vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: 2024

24 articole
Politică

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte

Maia Sandu anunță că, în 2024, va candida pentru un nou mandat de președinte al Republicii Moldova și va organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de șefa statului moldovean astăzi, 24 decembrie, când se împlinesc trei de la învestirea ei în funcția de președinte. Citește și: Primă de Crăciun de 24.000 de lei pentru obscurul director al unui institut „de cercetare”care câștigă, lunar, 30.000 lei, brut. Directorul a candidat pentru PSD Ea a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care sunt prezentate evenimentele majore care i-au marcat mandatul: pandemia de Covid, invazia rusă asupra Ucrainei și începerea negocierilor de aderare la UE. Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte „Mi-am asumat să fac tot ce ține de mine pentru a duce la capăt misiunea integrării europene. Am obținut sprijinul statelor membre pentru acest parcurs și am nevoie de sprijinul vostru, dragi moldoveni, pentru a reuși. Mai avem pași importanți de făcut și mă angajez să continui, dacă îmi veți oferi încrederea pentru un nou mandat în 2024. Pe acest drum suntem foarte mulți – moldoveni din toate profesiile și din toate colțurile lumii. Indiferent de funcțiile în care suntem, de luptele pe care le purtăm, drumul nostru are aceleași obiective – în țară să domnească pacea, dreptatea și buna înțelegere și toți cetățenii să aibă posibilitatea să trăiască bine acasă”, a declarat Maia Sandu. În același videoclip ea a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a unui referendum de aderare la UE. „În aceste zile Uniunea Europeană a spus un «Da» ferm pentru parcursul nostru european. (…) Tocmai de aceia cred că este necesar să spunem clar, toată țara, ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamna viitoare, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, a spus Maia Sandu. Citește și: Disperare: Vodafone crește unilateral prețurile abonamentelor și introduce o clauză în contract potrivit căreia poate indexa anual, tot unilateral, prețul

Maia Sandu va candida pentru un nou mandat de președinte Foto: Facebook
Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Foto: Digi 24
Eveniment

Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei

Pensiile speciale vor ajunge la circa 15 miliarde de lei, o creștere de peste 10% față de 2023, arată datele din proiectul bugetului pe anul 2024. Pensiile speciale plătite de SRI, ministerul de Interne și cel al Apărării cresc cu mult peste 10%, însă există o scădere a celor plătite de Senat și Camera Deputaților. Informațiile apar la capitolul „Asistență socială” din bugetele instituțiilor care plătesc astfel de pensii. Bugetul de stat pe 2024 a fost pus azi în dezbatere publică. Pensiile speciale vor ajunge la 15 miliarde de lei Situația din 2024 se prezintă astfel: Pensii speciale ministerul de Interne: 7,85 miliarde de lei în 2024, față de 6,96 miliarde lei în 2023, creștere de 12,83% Pensii speciale ministerul Apărării: 5,76 miliarde lei față de 5,01 miliarde lei în 2023, creștere de peste 14,93% Pensii speciale SRI: 1,1 miliarde de lei față de 0,95 miliarde în 2023, majorare de 16,74% Inalta Curte de Casație și Justiție: 50 milioane de lei, exact ca-n 2023 Ministerul Justiției: 21 de milioane de lei, față de 29 de milioane de lei în 2023, scădere de 27% Camera Deputaților și Senatul, împreună: 31 de milioane de lei În 2022, Apărarea, Internele și SRI - cei mai mari plătitori de pensii speciale - au cheltuit împreună circa 10,5 miliarde de lei la acest capitol. O parte din pensiile speciale care vor fi plătite în 2024 sunt plătite direct de Casa Națională de Pensii Publice, deci sunt greu de anticipat aceste cheltuieli, însă impactul lor este mic. Citește și: Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, o cheltuială bugetară inacceptabilă, insuportabilă, nesustenabilă Numărul pensionarilor speciali se va majora cu 50% în zece ani și va ajunge la 300.000, avertizează Eugen Rădulescu, fost director al BNR, într-un interviu pentru Digi 24. El spune că nu există țară în Europa în care angajații să iasă la pensie la 45 de ani și să primească mai mult decât ultimul salariu.

„Anul 2024 să fie fără PSD”, propune Nicușor Dan Foto: Facebook Nicusor Dan
Eveniment

Anul 2024 să fie fără PSD

„Cred că avem înţelepciunea să construim acele înţelegeri politice pentru ca anul 2024 să fie fără PSD”, a declarat primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, la o dezbatere organizată de partidul REPER. Citește și: Mămică de 21 de ani povestește cum și-au bătut joc cadrele medicale de ea, la Maternitatea Bega. După naștere: „Infecție severă și miros urât, plagă deschisă, cusături anapoda” El a mai spus că PSD „este un continuator al statului comunist”. PSD, continuatorul statului comunist „De 30 de ani singura temă pe care noi o avem e să fie sau să nu fie PSD. Ne învârtim în jurul acestei probleme. Ce este PSD? Este un continuator al statului comunist care nu acceptă ca altcineva să aibă o opinie, care ar vrea să controleze mediul de afaceri, care ar vrea să controleze ONG-urile, care trăieşte într-un mod de comunicare în care una scriem şi una decidem noi în spate dintr-o mimare a statului democratic în care deciziile se iau în altă parte decât în locurile, în administraţia în care are trebui să fie luate şi care a făcut ca 5 milioane de oameni să prefere să trăiască în afara României şi foarte mulţi dintre ei nu pentru că nu ar fi avut mijloacele materiale să trăiască în România, ci pentru că pur şi simplu nu au mai suportat nedreptatea pentru ei şi pentru copiii lor", a declarat, sâmbătă, Nicuşor Dan. Potrivit edilului Capitalei, este necesară o alternativă la PSD în perspectiva alegerilor din 2024. „Anul 2024 să fie fără PSD” "Acesta fiind momentul în care ne aflăm, cu acelaşi partid, PSD, care conduce şi vrea să conducă în continuare Ronia, cred că este obligaţia fiecăruia dintre noi de a colabora şi a găsi o alternativă pentru ca în rândurile de alegeri care vor veni (...) să nu mai avem PSD la putere după 2024", a spus Nicuşor Dan. Acesta a punctat că au existat "greşeli" în 2016, dar a amintit şi de momentul 2020 când politicienii "au dovedit maturitate" venind cu candidaţi unici împotriva PSD la Bucureşti. Fiecare dintre noi am făcut greşeli. De exemplu, în 2016 avem o responsabilitate pentru faptul că am avut Firea primar la Bucureşti, Dragnea - prim-ministru, chiar dacă nu a fost prim-ministru. Am avut în 2020 la Bucureşti o experienţă în care politicienii au dovedit maturitate când au reuşit (...) să vină cu candidaţi unici împotriva PSD la primăriile din Bucureşti. Avem energia, avem determinarea şi cred că avem înţelepciunea să construim acele înţelegeri politice pentru ca 2024 să fie fără PSD", a conchis Nicuşor Dan. Citește și: Cine este judecătoarea care, din lene, era să-i scape pe presupușii criminali ai omului de afaceri din Sibiu: fost avocat, cu o avere consistentă, câștigă circa 20.000 lei/lună Fractură între societate și partide „Una din problemele mari pe care România o are acum este calitatea clasei politice (...) Din păcate, în ultimii ani, vedem un mare potenţial de muncă, creator al românilor, faptul că am ajuns să avem PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decât al Ungariei, ăsta e un succes al românilor în ansamblul lor, dar nu avem voinţa lor de a intra în politică, de a intra în administraţie şi de a schimba de acolo lucrurile, ce contează, de fapt. De ce nu intră oamenii în politică? Pentru că, aşa cum spunea Dacian Cioloş, este o fractură între noi şi ei, ni se pare că e o altă lume, cu alte reguli, în care nu avem acces şi pentru că în partidele politice mecanismul de selecţie nu este cel mai fericit”, a afirmat Nicuşor Dan în discursul ţinut sâmbătă în faţa membrilor formaţiunii fondate de Dacian Cioloș.

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 va fi cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023 Foto: PSD
Politică

Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024

Impactul bugetar pentru plata pensiilor se va ridica în 2024 la aproape 146,2 miliarde lei, cu 30 de miliarde de lei peste anul 2023, arată calculele Băncii Mondiale, prezentate ministerului Muncii și obținute de Agerpres. Citește și: Șocant: judecătoarea drogată și șpăgară din Suceava s-a folosit de bodigurazii unui interlop ca să ia copiii de la fostul soț Impactul bugetar pentru plata pensiilor în 2024 Astfel, de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2024, impactul va fi mai mare, lunar, cu 1,686 miliarde lei faţă de decembrie 2023, când se estimează că va totaliza 9,66 miliarde lei, şi se va situa la 11,353 miliarde lei/lună. Din septembrie, cheltuielile lunare suplimentare vor fi de 2,489 miliarde lei şi vor însuma 13,842 miliarde lei pe lună. În total, în perioada septembrie-decembrie 2024, după recalcularea în baza noii legi, cheltuiala cu pensiile se va cifra la aproape 55,37 miliarde lei. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, le-a prezentat, luni, deputaţilor din comisiile pentru muncă noul proiect al legii pensiilor, precizând că, potrivit calendarului asumat, acesta ar urma să fie aprobat în Guvern pe data de 9 noiembrie, iar până la 20 noiembrie de către Parlament. Noua lege, adoptată până la 20 noiembrie „Proiectul legii pensiilor este în transparenţă până pe data de 9 noiembrie. Ambiţia noastră este ca pe 9 noiembrie să fie adoptat în Guvern, după care să venim în faţa dumneavoastră pentru ca împreună să avem un parcurs parlamentar accelerat, astfel încât până pe data de 20 noiembrie să finalizăm calendarul parlamentar pentru reforma sistemului public de pensii, o lege importantă pentru români", a declarat ministrul Muncii. Ea a făcut referire şi la impactul bugetar: „Cu privire la impact, pentru aplicarea începând cu 1 septembrie este nevoie de o anvelopă bugetară de 13,84 miliarde lei, adică 55,36 miliarde lei pentru cele 4 luni, din septembrie până în decembrie", a precizat Bucura-Oprescu. Ministrul a precizat că legea va fi aplicată de la 1 ianuarie 2024, menţionând că la această dată punctul de pensie va fi de 2.032 de lei. „Pentru acordarea majorării de 13,8%, care respectă şi actualele condiţii ale legii pe formula elveţiană, cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, pentru perioada la care ne raportăm aceasta a fost negativă, ceea ce înseamnă că rămânem cu 13,8% majorarea punctului de pensie. Asta înseamnă că, dacă acum avem un punct de pensie de 1.785, vom avea un punct de pensie de 2.032 de la 1 ianuarie", a spus Bucura-Oprescu. Demnitarul a explicat şi procedura majorării pensiilor de la 1 septembrie 2024. Citește și: EXCLUSIV Rețeaua Truică – Dimofte, devoalată de ex-soțul judecătoarei cu avere nejustificată de 30 de milioane de lei. Dimofte, verificat de CNSAS pentru legături cu Securitatea Luni întregi pentru digitalizare și recalculare „Cu privire la «de ce aplicăm de la 1 septembrie» - este foarte simplu. Ne aflăm într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensii, peste 4 milioane de dosare sunt deja digitizate, după adoptarea legii de către Parlament avem nevoie de o perioadă în care să fie elaborate şi aprobate normele de aplicare a legii. După normele de aplicare avem nevoie de o perioadă atât de achiziţie, de procedură, cât şi de software a sistemului care să permită aplicarea noii legi. După care avem nevoie de o perioadă în care colegii de la casele teritoriale de pensii să aplice efectiv noua lege şi, pe baza datelor din sistem, să recalculeze toate pensiile românilor, să le transmită acestora deciziile, după care de la 1 septembrie fiecare român să îşi primească noul cupon de pensie", a mai afirmat ministrul.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Războiul din Ucraina continuă în 2024 (sursa: TASS)
Internațional

Războiul din Ucraina continuă în 2024

Războiul din Ucraina continuă în 2024. Reprezentanţi de rang înalt ai Alianţei Nord-Atlantice şi ai Uniunii Europene în materie de afaceri externe şi securitate au spus joi că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi şi ar putea dura până în anul 2024, relatează EFE. Războiul din Ucraina continuă în 2024 La un seminar internaţional în domeniul apărării în oraşul spaniol Toledo (centru), adjunctul secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate, Javier Colomina, a estimat că următoarele şase luni vor fi decisive şi se aşteaptă să fie înregistrate progrese pe frontul din Ucraina. În opinia sa, încheierea conflictului este dificilă însă pentru că Rusia are o mare capacitate de rezistenţă şi poate pierde "sute de mii de soldaţi fără să clipească". Rusia pierde 1,7 soldaţi la un soldat ucrainean şi nu are "nicio problemă" cu 2.000 de pierderi de militari pe zi, pentru că aşa a tratat conflictele de-a lungul istoriei, aşa cum a făcut-o în cel de-Al Doilea Război Mondial şi înainte. Potrivit lui Colomina, s-a crezut că societatea rusă, la un moment dat, se va simţi inconfortabil în legătură cu mobilizarea trupelor, dar preşedintele Vladimir Putin a procedat inteligent şi nu s-a atins de unele pături sociale precum studenţii sau clasele de mijloc şi bogate. În consecinţă, a subliniat oficialul NATO, 70% din societatea rusă susţine invazia Kremlinului în Ucraina, declanşată la sfârşitul lunii februarie 2022. Arsenal nuclear "brutal" El a remarcat că deşi unele dintre noile arme anunţate de Putin s-au dovedit nereuşite, Rusia dispune de un arsenal nuclear "brutal". Sprijinul pentru Ucraina va continua, a spus Colomina, dar, la un moment dat, comunitatea internaţională se va vedea în situaţia să-i sugereze că asistenţa financiară şi militară ar putea lua sfârşit dacă nu se înregistrează progrese substanţiale, notează EFE. Acum, potrivit oficialului NATO, Ucraina se află într-o fază în care îşi poate îmbunătăţi şansele în vederea negocierilor, dar această fereastră de oportunitate nu este de durată, a avertizat el. Referitor la contraofensiva ucraineană, reprezentantul Alianţei Nord-Atlantice a remarcat că există "unele progrese", dar ele sunt totuşi "minore şi nu sunt decisive pentru soarta războiului". Țintele esențiale: Donbas și Crimeea La rândul său, şeful de cabinet al Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Camilo Villarino, a explicat că Rusia va încerca să-şi consolideze controlul asupra zonei Donbas (în estul Ucrainei) şi să păstreze Crimeea (peninsula ucraineană anexată în 2014) cu orice preţ, deoarece Putin nu-şi poate permite să piardă. În plus, Moscova dispune de resursele necesare pentru a-şi reorienta economia spre necesităţile războiului. Ruşii "pot rezista mult mai mult decât Ucraina şi decât noi", a spus Villarino. El a adăugat că ruşii aşteaptă următoarele alegeri prezidenţiale din SUA, din 2024, "sperând că republicanii vor câştiga" şi că aceasta va avea un impact asupra angajamentelor de ajutorare a Ucrainei şi va slăbi rezistenţa UE. Furnizarea de armament occidental, cu probleme Pentru începerea contraofensivei, Kievul a insistat că are nevoie de suficient armament, inclusiv de avioane occidentale. Occidentul, la diferite niveluri, a afirmat că Ucrainei i s-a livrat ceea ce a cerut. La începutul acestei săptămâni, publicaţia independentă rusă Meduza.io, citând The New York Times, relata că autorităţile ucrainene au plătit în 2022 furnizorilor occidentali peste 800 milioane de dolari, conform contractelor, care au fost total sau parţial îndeplinite. Citând surse ale guvernului ucrainean, The New York Times scria că o parte din tehnica occidentală nu a fost furnizată încă Kievului, iar o parte dintre echipamentele livrate erau într-o stare într-atât de proastă, încât au putut fi folosite doar pentru piese de schimb. Citește și: Mineriada magistraților: Ce facem cu nesimțiții din Justiție, viitori pensionari speciali, care-și bat joc de o țară întreagă? Interlocutori ucraineni ai publicaţiei americane, implicaţi în achiziţionarea de arme, au spus că armele lipsă au fost în cele din urmă livrate parţial, în alte cazuri intermediarii restituind banii. Dar, conform situaţiei de la începutul primăverii, o serie de astfel de contracte nu au fost onorate. Ca exemplu, NYT citează livrarea a 33 de obuziere autopropulsate donate Ucrainei de guvernul italian. Obuzierele fuseseră demult casate, dar Ucraina le-a cerut chiar şi în aceste condiţii pentru reparare şi utilizare. Astfel, 13 obuziere au fost trimise în SUA pentru reparaţii, dar când au fost returnate, s-a dovedit că nu puteau fi folosite în operaţiuni de luptă. Iar acesta este doar un exemplu dintre multe altele, potrivit Meduza.io, cu sediul în Letonia. Dincolo de aspectul militar, observatorii declară că Occidentul este interesat într-o victorie a Ucrainei, întrucât un eşec ar însemna punerea sub semnul întrebării a întregii ordini internaţionale actuale.

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu

A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu. Coaliţia de guvernare caută în continuare soluţii pentru comasarea măcar a două scrutine dintre cele programate pentru anul viitor, a declarat, vineri, premierul Nicolae Ciucă. Acesta a adăugat că, pe de o parte, două treimi din electorat, conform sondajelor de opinie, îşi doreşte această comasare, iar pe de altă parte s-ar câştiga mai mult timp pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin programul de guvernare. A început războiul electoral Ciucă - Ciolacu "Atunci când am discutat comasarea alegerilor nu am făcut-o voluntar, ci am avut în vedere că, în urma sondajelor efectuate la nivelul fiecărui partid, şi cu toţii ştim, toţi partenerii din coaliţie, peste două treimi dintre români văd anul 2024, cu patru - cinci runde de alegeri, ca fiind unul cât se poate de aglomerat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şi, cum vă spuneam, această proporţie de peste două treimi este de acord ca numărul de alegeri să fie redus. Şi, atunci, căutăm împreună soluţii pentru ca cel puţin două dintre ele să poată să fie comasate, măcar să reducem cu un rând de alegeri", a afirmat Ciucă, într-o conferinţă de presă (VIDEO), întrebat dacă s-a ajuns la o variantă în privinţa comasării alegerilor de anul viitor. Potrivit premierului, anul viitor nu poate fi dedicat preponderent alegerilor, chiar dacă este un an electoral, în detrimentul gestionării chestiunilor legate de guvernare. Citește și: EXCLUSIV Șeful Anticorupției din MAI, chestorul șef Vasilescu, susține că are „grave suferințe psihologice” din cauză că a fost acuzat că a aranjat în biserică funeraliile interlopului „Emi Pian” "Ţinând cont de perioada de campanie, ţinând cont de intervalul dintre alegeri, perioada în care, în loc să ne ocupăm de ceea ce înseamnă componenta executivă, va fi o campanie politică şi nu ne putem permite să pierdem aproape un an de zile în tot acest ansamblu în care trebuie să gestionăm fondurile din PNRR, fondurile din Cadrul Multianual Financiar şi, desigur, ceea ce avem în programul de guvernare. Chiar dacă este an electoral, nu înseamnă că lăsăm totul deoparte şi ne ocupăm doar de alegeri", a explicat Ciucă, care efectuează o vizită în judeţul Neamţ.

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 Foto: Facebook Alina Gorghiu
Politică

Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD 2024

Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), anunță: „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024”. Declarația a fost făcută la emisiunea Talk News de la Profit News Tv, fiind citată de news.ro. Pe de altă parte, Gorghiu a spus că l-ar susține pe Ciucă „cu tot dragul” să fie președinte al Senatului, dacă PSD preia postul de premier în primăvara anului viitor. Suntem hotărâţi să rămânem la guvernare cu PSD până în 2024 „Suntem foarte hotărâţi să rămânem la guvernare în această formulă cu PSD până în 2024, până când se va termina cu guvernarea, nu din alte motive ci pentru că a venit rezultatul la alegerile generale şi se va face desemnarea de premier. Vor fi toate cam în acelaşi timp, parlamentarele cu prezidenţialele se cam suprapun. Vom avea un ciclu de patru ani fără alegeri, vă daţi seama cât se poate construi”, a spus Alina Gorghiu. ”Mesajul premierului a fost clar, vom merge în alegeri pe barba noastră şi cred că va fi un test”, a mai arătat ea. Ea a mai spus că dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor anul viitor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl va susţine „cu tot dragul”, dar că nu s-a luat o decizie în partid. Ciucă nu va avea soarta lui Cîțu și Orban Întrebată dacă va lăsa locul lui Nicolae Ciucă la Senat, la schimbarea premierilor, anul viitor, Alina Gorghiu a spus: ”Nu am nicio ezitare dacă aceasta va fi decizia PNL, însă la noi momentan nu s-a discutat dar nimeni nu se cramponează de nimic”. Preşedintele interimar al Senatului a mai arătat: ”Dacă preşedintele PNL, după rotativa premierilor, va dori să ocupe funcţia de preşedinte al Senatului, îl voi susţine cu tot dragul”. Întrebată dacă Nicolae Ciucă ar putea avea soarta lui Florin Cîţu, Gorghiu a spus: ”De câte ori credeţi că poate greşi PNL făcând mişcări din aceastea bruşte? Când face mişcări bruşte poţi să consideri asta o greşeală. Ce pot să vă spun cu certitudine este că nu vom schimba preşedintele PNL, mai aud povestea asta ascuns, pe la colţuri. (..) Sunt sigură că nu vom avea congres, lumea se aşteaptă sau poate colegii din opoziţie mai speră la trepidaţii la rotativă”. Citește și: Republica Moldova se pregătește de un nou blackout. Deficitul de energie pentru marți, 29 noiembrie: 74%

Actuala coaliție are viitor și după 2024, crede Marcel Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Actuala coaliție are viitor și după 2024

Actuala coaliție are viitor și după 2024, a spus Marcel Ciolacu pentru Reuters. Ea va rezista cel puţin până la alegerile generale din 2024, în ciuda unor divergenţe de politică, şi se va folosi de majoritatea sa parlamentară pentru a implementa reforme pe termen lung, a mai susținut președintele PSD. Actuala coaliție are viitor și după 2024 Agenţia britanică de presă comentează că guvernul aflat în funcţie de trei luni controlează aproximativ 70% din mandatele din parlament, dar social-democraţii şi liberalii, foşti rivali, au dezacorduri privind măsurile fiscale şi creşterea salariilor şi a pensiilor, precum şi în legătură cu amploarea măsurilor de sprijin în cazul facturilor crescute la energie. Pieţele, agenţiile de rating şi observatorii internaţionali au exprimat îndoieli că actuala coaliţie va rezista mult timp, temându-se că seria de schimbări rapide la guvernare din ultimii ani va continua. Zece premieri în zece ani Reuters reaminteşte că România a avut 10 prim-miniştri în ultimii 10 ani. În interviul pentru agenţia britanică de presă, Ciolacu a spus că majoritatea considerabilă de care dispune coaliţia va ajuta la depăşirea crizelor suprapuse din sănătate, energie şi economie. "Când ai o astfel de majoritate, trebuie să ţinteşti de asemenea să faci lucruri îndrăzneţe", a spus preşedintele Camerei Deputaţilor în interviu. "Cred că această coaliţie de guvernare va funcţiona până în 2024 şi mai cred că are un viitor şi după 2024 cu aceeaşi structură", a adăugat el. "Nu poţi face lucruri în doar trei ani. România trebuie să revină la stabilitatea politică", a declarat liderul PSD. Reducerea TVA, respinsă Ciolacu a mai spus că guvernul va prelungi schema de ajutor în energie prin plafonarea preţurilor şi prin subvenţiile pentru gospodării şi companiile mici după expirarea ei în martie, respingând o propunere anterioară de reducere a TVA la preţurile la electricitate începând din aprilie. "Dacă preţurile rămân plafonate, de ce să scazi TVA?", a afirmat el. Citește și: Guvernele PNL l-au uitat pe Zaharescu la Cape Town. Consul, cu 6.500 USD/ lună Ciolacu a mai declarat că România trebuie să investească în noi surse de producţie de energie şi să devină independentă energetică în trei ani. El a precizat de asemenea că parlamentul va aproba modificări la taxa privind exploatările offshore care a îngreunat proiectele de gaze din Marea Neagră. Reuters reaminteşte că această taxă este ultima în vigoare dintr-o serie de restricţii asupra sectorului energetic introduse de social-democraţi într-un precedent guvern din 2018. Ciolacu s-a mai declarat "ferm convins că vom găsi soluţia corectă (...) pentru statul român, din perspectiva fiscalităţii, şi pentru investitori pentru a realiza aceste proiecte'', menţionând că aceasta este o prioritate a actualei sesiuni parlamentare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră