei să-l pună într-o poziție în care, dacă asta vrea să facă, să poată”, a scris Lillis, citându-l de Cohen. Oficialul CIA a spus că liderul chinez încă preferă „să obțină controlul prin mijloace non-militare”, a mai arătat corespondentul CNN. Bătaia luată de Rusia îndeamnă la prudență Colin H. Kahl, subsecretarul Pentagonului, a spus, potrivit unui articol de pe pagina de Internet a ministerului american al Apărării, că, deși China este foarte interesată să-și extindă sfera de influență politică și militară în regiunea indo-pacifică, va fi probabil precaută când va fi vorba de o mișcare agresivă precum o invazie a Taiwanului. China ar putea însă învăța din experiența Rusiei de după invadarea Ucrainei, a spus Kahl. „Aș spera că vor învăța din experiența Rusiei: Hei, poate… nu ar trebui să facem asta”, a spus subsecretarul de stat. „Nu cred că au schimbat ora…Nu este un mister faptul că Xi Jinping i-a dat armatei termen până în 2027 pentru a-și dezvolta capacitățile militare pentru o reunificare forțată cu Taiwanu – dacă ia decizia de a face asta. Dar nu am văzut niciun indiciu că a luat decizia de a face acest lucru”, a mai arătat Kahl. Citește și: FARISEISM Locuitorii superbogați din Martha’s Vineyard, până ieri empatici cu imigranții din America de Sud, au refuzat să găzduiască 50 de ilegali expulzați din Florida O preocupare mai mare este agresivitatea sporită a Chinei în strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud și în alte zone din regiune și modul în care aceste acțiuni agresive ar putea duce la consecințe nedorite, care ar putea rezulta din neînțelegeri, se mai arată în articolul de pe site-ul Pentagonului. #China Preparing To Take #Taiwan Over By 2027 - CNN Claims Citing #CIACIA Deputy Director David Cohen said that Chinese President Xi Jinping wants his military to be capable of seizing Taiwan by 2027.Maybe, but this could also be Chinese disinformationhttps://t.co/6hmqdQyXJg pic.twitter.com/KaN3h63iek— Indo-Pacific News - Geo-Politics & Military News (@IndoPac_Info) September 17, 2022

CIA: Putin, apetit mare pentru risc (sursa: TASS)
Internațional

CIA: Putin, apetit mare pentru risc

CIA: Putin, apetit mare pentru risc. Eşecurile şi resursele limitate ale Rusiei în Ucraina arată că forţele sale sunt incapabile să atingă obiectivele iniţiale ale preşedintelui Vladimir Putin privind invadarea ţării vecine, după cum stau lucrurile în prezent, a declarat vineri şeful serviciilor de informaţii al Pentagonului, potrivit ABC News, care citează Associated Press. "Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele" "Ajungem într-un punct când cred că Putin va trebui să-şi revizuiască obiectivele pentru aceasta operaţiune", a declarat generalul locotenent Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (Defense Intelligence Agency). "Este destul de clar în acest moment că nu va putea face ceea ce intenţiona iniţial", a afirmat el. Putin a trimis trupe în Ucraina vecină în februarie pentru a răsturna guvernul prooccidental al Ucrainei, potrivit oficialilor americani. Forţele ucrainene au alungat trupele ruse de pe poziţiile lor din jurul capitalei Kiev la începutul războiului. Rusia a suferit alt eşec major săptămâna trecută, când o contraofensivă ucraineană i-a forţat trupele să se retragă din zone întinse în nord-estul Ucrainei. "Se apropie de punctul luării unei decizii" "Rusia plănuise o ocupaţie, nu neapărat o invazie, şi asta a aruncat-o înapoi", a declarat Berrier, evocând reticenţa lui Putin de a declara o mobilizare generală pentru a creşte numărul trupelor în Ucraina. Preşedintele Joe Biden şi alţi oficiali ai administraţiei de la Washington au avut grijă să nu califice ultima retragere a forţelor ruse drept victorie ucraineană sau punct de cotitură în război, iar analiştii avertizează că este imposibil de evaluat ceea ce urmează. "Se apropie de punctul luării unei decizii", a declarat Berrier, referindu-se la Putin. "Nu ştim care va fi acea decizie. Dar ea va hotărî în mare măsură durata acestui conflict", consideră el. CIA: Putin, apetit mare pentru risc Berrier a vorbit la un panel cu alţi înalţi responsabili în cadrul Summit-ului privind informaţiile şi securitatea naţională al comunităţii serviciilor de informaţii la National Harbor din Maryland, lângă Washington. Întrebat despre temerile că Putin ar putea recurge la armele de distrugere în masă dacă va fi învins pe câmpul de luptă de către forţele ucrainene susţinute de SUA şi NATO, directorul adjunct al CIA, David Cohen, a afirmat: "Nu cred că ar trebui să subestimăm ataşamentul lui Putin faţă de programul iniţial, care constă în a controla Ucraina. Nu cred că am văzut vreun motiv să credem că a renunţat" la acest obiectiv. De asemenea, SUA nu ar trebui nici să subestimeze "apetitul pentru risc" al lui Putin, a declarat Cohen. Putin şi responsabilii săi au făcut aluzie la începutul războiului la arsenalul nuclear al Rusiei şi la represalii masive, avertizând NATO să nu se implice în conflict. "Acestea fiind spuse, nu am văzut dovezi concrete privind planificarea utilizării ADM" (arme de distrugere în masă), a spus Cohen. Forma cea mai probabilă de represalii ruse împotriva SUA ar putea fi înmulţirea încercărilor de interferenţă în sistemul politic american, consideră responsabilii din serviciile secrete ale SUA. Putin face pe viteazul: "Nu ne grăbim" Separat, în cadrul summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ale cărui lucrări s-au încheiat vineri la Samarkand, în Uzbekistan, Putin a avertizat că Moscova şi-ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii în Ucraina dacă forţele ucrainene ar viza instalaţii din Rusia. Putin a declarat că "eliberarea" întregii zone a Donbasului (compus din regiunile Doneţk şi Lugansk), în estul Ucrainei, este principalul obiectiv militar al Rusiei şi nu consideră necesar să-l revizuiască. "Nu ne grăbim", a spus preşedintele rus într-o conferinţă de presă susţinută după încheierea summit-ului OCS, care grupează Rusia, China, India, Pakistan şi patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan, urmând să i se alăture şi Iranul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră