miercuri 08 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

9563 articole
Eveniment

Asistentul acuzat sedat paciente lucrează în continuare

Asistentul medical acuzat penal că a sedat premediat paciente la Spitalul Militar lucrează în continuare în sistem, scrie în această dimineață Libertatea. Asistentul acuzat că a sedat paciente lucrează în continuare „Nu are voie să interacționeze cu pacienții”, a explicat, la cererea Libertatea, Spitalul Militar situația asistentului cercetat pentru tentativă de omor calificat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Un asistent medical ar fi sedat intenționat, cu diazepam, trei paciente de la Spitalul Militar Central, scria Libertatea, la 10 mai. Una dintre paciente a ajuns la ATI, după ce a intrat în stop cardio-respirator. Medicii ATI care au salvat-o pe femeia aflată în stare gravă au avut suspiciunea unui viol, întrucât diazepamul este un sedativ, folosit pentru calmarea mușchilor și a creierului.. Evenimentul a avut loc sâmbătă, 6 mai. Inițial, dosarul a ajuns la Parchetul Militar, care a făcut „cercetări in rem”, adică fără a cerceta o persoană anume. Însă pentru că medicii militari nu erau implicați, dosarul a fost mutat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Procurorii nu au dispus nici o măsură împotriva suspectului. Citește și: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932 Mai mult, comisia de disciplină a Spitalului Militar Central a dispus o singură sancțiune împotriva suspectului: să nu mai interacționeze cu pacienții. Citeștei aici tot articolul din Libertatea: „INVESTIGAȚIE. Asistentul cercetat penal pentru că a sedat premeditat 3 paciente internate în Spitalul Militar lucrează, în continuare, în aceeași secție. Spitalul spune că pacienții sunt în siguranță”

Asistentul acuzat că a sedat paciente lucrează în continuare Foto: Antena 3
Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Foto: Facebook Solidaritatea Sindicală
Eveniment

Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat

Ciolacu își cumpără liniștea: avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat, care amenință cu greva. Însă veniturile unei asistente le depășesc, adesea, pe cele ale unui conferențiar universitar. În plus, Federația Solidaritatea Sindicală a anunțat în această dimineață că circa 10% dintre medici și-au anunțat deja intenția de a demisiona din contractele de gărzi suplimentare Potrivit unor surse politice, guvernul Ciolacu pregătește o ordonanță de urgență care ar majora sporurile din sectorul medical de stat. Avalanșă de creșteri salariale în sectorul medical de stat Propunerile Executivului către sindicatele din Sănătate, care se pregătesc de grevă sunt: Pentru asistente, infirmiere și brancardieri: 500 de lei brut și câte 100 de lei pentru fiecare zi lucrată în weekend sau într-o sărbătoare legală Pentru medici: 1.500 lei pentru cel puțin 3 gărzi pe lună, sub formă de primă. Majorările ar putea fi acordate de la 1 iulie. Nu este clar ce impact bugetar vor avea aceste majorări, în condițiile în care recent au crescut și salariile din Educație, iar deficitul bugetar este mai mare decât cel anticipat, după primele patru luni. În plus, PNRR prevede o lege a salarizării unice în sectorul bugetar, nu emiterea unor acte legislative punctuale, în funcție de presiunile sectoriale. DeFapt.ro a arătat că salariile asistentelor medicale nu sunt așa de mici cum susține Federația Solidaritatea Sindicală. Asistente medicale vs. cadre universitare De exemplu, la spitalul județean Gorj, datele din martie arată că, la unul din blocurile operatorii, asistenta șefă are un salariu net de 7.045 de lei. Absolut toate celelalte asistente de la acest bloc au între 5.400 de lei și 6.300 de lei. La compartimentul ATI-COVID, asistenta medicala șefă a luat, în martie, 8.219 lei. La unele secții sunt și salarii de 3.200-3.500 de lei, pentru o asistentă, dar acestea sunt relativ puține. Pe de altă parte, la acest spital un muncitor calificat a primit, în martie 2023, peste 11.000 de lei, ceea ce arată că salariile variază foarte mult în funcție de sporuri neprecizate în tabel. Ziarul de Iași arăta, în februarie anul trecut, cât câștiga cadrele universitare la universitatea Cuza, din Iași. „La UAIC, spre exemplu, din informaţiile obţinute de „Ziarul de Iaşi”, sunt asistenţi abia intraţi în sistem cu un salariu brut de circa 4.000 de lei, ceea ce înseamnă 2.300 de lei net (…) Sporul de doctorat are valoarea netă de 950 de lei. Prin urmare, cele mai mici salarii la nivelul cadrelor didactice, prima treaptă, asistent, sunt de măcar 3.250 de lei net. Lectorii, următoare treaptă didactică, care sunt mai tineri şi nu au vechime, au între 5.000 şi 5.500 de lei brut la UAIC. Asta înseamnă între 2.875 de lei şi şi 3.160 de lei net, la care se adaugă obligatoriu şi sporul de doctorat – 950 de lei net”.

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai Foto: Facebook Metroul Ușor
Eveniment

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai

Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai în București a intrat în dezbatere publică, anunță Asociația Metroul Ușor, pe Facebook. „PrimăriaCapitalei a publicat pe 13 iunie, pe website-ul oficial (urbanism.pmb.ro), documentele pentru inițierea etapei de #consultare publică a proiectului extinderii rețelei de tramvai pe #InelulMedian de sud-est. Etapa de inițiere se va încheia pe 28 iunie. Traseul supus dezbaterii este între Bd. Basarabia și Șos. Giurgiului, însumează circa 11km și străbate arterele Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Iuliu Hațieganu, Șos. Vitan-Bârzești, Str. Serg. Ion Iriceanu, Str. Turnu Măgurele și Str. Luica. Traseul oglindește linia 41 din vestul Capitalei, aflată, de asemenea, pe inelul median”, se arată pe pagina de Facebook. Cel mai mare proiect pentru extinderea liniilor de tramvai „Este prima dată când #PMB pune pe tapet acest proiect de importanță strategică pentru #mobilitate. Este un proiect pentru care Asociația "Metrou Ușor" a militat constant în ultimii ani, astfel că salutăm demersurile oficiale și venim în sprijinul autorităților încă din prima etapă”, mai scrie Asociația Metroul Ușor. Această asociație are și o serie de propuneri: Menținerea suprafețelor verzi prin adoptarea soluției #greentrack (șine înierbate) acolo unde este posibil. Soluții personalizate pentru amplasarea șinelor, în raport cu trama stradală specifică fiecărui tronson în parte, astfel încât tramvaiul să beneficieze în totalitate de culoar dedicat și să nu fie blocat în #trafic. Pasaje directe de corespondență între peronale tramvaiului și stațiile de metrou, la Apărătorii Patriei și Titan, implementând modelul de succes de pe linia41, de la Crângași și Parc Drumul Taberei. Realizarea de racorduri strategice (macazuri) între liniile de tramvai În ianuarie, primăria Capitalei a atribuit patru contracte pentru studiile de fezabilitate pentru extinderea cu 15 km a rețelei de tramvaie din București, potrivit unui anunț al primarului Nicușor Dan. O linie nouă de tramvai ar urma să traverseze Piața Unirii. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Lotul 2 urma să facă legătura dintre liniile de tramvai din zona de sud-est și cele din nord-est, prin extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 10,8 kilometri, între Bd. Chișinău şi str. Alexandru Anghel prin Bd. Nicolae Grigorescu – Str. Iuliu Hațieganu – Șos. Vitan-Bârzeşti – Str. Sergent Ion Iriceanu – Str. Turnu Măgurele – Str. Luică. Acest studiu de fezabilitate a fost atribuit companiei METROUL S.A., cu o valoare de 3.977.000 lei fără TVA, iar termenul de elaborare era de 9 luni.

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii Foto: Facebook
Eveniment

Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii

În Moldova se poate: partidul ȘOR, finanțat de Kremlin și condus de un oligarh sanționat de SUA, care acum s-a refugiat în Israel, a fost scos în afara legii. La scurt timp a urmat reacția purtătoarei de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova: „O instanță de judecată din Moldova a scos în afara legii partidul de opoziție «ȘOR». Democrația progresează. Ce urmează? O regină română a întregii Moldove?” Partidul ȘOR, finanțat de Kremlin, scos în afara legii „Judecătorii Curții Constituționale a Moldovei (CCM) s-au pronunțat, pe 19 iunie, asupra sesizării depuse de Guvern privind declararea formațiunii politice, conduse de Ilan Șor, în afara legii. Astfel, ei au constatat că formațiunea politică a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și au pus în pericol suveranitatea și independența Republicii Moldova”, scrie Newsmaker Moldova. Decizia a fost luată în conformitate articolului 41, aliniatul 4, din Constituția Republicii Moldova, care prevede: „Partidele și alte organizații socio-politice ale căror scopuri sau activități sunt îndreptate împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, suveranității, independenței și integritatea teritorială a Republicii Moldova, sunt neconstituționale.” „De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul „ȘOR” se consideră dizolvat. Niciun act al organelor acestui partid, odaptat după anunțarea prezentei hotărâri, nu are valoare juridică”, a declarat președintele Curții Constituționale, Nicolae Roșca. Deputații ȘOR devin independenți „Se admite sesizarea Guvernului cu privire la verificare constituționalității Partidului Politic «Șor». Se declară neconstituțional Partidul Politic „Șor” înregistrat în registrul de stat al persoanelor juridice cu numărul 21 IDNO 1016620006611 cu sediul în strada Vasile Lupu nr. 36 municipiul Orhei. De la data pronunțării prezentei hotărâri, Partidul Politic «Șor» se consideră dizolvat. Nici un act al organelor acestui partid adoptat după pronunțarea prezentei hotărâri nu are valoare juridică. Ministerul Justiției va desemna de îndată o comisie de lichidare a Partidului Politic «Șor» care va întreprinde toate măsurile necesare pentru lichidarea și radierea acestui partid din registrul de stat al persoanelor juridice. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor, care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate de deputat în Parlamentul R. Moldova, vor continua să-și exercite mandatele în calitate de deputați independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni parlamentare. Reprezentanții și membrii Partidului Politic Șor care la data pronunțării prezentei hotărâri exercită mandate reprezentantive, în organele unităților administrativ-teritoriale de toate nivelele, inclusiv în organele Unității Teritorial-Autonome Găgăuzia, vor continua să-și exercite mandatele ca reprezentanți independenți, fără dreptul de a se afilia la alte fracțiuni. Listele candidaților supleanți din partea Partidului Politic Șor în Parlament și în consiliile locale din unitățile administrativ-teritoriale de toate nivelele, validate anterior, se declară nule ”, se arată în decizia Curții.

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani Foto: romaniadacia.wordpress.ro
Eveniment

Judecătorii cer lăsați să muncească până la 70 de ani

Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani! Se întâmpla însă în 1932, când Înalta Curte de Casație a decis că este neconstituțională o prevedere legală prin care vârsta de pensionare a judecătorilor a fost redusă de la 70 de ani la 68 de ani. Iată ziarul Dimineaţa, 29 mai 1932, anul 28, nr. 9131, republicat recent de Forumul Judecătorilor: Judecătorii cer să fie lăsați să muncească până la 70 de ani „Secţiunile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie au declarat neconstituţională dispoziţia introdusă în legea organizării judecătoreşti la 2 aprilie 1931, prin care se reduce limita de vârstă a membrilor Înaltei Curţi de la 70 de ani la 68 de ani. Cu acest prilej, suprema instanţă a stabilit o jurisprudenţă de extraordinară importanţă in fixarea noţiunii principiului de inamovibilitate a magistraturii, înscrisă în art. 108 din Constituţie. Chestiunea a fost adusă in faţa justiţiei prin acţiunea în Contencios introdusă de d. T. Brăiloi, unul din consilierii Înaltei Curţi de Casaţie, scos la pensie la vârsta de 68 de ani în virtutea dispoziţiunii de lege modificatoare, mai sus arătate. Acţiunea împotriva decretului regal de scoatere la pensie se întemeia pe consideraţiunea că noua dispoziţie nu s’ar aplica magistraţilor aflaţi în funcţie la data promulgării nouei legi, cari, au căpătat un drept câştigat în ce priveşte termenul de scoatere la pensie (urmând să se aplice numai magistraţilor cari devin membri ai Înaltei Curţi după promulgarea nouei legi) aceasta în baza principiului neretroactivităţii legilor. Acţiunea se mai întemeia pe consideraţiunea că dispoziţiunea de reducere a limitei de vârstă aduce atingere principiului însuşi al inamovibilităţii magistraturii, care fiind înscris în Constituţie, face ca orice lege care direct sau piezis ştirbeşte acest principiu, sa fie de lege neconstituţională. Alte motive de neconstituţionalitate ar fi că, consilierul de la Casaţie, care a obţinut această demnitate sub imperiul legii de organizare din 1928 ce prevedea limita de vârstă la 70 de ani, a câştigat acest drept care a intrat în patrimoniul său, aşa că reducerea limitei constitue o atingere a dreptului de proprietate garantat prin art. 17 din Constituţie. Atât Curtea de Apel, cât şi Secţia III-a Curţii de Casaţie au respins acţiunea d-lui Brăiloiu ca nefondată, faţă cu noua lege. Aceste instanţe au judecat în limitele acestei legi, pe cari nu puteau de cât s’o aplice, ele neavând căderea să se ocupe de constituţionalitatea ei (cădere care constitue atributul esclusiv al Secţiunilor Unite ale Casaţiei). DESBATERILE DE ERI Desbaterile s’au desfăşurat priin faţa supremului for, sub preşidenţia d-lui Volanski prim preşedinte asistat de toţi preşedinţii de secţie. Ele au luat o amploare neobişnuită, fiind in discuţie o chestiune primordială ca aceea a inamovibilitaţii magistraturii şi în deosebi a membrilor celei mai înalte instanţe, care are rolul preponderent şi covârşitor în stat, de a cenzura toate celelalte puteri constituite (executiva şi legiuitoarea), şi de a judeca pe miniştrii ţării. Din partea d-lui Brăiloi au desvoltat pe larg recursul, d-nii Valeriu Roman şi Vălimărescu. In numele ministerului de justiţie a pledat d. av. Ulise Vasilescu, combătând recursul cu susţinerea că din moment ce Constituţia a declarat magistratura inamovibilă „in condiţiunile ce se vor stabili prin lege”, urmează ca s’a dat delegaţie legiuitorului ordinar să stabilească limita de vârstă a funcţiunii magistraţilor. Când deci o lege ordinară fixează o nouă limită, mărind-o sau micşorând-o, nu depăşeşte puterile ei şi nu calcă nici o dispoziţie a Constituţiei“. Dar d-sa a relevat că legea de organizare din 1924, întocmită imediat după promulgarea actualei Constituţii, a fixat limita de vârstă pentru membrii Casaţiei, la 68 de ani, iar mai târziu, în 1928 s’a modificat legea, mărindu-se limita până la 70 de ani. Astfel că legea din 1931, n’a făcut decât să revină la termenul fixat prin legea din 1924 împotriva căreia nu s’a putut aduce nici o încriminare de neconstituţionalitate. CONCLUZIILE PROCURORULUI Interesant a fost că procurorul general, d. Viforeanu, care a ţinut să releve că situaţia Înaltei Curţi este cam delicată deoarece are să judece oarecum în propria ei cauză,a pus concluziuni în acelaşi sens ca şi ale reclamantului, argumentând că dispoziţia din legea de la 1931 este neconstituţională. A susţinut că limita de vârstă este un element esenţial al inamovibilităţii, căci dacă s’ar putea scădea mereu prin legi ordinare, s’ar ajunge la distrugerea ei, care constitue garanţia justiţiei însăşi, împrejurarea că înainte de legea de la 1928 care urcase limita de vârstă la 70 ani, a fost cea din 1924 și că legea din 1931 n’a făcut decât să revină la primul termen, — a fost tratată de procurorul general in felul următor : o lege care urmărește limita nu face decât să Intărească principiul și vederile Constituţiei asupra inamovibilităţii magistraturii, aşa că nu se mai poate reveni prin altă lege asupra termenului din legea cea atât de constituţională, fiindcă micşorându-se termenul se isbeşte în inamovibilitatea statornicită în spiritul Constituţiei prin ea. Căci dacă s’ar admite contrariul, că adică se poate scădea sub 70 de ani limita de vârstă, din jocul acesta ar rezulta că sunt două feluri de inamovibilităţi: una garantată de Constituţie şi alta negarantată. In interesul justiţiei (nu al consilierilor de la Casaţie — a adaugat d. procuror general Viforeanu), — a conchis cerând să fie declarată de neconstituţională legea, spre a face puterea executivă (!) să ştie odată pentru totdeauna că inamovibilitatea magistraturii — şi a celei mai înalte magistraturi — este un patrimoniu naţional, este temelia însăşi a justiţiei, de care nu se poate atinge. Suprema Curte s’a retras în camera de chibzuire, spre a decide asupra unei chestiuni de principiu, care printr’un curios joc al mecanicei împrejurărilor punea pe membrii înaltei Curţi In postura — în care nu era deci cu nimic vinovată, — de a hotărî implicit de soarta fiecăruia din membri (fiindcă de hotărirea luată asupra principiului, depindea dacă dânşii vor eşi la pensie la 68 sau la 70 de ani), înalţii magistraţi au fost însă reconfortaţi de cuvintele procurorului general cum că această excepţională şi nedorită postură nu trebue să le provoace nici o jenă, nici turburare a conştiinţelor, ci ridicându-se cu toţii pe un plan superior să rezolve fără şovăire chestiunea, in lumina principiilor şi al interesului general, cu conştiinţa datoriei împlinite în mod curajos. Justiţia trebue servită de preoţi cari n’au a se teme de nimic“ — şi aceasta nu se poate fără ca garanţia inamovibilităţii să fie reală. După o oră de deliberare, Suprema Curte s’a pronunţat, admiţând recursul d-lui Brăiloi şi declarând legea de reducerea limitei de vârstă a consilierilor Casaţiei, ca neconstituţională, deci neaplicabilă. Recursul în fond fost trimes la secţia Ill-a a Casaţiei, care nemai ţinând seama de această lege, va admite acţiunea în Contencios ad-lui Brăiloi şi va anula decretul de scoatere a d-sale la pensie. Acţiunile intentate de ceilalţi membrii ai Casaţiei —pensionaţi în aceleaşi condiţii, dintre cari şi aceea a d-lui Em. Miclescu fost preşedinte al secţiei I a Înaltei Curţi, vor primi aceeaşi rezolvare.” Articolul din Dimineața Foto: Forumul Judecătorilor Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean asupra unor poziții rusești fortificate Foto: Twitter
Eveniment

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean

Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean asupra unor poziții rusești fortificate au fost postate pe Twitter de mai mulți influeceri pro-Ucraina. Imagini necenzurate ale unui asalt ucrainean „Conținut explicit: Luptători ai Corpului 73 Operațiuni Speciale Maritime al Forțelor Armate ale Ucrainei au intrat într-un tranșeu rusesc bine echipat pe frontul de sud pentru a distruge un grup de 10 militari ruși (necenzurat + adăugarea unor subtitrări)”, scrie utilizatorul Dmitri, pe Twitter. Explicit content: fighters of the 73rd Maritime Special Operations of the Ukraine Armed Forces entered a well-equipped Russian trench on the southern front to destroy a group of 10 Russian servicemen (uncensored + some subtitles added). pic.twitter.com/uxFRkm3esL— Dmitri (@wartranslated) June 19, 2023 Un oficial instalat de Rusia a recunoscut că Ucraina a recucerit un sat din sudul regiunii Zaporojie, a doua sa victorie pe acest front de când și-a lansat contraofensiva la începutul acestei luni, transmite Reuters, conform Mediafax. Oficialul, Vladimir Rogov, a declarat că forțele ucrainene au cucerit așezarea Piatykhatky, dar se află sub tirul artileriei rusești. „Ofensivele 'în valuri' ale inamicului au dat rezultate, în ciuda pierderilor enorme”, a scris Rogov pe Telegram. Lupte grele continuă în zonă, a adăugat el. Reuters nu a putut confirma în mod independent situația de pe câmpul de luptă. Rusia afirmă că provoacă pierderi grele forțelor Kievului, iar președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina nu are „nicio șansă” de succes în contraofensivă. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară La rândul său, Ucraina a anunțat că a recâștigat controlul asupra a aproximativ 100 de km pătrați de teritoriu în puțin peste o săptămână, recapturând un șir de sate din regiunea Donețk, în est.

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR
Eveniment

România a cheltuit doar 1,3% din PNRR

Eșec al PNRR: România a cheltuit doar 1,3% din cele 27 miliarde de euro, adică 340 milioane de euro, arată datele centralizate de Ziarul Financiar. „La ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 miliarde de euro”, scrie această publicație. Mai sunt trei ani până la finalul perioadei în care pot fi luaţi bani din PNRR, explică ZF. PNRR-ul României a fost aprobat în octombrie 2021, iar primii bani au fost primiți în decembrie 2021. Grafic: Ziarul Financiar România a cheltuit doar 1,3% din PNRR Însă datele ministerului de Finanțe arată chiar mai rău. La final de aprilie 2023, potrivit excecuției bugetare, în acest an se cheltuiseră 477 milioane lei - adică sub 100 de milioane de euro - din fondurile PNRR nerambursabile (deci fără partea de granturi). În 2022, la 31 decembrie, sumele cheltuite erau de 235 milioane lei. În total: circa 712 milioane lei cheltuiți din PNRR, partea de granturi. În plus, așa numita „Evoluție a fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană la 31.05.2023” arată că, în 2023, s-au încasat zero euro din „Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) - granturi” și, până la final de an, se așteaptă 3,6 miliarde euro. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară Cererea de plată numărul 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi aprobată parțial pe data de 26 iunie, pentru că două dintre jaloanele de la Ministerul Energiei sunt neîndeplinite și mai urmează discuții pentru închiderea acestora, au afirmat surse guvernamentale pentru Economedia. Totodată, Guvernul pregătește depunerea în luna iulie a cererii de plată numărul 3, cu o valoare de 3,2 miliarde de euro, în paralel cu discuțiile cu Comisia Europeană pe modificarea PNRR.

Concursuri ilegale de directori la Primărie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Concursuri ilegale de directori la Primărie

Concursuri ilegale de directori la Primărie. Mai multe concursuri organizate de Primărie în ultima perioadă nu s-au desfăşurat în deplină legalitate. Concursuri ilegale de directori la Primărie Dintre cele cinci concursuri, care au intrat şi "sub lupa" Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), trei vizează funcţii de conducere. Unul dintre posturi este foarte important: director responsabil cu implementarea strategiei Iaşiului în următorii ani. Citește și: Penalul specialist în furaje pus de Ciolacu vicepremier a luat anul trecut peste 250.000 lei de la EximBank. Marian Neacșu nu are nici o legătură profesională cu activitatea bancară ANFP a primit o petiţie legată de aceste concursuri, iar agenţia a dat dreptate reclamantului. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare Foto: Twitter
Eveniment

Nu vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare

Șeful informațiilor militare estoniene, Colonel Margo Grosberg, calmează spiritele: „Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare”. Nu vom vedea ofensiva ucraineană nici săptămâna viitoare „Forțele ucrainene își continuă activitățile pregătitoare pentru mult-așteptata contraofensiva, a afirmat șeful centrului de informații al Forțelor de Apărare estoniene (EDF), colonelul Margo Grosberg. Vorbind în cadrul conferinței de presă a Ministerului Apărării, colonelul Grosberg a declarat că forțele armate ucrainene sunt pregătite să continue activitățile din prima fază a operațiunii lor ofensive, și anume, în principal, operațiunile de pregătire, cu scopul de a găsi punctele slabe în pozițiile defensive stabilite de forțele armate ruse în zonele ocupate. El a spus: «Inițiativa se află, evident, în mâinile forțelor armate ale Ucrainei, ceea ce înseamnă că acestea au posibilitatea de a alege momentul, locul și mijloacele prin care vor ataca unitățile inamicului. În mod logic, Federația Rusă va încerca apoi să elimine pe cât posibil capacitățile ofensive ale Ucrainei. Acest lucru ar însemna să folosească tot ce le stă la dispoziție; foc de artilerie, câmpuri de mine, de asemenea în aer». Colonelul Grosberg a declarat că, atunci când se pune întrebarea de ce contraofensiva ucraineană nu pare, din punct de vedere civil și conform presei, să se grăbească, acest lucru este complet logic din punct de vedere militar, deoarece partea rusă a avut timp să fortifice linia frontului în teritoriile ocupate din estul Ucrainei. El a declarat: «În esență, Federația Rusă și-a petrecut ultimele nouă luni construindu-și instalațiile defensive. În ceea ce privește desfășurarea unei operațiuni ofensive clasice, în care doctrina prevede că atacatorul are nevoie de un avantaj numeric de trei la unu în ceea ce privește personalul și armele, din păcate, ucrainenii nu au acest lucru în acest moment»”, arată agenția estoniană de pres ERR. Sub 10% din echipamentele occidentale au fost pierdute Unitățile ucrainene pregătite în ultimele șase luni pentru contraofensivă nu au fost încă implicate în operațiuni de luptă, în timp ce pierderea de echipamente de către ucraineni este o consecință inevitabilă a tuturor activităților ofensive, a mai explicat colonelul estonian Mai puțin de 10% din echipamentele donate de occidentali au fost pierdute în urma operațiunilor de până acum, a spus Grosberg, deși acest procent ar putea crește în cursul operațiunilor viitoare. Testările ucrainene pentru a găsi puncte slabe în liniile rusești și probabil pe o mare parte a frontului vor continua săptămâna viitoare, a mai susținut Grosberg. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Nu vom vedea o ofensivă în următoarele șapte zile", a concluzionat șeful informațiilor militare estoniene.

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Foto: Facebook
Eveniment

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați

Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați, arată ultimele informații publicate în conformitate cu transparența salarială. Pentru comparație, cel mai mare combinat siderurgic din România, Sidex, are peste 5.000 de angajați. Spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați Dar alte spitale județene au un personal mult mai restrâns: la spitalul județean Maramureș erau, potrivit datelor din 2022, 1.975 de angajați. La Spitalul Județean Târgu Jiu: 1639. La Spitalul Județean Satu Mare, pe lista salariilor apăreau 3.049 de poziții. La Constanța, la spitalul județean, lucrează circa 27 de economiști și zeci de farmaciști, cu diferite studii. Spitalul are nouă garderobieri și un preot. „Există în Spitalul Județean Constanța medici primari care au un salariu brut de peste 20.000 de lei, la care se adaugă sporuri. Iată un exemplu: salariu brut – 20.234 de lei. Se adaugă sporul pentru condițiile deosebit de periculoase, în valoare de 85% din salariu, în cazul acesta 17.199 lei. Se adaugă și titlul științific de doctor, de 950 de lei pe lună. În total, 38.383 de lei pe lună. Primește, desigur, și indemnizația de hrană, de 4.160 de lei pe an, și tichetele de vacanță de, 1.450 de lei”, scrie site-ul ct100.ro. Unele asistente pot sări de 11.000 lei pe lună, cu toate sporurile, însă majoritatea au, brut, 6-7.000 lei/ lună. Șoferii au 4.385 lei/lună, brut, dar unii dintre ei primesc și spor de condiții periculoase, de 1.385 lei/lună. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” Toți angajații spitalului au indemnizație de hrană, de 4.160 lei/an și indemnizație de vacanță, de 1.450 lei pe an.

Greva a trecut, hibele Educației rămân (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Greva a trecut, hibele Educației rămân

Greva a trecut, hibele Educației rămân. În 34 de ani, conducerea ministerului Educației din România s-a schimbat de 32 de ori. Cele două legi ale învățământului (prima - din 1995, a doua - din 2011) au fost modificate de mai mult de o sută de ori. Examenul de bacalaureat a suferit nouă modificări profunde și nenumărate modificări minore. Nici o reformă nu a fost dusă până la capăt. Inițiativele de digitalizare a sistemului nu au făcut decât să cheltuie aiurea fonduri. La testele PISA din 2018, România a fost singura țară din UE care a susținut testele pe hârtie, cu pixul. Nici un guvern nu a respectat legea Educației, în ceea ce privește alocarea a 6% din PIB. După mai bine de 30 de ani de cînd a demarat reforma educației în România, nivelul educațional din țara noastră este în scădere de la an la an. În prezent, rata analfabetismului funcțional a crescut la 42%. Greva a trecut, hibele Educației rămân Reformarea sistemului educației în România a început imediat după Revoluție, fiind inițiată de Institutul de Științe ale Educației (ISE), desființat de comuniști în anii '80 și reînființat în 1990, de Mihai Șora. Una dintre primele măsuri luate de atunci a fost reducerea duratei învățământului obligatoriu, de la zece la opt clase. Până în prezent, au existat două legi ale educației: legea Învățământului (84/1995) și legea Educației (1/2011). De-a lungul timpului, amândouă au suferit peste o sută de modificări. În 2019, ISE, singura instituție publică de cercetare a educației din România, care a inițiat reforma educației, a fost desființat printr-o ordonanță de urgență (OUG nr. 68/06.11.2019) de guvernul Orban. Într-un comunicat de presă emis la acea vreme, cercetătorii ISE au susținut că instituția a fost desființată "În mod netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității", știrea parvenindu-le din presă. ISE a fost înlocuit de Centru Național de Politici și Evaluare în Educație, o instituție organizată prin comasarea cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, aflată în subordinea Ministerului Educației. Deși guvernanții au susținut că "cercetătorii nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru", aceștia au acuzat "Pierderea statutului de neutralitate profesională, prin alipirea cu o instituție care va fi condusă de o persoană numită sau subordonată politic". Prima lege, peste 50 de modificări Reforma oficială, bazată pe cercetările ISE, a demarat începând cu anul 1995, prin adoptarea legii Învățământului, legea 84/1995, la inițiativa lui Liviu Maior. În linii mari, erau prevăzute descentralizarea învățământului, schimbarea programelor școlare, reprofesionalizarea profesorilor, centrarea educației pe elev, abandonarea monopolului statului asupra manualelor școlare și apariția manualelor alternative. Sub această lege, conducerea ministerului Educației a fost schimbată de 11 ori. Până în 2010, legea Învățământului a suferit mai mult de 50 de modificări și completări, prin ordonanțe de urgență și legi. Cataclismul Andronescu Câteva exemple: durata învățământului obligatoriu, care fusese redusă de la zece la opt clase de către primul ministru al Educatiei de dupa ’89, Mihai Șora, a fost modificată de Ecaterina Andronescu, care a decis revenirea la zece clase obligatorii. Tot ea a instituit Testele naționale, care au fost mai apoi anulate de Cristian Adomniței, câțiva ani mai tarziu. Adomniței a introdus Tezele cu subiect unic, pe care Ecaterina Andronescu le-a anulat, în următorul mandat. Tot Ecaterina Andronescu a decis să desființeze școlile profesionale, înlocuindu-le cu Școala de arte și meserii, SAM, declarând că le-a "restructurat". Dacă școlile profesionale puneau accent pe instruirea practică, oferind posibilitatea intrării rapide pe piața muncii, elevul neputând însă susține examenul de BAC, SAM-urile marșau pe teorie, în detrimentul practicii, oferind însă posibilitatea înscrierii la Bac. Cu toate acestea, la mandatul următor, Andronescu decide să desființeze și SAM-urile, direcționând locurile către liceele tehnice, fapt care a dus la necontinuarea studiilor pentru cel puțin 10% dintre elevii care terminau clasa a VIII-a – conform datelor oficiale din proiectul "Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020", publicat de Ministerul Muncii. A doua lege introduce celebrul 6% din PIB În ianuarie, 2011 a fost votată o nouă lege a Educației, legea 1/2011. Aceasta promova atât învăţământul orientat pe valori, creativitate și capacităţi cognitive, descentralizarea și depolitizarea sistemului, cât și finanțarea acestuia cu 6% din PIB. La câteva luni de la intrarea în vigoare, au avut loc două modificări, prin legea nr. 166 din 5 octombrie și prin legea nr. 283 din 14 decembrie 2011, care viza reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Printre modificări, munca suplimentară "Se va compensa numai cu timp liber", iar alocarea a 6% din PIB se amâna pentru anul 2013. În 2012, Ecaterina Andronescu a emis OUG 92/2012, care elimina din Legea Educației Naționale incompatibilitățile care privesc rectorii parlamentari. Andronescu fusese declarată de Agentia Națională de Integritate (ANI) incompatibilă pentru deținerea funcțiilor de rector și senator, simultan. Cea mai cârpită lege În prezent, legea Educației e cel mai modificat act normativ al ultimului deceniu, potrivit Consiliului Legislativ din 2020. Anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat că au fost depuse în jur de 1.500 de seturi de propuneri pentru proiecte de lege ale educației, cu peste 9.000 de amendamente. Până în 2022, legea Educației naționale suferise 112 modificări. Cele mai multe modificări au vizat alocarea de bani înspre sistem, măsurile de descentralizare și de depolitizare a sistemului de educație, toate prevăzute în legea inițială. Lunga listă de amânare a alocării a 6% Potrivit legii Educaţiei naţionale, "Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv". Însă articolul 8 nu a fost niciodată aplicat, fiind în continuu amânat prin Ordonanțe de Urgență. În decembrie, 2011, a fost emisă Legea 283, care prevedea intrarea în vigoare a articolului începând cu data de 1 ianuarie 2013. În 2012, Guvernul Ponta a emis o Ordonanță de urgență (84/2012) care amâna cu încă un an intrarea în vigoare a articolului. În 2013, o altă ordonanță de urgență, tot a guvernului Ponta (103/2013), amâna până în 2014 aplicarea articolului, motivându-se că "Aplicarea prevederii a fost amânată anual prin acte normative, datorită impactului financiar major pe care îl generează. În situaţia în care măsurile mai sus menţionate nu ar fi prelungite şi pentru anul 2014, cheltuielile bugetului general consolidat s-ar majora.". În 2014, o altă ordonanță de urgență (83/2014) amâna din nou implementarea articolului, până în 2016. 3,2% în 2023 Guvernul Cioloș a emis Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2016 care împingea aplicarea articolului la 1 martie 2017. În 2017, în luna ianuarie, guvernul Grindeanu emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 , care prevedea aplicarea articolului 8 de la 1 ianuarie, 2018. În decembrie 2017, guvernul Tudose emite Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, împinge termenul către 31 decembrie 2018. În 2018, Guvernul Dăncilă emitea Ordonanța de Urgență nr. 114 prin care suspenda aplicarea articolului timp de trei ani: "În perioada 2019-2021 nu se aplică prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.". În 2021, guvernul Cîțu emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 potrivit căreia "prevederile art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023.". În 2023, bugetul alocat educației este de 3,2% din PIB. Modelul finlandez Sistemele de învățământ performanțe își plătesc profesorii mai mult, conchide un studiu PISA. În țările în care salariile profesorilor îi plasează sub pragul sărăciei, sau mult sub ale altor locuri de muncă, studiile arată că, pentru a îmbunătăți motivația profesorilor, nu există alte soluții de redresare a sistemului, până când problema salariilor nu e rezolvată. Finlanda deține în prezent titlul neoficial de cel mai bun sistem de învățământ din lume. Reforma educației a început în anii '70. Primele măsuri luate atunci de guvernul finlandez au fost reducerea numărului de elevi în clase, solicitarea unei diplome de master pentru toți profesorii și majorarea salariilor din învățământ, pentru a le face competitive cu salariile pe care aceștia le-ar primi în alte domenii. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Dacă în 34 de ani, România a schimbat miniștrii educației de 32 de ori, în Finlanda, din 1990, până în prezent, la conducera ministerului s-au perindat doar 11. Finlanda alocă aproximativ 7% din PIB sistemului de învățământ preuniversitare, în timp ce în România, educației îi revin doar 3,2%, din PIB. În prezent, România, rata analfabetismului funcțional la elevii de 15 ani este de 42%. În Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc.

Ambasada Rusiei în Moldova, pomeni către locuitorii Găgăuziei Foto: Nokta.md
Eveniment

Ambasada Rusiei Moldova, pomeni locuitorii Găgăuziei

Ambasada Rusiei în Moldova oferă pomeni către locuitorii Găgăuziei: distribuie „ajutoare” de sute de dolari persoanelor vulnerabile, arată un reportaj al publicației de limbă rusă Nokta.md. Doar cu pașaportul, aceștia au beneficiat de un „ajutor” de la 100 până la 500 de dolari americani. Banii au fost împărțiți pe 14 iunie în clădirea Comitetului Executiv al Găgăuziei, scrie Nokta. Ambasada Rusiei în Moldova, pomeni către locuitorii Găgăuziei Președintele Consiliului Bătrânilor Găgăuziei, Vasile Arnaut, le-a explicat jurnaliștilor de la Nokta că Ambasada Rusiei a distribuit bani pe baza unor cereri care conțin următoarele informații: - starea de sănătate, certificată de medicul de familie;- componența familiei;- venituri;- locul de reședință. Informațiile au fost colectate la Consiliul Bătrânilor, iar ulterior transmise la ambasadă, unde au fost selectați destinatarii plăților. Potrivit lui Arnaut, pe 14 iunie au primit bani circa 50 de persoane din Comrat, iar în următoarele zile urmează să beneficieze și locuitorii localităților Vulcănești și Ceadâr-Lunga. În total, Ambasada Rusiei va ajuta circa 120 de persoane. Găgăuzia amenință că merge pe urmele Transnistriei Congresul deputaților și autorităților reprezentative de toate nivelurile din Găgăuzia a adoptat sâmbătă, 27 mai, o rezoluție prin care cer Președinției, Parlamentului și Guvernului de la Chișinău „să înceteze să pună piedici autorităților regiunii autonome în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Constituție și Legea privind statutul Găgăuziei”. În rezoluția adoptată, congresul mai cere ca actele votate la nivel local să nu fie supuse controlului Cancelariei de Stat și să fie formată o misiune de garanți din reprezentanți ai Consiliului Europei, ONU, Rusiei, Turciei și Germaniei care ar asigura respectarea de către autoritățile centrale a statutului unității administrativ-teritoriale autonome. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „În cazul în care autoritățile de la Chișinău vor ignora aceste solicitări, Găgăuzia își rezumă dreptul organizării unui referendum privind viitorul autonomiei”, se mai spune în rezoluție.

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Foto: Digi 24
Eveniment

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari

Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari, nu vor să li se taie pensia specială și nici să muncească mai mult. Ei solicită actualizarea, în cel mai scurt timp posibil sau, cel târziu, la prima rectificare bugetară, a sporurilor, indemnizaţiilor şi a compensaţiei pentru chirie, precum şi prezentarea proiectului noii Legi a salarizării unitare pentru a formula puncte de vedere pertinente pe marginea actului normativ, potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale. Sindicaliștii din poliție cer sporuri mai mari Conform sindicatelor, compensaţia pentru chirie este raportată la o valoare de referinţă din 2009, iar sindicaliştii solicită să fie actualizată în funcţie de cuantumul actual al salariilor în Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională (SAOPSN). De asemenea, pe lista de revendicări se mai află majorarea normei de hrană şi a normei de echipare, prin raportare la valoarea actuală a indicilor preţurilor/utilităţilor şi la datele statistice furnizate oficial de către INS, privind costul "coşului zilnic". Sindicaliştii au făcut referire şi la majorarea, la procentul maxim prevăzut în Legea-cadru 153/2017, a sporului de suprasolicitare neuropsihică acordat în prezent beneficiarilor din MAI, prin raportare la volumul, complexitatea şi riscurile profesionale ale muncii de poliţie şi la incompatibilităţile sau la interdicţiile poliţiştilor judiciarişti, care sunt asimilaţi din acest punct de vedere cu magistraţii. Pe lista de revendicări se mai află un nou Statut al poliţistului, dată fiind perimarea actualei legi, în vigoare - în cea mai mare parte - de peste 20 de ani, răstimp în care am devenit stat membru UE şi NATO. Polițiștii vor pensii ca-n NATO Totodată, s-a solicitat reglementarea Ghidului carierei poliţistului, pentru a asigura predictibilitate în profesie, accederea corectă în funcţii, stabilitate pe post, obţinerea gradelor profesionale la termene rezonabile şi în condiţii obiective etc. Pe de altă parte, sindicaliştii au solicitat scoaterea pensiilor militare din PNRR, "unde au fost asimilate, fără temei, de către guvernarea din 2020-2021, cu cele 6 sisteme de pensii de serviciu gestionate de Casa Naţională de Pensii Publice". Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” „Sperăm că Guvernul actual nu va ignora o realitate evidentă: pensiile militarilor şi poliţiştilor din statele NATO/UE datează de foarte mulţi ani şi sunt fundamentate pe riscurile profesionale, complexitatea şi importanţa socială a misiunilor derulate în interes naţional, european şi internaţional, pe speranţa de viaţă mai redusă faţă de alte domenii de activitate, pe incompatibilităţile si interdicţiile impuse prin lege etc", se precizează în comunicatul Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual (FSNPPC).

BOR defrișează pădure pentru o biserică (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

BOR defrișează pădure pentru o biserică

BOR defrișează pădure pentru o biserică. Arhiepiscopia Iaşilor vrea să construiască un aşezământ monahal într-o poiană din Pădurea Cetăţuia. BOR defrișează pădure pentru o biserică Potrivit proiectului de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), intenţia este de a construi o biserică, spaţii de consiliere, chilii, spaţii de cazare, anexe gospodăreşti şi căi de acces. "Funcţiunea de aşezământ monahal presupune un grad de izolare faţă de viaţa urbană, motiv pentru care s-a ales un amplasament cu dimensiuni ample, în prezent pădure (se va compensa suprafaţa scoasă din fondul forestier conform legii) – la limita de sud-est a municipiului, cu acces din şos. Iaşi – Hlincea. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Deoarece se doreşte minimizarea suprafeţei construibile şi a suprafeţei de pădure dislocată, se propune o UTR (unitate teritorială de referinţă, n.r.) a cărei formă neregulată să urmărească strict propunerile de construcţii, scoţând din suprafaţa de pădure doar strictul necesar”, se arată în proiect. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră