miercuri 08 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9563 articole
Eveniment

Medicii care au apărat-o șpăgară cer salarii mai mari

Medicii care au apărat-o pe oncoloaga șpăgară de la Suceava cer salarii mai mari și, ieri, au protestat pentru scurt timp în fața Spitalului Județean Suceava. În februarie, aproape 100 de medici de la Spitalul Județean Suceava au semnat o scrisoare de susținere pentru șefa secției de Oncologie, Anca Dumitrovici Ababneh, acuzată că a primit 62 de șpăgi de la pacienți în decurs de șapte zile. Memoriul de susținere a medicului cercetat pentru luare de mită în formă continuată a fost semnat de către 95 dintre cei 252 de medici ai Spitalului Județean de Urgență “Sf. Ioan cel Nou” Suceava. Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Joi, medicii de la acest spital au pichetat instituția, cerând plăți mai mari pentru gărzi. „La întrebările legitime ale jurnaliștilor, de exemplu, cu ce sumă plătește acum spitalul ora de gardă și la ce sumă s-ar ajunge dacă solicitarea le-ar fi acceptată, medicii au refuzat cu aroganță să răspundă și au arătat în direcția avocatului, iar răspunsul acestuia a fost ca ziariștii să facă o cerere oficială către sindicat”, scrie Monitorul de Suceava. Practic, medicii din Sindicatul Solidaritatea cer plata orelor de gardă și a sporurilor raportate la venitul salarial din 2023 şi nu la cel din 2018, cum este în prezent, mai explică publicația suceveană. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Însă lista salariilor de la acest spital, publicată în cadrul „Transparenței salariale”, arată că, de exemplu, un medic șef la medicină legală primește un salariu de peste 21.000 de lei și 18.000 de lei pentru condiții de muncă. Medici cu circa 14.000 de lei salariu de bază încasează cam tot atât pentru gărzile din zilele obișnuite și din week-end. La salarii de circa 11.000 de lei sunt sporuri pentru gărzi de 11-14.000 de lei pe lună. Doar din gărzi, venituri salariale de peste 18.000 lei/lună „Conform datelor oficiale, în luna aprilie a acestui an, spitalul a plătit numai pentru gărzi suma de 1,098 milioane de lei. Cele mai mici venituri brute din gărzi realizate în aprilie 2023 au fost de 278 de lei, pentru un medic de la Hemodializă sau 404 lei – un medic din secția Cardiologie, iar la polul opus sunt venituri brute din aceeași lună, numai din gărzi, realizate de un medic de la Medicină legală – 18.282 de lei, un medic de la Chirurgie generală – 10.870 de lei sau ATI- 8.923 de lei. La aceste sume se adaugă salariul de bază și celelalte sporuri. Situația veniturilor brute realizate în liniile de gardă în Spitalul de Urgență Suceava în luna aprilie arată o medie de 5.000 de lei/ lună a banilor plătiți medicilor pentru gărzi”, mai scrie Monitorul de Suceava

Medicii care au apărat-o pe șpăgară cer salarii mai mari Foto: Captură video YouTube
Încă o măgărie Wizz Air Foto: Facebook Wizz Air
Eveniment

Încă o măgărie Wizz Air

Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc, anunță AirLinesTravel. În februarie 2023, o organizație a consumatorilor din Marea Britanie a decis că Wizz Air este cea mai proastă companie aeriană în ceea ce privește comfortul pasagerilor și îmbarcarea. Media întârzierilor, de 46 de minute, plasa compania tot pe locul I, al doilea an consecutiv. Mulți pasageri s-au plâns că aplicația Wizz Air nu este funcțională și trebuie să plătească taxe uriașe pentru check-in. Încă o măgărie Wizz Air „Din 12 iunie 2023, Wizz Air a modificat perioada disponibilă pentru check-inul online gratuit. Rețineți că, după 12 iunie 2023, ora 00:00 UTC, check-inul online gratuit va fi disponibil cu 24 de ore înainte de ora de decolare programată și până la 3 ore înainte de aceasta, dacă nu v-ați achiziționat locurile pentru rezervare. Conform modificării, dacă nu vă cumpărați locurile pentru rezervare, rămâneți la mâna destinului la check-inul online disponibil cu 24 de ore înainte de zbor. Dacă alegeți să călătoriți mai mulți, cu siguranță locurile vor fi alocate aleatoriu, cu șanse minime să fiți apropiați. Totodată, există riscul de overbooking și atunci cei ce lasă check-inul pe ultima sută de metri riscă să rămână pe dinafară”, explică AirLinesTravel. Până acum, se putea face check-in cu 48 de ore înainte de decolare, dacă pasagerii nu rezervau loc în avion. Pentru cei care rezervă loc, check-in se poate face cu 30 de zile înainte. În 21 mai, ziarul The Times a deschis suplimentul de turism, care apare în fiecare final de săptămână, cu un articol în care arată cum a ajuns Wizz Air cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie. „Întârzieri, rambursări neplătite în valoare de 5 milioane de lire sterline și 881 de hotărâri judecătorești – cum au rămas sute de clienți fără bani în buzunar”, este subtitlul articolului. Wizz Air, cea mai proastă linie aeriană din Marea Britanie „The Sunday Times a aflat că Wizz Air încă datorează publicului britanic aproape 5 milioane de lire sterline în rambursări, în ciuda asigurărilor date de compania aeriană că «lucrează pentru a identifica și a încheia toate CCJ-urile [hotărâri judecătorești] restante». Până pe 5 mai încă se emiteau până la patru hotărâri judecătorești pe zi. Ancheta noastră a descoperit 881 de hotărâri judecătorești în valoare totală de 4.950.479 de lire sterline restante împotriva companiei aeriene, cu pretenții individuale cuprinse între 47 și 10.358 de lire sterline. Pentru Jozsef Varadi, directorul executiv al companiei, urmărirea cu perseverență a unei creșteri post-pandemie pare să fi suprasolicitat organizația sa în moduri care au provocat mânia pasagerilor și critici din partea organismelor oficiale”, scrie Sunday Times. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

„Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”, avertizează Kelemen Hunor Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

„Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, i-a transmis viitorului premier Ciolacu să aibă grijă să nu se trezească PNL pentru că atunci când liberalii se vor trezi vor lăsa PSD singur la guvernare. „Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri”, a spus Kelemen. „Dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri” „Domnule prim-ministru desemnat Marcel Ciolacu, aveţi grijă de Partidul Naţional Liberal. Sunteţi un magician politic extrem de talentat, aveţi grijă să nu se trezească. Este adevărat că n-a trecut încă pericolul de a te culca sănătos şi de a trezi mort. Domnule prim-ministru desemnat, bănuiţi şi dumneavoastră, ştiu şi eu că, dacă se vor trezi, vă vor lăsa singuri. Eu mai am încredere în dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, fiindcă ştiu că n-aţi vrut să vindeţi Ardealul. Ştiam acest lucru când alţii v-au acuzat absolut gratuit. Şi tot de la dumneavoastră am înţeles în aceste zile explicaţia pentru acea acuzaţie de acum trei ani. Când v-am întrebat acum câteva zile de ce ar trebui să renunţăm la ambele ministere, unde am avut miniştrii buni - şi vreau să le mulţumesc lor pentru cei doi ani şi jumătate - mi-aţi dat un argument care m-a lăsat perplex. Răspunsul era în felul următor: că aşa e în politică. Da", a afirmat Kelemen Hunor. „Acum câteva zile încă credeam că în România în sfârşit vom putea vorbi cu zâmbetul pe buze despre respectarea cuvântului dat, despre angajamentele politice onorate, că vom putea vorbi de verticalitate şi de onoare. Şi sunt convins că doar prin aceste valori esenţiale putem începe restabilirea încrederii pierdute între societate şi cei care conduc statul român. Da, acest mesaj ar fi fost necesar într-un moment dificil, într o perioadă cu provocări multiple. N-a fost să fie. Încă o şansă uriaşă ratată. Execuţia cu premeditare a unui partener credibil, echilibrat şi responsabil a fost pusă în practică extrem de zgomotos şi prost. Da, nu neg, suntem supăraţi. Suntem supăraţi când vedem cum aceaste valori despre care vorbeam sunt aruncate în noroi", a declarat Kelemen Hunor în plenul reunit al Parlamentului. Programul de guvernare, copy-paste Potrivit acestuia, reprezentanţii UDMR sunt supăraţi când văd că "profesionalismul, seriozitatea, predictibilitatea, transparenţa decizională, munca făcută cu responsabilitate nu contează deloc", în timp ce programul de guvernare este lucrat cu "copy paste". „Prin umilirea celuilalt, prin lipsa de demnitate, prin nerespectarea cuvântului dat nu se poate construi absolut nimic. Sigur, supărarea va trece, dar rămâne un gust amar şi o lipsă de încredere. Domnule prim-ministru desemnat Marcel Ciolacu, despre programul de guvernare pot să fac doar o singură remarcă: nici nu aţi depus jurământul şi deja mai multe deziderate din programul de guvernare sunt îndeplinite. Felicitări, sunteţi cele mai de succes guvern din istoria României, aşa se întâmplă când lucrezi programul de guvernare cu copy paste, şi nici nu citeşti ce ai preluat", a spus liderul UDMR în timp ce se auzeau aplauze din sală. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial

Ciolacu îi face un cadou lui Putin Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Ciolacu îi face un cadou lui Putin

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îi face un cadou lui Putinzi: a vorbit, în plenul Parlamentului, în discursul în care a cerut votul pentru funcția de premier, despre „poporul Republicii Moldova”. Însă, pentru România, poporul de pe teritoriul Republicii Moldova este poporul român. Ciolacu îi face un cadou lui Putin „În politica de vecinătate, vom acorda o atenție deosebită fraților noștri de peste Prut. România va susține cu toată forța parcursul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Vom continua să asigurăm toate resursele necesare pentru ca administrația pro-europeană și poporul Republicii Moldova să reziste în fața amenințărilor rusești. România este și va rămâne garantul integrării europene a Republicii Moldova, a securității și stabilității sale!”, a susținut Ciolacu. La 23 martie 2023, Maia Sandu a promulgat legea prin care limba de stat a Republicii Moldova este româna. Romania?? salută promulgarea astăzi, de către Președintele @sandumaiamd, a legii ce consacră faptul că limba de stat a R. Moldova?? este limba română. O evoluție f. importantă, întemeiată pe adevărul istoric & care aprofundează comunitatea noastră de limbă, istorie & cultură.— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) March 22, 2023 „Astăzi am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem - într-un glas - că «vorba dulce mult aduce»", a scris Maia Sandu pe Facebook. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial Legea promulgată la 23 martie prevedea înlocuirea sintagmei "limba moldovenească" cu "limba română" în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei) (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Semafoare pentru decongestionarea DN28, Podu Iloaiei

Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei). În zilele următoare vor fi montate semafoare în câteva intersecţii de pe DN 28. Semafoare pentru decongestionarea DN28 (Podu Iloaiei) Dar acestea nu vor fi puse în funcţiune decât după o simulare "pe viu", care să stabilească timpii optimi şi modul de sincronizare a unora dintre ele. Directorul Regionalei de drumuri naţionale a spus că are deja 12 semafoare pentru testarea gestionării traficului, cu ajutorul cărora se va stabili dacă aceasta este într-adevăr o soluţie pentru degrevarea ambuteiajelor care se formează mai ales la Podu Iloaiei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Altfel, "dacă ele nu vor fi corelate, vom face două ore până la Castelul de apă", a adăugat Ovidiu Laicu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă

Începe recuperarea orelor pierdute în grevă. Unităţile de învăţământ preuniversitar din Iaşi au început deja să recupereze zilele pierdute în perioada grevei generale. Începe recuperarea orelor pierdute în grevă Ministerul Educaţiei a transmis către Inspectoarele Şcolare o adresă prin care permite derularea activităţilor de recuperare pentru zilele de grevă din luna iunie. Va fi însă eficientă această recuperare într-un timp atât de scurt? Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Vor fi acoperite în câteva zile toate golurile acumulate în cele trei săptămâni de grevă? Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, spune Vasile Blaga
Eveniment

Nu poți să fii copia PSD

„Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi”, a spus europarlamentarul PNL Vasile Blaga într-o ședință a conducerii PNL de dinainte de constituirea noului Guvern, arată stenograme publicate de Antena 3. În aprilie, tot Blaga spunea: „Am ajuns ospătari la guvernare”. Nu poți să fii copia PSD „Nu poți să îți propui să iei la alegeri scor cu doi în față. Nu poți să fii copia PSD și să vrei să câștigi. Trebuie să fii original”, ar fi spus, acum, Vasile Blaga. Potrivit stenogramelor publicate de Antena 3, fostul ministru Dan Vâlceanu ar fi amenințat că nu va vota guvernul Ciolacu: „Eu nu o să votez guvernul condus de Marcel Ciolacu! Nu pot vota un guvern condus de omul care a atacat cel mai tare PNL! Nu pot!”. Însă, imediat, prim-vicepreședintele PNL Lucian Bode a spus că vor fi excluși din partid toți cei care nu vor vota noul Executiv. „Să fie clar, cine nu votează acest guvern va fi dat afară din partid”, a spus Bode. În ședință ar fi avut loc și un schimb de replici între vicepreședintele Robert Sighartău și președintele formațiunii, Nicolae Ciucă. „Din păcate majoritatea deciziilor nu au fost luate aici. În teritoriu suntem întrebați și ce se întâmplă cu PNL. Suntem la un moment important pentru PNL, iar ca imagine, PNL e total nepregătit. Presa ne spune că nu știm ce vrem și ce nu vrem, ne strigă în față. S-au luat decizii numai în grupul restrâns, președinte, secretar general și prim-președinți, așa cum s-a propus și lista de miniștri”, a afirmat Sighartău. „Îmi asum responsabilitatea. Dacă puteți să faceți mai bine, feel free!”, a fost replica fostului premier. Citește și: Minciună flagrantă în programul de guvernare al cabinetului Ciolacu: românii nu au „cele mai mici câștiguri din UE”, cum afirmă acest document oficial În dezbatere a intervenit și fostul ministru de Interne Lucian Bode: „Trebuie să evităm ca la această rocadă să trimitem în guvern miniștrii irelevanți politic, am demobiliza filialele. Să evităm să lăsăm liderii PNL fără tribună executivă. MAI este foarte important: Ministerul Afacerilor Interne, dar și funcția de vicepremier sunt foarte importante. Dar cred că eu, Bode, putem onora aceste funcții. Cu PSD la anul, sau nu, să știm ce vrem. Cel mai rău lucru ar fi să fim indeciși, asta ar însemna dezastru”.

„Busi” habar nu are cât e salariul minim Foto: Facebook
Eveniment

„Busi” habar nu are cât e salariul minim

Viitorul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, zis „Busi”, habar nu are cât e salariul minim în domeniul păstorit. Potrivit Digi 24, colegii au încercat să-l ajute pe Florin Barbu și i-au șoptit ca unui școlar la examen. Acesta însă tot nu a reușit să dea un răspuns corect. Iată transcrierea dialogului viitorului ministru al Agriculturii cu presa: „Busi” habar nu are cât e salariul minim „Jurnalist: Cât este salariul în Agricultură acum? Florin Barbu: 3050 Jurnalist: Cât este net? Florin Barbu: 2250 Jurnalist: E 2362. Dar ce se exclude din acest salariu? Florin Barbu: Haideți să vorbim de Agricultură, nu vorbim de partea economică”. Pila lui Paul Stănescu Site-ul Puterea arată că „acesta este nimeni altul decât nepotul secretarului general al PSD, baronul Paul Stănescu”. Barbu a fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. În 2014, a ajuns, cu susținerea PSD, la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. La acel moment, protectorul său politic, Vâlcov, era ministru de Finanțe. Florin Barbu și-a menținut funcția la ANIF până în 2020. Ziarul Can-Can a publicat, în timp, mai multe articole în care îl atacă dur pe actualul deputat PSD: „Potrivit surselor CANCAN.RO (…) Florin Ionuț Barbu, președintele ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare), și-ar fi renegociat poziția în cadrul agenției, zvonurile vehiculând o sumă de-a dreptul ”frumușică”. Iar întrebarea esențială este următoarea: a rămas ”Mafiotul de la ANIF” în funcție deoarece a plătit 900 mii € unui înalt oficial guvernamental?! Scopul negocierii ”la sânge” este poziția nr. 2 din schema de personal, astfel încât ”Busi” să nu mai fie sub lumina reflectoarelor – în fiecare zi – iar afacerile derulate prin ”firmele de casă” să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai profitabile” – articol in februarie 2020 „Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare încheie contracte, de pildă, cu diferite firme de pază. Acestea asigură, firește, paza, monitorizează și patrulează. Sursele noastre spun că majoritatea acestor firme sunt ”de casă”, ceea ce înseamnă că sunt conduse de oameni foarte apropiați conducerii ANIF. Trecând peste sumele impresionante pe care ANIF le plătește acestor firme, trebuie menționat și un ”amănunt” senzațional, o dovadă în plus că – așa cum scriam la începutul materialului – ”o mână spală pe alta” (…) La respectivele firme de pază ”lucrează” și… unii angajați ai ANIF. Astfel, ”aleșii” prestează cu jumătatea de normă la firmele de pază și cu normă întreagă la… Administrația Națională de Îmbunătățiri Funciare. Iar acum vine o altă bombă. Locurile de pază – posturile, așa cum sunt numite – sunt… imaginare. Ele ar fi fost prevăzute doar pentru ca alte sume consistente să intre în buzunarele șmecherilor decidenți” – decembrie 2019 Părinții, pensionari și antreprenori de succes În 2021, 60m.ro susținea că ex-șeful ANIF și-ar fi ascuns averea pe numele părinților. În 2018, aceștia ar fi cumpărat șapte terenuri lângă comuna Milcov, din Olt, deși ambii sunt pensionari. „Surse avizate evaluează investiția din zonă la suma de 500 de mii de euro. Oameni din cadrul Primăriei Milcov, sub rezerva anonimatului, ne-au mărturisit că deputatul intenționează să ridice aici mai multe case de acest fel, pentru profit. Cele șapte terenuri au fost achiziționate de părinții deputatului Barbu fix în perioada în care fiul acestora era directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Sub mandatul lui Florin Barbu, zis Busi, pe investițiile derulate de ANIF în țară, în zona de irigații, au fost introduse în schema de fraudare a banului public firme din anturajul președintelui Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu”, scrie 60m.ro. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” “ANIF a cheltuit 500 milioane euro, iar pe canalele de irigaţii nu a curs nicio picătură de apă“, afirma, în 2019, fostul premier Ludovic Orban.

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare Foto: Inquam Photos / George Călin
Eveniment

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției

Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției: după jaful de 760.000 euro la Unifarm, fostul director Adrian Ionel ia un an de închisoare, cu amânare a executării pedepsei. Curtea de Apel l-a condamnat doar pentru instigare la fals intelectual. Magistraţii l-au achitat de celelalte acuzaţii aduse de DNA, pentru care fusese condamnat, în primă instanţă, la şase ani şi opt luni de închisoare. Încă o decizie în bătaie de joc a Justiției De asemenea, judecătorii au decis încetarea procesului penal, ca urmare a prescrierii faptelor, pentru infracţiunea de folosire a funcţiei pentru favorizarea unor persoane. În acelaşi dosar, Daniela Lizica Maria Radu, fost şef serviciu comercial al CN Unifarm SA, a primit tot un an cu amânare (la instanţa de fond primise 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare). De asemenea, judecătorii au respins acţiunea civilă formulată de compania Unifarm împotriva celor doi. Potrivit DNA, Adrian Ionel ar fi pretins suma de 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziţie a echipamentelor de protecţie împotriva infectării cu virusul COVID-19 - 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti chirurgicale. Contractul a fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cât şi al modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. „Deoarece societatea comercială furnizoare nu ar fi achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit iniţial, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A, a decis rezilierea unilaterală a contractului. Totuşi, anterior, firma respectivă ar fi reuşit să livreze cantităţile de 1 milion de măşti chirurgicale (neconforme cu standardele stipulate în contract) şi 25.920 de combinezoane din totalul echipamentelor menţionate în contract, pentru care CN Unifarm SA a achitat suma de 2.380.000 lei (reprezentând doar valoarea măştilor respective)”, mai explică procurorii. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Foto: Facebook
Eveniment

Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate

Mesajele „economice” ale lui Marcel Ciolacu, președintele PSD sunt plagiate din AUR și Șoșoacă; Viktor Orban, presa comunistă și o senatoare progresistă din SUA, arată o analiză a ultimelor discursuri și proiecte ale liderului PSD, prin comparație cu declarațiile altor lideri politici. De altfel, pe fondul ascensiunii AUR în sondaje, PSD pare a fi tot mai tentat să recupereze o parte din electoratul pierdut lansând mesaje asemănătoare cu cele a lui Simion și Daniela Șoșoacă. În ceea ce privește „patriotismul economic”, această sintagmă este frecvent folosită, dar ea a devenit celebră în programul economic al lui Elizabeth Warren, senator american democrat, din aripa „progresistă” a acestui partid. Mesajele „economice” ale lui Ciolacu, plagiate Iată mesajele plagiate de Ciolacu, toate fiind puternic intervenționiste, împotriva economiei de piață și cu accente anti-europene: „Luptăm ca românii să nu mai fie «sclavii moderni” ai Europei, cu cele mai mici câștiguri din UE», se afirmă în programul guvernului Ciolacu. George Simion, reacție la programul de guvernare Ciolacu: „Nu e adevărat că suntem scalvii moderni ai Europei, suntem iobagi, nu producem nimic modern”. Șoșoacă: „Suntem statul sclav al Americii? Suntem colonie?”. Ciolacu: „Prima noastră luptă va fi cu prețurile și cu specula. În acest sens avem pregătit un program îndrăzneț și coerent prin care vizăm stoparea creșterii prețurilor la principalele alimente de bază”. Un astfel de program a avut și Viktor Orban, premierul Ungariei și s-a terminat cu un eșec epic. Produsele la care au fost plafonate prețurile au dispărut din magazine. Alte prețuri au explodat, iar Ungaria are una din cele mai mari inflații din UE. Mesajele lui Ciolacu despre combaterea speculei sunt însă, în esență, rămășițe ale perioadei comuniste, când specula era pedepsită penal. În 17 mai 1989, de exemplu, România Liberă publica un articol în care critica dur „specula” din piețe, mai ales prețul mare al cireșelor. Scânteia, august 1947: „În comuna Militari se găseau în piaţă de toate: zarzavat şi legume la toate gheretele, pînă şi carne la fiecare măcelărie. Dar n-au lipsit nici speculanţii, şi femeile din U.F.A.R. i-au dibuit repede. Împreună cu primarul, pe care l-au chemat în ajutor, le-au atârnat cântarul şi placarda de gât şi i-au plimbat prin toată comuna în huiduielile populaţiei“. „Patriotismul economic” a fost un proiect al senatoarei progresiste Elizabeth Warren. „Luna trecută, mi-am făcut publică agenda mea privind patriotismul economic - angajamentul meu de a schimba în mod fundamental abordarea guvernului față de economie, astfel încât să punem interesele lucrătorilor și familiilor americane înaintea intereselor corporațiilor multinaționale. (...) Acesta este planul meu de a folosi patriotismul economic pentru a revizui abordarea noastră față de comerț. Timp de decenii, marile corporații multinaționale au cumpărat și au făcut lobby pentru a dicta politica comercială a Americii. Aceste mari corporații s-au îmbogățit, dar toți ceilalți au plătit prețul”, a explicat Warren pe blogul ei, în iulie 2019. Neoficial însă, guvernul Ciolacu se pregătește să crească masiv fiscalitatea, pentru a acoperi uriașul deficit bugetar - arată Antena 3, un postt apropiat PSD. Pe lista propunerilor se află inclusiv majorarea TVA. Citește și: Avalanșă de majorări de taxe și impozite în proiectul de guvernare al cabinetului Ciolacu – surse Antena 3. Jalonul privind pensiile speciale – înghețat până în 2025, la fel ca banii din PNRR În schimb, reforma pensiilor speciale ar urma să fie înghețată până în 2025.

Doi penali în viitorul Guvern: unul dintre ei, Marian Neacșu, aici alături de Mihai Tudose Foto: Facebook
Eveniment

Doi penali în viitorul Guvern

Cum arată, concret, „Patriotismul economic” promovat de viitorul premier Marcel Ciolacu: doi penali se vor afla în viitorul Guvern, Marian Neacșu, deja condamnat, și Radu Oprea, trimis în judecată pentru evaziune. Doi penali în viitorul Guvern, plus Câciu, care a luat bani ca să laude Huawei Fostul secretar general al Guvernului, Marian Neacșu, a fost promovat din funcția de secretar general al Guvernului în cea de vicepremier, în pofida trecutului său controversat. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese. Specialist în furaje și fost vicepreședinte la arbitrul pieței energiei, acesta și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar în perioada cât a fost deputat de Ialomița. Între timp, Neacșu a fost reabilitat. Marian Neacșu Neacșu e expert contabil și are mai multe specializări în nutriția animalelor, potrivit CV-ului oficial. El a intrat în politică în anii 90 ca membru în Partidul Agrar, iar în 2001 a intrat în PDSR Ialomița (precursorul PSD). A urcat până la poziția de secretar general al PSD în 2015, promovat de Liviu Dragnea. Senatorul PSD de Prahova Radu Oprea, care a fost ministru și în guvernul Dăncilă, va fi ministrul al Economiei. În ianuarie 2023, acesta a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru „săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală sub forma autoratului şi spălare a banilor sub forma complicităţii” – potrivit presei locale, care citează Agerpres. „Procurorii susţin că Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu au dispus şi dirijat transferul de sume de bani, ştiind că provin din evaziune fiscală, din conturile firmelor pe care le administrau în conturile unora de tip „fantomă”, cu care doar au simulat operaţiuni comerciale. Prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la aproximativ 224.000 lei”, scria Rador, în 2016 Radu Oprea Foto: Facebook În viitorul Guvern, la Investiții și Proiecte Europene, va fi transferat fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu. Câciu a atacat, pe bani, parteneriatul cu SUA Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a primit în trecut zeci de mii de lei pentru articole în care a promovat compania Huawei și a criticat SUA. Într-un articol publicat în septembrie 2020, în Ziarul Financiar, care nu este marcat ca fiind publicitate plătită, ci „Opinia specialistului”, Câciu critica dur acordul încheiat cu SUA în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G: „Mai frustrant însă este servilismul unor state care lasă deoparte interesele lor economice, sacrifică dezvoltări economice ulterioare pentru a fi pe placul politicii economice americane”. În articol, el mai afirma: „Noi trebuie să ieşim de sub mentalitatea «Tătucului». L-am avut pe cel rus, acum îl avem pe cel american”. Câciu a fost membru al CSAT. Rămân în viitorul Guvern: Marius Budăi - Muncă, Gabriela Firea - Familie, Grindeanu - Transporturi și Rafila - Sănătate.

Directorul financiar de la spitalul din Novaci are 28.000 lei pe lună, brut Foto: GorjOnline
Eveniment

Directorul financiar are 28.000 lei pe lună

La un spital aflat în prag de faliment, Spitalul orășenesc Novaci, din Gorj, directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut, potrivit datelor publicate pe site-ul acestui spital. Managerul spitalului are doar 20.000 lei pe lună. Spitalul este subordonat consiliului local din Novaci. Directorul financiar are 28.000 lei pe lună, brut Recent, Adevărul scria că spitalul este în prag de faliment și are datorii de sute de mii de lei la electricitate și medicamente. Iar Impact de Gorj anunța, acum două săptămâni, că salariile întârzie la acest spital. „S-au scumpit toate, de la curent și până la medicamente. Avem niște restanțe la care suntem nevoiți să plătim dobânzi. Avem în momentul de față, în sumă de 700.000-800.000 de lei. Cele mai mari datorii le avem la energie electrică și medicamente. Nu am primit preaviz de deconectare pentru că am făcut o eșalonare prin care să plătim în rate, iar pentru medicament am mai mărit numărul de zile de decontat de la 30 la 60 de zile. Dacă am fi finanțați corect pe numărul de bolnavi pe care-i tratăm în spital, nu ar mai fi probleme. Să vedem pe mai și iunie cum ne vom descurca“, a declarat managerul spitalului, Emil Grigore. Ca să justifice noi creșteri salariale în sistemul medical de stat, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a mințit, acum două săptămâni, spunând: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Această afirmație este contrazisă de datele publice, valoarea salariilor fiind publicată trimestrial pe site-urile spitalelor. Astfel, la Spitalul Județean Baia Mare, directorul financiar are 8.797 de lei, sporuri de 1.320 de lei și indemnizație de hrană de 300 de lei. La spitalul universitar de urgență București, ultimele date sunt din 2021, când directorul financiar avea exact aceleași venituri salariale ca omologul de la Baia Mare. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri La spitalul Tulcea, aceeași situație ca la Baia Mare sau la București. La Spitalul Județean Bistrița, veniturile erau mai spectaculoase: salariul net al directorului financiar contabil era de 12.063 lei, în 2022.

Viitor ministru al Justiției, Simona-Maya Teodoriu, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Foto: Facebook
Eveniment

Viitor ministru Justiției, pensie specială 30.000 lei lună

Potențialul viitor ministru PSD al Justiției, Simona Maya Teodoriu, are o pensie specială de aproape 30.000 de lei pe lună. Ea a fost judecător la CCR între 2015 și 2019. Viitor ministru al Justiției, pensie specială de 30.000 de lei pe lună Potrivit declarației de avere din 2022 - care cuprinde anul fiscal 2021 - ea a primit o pensie de 357.756 de lei, anual. Alte venituri salariale de la stat - indemnizația de deputat, „drepturi salariale” de la CCR, salariu de la un institut al Academiei și salariu de la SNSPA - ajungeau la circa 290.000 de lei. În total, ea a câștigat, în 2021, 650.000 lei - toți banii fiind plătiți de la bugetul statului - adică o medie de 54.000 lei/ lună. În iunie 2018, Digi 24 scria despre ea: „Cine este Simona-Maya Teodoriu, judecătorul CCR care i-a dat o mână de ajutor lui Dragnea”. „CCR a decis că trebuie schimbată „de îndată” compunerea completelor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde se judecă și apelul lui Liviu Dragnea în dosarul angajărilor fictive. Raportor în acest caz a fost judecătoarea Simona-Maya Teodoroiu, numită la CCR în 2015, din partea PSD, pe restul de mandat lăsat vacant de Toni Greblă”, explica acest post de televiziune. În perioada iulie 2007 – noiembrie 2014 a fost membru al Consiliului Naţional de Integritate din partea PSD. Promovată de aripa dură a PSD Teodoriu a fost secretar de stat la Justiție în mai multe rânduri: prima oară, din 2002 în 2005, când cea mai mare parte a timpului ministru plin a fost Rodica Stănoiu, și din 2012 în februarie 2015, în regimul Ponta. În septembrie 2019, Simona Maya Teodoroiu a fost numită agent guvernamental la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), printr-o decizie a fostului premier Viorica Dancilă. Presa relată ca fostul judecător CCR ar fi fost susținută în această funcție de vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache. Citește și: PSD dă României al doilea premier cu studii superioare absolvite la 28 de ani, la o universitate privată. Biografia oficială a lui Ciolacu, de pe site-ul Parlamentului: fără slujbă până la 38 de ani Simona-Maya Teodoriu Foto: Facebook În iunie 2017, trei judecători CCR - Maya Teodoroiu, Valer Dorneanu și Marian Enache - considerau, în opinie separată, că interdicția impusă persoanelor condamnate penal de a ocupa funcția de membri ai Guvernului este neconstituțională, deoarece un condamnat penal este discriminat dacă i se interzice posibilitatea de a face parte din guvern, arăta, în 2020, Ziare.com.

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor (sursa: vk.com/
Райффайзен Банк)
Eveniment

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor

Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor. În ciuda războiului din Ucraina, a sancțiunilor, interdicțiilor și embargourilor impuse de Uniunea Europeană, unele țări membre continuă să mențină relații economice strânse cu Rusia. Un exemplu este Austria, care importă încă masiv gaze din Rusia și își menține pe poziții filiala rusească a băncii Raiffeisen. O altă țară este Grecia: doar în luna aprilie, armatorii greci au transportat în lume 50% din petrolul rusesc. Gazul rusesc alimentează Austria Relațiile economice dintre Austria și Rusia rămân încă strânse. După Germania, Rusia e cel mai mare investitor al Austriei. Dacă anul trecut investițiile SUA în Austria se ridicau la 13 miliarde de euro iar ale Italiei, la 11 miliarde, cele ale Rusiei cuantificau 25 de miliarde de euro (adică 13% din totalul investițiilor străine). Înainte de invadarea Ucrainei, Austria importa 80% din gazul său din Rusia. Această pondere a scăzut după invazia rusă, însă doar pe timpul verii. Din decembrie 2022, a ajuns la 71%. În ianuarie a fost chiar 81%. Deși guvernul austriac și-a propus să fie total independent de gazul rusesc până în 2027, contractul dintre gigantul rus Gazprom și compania energetică austriacă OMV durează până în 2040, fără posibilitatea de a fi reziliat. Guvernul susține că nu cunoaște detaliile acestui acord. Anul trecut, Austria a plătit Rusiei aproximativ șapte miliarde de euro pentru gaze. Raiffeisen Bank ajută Rusia supusă sancțiunilor Sucursala rusă a băncii austriece Raiffeisen Bank International (RBI), care operează în Rusia de 30 de ani, e principala companie occidentală rămasă în Rusia. După ce numeroase bănci rusești au fost excluse din sistemul financiar internațional Swift, ca urmare a sancțiunilor după izbucnirea războiului din Ucraina, RBI joacă un rol important în tranzacțiile internaționale de plată pentru țară. Chiar dacă în prezent, din cauza sancțiunilor, dividendele nu curg dinspre Moscova spre Viena, RBI continuă să facă afaceri bune. Potrivit Financial Times, până la 50% din tranzacțiile internaționale de plată din Rusia sunt procesate în prezent prin Raiffeisen. În ultimul an, profitul total al RBI s-a dublat, ajungând la 3,6 miliarde de euro. De la începutul războiului, RBI "s-a gândit" la o retragere din Rusia, dar nu o face. Iar Alexander Schallenberg, ministrul de Externe al Austriei, apără această decizie. Potrivit acestuia, întreruperea tuturor canalelor de dialog cu Moscova ar fi fatală: "Rusia nu va dispărea, însă va rămâne cel mai mare vecin al UE.". Schallenberg a susținut, de altfel, că sunt multe companii internaționale care au rămas în Rusia, citând un studiu potrivit căruia mai puțin de 10% din companiile internaționale s-au retras din Rusia. Însă, potrivit studiului respectiv, dintre companiile internaționale care s-au retras, cele austriece sunt de două ori mai puține. Golful Lakonikos Pe 5 decembrie 2022, Uniunea Europeană a interzis toate importurile de țiței și produse petroliere rusești pe mare. Însă Moscova continuă să exporte și azi sute de milioane de barili pe alte rute. Una dintre acestea trece prin Grecia. Armatorii greci dețin 59% din flota europeană și 21% din tonajul mondial, dintre care 49% e destinat transportul petrolului. Potrivit presei elene, armatorii greci sunt campioni în transportul de combustibil rusesc, în ciuda embargoului. Numai în luna aprilie a acestui an, armatorii greci ar fi transportat 50% din petrolul rusesc în lume. Iar în Golful Lakonikos se fac schimburi de petrol de la navă la navă. Înainte de embargo, acestea aveau loc în portul Rotterdam, dar apoi navele au venit aici, golful Lakonikos devenind un loc privilegiat de schimb pentru petrol rusesc, prima etapă a unei noi rute care face posibilă ocolirea embargoului european. Potrivit Bloomberg, 16,1 milioane de barili de petrol rusesc au trecut prin golful grecesc în ultimele două luni. Valoarea totală estimată: un miliard de euro. "Armatorii greci nu fac nimic ilegal" Ministerul Marinei din Grecia susține că nu are cum să intervină: "Transferurile de marfă între cisterne sunt autorizate în apele internaționale, adică la o distanță mai mare de șase mile marine de coastă.". Citește și: ANALIZĂ Dezastrul de după grevă: viitorul premier s-a dovedit un laș, AUR – în ascensiune, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, opoziția de dreapta – inexistentă După transbordări în largul Greciei, unele dintre nave acostează în China, dar mai ales în India. Într-un an, New Delhi și-a înmulțit de 22 de ori achizițiile de petrol rusesc. În India, țițeiul de la Moscova este rafinat și, potrivit unui broker de transport maritim, "Când e rafinat, nu mai poți dovedi că petrolul este rusesc. Produsul devine indian și poate fi livrat oriunde în lume.". Potrivit ministerului Indian al Economiei, exporturile de petrol rafinat către Europa au crescut cu 20%, de la începutul războiului. Deși Ucraina a denunțat în mod repetat că armatorii greci transportă petrol și gaze rusești, toți au negat. Potrivit lui Nicolas Varnikos, președintele Camerei Internaționale de Comerț, "Armatorii greci nu fac nimic ilegal.".

Dezastrul de după grevă Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Dezastrul de după grevă

Dezastrul de după grevă: viitorul premier, Marcel Ciolacu, s-a dovedit un laș, AUR este în ascensiune, fiind principalul beneficiar politic al acestui protest, deficitul bugetar va exploda și va ucide PNRR, iar opoziția de dreapta a fost inexistentă, lăsând formațiunile extremiste să câștige. Dezastrul de după grevă Iată ce s-a putut constata pe perioada grevei și care vor fi consecințele: Viitorul premier, Marcel Ciolacu, a fugit de răspunderea funcției de șef al Guvernului, lăsând un guvern slab, care mai avea câteva zile până la demitere, să negocieze și să-și asume cheltuieli bugetare pentru viitor. Ciolacu nu a oferit nici o soluție la grevă și a făcut declarații complet paralele, precum cea despre „patriotismul economic” pe care-l va promova viitorul Executiv. AUR a manipulat greva cu ajutorul rețelelor sociale, unde și-a difuzat mesajele și a instigat la continuarea protestului. De altfel, chiar unul din liderii sindicali, Marius Nistor, s-a plâns la Antena 3 că rețelele sociale sunt infiltrate de persoane care sunt în afara sistemului de Educație și care seamănă neîncrederea. Probabil că AUR va câștiga masiv în intenția de vot și va depăși 25%. Deficitul va exploda: pentru anul acesta, angajamentele salariale față de cadrele didactice vor însemna cheltuieli suplimentare de 2,75 miliarde de lei, dar anul viitor se vor adăuga 15 miliarde de lei în plus la aceste salarii. Cum Guvernul nu pare să aibă voința politică de a tăia din cheltuieli, iar ANAF încasează oricum mai puțin decât era planificat, aceste cheltuieli probabil vor crește deficitul. Menținerea sub control a deficitului era o condiție esențială a PNRR. „Comisia Europeană urmărește o reformă de deficit bugetar restrictivă și trecerea aceasta de la un deficit de la un 4,4% la un deficit de 3% din PIB nu se poate realiza dintr-o dată”, explica ministrul Marcel Boloș în aprilie 2023. România trebuia, conform PNRR, să adopte o lege unică de salarizare. În loc să rezolve problema salarizării profesorilor prin acea lege, Guvernul a emis trei ordonanțe de urgență doar pentru salarizarea cadrelor didactice. Opoziția care se autodefinește de dreapta nu a reușit să-și impună mesajele în perioada grevei profesorilor. Este posibil ca, pe viitor, încurajate de succesul cadrelor didactice, și alte categorii de bugetari care pot genera blocaje majore să încerce să obțină în acest fel majorări salariale. Deșiu aflat la guvernare, vicepremierul UDMR Kelemen Hunor a dispărut între 26 mai și 11 iunie, când a reapărut la negocierea viitorul guvern. De altfel, el își planificase., din 8 iunie, un turneu în Bali, pe linie parlamentară, dar se pare că a renunțat la el. Spre deosebire de greva profesorilor din 2005, când ministrul Educației, Mircea Miclea a demisionat - în semn de protest pentru faptul că Educația nu beneficiază de o alocare bugetară corespunzătoare - actualul deținător al acestui portofoliu va fi prezent, probabil, și în viitorul guvern Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Cea mai dură înfrângere a Puterii, din noiembrie 2021: seria de gafe care a făcut ca sindicatele din Educație să obțină aproape tot ce au dorit

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră