România, în pragul sărăciei: un sfert din populația țării nu-și poate acoperi nevoile de bază
Aproximativ cinci milioane de persoane, adică 26,5% din populația României, s-au aflat în 2024 în condiții de deprivare materială și socială, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cei mai afectați au fost vârstnicii de peste 65 de ani (32,9%), urmați de persoanele cu vârste între 50 și 64 de ani (28,4%) și de copiii din categoria 0–17 ani (28%). Femeile, mai expuse decât bărbații la sărăcie și excluziune socială În 2024, femeile au fost mai afectate decât bărbații de lipsuri materiale și sociale. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Proporția acestora a fost de 27,8%, față de 25,1% în cazul bărbaților — o diferență de 2,7 puncte procentuale. Persoanele fără loc de muncă, cele mai vulnerabile Potrivit INS, 35,5% dintre persoanele neocupate se confruntau cu deprivare materială și socială, comparativ cu 18,4% dintre persoanele ocupate. Fenomenul este mult mai răspândit în rândul celor cu nivel de educație scăzut sau mediu — 49,3% și respectiv 22,5% — față de doar 5,2% dintre cei cu studii superioare. Familiile cu mulți copii, printre cele mai afectate categorii Deprivarea materială și socială a fost prezentă în aceeași proporție (26,5%) atât în rândul gospodăriilor cu copii dependenți, cât și al celor fără copii. Totuși, familiile numeroase sunt în cea mai dificilă situație: 43,5% dintre gospodăriile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii trăiesc în lipsuri; 32,9% dintre gospodăriile cu trei sau mai mulți adulți și copii dependenți se confruntă cu aceleași probleme; 28% dintre gospodăriile monoparentale (părinte singur cu cel puțin un copil) se află în stare de deprivare. Persoanele singure și vârstnicii, în topul categoriilor vulnerabile În gospodăriile fără copii dependenți, vulnerabilitatea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul persoanelor singure, dintre care 36,2% trăiesc în condiții de deprivare materială și socială. Un nivel ridicat de sărăcie s-a constatat și în familiile de doi adulți, dintre care cel puțin unul are peste 65 de ani (27,8%). Diferențe regionale majore: Sud-Estul și Sud-Muntenia, cele mai afectate Disparitățile regionale rămân pronunțate. În 2024, regiunile Sud-Est (40,7%), Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%) au înregistrat cele mai mari rate de deprivare. În schimb, regiunea București–Ilfov a avut cea mai mică incidență, de 16,8%. Lipsa banilor afectează toate aspectele vieții de zi cu zi Institutul Național de Statistică subliniază că deprivarea materială de natură economică este cea mai greu de suportat, afectând aspecte esențiale ale vieții cotidiene: alimentația de bază; întreținerea locuinței; plata facturilor și a datoriilor curente; posibilitatea de odihnă și refacere; gestionarea cheltuielilor neprevăzute. Două treimi dintre români se confruntă cu una sau mai multe lipsuri economice În 2024, 65% din populația României a resimțit una sau mai multe forme de deprivare economică. Cele mai frecvente situații: 22,1% dintre persoane au raportat două probleme economice; 21,9% s-au confruntat cu cel puțin o problemă financiară; Aproximativ o treime se confruntă cu trei până la cinci lipsuri economice. Majoritatea românilor nu își permit vacanțe Datele INS arată o imagine sumbră a standardului de viață: 58,6% dintre români nu își pot permite o vacanță de o săptămână pe an; 40% nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute; 21,9% nu pot cheltui săptămânal o sumă mică pentru propria stare de bine; 16,3% nu își permit carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile; 15,3% nu își pot plăti la timp facturile sau chiriile; 10,8% nu pot menține o temperatură adecvată în locuință.
