luni 24 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Eveniment

6402 articole
Eveniment

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare

Un spital modular din Ploiești, care a cost circa trei milioane de euro, este nefuncțional la doi ani de la așa-zisa finalizare. La începutul lunii iunie 2023, președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), anunța recepționarea „primului spital public în Ploiești din ultimii 33 de ani”. În realitate, „spitalul” este o colecție de containere. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Acum, noul președinte al Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu (PSD), spune că birocrația a blocat deschiderea. Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare „Deşi certificatul de urbanism a fost obţinut în septembrie 2023, autorizaţia de construire a fost emisă abia în iulie 2024; precipitaţiile abundente din iulie 2024 au afectat saloanele, infiltrându-se în interior; furnizorul echipamentelor a propus şi construit un acoperiş de protecţie, însă acesta nu a fost inclus în autorizaţia de construire, ceea ce a dus la refuzul semnării procesului-verbal de recepţie de către reprezentanţii Primăriei Ploieşti şi ai ISC; alimentarea provizorie cu energie electrică de la clădirea veche nu oferă suficientă putere pentru a susţine echipamentele medicale; trebuie achiziţionat un stocator de oxigen pentru a asigura fluxul continuu de oxigen necesar pacienţilor”, a explicat Nanu. În consecință va fi necesară realizarea unui nou branşament electric pentru ca toate echipamentele să funcţioneze la capacitate maximă; modificarea autorizaţiei de construire pentru a include lucrările necesare la acoperiş; organizarea unei întâlniri de lucru cu reprezentanţii ISU, ISC, DSP şi ai Primăriei Ploieşti pentru a soluţiona toate cerinţele necesare înainte de următoarea întrunire a comisiei de recepţie. Consiliul Județean Prahova se lăuda acum doi ani: "Acesta este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cum ar fi: ventilatoare mobile (4) şi invazive (12), injectomate (46), monitoare pentru pacienţi (20), staţii de monitorizare (4), EKG (3), Holter TA (2), defibrilatoare (2), pulsoximetre (2), paturi de triaj (20), paturi ATI (12), rafturi de depozitare din inox (3), mese de lucru din inox (2), noptiere (20), dulapuri de depozitare (5) şi vestiar (10), precum şi scaune pentru transportul pacienţilor (3)"

Spital modular, nefuncțional la doi ani de la finalizare Foto: Consiliul Judetean Prahova
Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea, 70 milioane de euro în 2024 Foto: Visit Oradea
Eveniment

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale

Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale şi investiţiile atrase în Oradea a fost de 70 milioane de euro în 2024, a spus directorul interimar al Agenţiei de Dezvoltare Locală (ADL) Oradea S.A., Mihai Jurca. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Contribuţia bugetară a companiilor din parcurile industriale „În acest moment, ne bucurăm de nişte performanţe destul de bune la nivelul parcurilor industriale din Oradea. Din cele patru parcuri din Oradea, parcul industrial 4 încă nu are reţeaua de utilităţi, motiv pentru care nici nu am organizat licitaţii acolo, trei sunt aproape 100% ocupate, cu excepţia parcului industrial 2 de pe Ogorului unde mai avem câteva parcele libere. Parcurile industriale 1, 2 şi 3 beneficiază de toate reţelele de utilităţi, sunt complet funcţionale. Aceste parcuri au contribuit, spunem noi, decisiv la dezvoltarea industriei şi economiei locale," a declarat directorul Mihai Jurca, în contextul prezentării raportului de activitate al ADLO pe anul 2024. Potrivit acestuia, ADLO mai gestionează, în judeţ, un parc industrial în comuna Tileagd, ocupat 70%, precum şi parcurile industriale de la Săcuieni şi Tămăşeu, care, în prezent, nu au niciun investitor. Pe lângă parcurile industriale clasice, ADLO administrează, de anul trecut, şi şase parcuri de specializare inteligentă, pentru dezvoltarea IMM-urilor, două în Oradea şi patru în judeţ, la: Aleşd, Marghita, Beiuş şi Ştei. În urma procedurilor de licitaţie, sunt deja ocupate câte două parcele în Aleşd, Marghita şi o parcelă la Beiuş. "Cele două autorităţi publice - municipiul Oradea şi Consiliul Judeţean - au aplicat pentru finanţări europene astfel încât toate reţelele din parcurile industriale din cele şase parcuri de specializare inteligentă vor fi realizate prin fonduri europene. Cel de la Ştei este în perioada de recepţie, putem spune că este funcţional 100%, la Aleşd se lucrează, posibil finalizat la început verii, la Beiuş s-au început lucrările. Anul acesta, sigur, vom avea reţelele de utilităţi finalizate. Şi există deja contracte de finanţare semnate şi pentru cele două din Oradea, în proximitatea Drumului expres care leagă oraşul de Autostrada Transilvania şi Punctul de trecere a frontierei Borş II", a spus directorul ADLO. Investitor major din Ucraina Foarte important, a subliniat Mihai Jurca, în viitorul apropiat se vor demara proceduri de licitaţie pentru aceste şase parcuri speciale, câte cinci firme din aceste parcuri urmând să beneficieze, fiecare, de fonduri de până la 1,7 milioane de euro, maxim 60% din investiţia asumată. Specificul acestor investiţii - şi un criteriu de finanţare - constă într-o componentă inovativă a proiectului, în plus-valoare adăugată. "Vedem deja un interes sporit pentru parcurile de specializare inteligentă, datorită şi acestei posibilităţi financiare, dar şi pentru că sunt destinate IMM-urilor, companii care poate nu sunt de anvergură, dar care pot crea o bază importantă economică la nivelul municipiului şi este un centru de atenţie pe care îl vom avea în acest an", a precizat Mihai Jurca. În 2024, au fost atrase investiţii de 85 de milioane de euro, urmând ca, până la finalul anului 2029, să fie create peste 10.000 de locuri de muncă. Cea mai mare investiţie este a companiei Biopharma Plasma SRL, din Ucraina, 37 milioane de euro asumate, care va construi la Oradea o fabrică de procesare a plasmei pentru produse medicale. Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea S.A. a mai asigurat asistenţa în realizarea Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Bihor (un centru de prototipare de mare viitor), inaugurat anul trecut şi predat în administrare către Consiliul Judeţean Bihor. De asemenea, ADLO asigură, din 2021, serviciul de iluminat public din Oradea şi a finalizat lucrările pentru construirea primului bloc de locuinţe de serviciu din Oradea. ADLO a semnat un contract de sponsorizare cu banca UniCredit Bank, în valoare totală de 53.000 euro, în vederea derulării activităţilor pentru dezvoltarea de programe educaţionale, promovare şi proiecte de antreprenoriat. Oferte pentru startup-uri Administrând clădirea Incubatorului de afaceri "Cresc Oradea Mare" din str. Louis Pasteur nr. 28, ADLO a organizat două etape privind procedura de selecţie pentru companiile de tip Start-up care doresc să beneficieze de serviciile de incubare oferite în cadrul incubatorului de afaceri, fiind semnate 11 contracte de incubare. Asociaţia "Make IT in Oradea" şi-a asumat misiunea de a accelera creşterea numărului de companii cu specific IT din Oradea, care dezvoltă produse de tehnologie proprii, fiind înregistrate 5 startup-uri noi înfiinţate în Oradea. Această asociaţie a fost selectată ca şi membru în consiliul director al RoStartup - iniţiativă menită să unească eforturile actorilor locali şi regionali pentru a accelera ecosistemul naţional de startup-uri prin diverse iniţiative legislative, de promovare internaţională şi de atragere de fonduri. "Selectarea Make IT in Oradea în consiliul director al RoStartup este recunoaşterea importanţei ecosistemului orădean de startup-uri la nivel naţional", a subliniat Mihai Jurca.

Un asteroid apropiat periculos de Pământ (sursa: Pexels/Çağlar Çarkacı)
Eveniment

Un asteroid apropiat periculos de Pământ

Un asteroid apropiat periculos de Pământ. Un asteroid nou descoperit, denumit 2024 YR4, cu un diametru estimat la 60 de metri, prezintă un risc de 1 din 83 de a lovi Pământul pe 22 decembrie 2032, conform datelor transmise de Space.com. Acest obiect cosmic a fost clasificat drept unul dintre cei mai periculoși asteroizi monitorizați vreodată, fiind inclus pe listele de risc ale NASA și Agenției Spațiale Europene (ESA). Un asteroid apropiat periculos de Pământ În prezent, asteroidul se află la peste 43 de milioane de kilometri distanță de Pământ. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Totuși, pe 22 decembrie 2032, acesta se va apropia la doar 106.200 kilometri, conform estimărilor Centrului NASA pentru Studiul Obiectelor din Apropierea Pământului (CNEOS). Datorită incertitudinilor orbitale, această trecere apropiată ar putea duce la un impact direct cu planeta noastră. Într-un astfel de scenariu, asteroidul fie s-ar dezintegra în atmosferă, fie ar crea un crater de impact pe suprafața terestră. Unul dintre cele mai mari riscuri înregistrate vreodată Nivelul de risc al asteroidului 2024 YR4 a fost evaluat la 3 pe scala Torino, indicând un obiect cosmic care necesită monitorizare atentă din partea astronomilor. Acest nivel corespunde unui risc de impact de 1,19% – unul dintre cele mai mari riscuri înregistrate vreodată pentru un asteroid de această dimensiune. "Riscul a crescut ușor la 1 din 83", a declarat David Rankin, vânător de asteroizi și inginer în cadrul Catalina Sky Survey. "Este una dintre cele mai ridicate probabilități de impact al unui asteroid de dimensiuni semnificative ce au fost înregistrate vreodată". Descoperirea asteroidului și zona de risc Asteroidul 2024 YR4 a fost descoperit în cadrul proiectului ATLAS al NASA, utilizând un telescop din Rio Hurtado, Chile. Identificarea acestuia a fost confirmată ulterior de David Rankin în cadrul Catalina Sky Survey. "Oamenii nu trebuie să se îngrijoreze în legătură cu acest asteroid", a declarat Rankin pentru Space.com. "Probabilitatea unui impact este încă foarte mică, iar cel mai probabil rezultat va fi trecerea acestei roci prin vecinătatea Pământului". Cu toate acestea, astronomii monitorizează îndeaproape asteroidul, deoarece coridorul de risc pentru impact trece prin America de Sud, Oceanul Atlantic și Africa subsahariană. "Este important să ținem cont de faptul că orbita sa este încă incertă pentru a ști dacă va lovi, iar deocamdată cel mai probabil rezultat este că nu va lovi", a mai explicat Rankin. Următoarea oportunitate pentru observații: 2028 Pentru a determina cu mai multă precizie traiectoria asteroidului, astronomii vor avea o oportunitate importantă de observație în 2028, când 2024 YR4 va trece la aproximativ 8 milioane de kilometri de Pământ. Această fereastră de observație va permite cercetătorilor să stabilească compoziția asteroidului, un aspect esențial în evaluarea riscului real de impact. Impact potențial, similar cu explozia Tunguska Dacă asteroidul 2024 YR4 ar lovi Pământul, efectele sale ar putea fi comparabile cu fenomenul Tunguska din 1908, când explozia unui asteroid în atmosferă a doborât 80 de milioane de copaci pe o suprafață de 2.150 km² în Siberia. "Chiar dacă efectele impactului vor fi mai degrabă localizate decât regionale, cu siguranță că un astfel de asteroid are potențialul de a produce distrugeri masive în zona de impact", a avertizat Rankin. Energia eliberată ar putea fi echivalentă cu explozia a 50 de milioane de tone de TNT. "Dacă (asteroidul 2024 YR4) este făcut din rocă, poate produce o puternică explozie în atmosferă. Dacă este făcut din fier, va străpunge atmosfera și va produce un crater de impact. Din acest motiv este important să aflăm mai multe nu doar despre orbită, ci și despre compoziția acestui asteroid", a adăugat Rankin.

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva Foto: Facebook
Eveniment

Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, face încă o dezvăluire despre jaful de la Romsilva: primele acordate angajaților în 2024 au fost de178 de milioane de lei, adică 10% din toate cheltuielile cu salarizarea. Demnitarul a spus că va fi nevoie de modificarea legii privind statutul silvicultorilor şi a dispus renegocierea contractului colectiv de muncă. Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Ministrul Fechet, încă o dezvăluire despre Romsilva „Dacă ne uităm la cifre, putem să observăm că primele ce au fost plătite în anul 2024, aproximativ 178 de milioane de lei, dacă citesc bine din memorie, înseamnă cel puţin 10% din valoarea totală a cheltuielilor cu salarizarea în Regie, respectiv 1,8 miliarde. Doar prin eliminarea acestor sporuri avem o economie de 10% la costurile cu salariile, ceea ce, în opinia mea, poate să însemne un procent semnificativ”, a spus Fechet. „Putem evalua fiecare astfel de spor şi cred că putem singuri să ne dăm seama, fără a fi silvicultori sau economişti, dacă un anumit spor e de bun simţ sau nu e. Pentru nişte condiţii periculoase de muncă, pentru nişte condiţii vătămătoare, sporurile nu le-a inventat Romsilva. Dacă îmi spuneţi că nu ştiu ce bucătar ia un spor pentru că e stresat la locul de muncă, eu cred că bucătarul se poate descurca foarte bine şi fără spor. Iar dacă nu-i convine, se poate angaja bucătar la restaurantul de peste drum”, a afirmat demnitarul. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro.

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical Silviu Geana Foto: Facebook
Eveniment

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical

Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical de la Romsilva, care acum se opune vehement oricărei restructurări a regiei: Silviu Geană a încasat, net, în anul fiscal 2023, un salariu anual de 308.997 de lei. În plus, a beneficiat de indemnizații de 11.707 lei de la Sindicatul Silvicultorul din Hemeiuș, Bacău, și încă 10.713 lei ca membru al Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Citește și: Țapardel, ex-europarlamentar PSD, zisă și „isterica lui Dragnea”, a primit o sinecură bună la Autoritatea pentru Cetățenie Salariul nerușinat și averea uriașă a eternului lider sindical În medie, el a câștigat 27.500 de lei pe lună. Un CV al liderului sindical nu a putut fi găsit, deși ANOFM ar fi trebuit să publice biografiile membrilor CA. Pe pagina de Facebook a lui Geană scrie doar că acesta ar fi absolvit facultatea de silvicultură la Brașov, dar nu se știe când și ce vârstă are. Din declarațiile de avere depuse din 2010, se poate constata că el este președinte al sindicatului din 2016, iar din 2010 până în acel an fusese secretar general al Federației sindicatelor Silva. Recent, ministrul Mediului, Mircea Fechet, arăta că prima de pensionare a unui director Romsilva a fost de 100.000 de euro. Media primei de pensionare la Romsilva este uriașă – echivalentul a peste 30 de pensii medii pe economie – arăta un comunicat Romsilva: 90.000 de lei, net, în medie, pentru o persoană, respectiv peste 18.000 de euro. Soția lui Geană este judecător la Tribunalul București de unde a încasat: salariu de 176.000 lei și „diferențe salariale” (adică a dat statul în judecată pentru majorarea salariului și a câștigat) de circa 74.000 de lei. Familia Geană are nu mai puțin de șase apartamente împrăștiate prin țară, la Bacău, Constanța, Voluntari și București. Între 2019 și 2022 a achiziționat patru, din care unul are 117 mp, în București. În conturile bancare sunt circa 720.000 de lei. Sindicaliștii cheamă PSD să-i salveze Sindicatul Romsilva a anunțat că se opune restructurărilor anunțate de ministrul Mediului. Geana si Ciolacu, în octombrie 2024 „În cazul în care apelul nostru va fi ignorat de către conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vom fi nevoiți să declanșăm acțiuni de protest și să solicităm intervenția de urgență a domnului Prim-Ministru Marcel Ciolacu pentru detensionarea situației și garantarea unui proces transparent și echitabil de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, având ca obiectiv gestionarea durabilă a pădurilor de stat, prin asigurarea echilibrată a celor trei funcții fundamentale ale pădurii, funcția de mediu, economică și socială”, scria Geană, într-un comunicat din 28 ianuarie.

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale (sursa: X/RTL Talkshow)
Eveniment

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale

Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale. Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că instituția pe care o conduce a respectat toate cerințele de securitate stabilite contractual cu asigurătorul. „Noi ne respectăm mereu obligațiile”, a afirmat Tupan marți seară, în cadrul talk-show-ului Renze. Muzeul Drents susține respectarea obligațiilor contractuale În cadrul emisiunii, Tupan nu a oferit detalii despre cerințele specifice impuse de asigurător pentru emiterea poliței. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Însă acesta a precizat: „Toate măsurile necesare erau incluse în acel contract” Întrebat dacă ar fi trebuit să existe un paznic prezent în muzeu pe timpul nopții, directorul a răspuns că au fost implementate alte măsuri de securitate menite să asigure o „alarma mai rapidă” decât prezența fizică a unui paznic. Tupan a subliniat, de asemenea, că un eventual paznic ar fi fost expus pericolului în cazul exploziei care a precedat jaful. "Şi noi suntem victime" Tupan a recunoscut că furtul este un eveniment extrem de dureros: „Este incredibil de dureros și trist ceea ce s-a întâmplat”. El a declarat că înțelege furia declanșată în România în urma furtului, dar a subliniat că „și noi suntem victime”. "Lumea s-a schimbat. Muzeele trebuie să se adapteze" Directorul Muzeului Drents consideră că acest furt depășește domeniul muzeal și evidențiază o nouă realitate: „Lumea s-a schimbat". "Ca instituții culturale, trebuie să reacționăm și să ne adaptăm”, a concluzionat acesta.

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur (sursa: historia.ro)
Eveniment

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur

Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur. Muzeul Județean Buzău reevaluează decizia de a împrumuta diadema descoperită la Gherăseni, considerată o piesă de tezaur național, pentru expoziția „Attila the Hun” din Ungaria. Descoperită într-un mormânt care ar fi aparținut unei „prințese” cu craniul alungit, diadema a fost subiectul mai multor studii și expoziții internaționale. Împrumut reconsiderat al artefactului de tezaur Expoziția programată pentru sfârșitul anului 2025 își propune să reunească artefacte din perioada hunică, inclusiv piese descoperite pe teritoriul României. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Muzeul Județean Buzău deține mai multe obiecte din secolele IV-V, precum bijuterii și catarame, care reflectă influența hunilor în zonă. Conducerea muzeului ia în considerare măsurile de securitate necesare înainte de a lua o decizie finală privind împrumutul diademei. Riscurile legate de protecția patrimoniului cultural, mai ales în contextul recentelor evenimente internaționale, sunt factori esențiali în această analiză. Expoziția din Ungaria Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, a declarat pentru Agerpres: "În Ungaria a fost o solicitare pentru o expoziţie foarte interesantă ca tematică, , expoziţie care reunea obiecte de interes arheologic, artefacte descoperite şi pe teritoriul României, în legătură cu prezenţa hunilor aici, dar şi obiecte de artă, tablouri care zugrăveau aspecte din perioadă sau portrete realizate. Muzeul Judeţean Buzău are foarte multe piese care să înfăţişeze perioada secolelor IV-V, piese care au fost descoperite pe teritoriul judeţului nostru la Gherăseni, la Grindu". Caracteristicile diademei Diadema de la Gherăseni este realizată din bronz acoperit cu foiță de aur, măsoară 19,5 x 4,5 cm și este decorată cu 143 de almandine. Valoarea sa istorică și artistică o plasează printre cele mai importante artefacte descoperite în România, consolidând importanța deciziei privind participarea la expoziția din Ungaria.

Contribuția la pensii, recuperarea banilor plătiți (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Contribuția la pensii, recuperarea banilor plătiți

Contribuția la pensii, recuperarea banilor plătiți. Rezilierea contractului de asigurare socială ridică întrebări privind returnarea contribuțiilor plătite și drepturile beneficiarilor. Contribuția la pensii, recuperarea banilor plătiți Conform legii pensiilor 360/2023, în vigoare din septembrie, acest contract ajută la completarea vechimii și la obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga În cazul decesului titularului, se aplică reguli specifice privind sumele achitate, iar „Ziarul de Iași” explică detaliat ce prevede legislația actuală. Articolul 6 alin. (2) din lege clarifică modul în care contribuțiile influențează calculul pensiei și drepturile celor implicați. Continuarea, în Ziarul de Iași

Obiecte pierdute pe aeroport, birocrație absurdă (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Obiecte pierdute pe aeroport, birocrație absurdă

Obiecte pierdute pe aeroport, birocrație absurdă. Procedurile birocratice rigide de pe Aeroportul Iași au îngreunat recuperarea unui obiect uitat, generând frustrări majore. Obiecte pierdute pe aeroport, birocrație absurdă O ieșeancă încearcă de aproape o lună să-și recupereze brățara pierdută la controlul de securitate, însă lipsa unui birou permanent pentru obiecte pierdute și regulile stricte ale Poliției de Frontieră au complicat procesul. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Sesizarea cazului a scos la iveală multiple probleme administrative, evidențiind dificultățile întâmpinate de pasageri în astfel de situații. În cele din urmă, autoritățile au făcut o excepție, permițându-i femeii să-și recupereze accesoriul după săptămâni de așteptare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi

Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi. Investigația vizează posibile încălcări ale legislației concurențiale, inclusiv stabilirea unor onorarii minime pentru serviciile stomatologice. Consiliul Concurenței investighează Colegiul Medicilor Stomatologi Inspecțiile inopinate, desfășurate și la Iași, vizează suspiciuni privind restricționarea recrutării personalului între cabinetele stomatologice, ceea ce ar putea duce la împărțirea forței de muncă și impunerea unui salariu minim fix. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga Aceste practici ar putea limita concurența în domeniu, afectând atât profesioniștii, cât și pacienții. Dacă se confirmă, măsurile colegiului ar putea bloca mobilitatea specialiștilor, împiedicându-i să obțină oferte mai bune în alte cabinete. Continuarea, în Ziarul de Iași

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale (sursa: Facebook/Muzeul Național de Istorie a României)
Eveniment

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale. Ernest Oberlander-Târnoveanu, managerul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a refuzat să-și dea demisia de onoare, subliniind într-un comunicat, că acest gest ar afecta grav procesul de recuperare a artefactelor dacice furate în Olanda. Declarația sa vine în contextul solicitării ministrului Culturii, Natalia Intotero, de a demisiona în urma incidentului. Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale Managerul MNIR a subliniat că nu există dovezi de încălcare a legii în activitatea sa. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona. Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale.” Recunoștința față de colegi În comunicatul său, Oberlander-Târnoveanu a exprimat recunoștință față de colegii săi din MNIR și de profesioniștii din domeniul cultural: „Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor și profesioniștilor din domeniul culturii care și-au arătat solidaritatea față de instituție în aceste momente extrem de dificile. De asemenea, le mulțumesc în mod deosebit colegilor mei din MNIR pentru profesionalismul și devotamentul dovedite de-a lungul timpului și, în special, în această perioadă de criză.” Ministrul Culturii a denunțat contractul de management Ministrul Natalia Intotero a anunțat, marți, că a procedat la denunțarea contractului de management al directorului MNIR, având în vedere refuzul acestuia de a demisiona. Decizia a fost luată pe fondul furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva (sursa: Facebook/Ministerul Mediului)
Eveniment

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva

Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat într-un interviu acordat AGERPRES că numărul Direcțiilor silvice neperformante din cadrul Romsilva, al directorilor și al persoanelor cu funcții de decizie va fi redus. De asemenea, acesta a criticat bonusurile „halucinante” acordate la pensionare și a promis măsuri pentru optimizarea activității instituției. Ministrul Mediului promite o reformă Romsilva Ministrul a adus în discuție valoarea nejustificat de mare a bonusurilor de pensionare acordate personalului silvic. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Acele sume absolut halucinante trebuie oprite. Pur și simplu nu cred că poate fi explicat scenariul în care la pensionare primești 100.000 de euro,” a declarat Mircea Fechet. Conform Statutului Personalului Silvic, votat în Parlament, personalul beneficiază de un bonus la pensionare egal cu cel puțin cinci ori salariul brut pe ultima lună, însă ministrul consideră că aceste valori trebuie revizuite. „Trebuie restabilit un echilibru între munca prestată și beneficiile primite,” a subliniat acesta. Printre măsurile anunțate se numără: reducerea numărului Direcțiilor silvice neperformante, reducerea numărului de directori și funcționari, scăderea cheltuielilor administrative. Direcții silvice neperformante Ministrul a atras atenția asupra situației financiare a Romsilva: „Avem o jumătate dintre Direcțiile silvice din țară pe pierderi. Avem lemn care putrezește pe marginea drumului și un profit de doar 13 lei pe hectar. Acesta nu poate fi decât consecința unui management defectuos.” Obiectivele Ministrului Mediului Mircea Fechet a promis un pachet de reformă curajos în prima parte a anului, menit să eficientizeze activitatea Regiei Naționale a Pădurilor. Ministrul a convocat conducerea Romsilva pentru o ședință decisivă și a anunțat că va solicita un contract colectiv de muncă rezonabil. „Vom diminua numărul cheltuielilor și al funcțiilor de decizie, subțiind acest aparat birocratic consumator de resurse. Ne vom asigura că optimizăm activitatea Regiei,” a afirmat oficialul. Reacția Romsilva Romsilva a precizat, într-un comunicat de presă, că bonusurile la pensionare sunt stabilite prin Statutul Personalului Silvic, votat și promulgat. Acestea sunt echivalente cu cel puțin cinci salarii brute pe ultima lună de activitate.

Chinezii creează șoarecele cu părinți masculi (sursa: cell.com)
Eveniment

Chinezii creează șoarecele cu părinți masculi

Chinezii creează șoarecele cu părinți masculi. Oamenii de știință din China au realizat un experiment inovator, manipulând celule stem embrionare pentru a crea șoareci cu doi părinți masculi. Rezultatul este considerat un pas important în ingineria genetică la mamifere, deși șoarecii au prezentat anomalii de dezvoltare semnificative. Cercetarea, publicată în revista Cell Stem Cell, ar putea avea aplicații în prevenirea extincției speciilor periclitate și în medicina regenerativă. Chinezii creează șoarecele cu părinți masculi Procesul a implicat editarea genetică a celulelor stem embrionare pentru a ținti un set specific de gene imprimate, esențiale în reproducerea mamiferelor. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Biologul Wei Li de la Academia Chineză de Științe a explicat: „S-a crezut că genele imprimate servesc ca un fel de 'lacăt' pentru a împiedica reproducerea unisexuată la mamifere. Totuși, această ipoteză nu a fost dovedită convingător până acum.” Rezultatele studiului Au fost creați 1.081 de embrioni. Doar 12% au supraviețuit până la naștere, un procent mult mai mic decât în condiții naturale. Șoarecii care au ajuns la maturitate au prezentat defecte de dezvoltare, o durată de viață scurtă și sterilitate. Implicațiile studiului Cercetarea deschide noi perspective pentru domenii importante. Printre acestea prevenirea extincției speciilor, oferind o metodă potențială de a produce urmași fără a depinde de procesele naturale de reproducere. Studiul are impact și asupra medicinei regenerative. Editarea celulelor stem ar putea ajuta la înlocuirea țesuturilor și organelor afectate de boli. „Pentru speciile periclitate, această tehnică oferă o metodă potențială de a produce urmași prin reproducere unisexuată,” a declarat Zhi-kun Li, autor principal al studiului. Anomalii de dezvoltare și sterilitate Cercetătorii au observat numeroase anomalii la șoarecii bipaterni. Diformități craniofaciale, raportul lățime-lungime al craniului fiind diferit față de șoarecii normali. De asemenea, au fost notate anomalii comportamentale. Șoarecii aveau tendința de a se deplasa în centrul unui spațiu deschis, comportament contrar instinctelor rozătoarelor. Modificările genetice extensive au afectat și fertilitatea. Progres față de experimentele anterioare Aceasta nu este prima cercetare în acest domeniu. În 2023, echipa biologului Katsuhiko Hayashi de la Universitatea Osaka, Japonia, a creat șoareci bipaterni folosind o tehnică diferită. „Principala diferență este că metoda noastră nu implică editarea genomului decât într-o manieră minoră,” a explicat Hayashi. El a subliniat că toți șoarecii creați de echipa sa au ajuns la maturitate fără anomalii semnificative. Viitorul ingineriei genetice Deși experimentul reprezintă un progres important, oamenii de știință subliniază că tehnica este încă în stadiul de cercetare fundamentală și nu va fi extinsă la oameni. Wei Li a declarat: „Acesta este un studiu bazat pe modelul animal. Nu există planuri de a aplica această tehnică la oameni.”

Intotero îl demite pe directorului MNIR (sursa: Facebook/Ministerul Culturii)
Eveniment

Intotero îl demite pe directorului MNIR

Intotero îl demite pe directorului MNIR. Natalia Intotero, ministrul Culturii, a anunțat denunțarea contractului de management al directorului Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, în urma refuzului acestuia de a-și prezenta demisia de onoare. Decizia survine pe fondul furtului artefactelor dacice dintr-o expoziție organizată în Olanda. Intotero îl demite pe directorului MNIR În cadrul conferinței de presă, Natalia Intotero a declarat: Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Astăzi i-am solicitat domnului director general al Muzeului Național de Istorie să-și prezinte demisia de onoare, (...) a refuzat. În consecință, eu am mers mai departe, conform prevederilor legale în vigoare, am procedat la denunțarea contractului de management.” Conform legislației, directorul are un termen de 15 zile de preaviz pentru a părăsi funcția. „Dacă dânsul nu a dorit să-și depună demisia de onoare, vom respecta acest termen de 15 zile de preaviz”, a adăugat ministrul. Motivul deciziei Decizia de demitere a fost luată în contextul furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Incidentul a atras atenția autorităților, ridicând semne de întrebare cu privire la măsurile de securitate și responsabilitatea instituțiilor implicate în organizarea evenimentului. Solicitarea lui Ciolacu Premierul Marcel Ciolacu a intervenit în această situație, cerând măsuri ferme din partea ministrului Culturii: „Am solicitat astăzi ministrului Culturii măsuri dure, inclusiv demiteri, dacă este cazul, în cadrul instituțiilor responsabile pentru organizarea expoziției din Olanda de unde au fost furate artefacte dacice.”

Salariul uriaș al unui politician obscur, Mircea Man Foto: Opinia de Calarasi
Eveniment

Salariul uriaș al unui politician obscur

Salariul uriaș al unui politician obscur, fost inginer la o stație tractoare, acum vicepreșdinte al agenției de reglementare în energie, ANRE: Mircea Man, vicepreședinte al ANRE, a câștigat în anul fiscal 2023 suma de 708.557 de lei. În medie, el a avut circa 58.000 de lei pe lună. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu Salariul uriaș al unui politician obscur În anul fiscal 2021, el a câștigat 626.975 de lei, deci salariul său a crescut cu circa 14% în doi ani. În 1989, Man era inginer la o stație de mecanizare a agriculturii din Târgu Lăpuș. În 1990 a ajuns deputat, apoi a fost reales din 2000 în 2008 și din 2012 în 2016. Între 2008 și 2012 a fost președinte al Consiliului Județean Maramureș. Din 2020 este vicepreședinte al ANRE, supraviețuind tuturor scandalurilor în care a fost implicată instituția. În 2024, el deținea trei apartamente și două case, din care una de 260 mp. Penal PSD îl susține pe Man Printre puținele știri despre activitatea lui Man, una din 2024 îl arată alături de președintele CJ Călărași, penalul Vasile Iliuță. Printre altele, Iliuță a spus că Mircea Man este soluția PNL în acest județ, ba chiar ar fi sunat conducerea centrală a partidului, ca să le transmită această propunere. „Cunoscându-l pe Dan Motreanu, prim-vicepreședinte al Partidului Național Liberal, și pe Bode Lucian, secretarul general, am ținut să îi contactez și să le transmit că o variantă pentru a putea lua senatori la Călărași este Mircea Man. Mircea Man a ajutat și primarii PSD și primarii PNL, iar dumnealui este singurul om care ar putea câștiga mandatul de senator. Dacă nu se câștiga mandatul de senator, eu totuși mi-am făcut datoria de a aduce un partener cu experiență. Mircea Man este omul care ar putea salva Partidul Național Liberal la Călărași. Vreau să transmit un semnal: dacă Mircea Man nu va fi senator de Călărași, Partidul Național Liberal va avea un singur deputat”, a declarat Vasile Iliuță, președintele Organizației Județene a Partidului Social Democrat Călărași, citat de Canal Sud.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră