Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat „deschis” pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni.
„Am discutat deschis cu președintele”
„Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului.
L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră”, a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023.
Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia.
Șeful statului face propunerea
Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei.
Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României.
Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992).
Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99).
Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral
Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: „Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”.
Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare.
Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării.
Cum e demis un șef al SRI
La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: „Eu, …, jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii.” (art. 23 din Legea nr. 14/1992).
Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992.
În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni.
Rolul Consiliului Director
Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992).
Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii.
Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992).
Ionescu, al șaptelea director după ’89
Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament.
Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului.
Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 – apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 – dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 – iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. – oct. 2006); George Maior (oct. 2006 – ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 – iul. 2023)
_______________________________
Defapt.ro este un proiect jurnalistic fără apartenență politică, ideologică sau comercială.
Defapt.ro nu se finanțează cu fonduri ale statului român și nici cu sume provenite de la partidele politice.
Defapt.ro poate fi sprijinit prin donații pentru susținerea jurnalismului independent:
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului Defapt.ro
CONT BANCAR: IBAN RO48BRDE445SV97760644450
Deschis la BRD
Asociația „Doar fapte, CIF 45500057.
Ultima oră