sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: interimat

5 articole
Eveniment

Serviciile secrete, fără stăpân sub Iohannis

Serviciile secrete, fără stăpân sub Iohannis. Profesorul universitar de economie Cristian Păun consideră că România va avea un președinte interimar legitim, conform Constituției, care va putea exercita mai multă presiune asupra instituțiilor din domeniul securității și apărării. Acesta critică lipsa de reacție a statului în fața manipulărilor de pe rețelele sociale și crede că noua conducere ar putea aduce mai multă transparență și clarificări privind fostul mandat prezidențial. Bolojan, un președinte interimar legitim Cristian Păun consideră că demisia președintelui Klaus Iohannis elimină incertitudinea legată de legitimitatea prelungirii mandatului acestuia. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei „Faptul că și-a dat demisia lasă loc scenei politice să se manifeste mai bine decât cu un președinte la butoane, contestat de cea mai mare parte a electoratului pe probleme de legitimitate”, a declarat pentru AGERPRES Cristian Păun. Profesorul subliniază că România nu rămâne fără președinte, iar conform Constituției, interimatul va fi preluat de președintele Senatului, până la organizarea noilor alegeri. Serviciile secrete, fără stăpân sub Iohannis În opinia lui Păun, instituțiile statului au fost paralizate de problema legitimității președintelui și nu și-au mai îndeplinit eficient rolul, inclusiv în privința securității naționale. „Mi se pare că instituțiile statului sunt fără stăpân. România este un sat fără câini și evident că nimeni nu mai ascultă de un președinte cu un mandat prelungit forțat.” Acesta susține că președintele interimar trebuie să intervină mai ferm, în special asupra instituțiilor responsabile de securitate și ordine publică. Manipularea online, o amenințare ignorată de autorități Profesorul universitar critică lipsa de acțiune a statului în fața manipulărilor din mediul online și subliniază că rețelele sociale sunt pline de conținut fals, creat inclusiv cu inteligență artificială. „Există grupuri pe Facebook și pe alte rețele sociale care răspândesc imagini false și atrag oameni în campanii de manipulare. E nebunie pe rețelele sociale și nimeni nu face nimic.” – Cristian Păun Acesta susține că serviciile secrete ar trebui să identifice și să investigheze aceste campanii, pentru a proteja populația de dezinformare și destabilizare. Mai multă transparență Cristian Păun consideră că fostul președinte ar trebui să ofere clarificări cu privire la activitățile din mandatul său, inclusiv legate de călătoriile, vacanțele și zborurile sale. „Ar trebui să fie aduse clarificări cu privire la dosarele discutabile din presă despre fostul președinte. Un președinte care a acționat legal nu ar trebui să se teamă de o analiză a mandatului său.” – Cristian Păun În acest context, noul președinte interimar ar putea adopta o abordare mai transparentă privind trecutul recent al administrației prezidențiale. Efectele interimatului asupra României Profesorul subliniază că România se află într-un moment de tranziție politică, în care instituțiile statului vor trebui să își recapete autoritatea. „Vom vedea o presiune reală și mai mare pe aceste instituții care, în acest moment, nu cred că își fac datoria așa cum trebuie.” Păun a criticat faptul că cetățenii nu se simt protejați și că statul nu reacționează la problemele reale din mediul digital și din societate.

Serviciile secrete, fără stăpân sub Iohannis (sursa: Facebook/Cristian Paun)
Grindeanu refuză ilegal numirea unui director (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director

Grindeanu refuză ilegal numirea unui director. Situație nemaiîntâlnită în România: Ministerul Transporturilor a emis un ordin de prelungire cu șase luni a mandatului interimar la conducerea Spitalului CF Iași pentru dr. Cristina Mitrofan. Grindeanu refuză ilegal numirea unui director Asta, în contextul în care concursul pentru ocuparea postului de manager a fost derulat de Consiliul de Administrație al unității medicale, cu aprobarea Ministerului Transporturilor, la finalul anului trecut. Citește și: Ce salariu imens îi plătesc contribuabilii lui Toni Greblă, autorul haosului de la alegeri, dublu pensionar special și revoluționar de Gorj Doar că, acum două săptămâni, hârtiile cu privire la rezultatele concursului au fost "rătăcite" la sediul ministerului, între secretariat și cabinetul ministrului. Dr. Mihai Glod, care a câștigat concursul, a spus că în această săptămână îi va da în judecată pe toți cei implicați – Consiliul de Administrație al unității medicale și Ministerul Transporturilor. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Eveniment

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI

Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că Serviciul Român de Informaţii nu se va implica în viaţa politică din România, fiind întrebat pe tema demisiei lui Eduard Hellvig de la şefia Serviciului şi despre faptul că, în prezent, conducerea instituţiei este asigurată de prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu. Premierul nu știe ce va face Hellvig Şeful Executivului a fost întrebat într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României de la Berlin, în cadrul vizitei de lucru de două zile pe care o efectuează în Republica Federală Germania, dacă Eduard Hellvig va intra în politică după demisia de la şefia SRI. "Cred că domnul Hellvig este cel mai în măsură să vă răspundă", a afirmat Marcel Ciolacu. Cu privire la momentul când vor începe "negocierile" pentru numirea unui nou şef al Serviciului Român de Informaţii, premierul a precizat: "Momentan a făcut, am înţeles, preşedintele României, a informat Parlamentul, aşa e procedura constituţională". Ciolacu, Iohannis nu vor șef SRI Despre ipoteza în care prim-adjunctul SRI, generalul Răzvan Ionescu, ar trebuie să rămână la şefia Serviciului până la alegerile din 2024, Ciolacu a spus: "E o hotărâre care se va lua în primul rând în CSAT, nu este prima oară când se întâmplă acest lucru". Citește și: Sora unei foste Miss Buzău primește funcții grase de la miniștrii PSD subordonați lui Marcel Ciolacu În context, prim-ministrul a subliniat că nu crede că SRI se va implica în vreun fel în viaţa politică din România, fiind întrebat, în perspectiva alegerilor de anul viitor, cum este mai sănătos pentru democraţia din România: ca la conducerea SRI să se afle un general sau un civil. "Nu cred că Serviciul Român de Informaţii, mai ales după transformările din ultimii ani, se va implica în vreun fel în viaţa politică din România", a mai declarat Marcel Ciolacu.

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Politică

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral

Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. "Am discutat deschis cu președintele" "Este momentul să constat că obiectivele profesionale pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de director al SRI au fost îndeplinite. Prin urmare, pot să închei etapa de viaţă pe care am parcurs-o în fruntea SRI. Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu preşedintele României, căruia îi mulţumesc cu acest prilej pentru susţinerea constantă arătată de-a lungul acestor ani la conducerea Serviciului. L-am informat şi pe preşedintele Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. Este o decizie ale cărei raţiuni au fost înţelese pe deplin şi pe care vi le împărtăşesc şi dumneavoastră", a spus Eduard Hellvig într-o declaraţie de presă la sediul SRI, la 3 iulie 2023. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Potrivit articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. Șeful statului face propunerea Serviciul Român de Informaţii (SRI) este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Preşedintelui României, potrivit portalului oficial al instituţiei. Potrivit Legii nr. 14 din 24 februarie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, directorul SRI are rang de ministru, fiind numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună, la propunerea Preşedintelui României. Numirea se face în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două camere ale Parlamentului (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Votul în acest caz este secret şi se exercită prin buletine de vot, potrivit Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, (art. 13 şi 99). Influența interimarului SRI asupra 2024 electoral Numirea în plenul reunit a directorului SRI se concretizează printr-o hotărâre a Parlamentului şi se face cu votul majorităţii membrilor prezenţi, conform cu art. 76, alin. 2 din Constituţia României: "Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră". Astfel, dacă, în acest moment, președintele Klaus Iohannis ar propune numirea unui nou candidat pentru șefia SRI, acesta ar trebui să întrunească acordul politic al ambelor mari partide din coaliția de guvernare. Or, tocmai acest acord ar fi foarte dificil de obținut în condițiile în care nici unul din partide nu-și dorește un șef al SRI care să aibă legături cu celălalt partid, în vederea alegerilor din 2024. Este, deci, de presupus că interimatul lui Răzvan Ionescu va dura până după alegerea unui nou președinte al țării. Cum e demis un șef al SRI La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurământ: "Eu, ..., jur că voi îndeplini de bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor tarii, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii." (art. 23 din Legea nr. 14/1992). Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de către Parlament, în şedinţa comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor, se mai arată în Legea nr. 14/992. În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni. Rolul Consiliului Director Directorul este secondat de un prim-adjunct pentru zona de informaţii-operaţiuni şi de trei adjuncţi. Prim-adjunctul şi adjuncţii directorului au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii (art. 24 din Legea nr. 14/1992). Organismul deliberativ al Serviciului Român de Informaţii este Consiliul Director, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii acestuia, precum şi din şefi ai unor unităţi centrale şi teritoriale. Preşedintele Consiliului Director este directorul Serviciului Român de Informaţii. Biroul Executiv al Consiliului Director asigură conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi îndeplinirea hotărârilor Consiliului Director. Este alcătuit din directorul Serviciului Român de Informaţii, prim-adjunctul şi adjuncţii săi (art. 16 şi 21 din Legea nr. 14/1992). Ionescu, al șaptelea director după '89 Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă Anual sau când Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii. Controlul este exercitat de către o comisie comună a celor două camere ale Parlamentului. Directorii SRI din 1990 până în prezent au fost: Virgil Măgureanu (mart. 1990 - apr. 1997); Costin Georgescu (mai 1997 - dec. 2000); Radu Timofte (febr. 2001 - iul. 2006); Florian Coldea (interimar; iul. - oct. 2006); George Maior (oct. 2006 - ian. 2015); Eduard Hellvig (mart. 2015 - iul. 2023)

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI (sursa: sri.ro)
Eveniment

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI

Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI. Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul Răzvan Ionescu, urmează să preia conducerea interimară a instituţiei după demisia lui Eduard Hellvig. Generalul Răzvan Ionescu, director interimar SRI Potrivit Articolului 24 din Legea 14/1992, directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia. La 3 iulie 2023, Eduard Hellvig a anunţat că renunţă la funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii, susţinând că a discutat "deschis" pe această temă cu preşedintele Klaus Iohannis în ultimele săptămâni. Generalul Răzvan Ionescu are o experienţă de peste două decenii în activitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii, conform site-ului Serviciului Român de Informaţii. Răzvan Ionescu a absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. A urmat cursuri postuniversitare cu specializarea Geopolitică şi Geostrategie în cadrul Academiei de Studii Economice. A absolvit masterul NATO Senior Executive din cadrul SNSPA, potrivit sursei citate. De asemenea, este absolvent al cursurilor seminarului Combaterea Armelor de Distrugere în Masă şi Terorismului organizate de Centrul European pentru Studii de Securitate "George C. Marshall" (Germania). Prim-adjunct din martie 2017 Ionescu a ocupat funcţii în cadrul unităţilor centrale şi teritoriale, înregistrând succese operaţionale, în parteneriat cu servicii de informaţii din spaţiul euroatlantic, pe problematici privind criminalitatea organizată transfrontalieră, respectarea regimurilor internaţionale privind proliferarea sistemelor de armament, fluxuri financiare internaţionale, migraţie şi terorism, conform sursei amintite. În SRI a fost încadrat cu gradul de locotenent şi a absolvit ca şef de promoţie cursurile de iniţiere. Răzvan Ionescu a fost avansat la gradul de general de brigadă în primăvara anului 2016. În 23 martie 2017, generalul de brigadă Răzvan Ionescu a devenit prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, după ce decretul de numire, semnat de preşedintele Klaus Iohannis, a fost publicat în Monitorul Oficial. A preluat atribuţiile de prim-adjunct începând cu 24 martie 2017. Combaterea ameninţărilor transfrontaliere Anterior numirii în funcţia de prim-adjunct al directorului SRI, a condus o unitate centrală cu responsabilităţi în combaterea ameninţărilor transfrontaliere. La 1 decembrie 2017, a fost avansat la gradul de general-maior. Citește și: Hellvig, posibil candidat la prezidențiale cu sprijinul PNL, potrivit unor scenarii politice. Șeful demisionar al SRI, văzut ca un adversar solid pentru Geoană, spre deosebire de Ciucă În data de 29 noiembrie 2022, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de înaintare în grad a lui Răzvan Ionescu din general-locotenent cu trei stele în general cu patru stele în cadrul Serviciului Român de Informaţii. O constantă a activităţii sale este excelenta colaborare cu partenerii instituţionali ai SRI în plan intern şi extern, menţionează portalul SRI.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră