vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: 2024

18 articole
Economie

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune. Directoratul OMV Petrom S.A. a anunțat marți, printr-un comunicat transmis Bursei de Valori București, propunerea unui dividend de bază de 0,0444 lei/acțiune pentru anul financiar 2024. Aceasta reprezintă o creștere anuală de 7,5%, situându-se în intervalul prognozat de 5-10% din politica de dividende a companiei. Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune Propunerea finală privind distribuirea dividendelor va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din aprilie 2025, după validarea de către Consiliul de Supraveghere și Comitetul de Audit. Citește și: Averea uriașă a familiei PSD Vicol-Ciorbă, care a patronat falimentul Nordis: el încasa dividende și salarii uriașe, deși și-a îngropat firma Pe lângă dividendele de bază, OMV Petrom ar putea distribui dividende speciale, o decizie urmând să fie luată la mijlocul anului 2025, în funcție de performanțele financiare și contextul economic. Profit net în creștere, dar scădere a rezultatului operațional Grupul OMV Petrom a înregistrat un profit net de 4,2 miliarde de lei în 2024, marcând o creștere de 4% față de anul anterior. Cu toate acestea, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a scăzut cu 52%, la 5,7 miliarde de lei, din cauza scăderii prețurilor mărfurilor și a impactului negativ al reglementărilor asupra sectorului de gaze și energie.

Dividende OMV Petrom, 0,0444 lei/acțiune (sursa: Facebook/OMV Petrom)
2024, anul record al temperaturilor ridicate (sursa: nasa.gov)
Mediu

2024, anul record al temperaturilor ridicate

2024, anul record al temperaturilor ridicate. Temperatura medie globală din 2024 a atins un nou record, fiind cea mai ridicată de la începutul măsurătorilor în 1880. Potrivit unei analize realizate de NASA, această creștere subliniază ritmul alarmant al schimbărilor climatice și impactul emisiilor de gaze cu efect de seră asupra planetei. 2024, anul record al temperaturilor ridicate Conform NASA, temperaturile globale din 2024 au fost cu 1,28°C peste media de referință din perioada 1951-1980. Citește și: EXCLUSIV Ministrul Justiției a împărțit, ca om de încredere, averea de milioane de euro a lui Doru „Măgaru’”, cel care punea la masă interlopi craioveni cu șefi din servicii și justiție În comparație cu nivelurile preindustriale (1850-1900), Pământul a fost cu 1,47°C mai cald. Însă acest record a venit după o serii consecutive de alte recorduri. Între iunie 2023 și august 2024, fiecare lună a stabilit noi recorduri de temperatură. Pentru mai bine de jumătate din 2024, temperaturile medii au depășit pragul de 1,5°C față de nivelurile preindustriale. Impactul gazelor cu efect de seră Oamenii de știință atribuie această încălzire accelerată emisiilor de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care captează căldura în atmosferă. Concentrația de dioxid de carbon din atmosferă a crescut de la 278 părți pe milion (ppm) în perioada preindustrială la aproximativ 420 ppm în 2024. În 2022 și 2023, emisiile globale de CO₂ au atins noi recorduri, alimentând încălzirea globală. NASA, un apel pentru acțiune Administratorul NASA, Bill Nelson, a subliniat gravitatea situației: "2024 a fost cel mai cald an din istorie. De la temperaturile record la incendiile de vegetație care amenință regiunile critice, este mai important ca niciodată să înțelegem planeta noastră în schimbare." Urgența climatică Recordurile de temperatură din 2024 evidențiază impactul direct al schimbărilor climatice: Creșterea riscului de dezastre naturale. Incendiile de vegetație și valurile de căldură devin mai frecvente și intense. Schimbările climatice pun în pericol biodiversitatea și habitatele naturale. Fenomenele meteo extreme afectează agricultura, sănătatea publică și infrastructura globală.

Ciolacu face promisiune electorală fără garanții (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Ciolacu face promisiune electorală fără garanții

Ciolacu face promisiune electorală fără garanții: România va adera anul acesta la Schengen terestru, a declarat miercuri prim-ministrul Marcel Ciolacu. Ciolacu face promisiune electorală fără garanții Premierul a fost întrebat despre faptul că joi urmează să se desfăşoare Consiliul JAI şi subiectul aderării României la Spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre "nu se află pe agendă". Citește și: VIDEO Și cu banii Nordis, Selly și-a luat Mercedes Maybach clasa S de peste 250.000 de euro. Firma influencerului are datorii de milioane, dar plătește leasing pentru Mercedes și Porsche Premierul a răspuns că subiectul se află pe agendă. "Ba da, se află pe agendă, nu este un vot, pentru că, între timp, ştiţi la fel de bine ca şi mine că de abia s-au terminat alegerile din Austria. Şi era foarte puţin probabil că Austria îşi va schimba părerea, după numai câteva zile de la alegeri. Sunt într-un contact cu cancelarul Nehammer, să vedem ce majoritate se creează în Austria, şi mai este un JAI, parcă pe 11-13 decembrie. Eu sper, ca până atunci, să se lămurească foarte mult lucrurile", a arătat Marcel Ciolacu. Premierul s-a arătat optimist cu privire la data la care România va intra deplin în Spaţiul Schengen. "România va adera anul acesta la Schengen terestru", a adăugat Ciolacu.

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului Foto: Facebook
Mediu

Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului

Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 finanţează, pentru prima oară, şi stocarea curentului electric care este produs în gospodărie, prin acumulatori, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Programul Panouri Fotovoltaice finanţează şi stocarea curentului „Noutatea programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice 2024 este legată de faptul că pentru prima oară finanţăm şi stocarea. Cu alte cuvinte, curentul pe care îl producem în timpul zilei îl putem consuma în propria gospodărie noaptea, folosind acumulatori de minim 5 kilowaţi, pe care îi finanţăm tot cu 90%, aşa cum finanţăm şi panourile fotovoltaice", a afirmat Fechet după şedinţa de guvern, întrebat în legătură cu acest program. El a menţionat că această decizie a fost luată ca urmare a faptului că „un număr însemnat de prosumatori se trezeau că erau decuplaţi de la reţea în mijlocul zilei". "Acest lucru bineînţeles că nu pot decât să-l dezaprob, însă e o chestiune tehnică în legătură cu care nu avem mare lucru de făcut şi, din acest motiv, am decis şi finanţarea bateriilor. În măsura în care vom constata că ne atingem scopul acestui program, am discutat deja cu preşedintele AFM ca în viitor să avem o sesiune dedicată pentru finanţarea acumulatorilor, a acelor prosumatori care, fie prin intermediul programului Casa Verde Panouri Fotovoltaice, fie din buget propriu şi-au instalat panouri pe casă, dar nu şi acumulatori. Aş mai sublinia faptul că asta presupune o modificare semnificativă a instalaţiei, pentru că inclusiv toate celelalte componente ale acestor echipamente trebuie adaptate în sensul în care să susţină şi baterii, lucruri care nu se întâmplă în toate situaţiile", a explicat ministrul.

Înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice

Înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice. Programul Casa Verde Fotovoltaice pentru persoanele fizice va începe în acest an vineri, 27 septembrie, cu regiunea Nord-Vest. Iată întregul calendar al înscrierilor în ediția din acest an, conform ghidului elaborat de Administrația Fondului pentru Mediu: Înscrieri în programul Casa Verde Fotovoltaice 27 septembrie: Regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş) Citește și: Fabrica de arme din Cugir, pe cale să fabrice propriul pistol-mitralieră, un Kalashnikov pe standarde NATO 30 septembrie: Regiunea Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) 1 octombrie: Regiunea Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui); 2 octombrie: Regiunea Sud-Est (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea); 3 octombrie: Regiunea Sud (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea); 4 octombrie: Regiunea București-Ilfov; 7 octombrie: Regiunea Sud-Vest Oltenia (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea); 8 octombrie: Regiunea Vest (județele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş). Anul acesta, fiecărei regiuni i-a fost alocată câte o zi pentru înscrieri, și nu trei zile, cum a fost anul trecut. Explicația: fondurile s-au epuizat în primele minute, iar autoritățile au decis că nu mai este cazul să prelungească inutil perioada de înscrieri.

An bun la grâu în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

An bun la grâu în România

An bun la grâu în România. Campania de recoltare la cereale păioase continuă la Iași. În atenția fermierilor sunt acum culturile de grâu, unde au intrat deja combinele agricole. An bun la grâu în România Deși încă nu au adunat tot de pe câmp, fermierii se declară mulțumiți. Și de cantitate. Și de calitate. Citește și: Guvernul înființează 50 de sinecuri excelent plătite în subordinea penalului UDMR Laszlo Borbely, pensionar special. Guvernul e falit, se pregătește să taxeze dur mediul de afaceri Nici prețurile nu sunt acum de neglijat, după cum observă agricultorii, un motiv numai bun să înceapă formalitățile pentru a vinde din producție. Cultura arată mult mai bine față de anul trecut, după cum ne asigură și Cezar Musteață, un important fermier din Iași, care deține în jur de 300 ha de grâu, împreună cu tatăl său. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România s-a înroșit din nou Inquam Photos / Cristi Vescan
Politică

România s-a înroșit din nou

România s-a înroșit din nou: PSD are peste jumătate din primari și aproape două treimi din președinții de consilii județene, arată datele obținute din numărători paralele, întrucât Biroul Electoral Central este departe de a prezenta datele finale. Citește și: Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj Totuși, victoria lui Marcel Ciolacu este sub cea obținută de Liviu Dragnea, la alegerile din 2016. Față de 2020, PSD a câștigat cu circa 25% mai mulți primari și președinți de consiliu județean. Foto: Inquam/Octav Ganea România s-a înroșit din nou La Vaslui, un primar PSD a câștigat al nouălea mandat, el fiind în funcție din 1990. În acest județ, dar și în Tulcea, Constanța și Buzău, mai mulți primari au fost aleși cu un scor de 100%. Ce a obținut PSD în 2024, comparativ cu 2020 și 2016 (în 2012 s-a candidat sub sigla USL): președinți de consiliu județean: 25, față de 20 în 2020 și 29 în 2016 primari: 1.629 primării, față de 1.362 în 202 și 1.677 în 2016 Nu este clar încă câți consilieri județeni și locali are PSD. Potrivit unor evaluări neoficiale, formațiunea lui Ciolacu va controla 15.905 consilieri locali, reprezentând 41,72% din totalul mandatelor. Dacă un consilier local este exclus din partidul pe listele căruia a fost ales sau demisionează, își pierde mandatul.

Uriașa avere care l-a potopit pe Liviu Negoiță Foto: PUSL
Politică

Uriașa avere care l-a potopit pe Liviu Negoiță

Uriașa avere care l-a potopit pe Liviu Negoiță, prin „donații”, la patru ani după ce n-a mai fost primar: în 2016, soția sa, Ioana Negoiță, a primit o vilă uriașă și mii de metri pătrați de teren în Balotești, lângă București, plus o casă de vacanță la Vama, în Suceava. În declarația de avere din 2012 - când Liviu Negoiță era încă primar - apare o vilă de 385 mp în Balotești, deținută de acesta împreună cu Carmen Negoiță. Citește și: Nesfârșita listă de sinecuri plătite de contribuabili către clientul familiei Firea-Pandele, Hazem Kansou, candidat PSD la consiliul general al Capitalei Trustul lui Dan Voiculescu îl ataca în 2012. Acum îl susține În 2012, Antena 3, patronată de Dan Voiculescu - pentru al cărui partid candidează acum Liviu Negoiță - susținea că acesta deţine o vilă în Como, cu o valoare de 2 milioane de euro. „Potrivit CanCan, printre vecinii primarului se vehiculează că ar fi George Clooney, Silvio Berlusconi, dar şi alte vedete de la Hollywood. Vila se află în Como, Italia, una dintre cele mai luxoase zone ale Europei, şi este ridicată pe o stâncă. Are o suprafaţă de 1,200 de metri pătraţi, structuraţi pe trei etaje”, susținea Antena 3. În anul fiscal 2023, Liviu Negoiță, care este avocat, nu a avut absolut nici un fel de venituri salariale și nici dividende de la vreo firmă. Uriașa avere care l-a potopit pe Liviu Negoiță Ce bunuri donate în 2016 soției Ioana Negoiță - care lucrează la ASF și și-a secretizat salariul - figurează în declarația de avere depusă de Liviu Negoiță în aprilie 2024, în calitate de candidat PUSL la primăria Sectorului 1: 4.105 mp teren intravilan în comuna Balotești. O suprafață aproximativ identică apare în declarația de avere din 2012, dar pe numele lui Liviu Negoiță. o vilă de 385 mp în Balotești o casă de vacanță și 2.977 mp în Vama, Suceava. Aceste bunuri nu apar în declarația de avere din 2012 În declarația din 2024, Liviu Negoiță arată că a vândut o casă din Balotești către avocatul Corin Dănescu cu suma de 390.000 de euro. Însă în declarația de avere a fostului edil al Sectorului 3 nu figurează nici un cont bancar cu peste 5.000 de euro. Soția sa, Ioana Negoiță, declară venituri din chirii, pe patru ani, în valoare de 234.000 de lei. În 2012, actualul candidat PUSL nu declara nici un fel de tablouri sau bijuterii. Acum, valoarea acestora a sărit la 50.000 de euro, deși, în mod ciudat, el scrie că ele au fost acumulate între 2003 și 2014.

Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele” Foto: News.ro
Politică

Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele”

Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, s-a lansat, pentru prima oară în această campanie electorală, la atacuri în serie la „Firea Pandele”, candidata PSD la primăria Capitaleu: „A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat!”, a scris el pe Facebook. Citește și: Pentru judecătoarea Stoicescu, cei care cer abrogarea pensiilor speciale vor și „câte un BMW, ca să ajungă la toţi, examene luate de toate loazele şi să se vindece mătuşa de bătături” Până acum, Piedone îl ataca doar pe Nicușor Dan și îl lăuda pe candidatul PNL, Sebastian Burduja. Însă, acum câteva zile, la Antena 3, el a început să vorbească despre „Firea Pandele”, ceea ce a generat o reacție iritată a moderatoarei. Vineri, pentru prima oară el a scris, critic, pe Facebook, despre „Firea Pandele”, pusă pe picior de egalitate cu Nicușor Dan. Piedone, atacuri în serie la „Firea Pandele” „2016 - 2020 Gabriela Firea Pandele a promis un București prosper, căldură, apă caldă, trafic rutier decent! A făcut 20 de companii, a cheltuit banii, a îndatorat Bucureștiul și a plecat! 2020 - 2024 Nicușor Dan a promis un București modern, căldură, apă calda, trafic rutier suportabil! A desființat câteva companii municipale, a cheltuit banii, a abandonat Bucureștiul și l-a îndatorat mai mult ca Firea! Nu le-a ajuns! Mai vor încă 4 ani de experimente! Nu-i lăsa! Pe 9 iunie, VOTEAZĂ ÎMPOTRIVA LENEI ȘI A INCOMPETENȚEI!”, a scris Piedone. În noiembrie 2023, primarul Sectorului 5 anunța, pe grupurile interne ale PUSL, că va demisiona din funcția de președinte executiv al acestei formațiuni politice. Presa a scris că motivul ar fi fost susținerea acordată de PUSL Gabrielei Firea.

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte Foto: Facebook
Politică

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

„Anul 2024 să fie fără PSD”, propune Nicușor Dan Foto: Facebook Nicusor Dan
Eveniment

Anul 2024 să fie fără PSD

„Cred că avem înţelepciunea să construim acele înţelegeri politice pentru ca anul 2024 să fie fără PSD”, a declarat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, la o dezbatere organizată de partidul REPER. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” El a mai spus că PSD „este un continuator al statului comunist”. PSD, continuatorul statului comunist „De 30 de ani singura temă pe care noi o avem e să fie sau să nu fie PSD. Ne învârtim în jurul acestei probleme. Ce este PSD? Este un continuator al statului comunist care nu acceptă ca altcineva să aibă o opinie, care ar vrea să controleze mediul de afaceri, care ar vrea să controleze ONG-urile, care trăieşte într-un mod de comunicare în care una scriem şi una decidem noi în spate dintr-o mimare a statului democratic în care deciziile se iau în altă parte decât în locurile, în administraţia în care are trebui să fie luate şi care a făcut ca 5 milioane de oameni să prefere să trăiască în afara României şi foarte mulţi dintre ei nu pentru că nu ar fi avut mijloacele materiale să trăiască în România, ci pentru că pur şi simplu nu au mai suportat nedreptatea pentru ei şi pentru copiii lor", a declarat, sâmbătă, Nicuşor Dan. Potrivit edilului Capitalei, este necesară o alternativă la PSD în perspectiva alegerilor din 2024. „Anul 2024 să fie fără PSD” "Acesta fiind momentul în care ne aflăm, cu acelaşi partid, PSD, care conduce şi vrea să conducă în continuare Ronia, cred că este obligaţia fiecăruia dintre noi de a colabora şi a găsi o alternativă pentru ca în rândurile de alegeri care vor veni (...) să nu mai avem PSD la putere după 2024", a spus Nicuşor Dan. Acesta a punctat că au existat "greşeli" în 2016, dar a amintit şi de momentul 2020 când politicienii "au dovedit maturitate" venind cu candidaţi unici împotriva PSD la Bucureşti. Fiecare dintre noi am făcut greşeli. De exemplu, în 2016 avem o responsabilitate pentru faptul că am avut Firea primar la Bucureşti, Dragnea - prim-ministru, chiar dacă nu a fost prim-ministru. Am avut în 2020 la Bucureşti o experienţă în care politicienii au dovedit maturitate când au reuşit (...) să vină cu candidaţi unici împotriva PSD la primăriile din Bucureşti. Avem energia, avem determinarea şi cred că avem înţelepciunea să construim acele înţelegeri politice pentru ca 2024 să fie fără PSD", a conchis Nicuşor Dan. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună Fractură între societate și partide „Una din problemele mari pe care România o are acum este calitatea clasei politice (...) Din păcate, în ultimii ani, vedem un mare potenţial de muncă, creator al românilor, faptul că am ajuns să avem PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât al Ungariei, ăsta e un succes al românilor în ansamblul lor, dar nu avem voinţa lor de a intra în politică, de a intra în administraţie şi de a schimba de acolo lucrurile, ce contează, de fapt. De ce nu intră oamenii în politică? Pentru că, aşa cum spunea Dacian Cioloş, este o fractură între noi şi ei, ni se pare că e o altă lume, cu alte reguli, în care nu avem acces şi pentru că în partidele politice mecanismul de selecţie nu este cel mai fericit”, a afirmat Nicuşor Dan în discursul ţinut sâmbătă în faţa membrilor formaţiunii fondate de Dacian Cioloș.

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Războiul din Ucraina continuă în 2024 (sursa: TASS)
Internațional

Războiul din Ucraina continuă în 2024

Războiul din Ucraina continuă în 2024. Reprezentanţi de rang înalt ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene în materie de afaceri externe şi securitate au spus joi că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi şi ar putea dura până în anul 2024, relatează EFE. Războiul din Ucraina continuă în 2024 La un seminar internaţional în domeniul apărării în oraşul spaniol Toledo (centru), adjunctul secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, Javier Colomina, a estimat că următoarele şase luni vor fi decisive şi se aşteaptă să fie înregistrate progrese pe frontul din Ucraina. În opinia sa, încheierea conflictului este dificilă însă pentru că Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde "sute de mii de soldaţi fără să clipească". Rusia pierde 1,7 soldaţi la un soldat ucrainean şi nu are "nicio problemă" cu 2.000 de pierderi de militari pe zi, pentru că aşa a tratat conflictele de-a lungul istoriei, aşa cum a făcut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial şi înainte. Potrivit lui Colomina, s-a crezut că societatea rusă, la un moment dat, se va simţi inconfortabil în legătură cu mobilizarea trupelor, dar preşedintele Vladimir Putin a procedat inteligent şi nu s-a atins de unele pături sociale precum studenţii sau clasele de mijloc şi bogate. În consecinţă, a subliniat oficialul NATO, 70% din societatea rusă susţine invazia Kremlinului în Ucraina, declanşată la sfârşitul lunii februarie 2022. Arsenal nuclear "brutal" El a remarcat că deşi unele dintre noile arme anunţate de Putin s-au dovedit nereuşite, Rusia dispune de un arsenal nuclear "brutal". Sprijinul pentru Ucraina va continua, a spus Colomina, dar, la un moment dat, comunitatea internaţională se va vedea în situaţia să-i sugereze că asistenţa financiară şi militară ar putea lua sfârşit dacă nu se înregistrează progrese substanţiale, notează EFE. Acum, potrivit oficialului NATO, Ucraina se află într-o fază în care îşi poate îmbunătăţi şansele în vederea negocierilor, dar această fereastră de oportunitate nu este de durată, a avertizat el. Referitor la contraofensiva ucraineană, reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice a remarcat că există "unele progrese", dar ele sunt totuşi "minore şi nu sunt decisive pentru soarta războiului". Țintele esențiale: Donbas și Crimeea La rândul său, şeful de cabinet al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Camilo Villarino, a explicat că Rusia va încerca să-şi consolideze controlul asupra zonei Donbas (în estul Ucrainei) şi să păstreze Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014) cu orice preţ, deoarece Putin nu-şi poate permite să piardă. În plus, Moscova dispune de resursele necesare pentru a-şi reorienta economia spre necesităţile războiului. Ruşii "pot rezista mult mai mult decât Ucraina şi decât noi", a spus Villarino. El a adăugat că ruşii aşteaptă următoarele alegeri prezidenţiale din SUA, din 2024, "sperând că republicanii vor câştiga" şi că aceasta va avea un impact asupra angajamentelor de ajutorare a Ucrainei şi va slăbi rezistenţa UE. Furnizarea de armament occidental, cu probleme Pentru începerea contraofensivei, Kievul a insistat că are nevoie de suficient armament, inclusiv de avioane occidentale. Occidentul, la diferite niveluri, a afirmat că Ucrainei i s-a livrat ceea ce a cerut. La începutul acestei săptămâni, publicaţia independentă rusă Meduza.io, citând The New York Times, relata că autorităţile ucrainene au plătit în 2022 furnizorilor occidentali peste 800 milioane de dolari, conform contractelor, care au fost total sau parţial îndeplinite. Citând surse ale guvernului ucrainean, The New York Times scria că o parte din tehnica occidentală nu a fost furnizată încă Kievului, iar o parte dintre echipamentele livrate erau într-o stare într-atât de proastă, încât au putut fi folosite doar pentru piese de schimb. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Interlocutori ucraineni ai publicaţiei americane, implicaţi în achiziţionarea de arme, au spus că armele lipsă au fost în cele din urmă livrate parţial, în alte cazuri intermediarii restituind banii. Dar, conform situaţiei de la începutul primăverii, o serie de astfel de contracte nu au fost onorate. Ca exemplu, NYT citează livrarea a 33 de obuziere autopropulsate donate Ucrainei de guvernul italian. Obuzierele fuseseră demult casate, dar Ucraina le-a cerut chiar şi în aceste condiţii pentru reparare şi utilizare. Astfel, 13 obuziere au fost trimise în SUA pentru reparaţii, dar când au fost returnate, s-a dovedit că nu puteau fi folosite în operaţiuni de luptă. Iar acesta este doar un exemplu dintre multe altele, potrivit Meduza.io, cu sediul în Letonia. Dincolo de aspectul militar, observatorii declară că Occidentul este interesat într-o victorie a Ucrainei, întrucât un eşec ar însemna punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaţionale actuale.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră